Structuri Hidrotehnice Pentru Amenajari Hidroenergetice - BOARIU PDF

COSTEL BOARIU
STRUCTURI HIDROTEHNICE PENTRU

AMENAJARI HIDROENERGETICE
1
Cuprins
Introducere 3
Capitolul 1. Conducte pentru transportul apei ...5

1.1. Calcul structural ...5
1.2. Dimensionarea conductelor conform M45 AWWA ...17
1.3. Calcul traseu conducta ...29
1.4. Sprijinirea excavatiilor pentru conducta ...36
Capitolul 2. Prag deversor ...47

2.1. Calculul stabilitatii pentru prag de fund in fundatie directa ...47
2.2. Calculul stabilitatii pragului de fund cu fundatie indirecta ...63
2.3. Calculul seismic al deversorului prin metoda penelor multiple ...82
Capitolul 3. Scara de pesti ...93

3.1. Scari de pesti cu bazine succesive ...93
3.2. Scari de pesti cu fante verticale ...98
3.3. Calcul de rezistenta al scarilor de pesti ...105
Capitolul 4. Prize de apa ...129
2
Introducere
Amenajarile hidroenergetice de mica putere (microhidrocentrale)

reprezinta unul din putinele domenii in care exista activitate de constructii in
Romania anului 2015.
Elementele componente ale unei astefel de amenajari sunt:
captarea apei care este alcatuita dintr-o priza de apa aplasata pe unul din
maluri, iar pentru a asigura intrarea apei in fereastra prizei se realizeaza un
prag deversant sau un stavilar. Debitul de servitute este livrat in aval de
regula prin scara de pesti care asigura conectivitatea longitudinala a raului.
derivatia care este de regula o conducta sub presiune, dar poate fi si canal
cu scurgere libera. Conducta de derivatie este denumita aductiune sau
uneori conducta fortata avand in vedere ca de obicei nu se realizeaza
castele de echilibru. Lovitura de berbec este gestionata prin variatia
timpului de inchidere al vanei din amonte de turbine
centrala hidroelectrica unde este amplasata turbina. Restituirea apei catre
albie se face prin canalul de fuga
In continuare se prezinta elemente de calcul pentru conducte circulare si
elemente de proiectare pentru conducte de aductiune sub presiune in vederea
intelegerii parametrilor de rezistenta cu care sunt definite conductele de catre
producatorii de tuburi din PVC, PEHD (polietilena de inalta densitate) si PAFSIN
(poliester armat cu fibre de sticla). Proiectarea acestor aductiuni este prezentata
conform normativelor recomandate de producatori.
De asemenea se prezinta calculul pragurilor de fund atat in abordarea de tip
fundatie directa (cu metoda penelor multiple) cat si fundatie indirecta prin
intermediul pilotilor
Se prezinta doua tipuri de scari de pesti conform manualului FAO 2002
(Food and Agriculture Organization of the United Nations). Calculul structural al
3
scarilor de pesti este realizat prin metoda elementelor finite, pentru caracteristicile
pamantului reprezentate prin modelele Winkler si Pasternak.
Priza de apa poate fi amplasata pe unul din maluri sau poate sa fie de tip
priza de fund sau tiroleza. In material se prezinta calculul prizelor cu fereastra de
captare amplasata in mal.
4
Capitolul 1 - Conducte pentru transportul apei
Conductele pentru transportul apei se folosesc la aductiuni, in regim de

curgere libera sau sub presiune. In ultimul timp se folosesc din ce in ce mai mult
atat pentru aductiuni cat si pentru colectoare de canalizare tuburi din poliester
armat cu fibr de sticl cu inserie de nisip (PAFSIN). Normativul romanesc (I 22)
recomanda calculul de rezistenta al acestor conducte conform datelor
productorului. Majoritatea producatorilor de conducte PAFSIN dau ca reper
standardul din SUA, AWWA M45-2005 (American Water Works Association)
In acest capitol se prezinta calculul de rezistenta al conductelor circulare
sub incarcari concentrate si distribuite, prin metoda fortelor, precum si
dimensionarea conductelor conform standardului american. Calculul (prezentat aici
prin metoda fortelor) permite intelegerea caracteristicii rigiditatea conductei
indicata de producatori.
1.1 Calcul structural

Calcul static-sistemul de baza prin metoda fortelor
Conducta in sectiune transversala este un inel inchis de trei ori static
nedeterminat. Structura de baza se obtine prin sectionarea conductei la cheie si
introducerea necunoscutelor in centrul elastic, care coincide cu centrul conductei
(pentru alte forme centrul elastic este centrul de greutate al sectiunii).
In acest mod sistemul ecuatiilor de echilibru devine:
11 X 1 1 p 0
22 X 2 2 p 0 (1.1)
33 X 3 3 p 0
Eforturile in sectiunea curenta a conductei sunt:
m1=1; m2= -y = -rcos; m3= x = rsin (1.2)
5
Figura 1.1. Sistemul de baza
Coeficientii necunoscutelor sunt:

s 2
m12 1 r d 2r
11 ds , in care ds rd
0 EI 2 EI EI
s 2 2 2
m22 r 2 cos 2 rd r 3 r3 1 cos 2
22 ds cos d
2
d (1.3)
0
EI 0
EI EI 0
EI 0
2
2
r3 1 r 3
sin 2
EI 2 4
0 EI
s 2 2 2
m2 r 2 sin 2 rd r 3 r3 1 cos 2
33 3 ds 0
2
sin d d
0 EI 0 EI EI EI 0 2
2
r 1
3
r 3
sin 2
EI 2 4
0 EI
6
Termenii liberi depind de incarcari si au expresiile:
s
M p m1ds 2
M p rd r
2
1 p M p d
0
EI 0
EI EI 0
(1.4)
s
M p m 2 ds 2
M p r cos rd r2
2
2 p M p cos d
0
EI 0
EI EI 0
Daca incarcarea este simetrica 3p=0

Necunoscutele se obtin astfel:
1 p 1
2
X1
11

2 M
0
p d
(1.5)
2 p 1
2
X2
22

r M
0
p cos d
Expresiile eforturilor (cu care se traseaza diagramele) sunt:

M=Mp+m1X1+m2X2= Mp+1X1 - rcosX2 (1.6)
N=Np+n1X1+n2X2= Np+X2cos
Cazuri de incarcare
a) Incarcare verticala concentrata la cheia boltii (si reactiune concentrata)
a.1. Diagrama de moment din incarcare
Figura 1.2 Schema de incarcare concentrata
7
Consideram conducta sprijinita pe generatoarea inferioara (metoda de
incercare a conductei pentru determinarea rigiditatii). Momentul intr-o sectiune
curenta, dat de incarcarea concentrata P (repartizata cate P/2 pe cele doua jumatati
de structura) este:
P P
Mp x r sin
2 2
Termenii liberi devin(conform relatiilor 1.4) :

2r 2r P 2Pr 2 Pr 2 2 Pr 2

EI 0 EI 0 2
1 p M p d r sin d cos 0
cos cos 0
2 EI EI EI
2 p 0 (diagramele M p si m 2 sunt simetrice respectiv antisimetrice
fata de diametrul orizontal)
Necunoscutele problemei sunt (conform relatiilor 1.5):
2
1 2 1 P Pr Pr Pr
sin cos 0 ; sau

X1
2 0
M pd
2 0 2
r sin d
2 0 2
2Pr 2
1 p
Pr
X1 EI (1.7)
11 2r
EI
X2 0
Expresia momentului pe conducta din incarcarea concentrata P este:

Pr P 1 sin
M r sin Pr (1.8)
2 2
pentru diagrama de momente:
=0 M0= 0,318 Pr;
=/4 M/2= -0,035 Pr
=/2 M/2= -0,182 Pr
= M=0,318 Pr
8
a.2. Deplasarea verticala a generatoarei superioare sub incarcarea concentrata
Se utilizeaza relatia Mohr Maxwell pentru determinarea deplasarilor

elastice. Expresia momentului pe sectiunea conductei este (1.8) iar expresia
momentului pe sistemul de baza incarcat cu o forta unitara pe directia deplasarii
cautate este:
1
mo r sin
2
Figura 1.4. Diagrama moment cu incarcare unitara
Deplasarea verticala a generatoarei superioare sub incarcarea P este:

s
M mo 2 1 sin 1
P ds Pr r sin rd
0 EI EI 0 2 2
in care MP si mo au fost explicitati iar ds=rd
Rezulta:
Pr 3 1

Pr 3 1

1 1 1
0

EI 0 2 0
P sind sin 2
d cos sin 2
EI 22 4 0
Pr 2 1
3

EI 2 2
Pr 3 PDm3
P 0,149 0,0186 (1.9)
EI EI
9
a.2.1. Corelarea cu rigiditatea nominala (SN-nominal stiffness) a tuburilor PVC
si GRP definita de producatori
Calculul rigiditatii se face cu relatia:
Et 3 EI
SN 3
3 (1.10)
12 Dm Dm
se masoara in [N/m2] la tuburi GRP(Glassfiber Reinforced Polyester) sau PAFSIN
(poliesteri armati cu fibre de sticla) si [kN/m2] la tuburi PVC
E este modulul de elasticitate al materialului [N/m2]; t este grosimea tubului
Dm este diametrul mediu al tubului
I este momentul de inertie al sectiunii prin tub avand grosimea t si lungimea unitara
(1m)
Determinarea practica a rigiditatii se realizeaza prin aplicarea pe
generatoarea tubului a unei forte P si se calculeaza cu relatia:
fo P
SN , in care (1.11)
l
fo este un coeficient ce tine seama de deformarea prin ovalizare; P este forta
aplicata probei [N]
l este lungimea tubului de proba [m];
este valoarea deformatiei verticale a tubului [m]
Figura 1.5 Modelul de testare a rigiditatii tuburilor

Relatia pentru fo indicata de producatori este:

f o (1860 2500 ) 10 5 (1.12)
Dm
10
Daca in relatia (1.9) introducem relatia (1.10) obtinem:
P
SN 0,0186 (1.13)

Rezulta pentru =0,05Dm (deformatie de 5%)
P
SN 0,3725 , sau (1.14)
Dm
P=2,68SNDm (1.15)
Relatiile (1.13), (1.14), (1.15) sunt valabile pentru un tub de 1m lungime
Pentru o lungime oarecare l relatiile devin
P
SN 0,0186 (1.13)
l
P
SN 0,3725 (1.14)
Dm l
P=2,68SNDm (1.15)
S-a determinat astfel forta P ce poate fi suportata de catre un tub de o
anumita rigiditate nominala SN. Incarcarile care se exercita asupra conductelor nu
sunt in realitate forte concentrate care actioneaza pe generatoarea superioara a
tubului. De cele mai multe ori incarcarea verticala este o forta distribuita
Se va determina in continuare relatia dintre intesitatea fortei distribuite si
deformatia verticala a generatoarei tubului.
11
b) Incarcare verticala cu o forta uniform distribuita pe diametru
b.1. Diagrama de moment din incarcare considerand reactiunea terenului de
acelasi tip ca incarcarea (uniform distribuita pe diametru)
Figura 1.6. Schema de incarcare distribuita
Momentul intr-o sectiune curenta este:

px 2 pr 2 sin 2
Mp
2 2
(1.16)
Termenii liberi devin(conform relatiilor (4)) :

2r 2r p 2 2 2 pr 3 1
EI 0 2 EI 0 2
1 p M pd r sin d (1 cos 2)d
EI 0 2
pr 3
pr 3
[ sin 2]0 (1.17)
2 EI 2 EI
2 p 0 (diagramele M p si m 2 sunt simetrice respectiv
antisimetrice fata de diametrul orizontal)
12
Necunoscutele problemei sunt (conform relatiilor (1.5)):
2
1 2 1 p 2 pr 2 pr 2 pr 2
0

2 0 2 0 2 2 0
X1 M p d r sin 2
d sin 2
cos2 ;
4 4
sau
pr3 (1.18)
1 p
pr 2
X1 2EI
11 2r 4
EI
X2 0
Expresia momentului pe conducta din incarcarea distribuita p este:
1 2 2 1 pr 2 pr 2
M M p 1 X 1 pr sin pr 2 (1 2sin 2 ) cos 2
2 4 4 4
(1.19)
pentru diagrama de momente:
=0 M0= 0,25 pr2;
=/4 M/4= 0
=/2 M/2= -0,25 pr2
= M=0,25 pr2
b.2. Deplasarea verticala a generatoarei superioare sub incarcarea distribuita (si

rezemare simetrica cu incarcarea - distribuita pe diametru)
cautate este:
1
mo r sin
2
13
Deplasarea verticala a generatoarei superioare sub incarcarea distribuita p
si rezemare distribuita este:
s
Mmo 2 1 pr 4 2 1 pr 4
p ds pr (1 2 sin ) r sin rd
2 2

0
EI 4 2 EI 0
4 EI 3 6 EI
(1.20)
in care M si mo au fost explicitati iar ds=rd
b.3. Diagrama de moment din incarcare distribuita considerand reactiunea

terenului concentrata (sprijinire pe generatoarea inferioara)
Figura 1.7. Calculul deplasarii boltii
Pentru scrierea expresiilor momentului izolam jumatate din structura

Momentul in punctul 1 este:
x 1
M p1 p x pr 2 sin 2 (1.21)
2 2
Momentul in punctul 2 este:
x rx 1 1 1
M p 2 p x p ( r x) px 2 p( r 2 2rx x 2 ) pr 2 prx
2 2 2 2 2
1
pr 2 (sin )
2
(1.22)
14
Termenii liberi devin(conform relatiilor (4)) :
2r
2 / 2 / 2
r 2r 1 2 2
1 p
EI M pd
0

EI
0
M p1d / 2 M p 2 d EI
0
2
pr sin d
3 / 2
2r 1 2 pr 1 2 pr 3 1
/ 2 pr (sin 2 )d 2 EI (1 cos 2)d (sin 2 ) d
2
EI 0
2 EI / 2

pr 3
2 pr 3
pr 2 pr 3 3
sin 20
/ 2
cos (1 )
2 EI EI 2 / 2 4 EI EI 4
pr 3 pr 3
(2 ) 1, 215
4 EI EI
(1.23)
2r 2
2 / 2
r2
2 p
EI M p cos d
0 EI

0
M p1 cos d M
/2
p2 cos d

2 / 2 2
2r 1 2 2 2r 1 1 pr 4 1 pr 4
pr sin cos d
2
pr (sin ) cos d 0
EI 0 2 EI / 2 2 3 EI 3 EI
Necunoscutele se obtin cu relatiile (1.5):

pr 3
1 p 1, 215
X1 EI 0,193 pr 2
11 2r
EI
(1.24)
1 pr 4
2 p 1
X2 3 EI3 pr 0,106 pr
22 r 3
EI
Expresiile eforturilor (cu care se traseaza diagramele) sunt(1.6):
pentru intervalul 0<</2 momentul este:
1 2 2 1
M=M p1 +1X1 - rcosX 2 pr sin 0,193 pr 2 r cos pr
2 3
(1.25)
sin 2 1
pr ( 2
cos 0,193)
2 3
pentru intervalul /2 << momentul este:
1 1
M=M p2 +1X1 rcosX 2 pr 2 (sin ) 0,193 pr 2 r cos pr
2 3 (1.26)
1
pr (sin cos 0,693)
2
15
b.4. Deplasarea verticala a generatoarei superioare sub incarcarea distribuita (si
rezemare punctuala pe generatoare)
cautate este:
1
mo r sin
2
Deplasarea verticala a generatoarei superioare sub incarcarea distribuita p
si rezemare punctuala este:
s /2
Mmo 2 sin 2 1 1
p ds pr 2 ( cos 0,193) r sin rd
0 EI EI 0 2 3 2

(1.27)
2 1 1 pr 4

2
pr (sin cos 0,693) r sin rd 0, 233
EI / 2
3 2 EI
in care M si mo au fost explicitati iar ds=rd
16
1.2 Dimensionarea conductelor conform M45 AWWA
a.Clasa de presiune Pc
Pentru calcul in tensiuni
HDB 2t
Pc [bar] (1.28)
FS D
Pentru calcul in deformatii
HDB 2 EH t
Pc [bar] (1.29)
FS D
in care
Pc - clasa de presiune a conductei [bar-atm-daN/cm2] (este presiunea maxima
interioara admisa de tipul de conducta)
HDB - tensiunea admisibila in peretii conductei in sens circumferential [daN/cm2]
(hydrostatic design basis)
HDB - deformatia admisibila [cm/cm] in sens circumferential
FS - factor de siguranta (minim 1,8)
t - grosime perete conducta
D diametru mediu al conductei; D= ID+t
ID - diametru interior al conductei (nominal-pentru conducte PAFSIN)
EH - modulul de elasticitate circumferential (inelar-hoop) al conductei
Conducte PEHD calcul conform standard romanesc I22
2 HDS
Pc [MPa] (1.30)
SDR 1
Clasificarea mrcilor de Rezistena minim Rezistena hidrostatic de
(PEID) echivalent (MRS) (MPa) proiectare (HDS) (MPa)
PE 100 10,0 8,0
PE 80 8,0 6,3
PE 63 6,3 5
PE 40 4,0 3,2
PE 32 3,2 2,5
SDR =D/t este raportul dimensional standard

D este diametrul conductei (nominal adica exterior); t grosimea peretelui conductei
17
Formulele de dimensionare se obtin din scrierea echilibrului intr-o sectiune a
conductei
p p
Figura 1.8. Sectiune prin conducta
In cazul echilibrului obtinem:

2 t p Dm
Daca introducem un factor de siguranta obtinem
2t
p (1.31)
FS Dm
Daca inlocuim =E obtinem
2E t
p (1.32)
FS Dm
in cazul conductei PEHD avem =HDS , putem scrie Dm=D-t si obtinem la
echilibru
2HDSt=p(D-t) apoi
D
2 HDS p( 1) si cum D/t=SDR (raport dimensional standard) obtinem:
t
2HDS=p(SDR-1) si in final
p=2HDS/(SDR-1) (1.33)
b. Presiunea de lucru Pw
Clasa de presiune Pc trebuie sa indeplineasca urmatoarea conditie
PcPw
18
c. Suprapresiunea Ps
Trebuie indeplinita urmatoarea conditie:
Pw Ps
Pc , [AWWA M45] in care (1.34)
1, 4
Ps este suprapresiunea produsa de lovitura de berbec
Suprapresiunea Psa acceptata de standardul american este
Psa0,4Pc
Lovitura de berbec
La manevrarea vanei din centrala (inchidere) se produce o unda de
presiune in conducta. Timpul in care unda de presiune parcurge conducta si revine
la locul de formare (timp de reflexie)este :
2L
T
c
L=lungimea conductei
c = viteza de propagare a undei (celeritatea)

1425
c , iar pentru apa rezulta c (1.35)
D E D
1 C1 1 apa
Et Econd t
= modulul de elasticitate al lichidului
Eapa = modulul de elasticitate al apei (2,07104 kgf/cm2=2,079,81108N/m2 [Pa])
= densitatea lichidului (pentru apa 1000 kg/m3)
Econd = modulul de elasticitate al materialului conductei
D = diametrul (interior) al conductei
t = grosimea peretelui conductei
C1 coeficient care depinde de grosimea peretelui conductei si rezemari. Pentru
D/t>25 si deplasari longitudinale permise C1=1
Valoarea cresterii de presiune (in metri coloana de apa) este (atunci cind
timpul de inchidere este mai mic decat timpul de reflexie a undei) [Joukovski]
c V
h (1.36)
g
19
V = modificarea vitezei pe conducta
g = 9,81 m/s2 acceleratia gravitationala
Daca timpul de inchidere a vanei este mai mare decat T (timpul de reflexie)
cresterea de presiune este [Allievi - Michaud]
2L
h V (1.37)
gTi
Ti = timpul de inchidere a vanei (Ti >T)
d. Deformatia verticala a conductei

Formula de calcul este [AWWA M45]
( DL Pv PL ) K x
, in care (1.38)
D 149 PS 61.000M s
Fig. 1.9 Variatia coeficientului CT pentru structuri pozate in transee
20
este deplasarea pe verticala a generatoarei conductei
D diametrul mediu al conductei
DL factor ce cuantifica evolutia in timp a deformatiei datorita consolidarii in timp
a pamantului (DL1; conform M45)
Ms [MPa] este modulul de deformatie al pamantului de umplutura
Pv este presiunea verticala a pamantului [N/m2]
Pv=CTh in cazul pozarii in transee (debleu)
Pv=CRh in cazul pozarii in rableu (umplutura)
CT este un coeficient subunitar la conducte in transee (debleu) respectiv
CR coeficient supraunitar la conducte in ramblee (umplutura)
Se prezinta in continuare grafice pentru determinarea CT (fig 1.9)si CR (fig
1.10) preluate din Calculul structurilor pt transportul apei-Furis Dumitrel s.a.
(acestea calculeaza efectul de siloz). Normativul M45 nu tine seama de efectul de
siloz.
Fig. 1.10 Variatia coeficientului CR pentru structuri pozate in rambleu

21
PL este presiunea verticala provenita din sarcini mobile (mijloace auto)
In diagrame semnificatia notarilor este:

k tg 2 (45o ) , coeficientul impingerii laterale a pamantului; = tg
2
In Romania calculul structurilor rutiere se face sub solicitarea semiosiei
standard cu urmatoarele caracteristici:
- sarcina pe rotile duble 57,5 kN
- presiunea de contact 0,625Mpa
- raza suprafetei circulare echivalente suprafetei de contact pneu-drum 0,171m
Standardul american preia incarcarile verticale corespunzatoare
convoaielor de calcul de la poduri.
In Romania convoaiele de calcul pentru poduri sunt (STAS 3221-86)
A13, V60 si A30, V80.
Amprenta pneului la convoiul auto A30 are urmatoarele caracteristici:
- incarcarea pe osie 120 kN deci pe rotile duble 60 kN
- dimensiunea amprentei 70x20 cm
- rezulta presiunea de contact 0,428 Mpa
Considerand convoiul de calcul pentru poduri A30 rezulta:
M p PI f
PL [N/m2] in care (1.39)
L1 L2
Mp= 1,2 este un factor de multiplicare pentru prezente multiple
P este incarcarea pe rotile duble (60 kN pentru A30)
L1=20cm+fh , este dimensiunea amprentei la nivelul generatoarei superioare a
conductei, paralel cu directia de mers
L2 = 70cm+fh , este dimensiunea amprentei pe directie perpendicular pe sensul de
mers
f = 1-1,15 este un factor ce tine cont de distributia in adancime a presiunii
h este adancimea la care se afla generatoarea superioara a conductei
Aceasta schema de incarcare presupune ca incarcarea se transmite de la un
singur vehicul. Ipoteza este valabila pentru adancimi de pana la 1,20m (1,90 - 0,70
distanta dintre roti minus amprenta rotii)
22
If =1+0,33[(2,44-h)/2,44] 1, este factor de impact dinamic care diminueaza cu
adancimea
Kx = 0,083-0,1 factor care reflecta modul de realizare al umpluturii in jurul
conductei pana la nivelul diametrului orizontal (se presupune ca in aceasta zona
compactarea este deficitara)
20
70
h
20 cm
L1
=2 h
0 cm +f
+f 0c m
h L2 =7
70 cm
Fig. 1.11 Schema de calcul a modului de transmitere a presiunii pneului in

adancime
PS este rigiditatea tevii si este definita de producator[kPa=kN/m2 ](pipe stiffness)

PS = 1000F/ [AWWA M45]
F este incarcarea verticala kN/m sau N/mm
este deformatia pe verticala a tubului sub incarcarea F. Valoarea deformatiei este
reducerea diametrului conductei cu 5% (sunt producatori care dau pentru
valoarea de 3%) [mm]
PS mai poate fi determinat functie de caracteristicile materialului si dimensiunilor
conductei
EI 106
PS [kPa] [AWWA M45] (1.40)
0,149(r / 2)3
r = (De-t)/2 este raza medie a tubului [mm]
23
E este modulul de elasticitate inelar [GPa]
I=t3/12 este momentul de inertie pe unitatea de lungime a captuselii tubului
[mm4/mm]
e. Rigiditatea nominala a tuburilor (PVC si PAFSIN) definite de

producatori
Rigiditatea nominala SN se calculeaza astfel (conform producatorilor de
tuburi)
Et 3 EI
SN 3
3 [N/m2] la tuburi PAFSIN si [kN/m2] la tuburi PVC (1.41)
12 Dm Dm
E este modulul de elasticitate al materialului conductei [N/m2]; t este grosimea
conductei
Dm este diametrul mediu al conductei
Determinarea rigiditatii se realizeaza prin aplicarea pe generatoarea tubului
a unei forte P si se calculeaza cu relatia (data de producatorii de conducte):
fo P
SN , in care (1.42)
l
fo este un coeficient ce tine seama de deformarea prin ovalizare; P este forta
aplicata probei [N]
l este lungimea tubului de proba; este valoarea deformatiei verticale a tubului [m]
Deplasarea generatoarei conductei calculata cu relatia Mohr Maxwell rezulta
Dm3
0,0186 P , in care (1.43)
EI
l t3
I (1.44)
12
Daca notam Io = t3/12 este momentul de inertie al sectiunii prin inel de
lungime unitara, relatia (1.43) devine:
Dm3 P
0,0186 (1.45)
EI o l
24
Fig. 1.12 Modelul de testare a rigiditatii tuburilor
Tinand cont de relatiile (1.40) si (1.45) relatia (1.43) capata forma:

Dm3 12 P P
0,0186 0,0186 (1.46)
Et 3
l SN l
Din relatia (1.46) rezulta expresia rigiditatii conductei
P
SN 0,0186 (1.47)
l
care este identica cu relatia (1.42) recomandata de producatori.
Relatia pentru fo indicata de producatori este:

f o (1860 2500 ) 10 5
Dm
la o scurtare a diametrului de 3% rezulta fo=0,01935
iar la 5% rezulta fo=0,11985
Folosind aceste relatii se poate determina forta ce poate fi suportata de o
conducta de lungime l pentru a obtine o deformatie (admisibila) de 3% respectiv
5%.
Din relatia (1.43) admitand deformatie de 3% rezulta:
12 Dm Et 3
0,03Dm 0,0186 P P 1,612 Dm l si tinand seama de (1.41)
Et 3l 12 Dm
3

P=1,612Dm lSN
Daca admitem deplasarea de 5% rezulta:
P=2,688Dm lSN
25
Comparand relatia (1.40) cu (1.41) si neglijand deformatia tubului (5%) rezulta
EI 106 EI 106
PS si transformand in SI de unitati [N, m] obtinem
Dm 3 0, 0186 Dm3
0,149( )
2
EI 1
PS 3
SN (relatie aproximativa) (1.48)
0, 0186 Dm 0, 0186
26
Exemplu de calcul
Diametru 900mm
Presiune de lucru 800kPa
Suprapresiune (300 kPa)-se calculeaza
Acoperire cu pamant
-maxim 2,5m
-minim 1,2m
Incarcarea pe roata (A30) 60 kN
Clasa de presiune conducta 10 at (1000kPa)
Rezistenta nominala PS 250 kPa
Rigiditatea nominala neprecizata (ex SN2500)
Diametru exterior 924mm
Grosime perete conducta 12 mm
Modul elasticitate inelar 12,5 Gpa
HDB 0,0065 mm/mm
Deformatia verticala maxima 5%
Pamant ampriza nisip prafos modul de deformatie 69 Mpa
Umplutura compactare moderata (90% Proctor)
-Modul de deformatie Ms 18 Mpa
-Greutate specifica 17,8 KN/m3
-Unghi de frecare 30+0,2n
DL coeficient evolutie terasamente in timp 1,05
Kx coeficient realizare a umpluturii sub conducta 0,1
Latime transee D+0,25H m
Se vor calcula:
- Deformatia verticala a conductei sub incarcari (pamant de umplutura +
autovehicul)
- Rigiditatea nominala (SN)
27
Deformatia verticala este:
( DL Pv PL ) K x

D 149 PS 61.000 M s
DL=1,05
Kx=0,1
Ms=18 Mpa
PS=250 Kpa
Celelalte marimi se calculeaza
Pv=CTh
Pentru gasirea CT avem nevoie de k=tg2(45o-30/2)=0,33, H=h=1,6m, B=1,3m,
H/B=1,23
=tg30o=0,577
k =0,192, rezulta din grafic CT=0,78
Pv=0,7817,81,6=22,214 kN/m2=22.214 N/m2
M p PI f
PL
L1 L2
Mp=1,2
P=60 kN (sarcina pe rotile duble la convoiul de calcul A30)
If =1+0,33[(2,44-h)/2,44]=1+0,33[(2,44-1,6)/2,44]=1,11
L1=20cm+fh=0,20+1,11,60=1,96m
L2=70cm+fh=2,46m
1,2 60.000 1,11
PL =16.575 N/m2
1,96 2, 46
(1,05 22.214 16.575)0,1
=0,0035 (0,35%)
D 149 250 61.000 18
Rigiditatea conductei conform parametrilor declarati (E, t, D) este:
Et 3 12,5 109 0,0123
SN =2372 N/m2
12 Dm3 12 0,9123
Forta verticala pe care o poate suporta tubul pe o lungime de 1m (si rezemare pe
generatoarea inferioara, fara umplutura realizata) este:
P=1,61223720,912=3487 N
28
1.3. Calcul traseu conducta (M45 AWWA-PAFSIN si
I22 PEHD)
a. Calculul fortelor care apar in conducte la schimbarea directiei
Forte care apar in conducte sub presiune la schimbarea directiei conductei sunt
Forta datorata presiunii apei (hidrostatica)
2
T= F1 D P sin
2 2
Forta (centrifuga in coturi ) datorata curgerii apei (dinamica)
Q 2
T= F2 2sin
D 2
2
g
4
Figura 1.13 Forte la schimbarea directiei si/sau sectiunii conductei
29
Explicitarea valorilor fortelor
Pentru calculul fortei datorate presiunii apei se admite ca volumul din cot
este solidificat si pe ambele limite ale cotului actioneaza fortele PA in care P este
presiunea si A aria suprafetei conductei. Rezultanta acestor doua forte este
indreptata catre exteriorul cotului. Pentru calculul fortei dinamice se aplica teorema
impulsului. Fortele care se aplica pe cele doua fete solidificate ale cotului sunt
F=Qv. Din compunerea celor doua forte rezultanta este:
Q2
F2 2 F sin 2 sin
2 g A 2
Semnificatia notatiilor:
P=Pw+Ps presiunea pe conducta compusa din presiunea de lucru Pw (statica) si
suprapresiunea din lovitura de berbec Ps
este unghiul (ascutit) dintre conducte
Q este debitul conductei
D este diametrul interior al conductei
b. Calculul blocurilor de ancoraj

Pentru preluarea acestor forte sunt necesare reazeme pe directia fortelor
rezultante. Reazemele se realizeaza de regula sub forma unor blocuri de beton ce
inglobeaza conducta.
Preluarea fortei rezultante din cot se face de catre reactiunea pamantului ce
se dezvolta pe suprafata (verticala) de contact dintre blocul de beton si peretele
traseei. Forta dezvoltata de frecarea dintre blocul de beton si fundul transeei se
neglijeaza.
Se dimensioneaza suprafata de contact intre bloc si pamant
LBHB=TFS/, [M45 AWWA]
in care
T este rezultanta fortelor care se dezvolta in cot(T=F1+F2) [kN]
FS=1,5 este un factor de siguranta
este rezistenta pamantului la impingerea laterala a blocului
30
Fig. 1.14 Blocuri de ancoraj
Tabel cu valorile conform M45 AWWA

Material [kPa]
soft clay (argila slaba) 48
silt (praf argilos) 72
sandy silt (praf nisipos) 144
sand (nisip) 192
sandy clay (argila nisipoasa) 287
hard clay (argila vartoasa) 431
Inaltimea blocului de acoraj HB trebuie sa fie mai mica decat jumatate din
adancimea transeei :
HBh/2
31
c. Metoda de evitarea blocurilor de ancoraj
Metoda de imbinare a tuburilor din PAFSIN permite o deviere la fiecare
imbinare cu pana la 3o functie de diametrul conductei. Pentru aceste devieri cu
unghiuri mici fortele care se dezvolta la schimbarea directiei pot fi preluate de
frecarea dintre pamant si conducta.
Impingerea T care apare este preluata de frecarea de la partea superioara si
inferioara a conductei cu pamantul inconjurator. Bloc de ancoraj nu este necesar
daca:
TfLp(Wp+Ww+2We), in care:
T=2PAsin (/2)
f =coeficient de frecare intre conducta si pamant
Lp = lungimea conductei intre doua imbinari
Wp = greutatea conductei pe unitatea de lungime a conductei
Ww = greutatea apei din conducta pe unitatea de lungime a conductei
We =greutatea pamantulul de deasupra conductei pe unitatea de lungime a
conductei
Figura 1.15 Devierea conductei la imbinari

32
Pentru calculul greutatii pamantului este acoperitor folosirea relatiei
We = CThe
in care coeficientul CT ia in considerare efectul de siloz, iar he este adancimea
transeei in care se
monteaza conducta (de la suprafata la generatoarea superioara a conductei)
Impingerea pasiva a pamantului este neglijata
d. Supratraversarea vailor cu conducta autoportanta

Frecvent pe traseul aductiunilor este necesar traversarea unor vai (depresiuni) care
contin sau nu cursuri de apa. Structura de sustinere pentru conducta poate fi o
grinda cu zabrele rezemata pe cele doua maluri. Pentru deschideri de pana la 20m
si pentru conducte cu diametrul mai mare de 50 cm cea mai potrivita structura
pentru supratraversare este conducta metalica autoportanta.
Pe cele doua maluri ale vaii se realizeaza masive de ancoraj pentru
inglobarea racordului intre conducta curenta (care poate sa nu fie metalica) si
conducta care realizeaza supratraversarea.
Rezemarile conductei pe cele doua masive de ancoraj sunt evident
incastrari. Momentele de incovoiere pe tronsonul de conducta sunt
-in incastrari (la masivele de ancoraj) Mm=pl2/12 (momentul la mijlocul deschiderii
este mai mic)
Considerand o situatie acoperitoare cu conducta simplu rezemata la masive
momentul maxim este in mijlocul deschiderii si are valoarea Md=pl2/8
Incarcarea p distribuita pe conducta este alcatuita din (pentru gruparera
fundamentala)
-greutatea conductei
-greutatea apei
-greutatea ghetii depusa iarna
iar pentru gruparea speciala se adauga forta seismica de inertie asociata greutatii
conductei si a apei din interior.
33
p
2
Mmax =pl 8
T max =0,5pl
Figura 1.16 Schema de calcul pentru supratraversare conducta
Calculul se face pentru doua stari limita

starea limita ultima in care se compara starea de tensiuni din peretii
conductei cu tensiunea limita pe care o poate suporta conducta in
conformitate cu o teorie adecvata de rezistenta
starea limita a exploatarii normale in care este comparata deformatia
(sageata) conductei in raport cu deformatia admisibila. Limitarea
deformatiei admisibile este necesara pentru a pastra valabilitatea
calculelor de rezistenta (de ordinul I) facute admitant ipotezele rezistentei
materialelor (a deformatiei mici)
34
Cu aceste precizari calculele sunt:
Starea limita ultima
M
a
W in care
pl 2 ( De3 Di3 )
M W
8 32
Starea limita de exploatare
Marimea sagetii conductei este
5ql 4
f max
384 EI
iar marimea sagetii admisibile este

fadm=l/360
35
1.4 Sprijinirea excavatiilor pentru conducte
1.4.1. Principii generale de alcatuire a sprijinirii
Sprijinirile simple sunt lucrari de sustinere cu caracter temporar, avand
forma unor pereti verticali neetansi.
Conform teoriei Rankine presiunea (impingerea) activa a pamanturilor coezive este

pa Htg 2 (45o ) 2c tg (45o )
2 2
a b
zo
Hcr=2zo
c
d e

Htg 2 (45o ) 2c tg (45o ) Htg 2 (45o ) 2c tg (45o )
2 2 2 2
Figura 1.17 Diagrama impingerii pamanturilor coezive
Punctul de anulare (zo) rezulta din conditia

pa zo tg 2 (45o ) 2c tg (45o ) 0 , de unde rezulta
2 2

2c tg (45o )
2 2c 1 2c
zo tg (45o )
2
tg 2 (45o ) tg (45o )
2 2
La limita, daca =0 (cazul cel mai dezavantajos) expresia z o devine
2c
zo

36
In diagrama rezultanta a impingerii active se observa ca pe o adancime
2zo=Hcr impingerea totala este
nula (triunghiul abc anuleaza triunghiul cde). Inaltimea Hcr reprezinta
inaltimea teoretica pe care un
mal de pamant s-ar putea mentine nesprijinit in pozitie verticala
In practica se admite pentru siguranta ca pamantul se poate mentine pe
verticala pe o inaltime H H cr / 2 2c / .
Principalele elemente componenete ale unei sprijiniri simple, cele care vin
in contact cu pamantul, sunt dulapii(scandura de grosime minima 5 cm). Dupa
pozitia acestora se disting doua tipuri de sprijiniri simple: cu dulapi verticali si cu
dulapi orizontali. Din punct de vedere al tehnologiei de executie, exista o deosebire
esentiale intre cele doua tipuri, si anume: la sprijinirea cu dulapi verticali,
sprijinirea precede sapatura, in timp ce la sprijinirea cu dulapi orizontali, sapatura
precede sprijinirea.
Sprijiniri cu dulapi verticali
Sprijinirile cu dulapi verticali se utilizeaza in special in pamanturi
necoezive si in pamanturi coezive de consistenta redusa, care nu se pot mentine la
verticala nesprijinite, impunand astfel punerea in opera a peretelui de sustinere
inainte de excavarea pamantului din interior. (fig. 1.18).
Figura. 1.18 Sprijinirea cu culapi verticali
37
Sprijinirea cu dulapi orizontali
sprait
1
l2
l2
H
filate
l2
l2
dulap orizontal l1 l1
1
Figura 1.19 Sprijinirea cu dulapi orizontali
Pentru a se putea executa o sprijinire de acest tip, este necesar ca pamantul

sa dispuna de o coeziune suficient de mare pentru ca sapatura sa se poata mentine
nesprijinita pe o anumita inaltime.
1.4.2. Determinarea diagramei de calcul a impingerii active a

pamantului
Dezvoltarea presiunii active a pamantului este conditionata de o deplasare
a constructiei de sustinere in sensul indepartarii de masa de pamant aflata in spate.
In cazul in care constructia de sustinere are legaturi care o impiedica sa se
deplaseze si sa se roteasca liber, impingerea pamantului poate fi diferita, atat ca
marime cat si ca distributie de presiunea activa calculata cu teoria clasica a lui
Rankine.
In practica, la pereti cu reazeme multiple, cum sunt sprijinirile simple, se
utilizeaza diagrame de calcul simplificate pentru impingerea activa a pamantului de
tipul celor date in figura 2.17, a, b, c, astfel:
38
a - diagrama conventionala de calcul a presiunii active a pamantului
necoeziv asupra sprijinirii;
b - diagrama conventionala de calcul a presiunii active a pamantului
coeziv de consistenta redusa asupra sprijinirii;
c - diagrama conventionala de calcul a presiunii active a pamantului
coeziv de consistenta ridicata asupra sprijinirii.
Figura 1.20
Notatiile din figura sunt:

-greutatea volumica a pamantului in stare uscata , kN/m3 ;
H- inaltimea peretelui, [m];
c - coeziunea [ kN/m 2 ];

k a tg 2 45 -coeficent de impingere activa al pamantului;
2
- unghiul de frecare interioara [o ]
39
1.4.3. Dimensionarea sau verificarea elementelor din lemn (dulapi,
filate, spraituri ale sprijinirii)
Calculul de rezistenta al unei sprijiniri comporta urmatoarele etape:
-determinarea solicitarilor asupra peretelui vertical se face conf. pct. 1.4.2;
-determinarea eforturilor (momente, forte taietoare, forte axiale) in
elementele sprijinirii;
-dimensionarea sau verificarea sectiunilor adoptate pentru elementele
sprijinirii.
Determinarea eforturilor in elementele spijinirii se face fara a se tine seama
de continuitatea elementelor. Dulapii, filatele, spraiturile se considera simplu
rezemate intre doua puncte succesive de rezemare.
Sprijiniri cu dulapi verticali

Calculul dulapilor verticali
Se efectueaza ca pentru grinzi simplu rezemate, avand ca deschidere
distanta l1 dintre doua filate consecutive sau distanta pe verticala intre spraituri
(fig. 1).Pentru o latime b a dulapului, incarcarea q uniform repartizata este:

q pa b (1.48)
unde:
pa -presiunea activa a pamantului conform diagramei de impingere alese
(fig. 3).
Momentul incovoietor in dulap este dat de relatia:
qll2
Md (1.50)
8
Pentru verificare se foloseste relatia:
ql2l
M
8 2 R ic (1.51)
W bd
6
40
in care
W- modulul de rezistenta al sectiunii dulapului;
d- grosimea dulapului;
Rci-rezistenta de calcul a lemnului la incovoiere
Calculul filatelor
Se realizeaza ca pentru grinzi simplu rezemate avand ca
deschidere l2 dintre spraituri in plan orizontal (fig.1). Filata preia reactiunea de la
dulapi aferenta unui camp l1 . Incarcarea uniform repartizata pe unitatea de

lungime a filatei este:
q f pa l1 (1.52)
Momentul incovoietor maxim pentru filata:

q f l22
Mf (1.53)
8
Fie e latimea cunoscuta a filatei si f grosimea cautata:
Mf Mf
2 R ci (1.54)
Wf ef
6
Din relatia (1.54) se obtine grosimea f cautata.
Calculul spraiturilor
Se efectueaza la compresiune cu flambaj pentru o incarcare axiala
N care reprezinta volumul diagramei de presiuni aferenta unui sprait (fig. 1).
N pa l1l2 (1.55)
Verificarea la compresiune a spraitului se realizeaza cu relatia:

N
' R cc (1.56)
A
unde:
A- sectiunea spraitului;
-coeficentul de flambaj (relatiile 1.57);
R cc -rezistenta admisibila la compresiune in lungul fibrei lemnului (tabel).
41
2

1 0,8 pentru 75 (1.57)
100
3100
pentru >75 (1.57)
2
lf
unde
i
lf - lungimea de flambaj(depinde de conditiile de rezemare-in
acest caz este lungemea spraitului)
I d 4 / 64 d
i raza de giratie i , i=0,25d in care
A d 2 / 4 4
d=diametrul spraitului.
Pentru verificarea la strivire in lungul fibrelor la contactul sprait-
filata se foloseste relatia:
N
'' R sc (1.58)
A
unde: R cs -rezistenta la compresiune in plan normal pe directia fibrelor
42
Sprijiniri cu dulapi orizontali
In ceea ce priveste calculul dulapilor orizontali a filatelor si a spraiturilor
se aplica aceeasi metodologie ca in cazul sprijinirilor cu dulapi verticali
Rezistentele caracteristice ale materialului lemnos din diferite specii
conform NP 005-2003 Normativ privind proiectarea construciilor din lemn.
Rezistenele de calcul, Rc, ale diferitelor specii de material lemnos, la
diverse solicitri, n funcie de condiiile de exploatare ale elementelor de
construcie care se proiecteaz, se stabilesc cu relaia:
Ric=muimdiRi/i
mui = coeficieni ai condiiilor de lucru care introduc n calcul umiditatea de
echilibru a materialului lemnos, definii pe baza condiiilor de microclimat n care
sunt exploatate elementele de construcie care se proiecteaz (pentru clasa de
exploatare 1 - mediu uscat - mu =1)
mdi sunt coeficieni ai condiiilor de lucru, stabilii n funcie de durata de aciune a

ncrcrilor (pentru incarcari de scurta durata md=1)
43
Ri sunt rezistenele caracteristice ale diferitelor specii de lemn, la diverse solicitri,
specificate n tabel
i sunt coeficieni pariali de siguran, definii n funcie de tipul solicitrilor
(pentru solicitarea de incovoiere i=1,1; pentru compresiune c=1,25)
Exemplu de calcul
Pentru montarea unei conducte de aductiune este necesara o sapatura avand
latimea de 1,5 m si adancimea de H=2,50 m. Nivelul apei subterane aflandu-se la o
cota inferioara fundului sapaturii, pentru efectuarea lucrarilor in uscat nu se impune
realizarea unui epuisment. Pentru mentinerea peretilor gropii de fundare se va
utiliza o sprijinire simpla (cu dulapi).
Caracteristicile geotehnice si hidrologice ale terenului sunt:
-greutatea volumica in stare naturala =17,8 kN/ m
3
-nisip fin:
-unghiul de frecare interioara = 30o +0,2n
Calculul presiunii active a pamantului pe peretii sapaturii

Fiind vorba de un pamant necoeziv (nisip) se utilizeaza diagrama a din
30
figura 1.20 pa H sprijinire k a 17,8 2,5 tg 2 45 14,8 kN/m 2
2
In concluzie presiunea activa a pamantului este constanta ape toata
inaltimea sprijinirii si este egala cu: p 0,65pa 9,64 kN/m 2
Calcull elementelor din lemn ale sprijinirii

Calculul dulapilor verticali
Se considera latimea unui dulap b=20 cm.
incarcarea pe metru liniar de dulap este
q p b 9, 64 0, 20 1,9 kN/m .
44
Considerand distanta intre doua filate egala cu l1 1,5m , momentul
maxim in dulap este:

ql12 1,93 1,52
M 0,5428kNm=5428 daNcm
8 8
Daca se considera grosimea unui dulap d=5cm
bd 2
W 83,3 cm3
6
M 5428
ef 65, 2 daN/cm 2 R ci 96 /1,1 87 daN/cm 2
W 83,3
Obs: Pentru cazul de fata s-a utilizat lemn de esenta rasinoasa calitatea a-
III-a.
In concluzie dimensiunile unui dulap sunt : -sectiune: 20 x 5 cm 2
-lungime:2,0 m
Calculul filatelor
Filatele fiind amplasate la o distant interax l1 1,5m , incarcarea pe metru
liniar de filata este:

q f p l1 9, 64 1,5 14,5 kN/m
Se considera o distanta intre spraituri egala cu l2 1, 0 m
momentul maxim in filate este:

q f l22 14,5 1,02
M 1,8125 kNm=18125 daNcm
8 8
Daca se considera sectiunea unei filate de
10 x 10 cm 2 W 166, 6 cm3
M 18125
ef 108 daN/cm 2 R ic 87 daN/cm 2
W 166,6
Daca se considera sectiunea unei filate de 12 x 12 cm 2 W 288 cm3

M 18125
ef 63 daN/cm 2 R ci 87 daN/cm 2
W 288
45
In concluzie dimensiunile unei filate sunt in sectiune : 12 x 12 cm 2
Calculul spraiturilor
Forta axiala la care este solicitat spraitul este:
N1 p l1 l2 9, 64 1,5 1 14,5 kN
Se considera spraituri realizate din bile cu diametrul =10 cm.
d 2
A 78,5 cm 2
4
-lungimea de flambaj este lf 116 cm [150-2(5+12)]
-i=0,25 d=2,5 cm (raza de inertie sau de giratie,
I r4 r
i
A 4 r 2 2
2
lf 116
(coeficient de zveltete) 46,4 75 1 0,8 0,82
i 2,5 100
Efortul efectiv de compresiune dezvoltat in sprait este:
N1 1450
'ef 22,5 daN/cm 2 R cc 45 /1, 25 36 daN/cm 2
A 78,5 0,82
1.50
50
2.50 1.50
50
Figura 1.21 Schita sprijinirii

46
Capitolul 2. Prag de fund (captare)
2.1. Calculul stabilitatii pentru prag de fund in fundatie

directa
2.1.1 Generalitati
Pragul de captare nu are rol de regularizare (acumulare) a debitelor
afluente, schema de amenajare hidroenergetica fiind dimensionata exclusiv in
raport cu modul de variatie al debitelor medii zilnice care se inregistreaza pe
parcursul anului mediu hidrologic.
Pragul de captare este o lucrare de barare a albiei care se executa
transversal pe toata latimea albiei in scopul realizarii unei inaltimi suficiente a
lamei de apa pentru a permite functionarea prizei pe timp de iarna (1,5-2m)
Amenajarea unui prag implica realizarea unui ansamblu de constructii care
sa conduca la: acumularea apei; deversarea in aval; revenirea in aval la vitezele
initiale, asigurarea conectivitatii longitudinale a albiei (scara de pesti)
Amenajarea este alcatuita din:
- prag deversor
- priza de apa
- scara de pesti
- lucrari de disipare a energiei: bazin disipator; prag disipator; rizberma;
- lucrari de aparare a malurilor.
2
Vo
2g
hr
21
hr
le
z
To
2
V
3
hr
2g
Albie naturala
Prag deversor Bazin Rizberma

disipator Prag disipator
Fig.2.1.- Schema generala de amenajare prag de captare

47
Pierderile de sarcina coespunzatoare fiecarui element al amenajarii sunt
indicate in figura (fig. 2.1).
To-energia totala pe prag
z-diferenta dintre cota energetica din amonte si cea din aval
hr1- pierderea de sarcina pe paramentul pragului de fund
hr2- pierderea de sarcina in bazinul disipator
hr3- pierderea de sarcina pe rizberma
le - linia energetica
2.1.2.Pragul deversor
Este componenta determinanta cu care se realizeaza captarea apei.
Clasificarea pragului deversor poate fi:
a) dupa forma profilului transversal, pragurile deversoare se
clasifica in:
- praguri deversoare cu profil practic (dreptunghiular, trapezoidal);
Cea mai des folosita sectiune de prag este pragul cu profil practic
cu muchii rotunjite si taluz aval de 3/2, mai jos prezentat:
Fig.2.2. - Prag cu profil practic si muchie rotunjita

- deversor cu prag lat
b) dupa forma si pozitionarea in plan a coronamentului:
- praguri frontale;
- praguri poligonale (sau arc);
- praguri oblice.
48
Praguri frontale Praguri poligonale Praguri oblice
Fig.2.3. - Praguri dupa pozitia in plan
Pragurile poligonale au ca scop marirea lungimii crestei de deversare.

Cand albia este ingusta pentru a putea evacua debitul maxim cu o grosime de lama
de apa mica, ceea ce este benefic in cazul albiilor cu maluri joase:.
c) dupa materialul sau elementele de constructie folosite, pragurile
sunt realizate din:
- anrocamente;
- gabioane;
- beton monolit
- prefabricate din beton simplu sau beton armat;
- saci de geosintetic umpluti cu material local.
anrocamente gabioane beton monolit
Prefabricate cu placa de beton Gabioane cu placa de beton Anrocamente cu placa de beton

monolit la profil practic monolit la profil practic monolit la profil practic
Fig. 2.4. Praguri de fund din diferite materiale
49
Alegerea materialului si a tipului de constructie se va face in principal
functie de viteza de curgere din albie.Toate materialele vor fi rezistente la inghet-
dezghet.
d) dupa modul de fundare:
-prag cu fundare directa:d1;
- prag cu fundare indirecta (coloane, piloti, pereti mulati):d2.
d1 d2
Fig.2.5.Tipuri de fundatie la praguri
2.1.3. Bazinul disipator

Este amplasat la piciorul aval al pragului deversor, pe o lungime in care sa
se produca disiparea celei mai mari parti a energiei apei, prin dezvoltarea saltului
hidraulic in apropierea lucrarii (salt inecat).
Pentru formarea saltului hidraulic inecat bazinul disipator poate fi realizat
in functie de conditiile de racordare cu bieful aval, in urmatoarele variante:
a)adancire fata de talveg;
b)prag disipator in aval deasupra talvegului;
c)adancire partiala de talveg si prag disipator.
Bazinele disipatoare, in functie de materialul folosit , pot fi:
a)din saltea de gabioane placate cu beton;
b)realizate din prefabricate umplute partial cu beton;
c)realizate din beton monolit.
Bazinele disipatoare pot fi cu suprafata lisa, sau cu dinti si redane sau alt
gen de rugozitate artificiala a suprafetei bazinului pentru disiparea energiei.
50
Pentru o situatie morfogeologica concreta in albie, in functie de materialele
de constructie disponibile in zona si posibilitatile de executie legate de modul de
deviere a apelor, amenajarea unui prag de fund poate sa fie orice combinatie intre
orice tip de prag deversor cu orice tip de bazin de disipare a energiei si orice tip de
prag disipator.
a
H
z'
P
hav
hc
c
hc
d
Prag Bazin disipator Prag Risberma
deversor de disipare
b
H
P
hc
hav
c
hc

c
H
z
P
hav
hc
c
hc
p
d

Fig.2.6.- Tipuri de bazine disipatoare

51
Conditii de fundare a pragurilor
Fundarea pragului se va face in mod corespunzator cerintelor fiecaruia
dintre principalele lui elemente, astfel incat:
- cota de fundare sa se afle intr-un strat al terenului in care sa se asigure
stabilitatea constructiei cu tasari in limita admisibila. Tasarile admisibile vor fi in
functie de felul structurii: rigida sau elastica;
- sa fie asigurata cota de inghet, in cazul fundarii structurilor rigide, pe roci
impermeabile;
- sa se elimine sau sa se limiteze fenomenul de eroziune interna in terenul
de fundare si in maluri.
In cazul cand terenul nu permite fundarea directa, poate fi utilizata si
fundarea prin intermediul coloanelor, pilotilor, baretelor
Trebuiesc folosite pe cat posibil situatiile favorabile ale terenului: praguri
naturale, zone cu teren de fundare mai bun, contur favorabil al sectiunii albiei etc.
2.1.4. Calculul de stabilitate a pragului de fund

Verificarile de stabilitate se vor efectua pe baza metodei starea limita
ultima, gruparea actiunilor si coeficientii partiali de siguranta luandu-se conform
NP 130-2013 Normativ privind stabilirea ncarcarilor si gruparilor de ncarcari
pentru constructiile hidrotehnice de retentie
Evaluarea actiunilor se va face conform normativelor si standardelor in
vigoare sau in lipsa acestora a literaturii de specialitate, astfel:
- greutatea proprie va fi evaluata pe baza NP 130
- impingerea pamantului sau umpluturii, precum si rezistenta pasiva a acestuia, se
va calcula prin metodele din geotehnica avand ca elemente de baza studiul
geotehnic pentru amplasamentul respectiv;
- presiunea hidrostatica a apei se va determina corespunza nivelurilor rezultate din
calculele hidraulice;
- subpresiunea apei va fi calculata corespunzator diferentei de nivel a apei din fata
si din spatele constructiei, putand fi luata acoperitor cu o variatie liniara intre
52
aceste puncte, sau va fi determinate pe baza calculelor de infiltratie prin metode din
literatura;
- actiunea seismica va fi evaluata tinand seama de: NP 076-2013 Normativ de
proiectare, executie si evaluarea sigurantei la actiuni seismice a lucrarilor
hidrotehnice din frontul barat
Principalele actiuni ce trebuie luate in considerare la verificarea stabilitatii
pragurilor de fund sunt urmatoarele
Actiuni normate
-actiuni -greutatea proprie
permanente (P)
-actiuni temporare cvasipermanente de lunga durata(C)
(T) -impingerea activa a pamantului (si a umpluturii) in
spatele pragului
-impingerea pasiva a pamantului
-presiunea apei din amonte de prag la NNR
-presiunea apei din aval de prag
-subpresiunea pe talpa pragului
variabile de scurta durata (V)
-presiunea apei la nivelul maxim amonte(debit de
verificare)
-presiune hidrodinamica pe deversor
-actiuni -incarcari din seism
exceptionale (accidentale) -presiunea apei la debit de verificare in conditii
(E) speciale (drenaj blocat)
53
Gruparea actiunilor
Conform NP 130-2013 actiunile se grupeaza in:
-grupare fundamentala;
-grupare speciala.
Gruparea fundamentala va cuprinde actiunile permanente si pe cele
variabile in timp, dar cu o frecventa mare.
Gruparea speciala va cuprinde in afara actiunilor din gruparea
fundamentala, pe cele exceptionale, cu o frecventa unica, cum ar fi: seismul,
solicitarile din perioada de executie, sau datorate degradarii unor parti ale
constructiei (afuierea patului, dislocari datorate curentilor etc.).
La evaluarea actiunilor pentru diversele grupari, se va tine seama de
nivelurile posibile ale apei, care sa conduca la situatiile cele mai deformabile de
incarcare.
Verificarea sigurantei constructiei

Calculul se face cu metoda de calcul la stare limita ultima.
Calculul se va desfasura in doua ipoteze.
In ipoteza 1 de calcul se iau in calcul actiunile din gruparea fundamentala
P C V
i i i i i i (2.1)
s fie mai mici dect rezistenele de calcul n seciune (in cazul verificarii la starea
limita de rezistenta) respectiv mai mici decat efectul fortelor care asigura
stabilitatea structurii (in cazul verificarii la starea limita de stabilitate a pozitiei.
n relaia de mai sus simbolul "+" nseamn "n combinaie cu" sau "efectul
combinat al".
Pi - este efectul pe structur al aciunii permanente i, luat cu valoarea sa
caracteristic.
Ci - efectul pe structur al aciunii temporare cvasipermanente i, luat cu valoarea
sa caracteristic;
Vi - efectul pe structur al aciunii temporare variabile i, luat cu valoarea sa
caracteristic;
54
Valorile coeficientilor pentru incarcari permanente P si pentru incarcari
cvasipermanente C se iau din NP 130. La fel n cazul ncrcrilor temporare
variabile de scurt durat (V) valorile coeficienilor ncrcrilor i d se iau
din normativ.
La determinarea valorilor de calcul limit ale aciunilor pentru coeficientul
ncrcrii se alege valoarea maxim sau minim, astfel ca n cadrul gruprii de
ncrcare sa se obin combinaia cea mai defavorabil.
In ipoteza 2 de calcul gruparea speciala
P C
i i i
d
Vi E1 (2.2)
unde:
E1 - este valoarea caracteristic a aciunii seismice ce corespunde intervalului
mediu de recuren, IMR adoptat de cod (IMR = 225 ani conform P100-2013);
In fig. 2.7 este prezentata schema cu incarcarile pragului de fund. Notatiile
in schema sunt urmatoarele:
G p =greutatea pragului; actiune tip P
h =adancimea apei in aval;
d =grosimea umpluturii(aluviuni) in in amonte de prag;
h =inaltimea apei amonte de prag;
d =grosime umplutura aval prag;
Eam =presiunea apei in amonte de prag; actiune tip V (daca nivelul
apei ar fi NNR-cota pragului - incarcarea ar fi de tip C)
Eav =presiunea apei in aval de prag; actiune tip C
E pa =impingerea activa a pamantului pe prag; actiune tip C
E pp =impingerea pasiva a pamantului pe prag; actiune tip C

S= subpresiunea pe talpa pragului; actiune tip C
55
h
h'
Eam G
d
Epa
Eav Epp
d'
S
MO
Fv
p2
p1
Fig.2.7. Principalele actiuni pe pragul de fund si terenul de fundare
Verificarile de stabilitate necesare sunt urmatoarele:

-verificarea stabilitatii la lunecare pe suprafata de fundare;
-verificarea la rasturnare;
-verificarea presiunii pe terenul de fundare;
-verificarea stabilitatii la plutire a radierelor bazinelor disipatoare
sau altor elemente supuse subpresiunii apei .
f FV
a). Stabilitatea la lunecare se verifica cu relatia: FSl ,
F H
f=0,3
gruparea fundamentala
F
V Gp G p Ci Ci V V 0,95 G p 1 S
F
H Ci Ci V V 1, 2 ( E pa E pp ) 1 Eav 1 Eam

forte tip C coef 1,2 tip C coef 1 tip V
unde:
FSl este factorul de stabilitate la alunecare
FV sunt fortele verticale
56
FH sunt fortele orizontale
f = coeficienti de frecare intre talpa pragului de fund si teren conform
STAS 3300/2
b). Stabilitatea la rasturnare se verifica cu relatia: FSr

M s
M r
M s p M sGp Ci M sCi Vi M sVi
M d p M dGp Ci M dCi Vi M dVi

in care
FSr este factorul de stabilitate la rasturnare (in jurul piciorului aval)
Mr este suma momentelor fortelor ce produc rasturnarea
Ms este suma momentelor fortelor ce mentin stabilitatea
c). Verificarea presiunilor pe talpa de fundare p1,2

F M
V 0
A W
FV a fost definit mai sus
Mo este suma momentelor tuturor fortelor fata de centrul de greutate al
sectiunii de contact intre prag si teren
W = modulul de rezistenta. al sectiunii de contact intre deversor si
teren
M o p M oGp C M oC V M oV
57
2.1.5. Calculul stabilitatii pragului cu metoda penelor multiple
Figura 2.8. Schema de calcul cu blocuri(pene) multiple
Figura 2.9. Conventia de semne pentru unghiuri si forte
58
Tipuri de incarcari:
- permanente P
greutatile penelor G1, G2, G3
- temporare cvasipermanente C
subpresiunile (presiunile apei din porii pamantului) U1, U2, U3
- presiunea hidrostatica amonte la nivelul de verificare V1
Delimitarea penelor(blocurilor) amonte si aval de deversor se face dupa un
unghi de 450+/2 (vezi figura)
Se obtin astfel:
pana 1 in amonte si pana 2 in aval care sunt alcatuite din aluviuni. Blocul (pana) 2
este deversorul.
Se figureaza fortele care actioneaza pe fiecare pana(bloc) punandu-se in
evidenta componentele dupa directiile paralela si perpendiculara cu suprafata de
alunecare a penei.
Se scriu ecuatiile de echilibru ale fortelor pe doua directii pentru fiecare
pana.
Echilibrul fortelor pe directia perpendiculara pe suprafata de alunecare:
N i U i Gi cos i Vi cos i H Si sin i H Di sin i Pi 1 sin i Pi sin i 0
Echilibrul fortelor pe directia tangenta la suprafata de alunecare

Ti Gi sin i Vi sin i H Si cos i H Di cos i Pi 1 cos i P i cos i 0
Daca extragem din cele doua ecuatii Ni si Ti obtinem
N i (Gi Vi ) cos i U i ( H Si H Di )sin i ( Pi 1 Pi ) sin i
Ti ( H Si H Di ) cos i (Gi Vi ) sin i ( Pi 1 Pi ) cos i
Conform criteriului de cedare (rupere) Mohr Coulomb
Tr N itg i ci Li
Factorul de stabilitate este:
Tr N i tg i ci Li
FSi
Ti Ti
59
Inlocuind cu expresiile Ni si Ti obtinem:
{(Gi Vi ) cos i U i [( H Si H Di ) ( Pi 1 Pi )]sin i }tg i ci Li
FSi
[( H Si H Di ) ( Pi 1 Pi )]cos i (Gi Vi )sin i (2.3)
In felul acesta se obtin factorii de stabilitate pentru toate penele

componente ale portiunii potential alunecatoare. Avand in vedere ca rezultatele pot
conduce la factori de stabilitate diferiti (subunitari respectiv supraunitari) pentru
blocurile (penele) componente, stabilitatea intregului masiv se evalueaza astfel. Se
extrage din expresia FSi factorul Pi-1-Pi rezultand (2.4):
tg i c
[(Gi Vi ) cos i U i ( H Si H Di )sin i ] ( H Si H Di )cos i (Gi Vi )sin i i Li
FSi FSi
( Pi 1 P i )
tg i
cos i sin i
FSi
O valoare negativa pentru (Pi-1-Pi ) indica faptul ca fortele aplicate pe

blocul i depasesc fortele care asigura stabilitatea blocului deci blocul va aluneca.
Pentru verificarea stabilitatii intregului versant se face suma algebrica a factorilor
Pi-1-Pi
Astfel daca ( Pi-1-Pi)=0 echilibrul este asigurat pentru factorul de stabilitate
utilizat in calcul
Daca ( Pi-1-Pi)<0 echilibrul nu este asigurat pentru factorul de stabilitate utilizat
Daca ( Pi-1-Pi)>0 echilibrul este asigurat pentru factorul de stabilitate utilizat
Exemplu de calcul
Blocul 1
1 = - (45o+/2); cos (45o+5o)=0,642; sin (45o+5o)= 0,766; d=3,8m; h=1,3m
L1 d / sin 1 3,8 / 0, 766 4,96 m
G1 greutatea penei 1 cu greutatea volumetrica a pamantului imersat in apa p1 si
greutatea uscata p1
G1=0,5p1 dL1 cos1=0,5173,84,960,642=102,85 kN/m
60
V1=hL1cos 1 = 101,34,960,642=41,39 kN/m
(semnul unghiului se ia + pentru ca determina lungimea pe care actioneaza V1 nu
sensul fortei)
U1=0,5(2h+d)L1= 0,510(21,3+3,8) 4,96=158,7 kN/m
HS1=0
HD1=0
tg 1 c
[(G1 V1 ) cos i U1 ] (G1 V1 ) sin 1 1 L1
FS1 FS
( P0 P 1 )
tg 1
cos 1 sin 1
FS
0,176 0
[(102,85 41,39) 0,642 158,7] (102,85 41,39)( 0,766) 4,96
1 1 145
0,176
0,642 ( 0,766)
1
Blocul 2
2=0; L2=5m
G2 =greutatea deversorului din beton (pe ml )
G2= bSb = 249,25=222 kN/m
V2=0
U2=0,5(h+d+d)L2=0,510(1,3+3,8+1,5) 5=165 kN/m
HS2=1/2(1.3+1)/2H0.3H)=0.5101,150,3=1,7 kN/m
HD2=0
tg2 = f =(coeficient de frecare intre beton si argila tare 2=24o)
tg 2 c 0, 268 50
(G2 U 2 ) H s cos 2 2 L2 (222 165) 1,7 1 5
( P1 P 2 ) FS FS 1 1 =
1 1
263,5
61
Blocul 3
3 = + (45o+/2) cos (45o+5o)=0,642; sin (45o+5o)=0,766; d=1,5m;
L3 d / / sin 3 1,5 / 0, 766 1,96 m
G3 greutatea penei 3 cu greutatea volumetrica a pamantului imersat in apa p3 si
greutatea uscata p3
G3=0,5p3dL3cos3=0,5171,51,960,642=16 kN/m
V3=0
U3=0,5dL3=0,5101,51,96=14,7 kN/m
HS2=0
HD2=0
tg 3 c
(G3 cos 3 U 3 ) G3 sin 3 3 L1
( P2 P 3 ) FS FS
tg 3
cos 3 sin 3
FS
0,176 0
(16 0,642 14,7) 16 0,766 1,96
1 1 22
0,176
0,642 0,766
1
Calculul poate fi centralizat intr-un tabel de tipul
FS=1 (1,5) (2)
Blocul i Li HSi HDi Vi Gi Ui Pi-1-Pi

1 -50 4.96 0 0 41 102 158 - 145
2 0 5 1,7 0 0 222 165 263.5
3 50 1.96 0 0 0 16 14 22
Total 140,5
(-) cedare
(+) stabilitate
Pentru FS = 1 structura are stabilitate (Pi-1-Pi)=140,5>0
62
2.2. Calculul stabilitatii pragului de fund cu fundatie
indirecta
Calculul capacitatii portante axiale de compresiune a unui pilot izolat

a)Pilot prefabricat din beton armat
(STAS 2561/3-90; SREN 1536-2004; NP 123-2010; SREN 1997 -
EUROCOD 7)
In fazele preliminare de proiectare, capacitatea portanta a pilotilor
pentru toate tipurile de constructii se poate determina cu ajutorul unor formule
empirice de calcul. La constructiile obisnuite (incadrate in clasele de importanta
III, IV si V) se admite ca si in faza finala de proiectare determinarea capacitatii
portante sa se faca tot cu ajutorul unor formule empirice.
Valoarea de calcul a capacitii portante ultime la compresiune a piloilor flotani
prefabricai se exprim prin relaia:
Rb ,k Rs , k Ab qb , k U qs ,ki li
Rc, d Rb ,d Rs , d (2.5)
b1 s1 b1 s1
unde:
Rb,d valoarea de calcul a rezistenei pe baz a pilotului
Rs,d valoarea de calcul a rezistenei de frecare pe suprafaa lateral a pilotului
Rb,k valoarea caracteristic a rezistenei pe baz a pilotului
Rs,k valoarea caracteristic a rezistenei de frecare pe suprafaa lateral a
pilotului
b1 coeficient parial de siguran dat n tabelul 4 din NP 123
s1 coeficient parial de siguran dat n tabelul 4 din NP 123
Ab suprafaa bazei pilotului
U perimetrul seciunii transversale a pilotului
li lungimea pilotului n contact cu stratul i
qb,k valoarea caracteristic a presiunii pe baz dat n tabelul 5 NP 123
qs,ki valoarea caracteristic a rezistenei de frecare lateral n stratul i dat n tab. 6
NP 123
63
b). Pilot executat pe loc prin forare si betonare
In fazele preliminare de proiectare, capacitatea portanta a pilotilor pentru
toate tipurile de constructii se poate determina cu ajutorul unor formule empirice
de calcul. La constructiile obisnuite (incadrate in clasele de importanfa III, IV si V)
se admite ca si in faza finala de proiectare determinarea capacitatii portante sa se
faca tot cu ajutorul unor formule empirice (2.2).
Rb ,k Rs , k Ab qb , k U qs ,ki li
Rc, d Rb ,d Rs , d (2.6)
b2 s2 b2 s2
in care:
Rb,d ; Rs,d ; Rb,k ; Rs,k ; Ab ; U ; qs,ki conform a);
b2 = coeficient al conditiilor de lucru, care depinde de tehnologia de
betonare a pilotului, dat in tab. 7 din NP 123;
s2 =coeficient al conditiilor de lucru care depinde de modul de executie a
pilotului, dat in tabelul 8 din NP 123.
Valoarea caracteristic a presiunii pe baz, qb;k, se determin, dup caz, astfel:
- Pentru piloii de ndesare executai prin batere sau vibropresare, valorile sunt date
n tabelul 5 (NP)
- Pentru piloii de dislocuire care reazem cu baza pe pmnturi coezive, cu
condiia asigurrii ptrunderii bazei pilotului n stratul respectiv pe o adncime
egal cu cel puin diametrul pilotului sau al bulbului:
qb ,k N c cu , d d ,1 D
unde:
Nc factor de capacitate portant, Nc = 9
cu;d valoarea de calcul a coeziunii nedrenate
d;1 media ponderat, prin grosimile straturilor, a valorilor de calcul ale
greutilor volumice ale straturilor strbtute de pilot
D fia real a pilotului (adncimea la care se gsete baza pilotului, msurat
de la nivelul terenului natural, sau, pentru infrastructurile podurilor, de la nivelul
fundului albiei, innd seama de adncimea de afuiere)
- n lipsa datelor privind rezistena la forfecare a stratului de la baza pilotului, se
admite, pentru pmnturi coezive, utilizarea valorilor din tabelul 9 din NP 123
64
- Pentru piloii de dislocuire care reazem cu baza pe straturi necoezive
qb ,k ( d db N d ,1Dc N q )
unde:
coeficient determinat n funcie de gradul de ndesare ID al pmntului de la baza
pilotului, dat n tabelul 10 din NP 123
d valoarea de calcul a greutii volumice a pmntului de sub baza pilotului
d;1 media ponderat, prin grosimile straturilor, a valorilor de calcul ale
greutilor volumice ale straturilor strbtute de pilot
db diametrul pilotului la nivelul bazei
N , N q factori de capacitate portant determinai n funcie de valoarea de
calcul a unghiului de frecare interioar, d, al stratului de la baza pilotului, dai n
tabelul 11 din normativ
Dc fia de calcul a pilotului: D este adancimea bazei pilotului masurata de la
terenul natural
Dc db daca D d b
Dc D daca D< d b
unde este coeficient n funcie de gradul de ndesare ID al pmntului de la baza
pilotului, dat in tabelul 7
OBSERVAIE
Cnd deasupra stratului de pmnt necoeziv n care ptrunde baza pilotului
se afl un strat de umplutur recent, necompactat sau de pmnt coeziv plastic
moale sau plastic curgtor, sau un strat de turb, fia D se consider doar
adncimea pe care ptrunde pilotul n stratul portant, iar la expresia qb,k definit
mai sus se adaug termenul d;2 h unde d;2 este valoarea de calcul a greutii
volumice a stratului slab si h este grosimea acestuia.
65
Calculul capacitatii portante axiale de tractiune a unui pilot izolat
In fazele preliminare de proiectare, capacitatea portanta a pilotilor pentru
toate tipurile de constructii se poate determina cu ajutorul unor formule empirice de
calcul. La constructiile obisnuite (incadrate in clasele de importanta III, IV si V) se
admite ca si in faza finala de proiectare determinarea capacitatii portante sa se faca
tot cu ajutorul unor formule empirice
Pentru piloti prefabricati valoarea de calcul a rezistentei ultime la tractiune
este
U qs ,ki li
Rt , d (2.7)
m s1
Pentru piloti executati pe loc valoarea de calcul a rezistentei ultime la tractiune este
U qs ,ki li
Rt , d (2.8)
m s2
in care U; qs,ki ; li ; s1 ; s2 au fost explicitati iar m = 2,4 este un
coeficient partial
Calculul capacitatii portante transversale a unui pilot izolat

Capacitatea portanta transversala(laterala, orizontala) a pilotilor verticali in
radiere joase se poate stabili, in mod aproximativ, cu ajutorul valorii lungimii
conventionale de incastrare l0 , masurata incepand de la talpa radierului, data in
tabelul 1 in functie de categoria pamantului de sub radier si de diametrul pilotului.

cunoscandu-se momentul incovoietor capabil al sectiunii pilotului.
Lungimea conventional de incastrare, l0 , reprezinta lungimea unei console
la care momentul incovoietor de incastrare sub incarcare orizontaia este acelasi cu

momentul maxim care se dezvolta in pilot.
66
Tabelul 1. Lungimea conventionalade incastrare l0
Categoria pamantului l0
Nisipuri afinate cu ID 0, 35 si pamanturi coezive 4d
avand IC 0, 5
Nisipuri de indesare medie 0,36<ID 0,65 si 3d
pamanturi coezive avand 0,5<IC 0,75
Nisipuri si pietrisuri indesate cu ID > 0,66, pamanturi 2d
coezive avand 0,75<Ic 1,00
Pamanturi coezive tari, avand IC>1,00 1.5d F
Forta critica orizontala (rezistenta caracteristica) , Rtr,k , a unui pilot vertical

cu radier jos se determina cu relatiile:
-in cazul pilotului considerat incastrat in radier:
2 M cap
Rtr ,k (2.9)
l0
In cazul fundatilor pe piloti supusi la solicitari axiale de smulgere sau la
forte orizontale mari care impun preluarea acestora prin piloti considerati incastrati
in radier, pilotii trebuic sa patrunda in radier cu capetele intacte pe o lungime de 15
cm, iar armaturile longitudinale ale pilotilor trebuie sa se inglobeze in radier pe o
lungime determinata prin calcul, dar nu mai putin de 40 de ori diametrul barelor cu
sectiune constanta sau de 20 de ori diametrul barelor cu profil periodic .
-in cazul pilotului considerat articulat in radier:
M cap
Rtr ,k (2.10)
l0
Mcap este momentul capabil al capatului pilotului determinat corespunzator
sectiunii pilotului (sectiune de beton armat)
In cazul fundatiilor pe piloti supusi la solicitari axiale de compresiune si la
forte orizontale reduse, care pot fi preluate de pilotii considerati articulati in radier,
pilotii trebuie sa patrunda in radier cu capetele intacte pe o lungime de 5 cm, iar
armaturile longitudinale ale pilotilor sa se inglobeze in radier pe minimum 25 cm.
67
Rezistenta de calcul (capacitatea portanta transversala) a pilotului vertical
se determina cu relatia:
Rtr ,k
Rtr ,d (kN) (2.11)
tr
in care: tr=2 coeficient de siguranta
Observatii
Relatiile (2.6) si (2.7) pot fi utilizate in cazul cand fisa pilotului D>5 l0
In cazul unei stratificatii neomogene, l0 se stabileste ca medie ponderata
(prin grosimile straturilor) ale valorilor corespunzatoare straturilor intalnite pe o

adancime egala cu 1,5 l0 , in care l0 reprezinta valoarea corespunzatoare stratului
de la suprafata.
Alcatuirea fundatiei pe piloti

Determinarea numarului de piloti
1,2 1,5
n p int reg N 1 2 , dar nu mai putin de 4.
R
N este forta verticala, iar R este rezistenta unui pilot
Dispunerea in plan a pilotilor
In cazul pilotilor cu diametrul mai mic de 600 mm distanta minima intre
axele pilotilor este de 3d. Distanta minima intre fata exterioara a pilotilor marginali
si extremitatea radierului trebuie sa fie de minim d dar nu mai mica de 25 cm.
Repartizand pilotii conform VI.2. obtinem imaginea L si latimea B
a bazei radierului.
68
Calculul solicitarilor efective in piloti
La calculul fundatiilor pe piloti se considera ca incarcarile de la constructie
se transmit terenului prin intermediul pilotilor.
Incarcarea verticala centrica
Solicitarea axiala in orice pilot vertical al unei fundatii cu radier jos de o
incarcare verticala centrica, N, se calculeaza cu relatia (2.12):
N G r,p
F (kN) (2.12)
np
unde G r,p -greutatea proprie a radierului si a pamantului ce se descarca pe
acesta
Incarcarea verticala excentrica
Solicitarea axiala intr-un pilot al unei fundatii cu radier jos,
produsa de o incarcare verticala excentrica, se poate calcula cu relatia simplificata:
N G r ,p Mx y My x
F n
n
(kN) (2.13)
np
yi2
i 1
x 2i
i 1
in care:
M x , M y -momentele de calcul , provenite din excentricitatile principale
e x si e y ale fortei N fata de axele principale ce trec prin centrul de greutate al

fundatiei, in kNm;
x i si yi -distantele de la axa pilotului i din grup la axele principale ale
fundatiei in metri;
x si y - distantele de la axa pilotului considerat, la axele principale ale
fundatiei, in metri.
69
Incarcarea orizontala
Solocitarea transversala efectiva in orice pilot vertical al unei fundatii cu
radier jos produsa de o incarcare orizontala , Hor, se determina cu relatia
simplificata:
H or
For (2.14)
np
Verificarea fundatiei pe piloti
Verificarea la solicitari axiale a grupului de piloti
Verificarea fundatiei la solicitari axiale consta in indeplinirea urmatoarelor
conditii:
a) Fc R cg (2.15)
unde:
Fc-solicitarea efectiva maxima de compresiune;
R cg -capacitatea portanta axiala de compresiune a unui pilot in
grup;
R cg m u R c,d (kN) (2.16)
in care:
Rc,d -capacitatea portanta a pilotului izolat,in kN;
m u -coeficient al conditiilorde lucru al pilotilor in grup (coeficient
de utilizare);
mu =1 la piloti purtatori la varf
m u se stabileste conform tabelului la piloti flotanti si la fundatii
cu radier inalt , exceptand cazul pilotilor de indesare avand fisa integral cuprinsa in
pamanturi necoezive, pentru care m u =1 si la fundatii cu radier ingropat si piloti
flotanti pentru care mu=1
70
Valorile coeficientului m u
r/r0 2 1.8 1.6 1.4 1.2 1.0 0.8

mu 1.00 0.95 0.9 0.85 0.8 0.7 0.6
unde:
r- distanta minima intre fetele alaturate (lumina) ale pilotilor invecinati, in
metri;
r0 raza de influenta a pilotului izolat, in planul varfului, in metri;
r0 li tgi
li - grosimea stratului i prin care trece pilotul, in metri

i
i
4
i - valoarea de calcul a unghiului de frecare interioara a stratului.
Observatii
1.Valorile subunitare din tabelul 10 pot fi sporite pana la maximum mu=l,
in cazul in care tasarea probabila calculata a fundatiei ramane in limitele admisibile
pentru constructia respectiva
2.In straturile in care se considera rezistenta negativa pe suprafata laterala a
pilotului se ia =0.
b) Fmin 0 (2.17)
unde:
Fmin -solicitarea minima de compresiune.
Daca relatia 2.17 nu se indeplineste, se verifica conditia exprimata prin
relatia:
c) Fmin R t ,d (2.18)
71
Exemplu de calcul
Dimensionare fundatie pe piloti pentru parametrii:
incarcarea verticala Q = 3000 kN/m
momentul incovoietor M = 900 kNm /m
forta taietoare T =220 kN/m
L pilot = 14m
Stratificatia terenului este cea mai jos:

3
I 0-lm umplutura I=17kN/ m ;
II l-3m argila IC=0,7 ; II=18 kN/m3
III 3m-9m praf argilos IC= 0,28; III= 18 kN/m3
IV 9m- 50 m nisip mediu indesat IV=20 kN/m3; =32o
a) piloti prefabricati
Calculul capacitatii portante a pilotului izolat la solicitari axiale
Ab qb , k U qs ,ki li
Rc, d
b1 s1
b1=1 coeficient parial de siguran dat n tabelul 4 (NP 123)
s1=1 coeficient parial de siguran dat n tabelul 4(NP 123)
Ab suprafaa bazei pilotului
U perimetrul seciunii transversale a pilotului
li lungimea pilotului n contact cu stratul i
qb,k valoarea caracteristic a presiunii pe baz dat n tabelul 5(NP 123)
qs,ki valoarea caracteristic a rezistenei de frecare lateral n stratul i
dat n tabelul 6(NP 123)
Ab=0,35x0,35=0,1225 m2
U = 4x0,35 =1,4m
72
Strat Strat Adancimea IC li [m] qs,ki qs,ki li qb,k
2
geologic elementar medie [m] [kN/m ] [kN/m] [kN/m2]
II 1 2,75 0,7 0,50 33,75 16,8
III 2 4 0,28 2 5 10
III 3 6 0,28 2 6,5 13
III 4 8 0,28 2 7,6 15,2
IV 5 10 2 65 130
IV 6 12 2 67,8 135,6
IV 7 14 2 70,6 141,2
IV 8 15,75 1,5 73,2 109,8 4000
li=14 qski
li=571,6
0,1225 4000 1,4 571,6

R cd = 1290 kN
1 1
Verificare privind capacitatea portanta a sectiunii de beton
RcdRb (capacitatea portanta la compresiune a sectiunii de beton)
Clasa minima a betonului pentru piloti este C20/25
Rb = A x Rc = 0,1225 15 x 103 = 1837 [kN]
Rc = 15 N/mm2 (rezistenta de calcul a betonului C20/25 la compresiune)
Calculul numarului de piloti

Incarcarile pe talpa de fundatie au fost calculate pe ml de prag deversor
Latimea talpii de fundare este B=7,6m
Se vor calcula pilotii pentru un tronson de 5m din lungimea pragului (calculul pe
1m nu poate fi efectuat pentru ca 1 pilot cu spatiile aferente intre piloti depaseste
gabaritul de 1m)
1, 2 1,5 3000 5
np Q 1 2 1, 2 1,5 1 2 =(14-17)+(1-2)=15-19 piloti
R cd 1290
Se aleg 15 piloti.
73
Alcatuirea fundatiei
7.60
615
35
1,36
35 5.00
1.36
35
615
59 35 1.17 35 1.17 35 1.17 35 1.17 35 59
Figura 2.10 Vedere in plan fundatie
74
0,00
2.75
4.00
-3,00 6.00
8.00
10.00
-5,00
12.00
14.00
-7,00
15.75
-9,00
-11,00
-13,00
-15,00
-16,50
Figura 2.11 Sectiune prin fundatie prag
75
Consideratii privind transmiterea fortei axiale de la radier catre piloti
Consideram un pilot de lungime L actionat de o forta P. Sub actiunea fortei
P, pilotul sufera deformatia axiala (compresiune) u.
Relatia P=ku este evidenta
Consideram in continuare legea lui Hooke:
E , inmultim ambii membri cu A (sectiunea pilotului)
u
A P EA
L
Egaland cele doua expresii ale lui P
EA EA
k u u , obtinem k , in care k este rigiditatea axiala a pilotului
L L
Figura 2.12. Schema de incarcare deformare a unui pilot
Daca un grup de piloti este incarcat cu o sarcina excentrica (materializata

prin momentul M si incacarea verticala Q) se dezvolta in radier o miscare de rotatie
cu unghiul .
In capetele pilotilor apar fortele Pi de compresiune sau intindere functie de
pozitia pilotilor (se considera in fig.2 amplasarea simetrica a pilotilor fata de axele
x,y).
76
y
My
u1
P1 P2 P2 P1
x2 x2
x1 x1
Fig. 2.13 Grupa de piloti actionata excentric
Deformatia axiala a unui pilot oarecare i va fi

ui=xitg=xi ; P=kxi (la unghiuri mici tangenta este aproximativ egala cu
unghiul)
xi - este distanta de la axul pilotului i la axa de simetrie a radierului
77
Daca scriem ecuatia de echilibru a momentelor neglijand forta verticala Q
obtinem
Px i i M y inlocuind expresia lui P obtinem
k x x M
i i y
, sau inlocuind k
P
k x M i
2
y
xi
Pi
xi
x 2
i M y ; de aici rezulta incarcarea pe pilotul i cu forte datorate momentului
My care actioneaza pe radierul care solidarizeaza grupa de piloti

M y xi
Pi
x i
2
Daca pe radier actioneaza si forta verticala Q atunci forta totala din pilotul
i este:
Q M y xi
Pi , in care n este numarul total de piloti
n xi2
Semnul + sau - din fata termenului al doilea se atribuie in functie de efortul

produs de momentul My (+ daca este compresiune si - daca se produce intindere in
capul pilotului).
Calculul grupei de piloti
Q M xi
Si
np np 2
xi 1
Q=30005=15.000 kN
np=15 piloti
M=9005= 4. 500kNm
x1=x2=x3=-3,04 m
x4=x5=x6=-1,52 m
x7=x8=x9=0
x10=x11=x12=1,52m
78
x13=x14=x15=3,04m
xi2=61,522 +63,042+30=69,3
15000 4500 3, 04
S1 S 2 S3 802kN
15 69,3
15000 4500 1,52
S 4 S5 S6 901 kN
15 69, 3
15000 4500 0
S 7 S8 S9 1000 kN
15 69,3
15000 4500 1, 52
S10 S11 S12 1098 kN
15 69,3
15000 4500 3, 04
S13 S14 S15 1197 kN
15 69,3
Verificare SmaxRcg si Smin >0

Rcg=mu Rcd
La piloti de indesare purtatori la varf mu=1
Rcg-capacitatea portanta axiala de compresiune a unui pilot in grup;
Rc,d -capacitatea portanta a pilotului izolat,in kN;
79
b) piloti executati pe loc prin forare si betonare (foraj sub apa cu tubaj
recuperat)
Ab qb ,k U qs ,ki li
Rc ,d
b2 s2
d=60 cm
Ab=d2/4=0,28 m2
U=d=1,88m
b2 = coef. al conditiilor de lucru, care depinde de tehnologia de betonare a
pilotului, dat in tab. 8(NP 123)
s2 =coef. al conditiilor de lucru care depinde de modul de executie a
pilotului, dat in tabelul 9(NP 123)
b2 = 1,3 (pamant necoeziv, betonare sub apa fara injectie la baza)
s2 = 1,9 (pamant coeziv in jurul pilotului, tubaj recuperabil)
qskili = 571,6 (la fel ca la pilotii prefabricati-piloti de aceiasi lungime)
qb ,k ( d db N d ,1Dc N q )
unde:
=0,4 (indesare medie) coeficient determinat n funcie de gradul de ndesare ID al
pmntului de la baza pilotului, dat n tabelul 10(NP 123)
d = 17 kN/m3 ;valoarea de calcul a greutii volumice a pmntului de sub baza
pilotului
d;1 =18 kN/m3 ;media ponderat, prin grosimile straturilor, a valorilor de calcul
ale greutilor volumice ale straturilor strbtute de pilot
db =0,6m diametrul pilotului la nivelul bazei
N,=24,4; Nq =45,5 factori de capacitate portant determinai n funcie de
valoarea de calcul a unghiului de frecare interioar, d, al stratului de la baza
pilotului, dai n tabelul 8(curs)
d==32o
Dc fia de calcul a pilotului:
Dc d b daca D db
Dc D daca D< db
80
unde =15 (nisip indesare medie) este coeficient n funcie de gradul de ndesare ID
al pmntului de la baza pilotului, dat in tabelul 7
D=16,5m (adancimea bazei pilotului masurata de la terenul natural)
Dc=db=150,6= 9 m
qb ,k 0, 4(17 0,6 24, 4 18 9 45, 5) =3048 kN/m2
0,28 3048 1,88 571,6

Rc ,d =1222 kN
1,3 1,9
Calculul numarului de piloti
1,2 1,5 15000

np Q 1 2 1,2 1,5 1 2 =(14-18)+(1-2)=15-20 piloti
R cd 1222
np=15 piloti
Se observa ca obtinem acelasi numar de piloti chiar daca ca sectiunea

pilotului circular este mai mare decat dublul sectiunii pilotului cu sectiune patrata.
Diferenta provine din metoda de executie. Pilotii de indesare sunt mai eficienti
decat pilotii de dislocuire.
81
2.3. Calculul seismic al deversorului (NP076-2013)
Cutremurele care se iau frecvent n consideraie n analizele seismice ale

lucrrilor hidrotehnice din frontul barat, n acord cu terminologia internaional pot
fi MCE (Maximum Credible Earthquake - Cutremurul maxim credibil), SEE
(Safety Evaluation Earthquake - Cutremurul de evaluarea siguranei) i OBE
(Operating Basis Earthquake - Cutremurul de baz de exploatare).
MCE este cutremurul care ar produce cel mai nalt nivel posibil al
micrilor pmntului n amplasament n funcie de condiiile geologice.
SEE este cutremurul care genereaz cel mai nalt nivel al micrilor
pmntului la care nu se produce o rupere catastrofic a barajului. SEE poate fi la
limit MCE, sau o anumit proporie din MCE, sau poate fi determinat n funcie
de perioada de revenire a cutremurelor de o anumit intensitate n amplasament.
OBE este cutremurul care este probabil s se produc pe medie nu mai
mult dect o dat pe durata ateptat de via a construciei (dar nu mai puin de
100 de ani, corespunztor duratei de via a lucrrilor hidrotehnice din frontul
barat). Sub aciunea OBE, barajul i lucrrile auxiliare trebuie s rmn
funcionale dar ele ar putea necesita unele reparaii.
Micarea pmntului poate fi caracterizat prin valorile de vrf sau efective
ale acceleraiei, vitezelor sau deplasrilor.
Acceleraia de vrf (PGA - peak ground acceleration) este acceleraia
maxim n cmp liber care s-a produs pe orice direcie orizontal n timpul
cutremurului. Acceleraia de vrf are o durat extrem de scurt, de obicei
producndu-se n una sau dou dintre oscilaiile seismice de frecvene nalte i n
consecin conine puin energie. Semnificaia inginereasc a PGA este
discutabil. n general, se accept ca parametru al acceleraiei seismice, un
parametru bazat pe evaluarea energiei cutremurului i care n cele mai multe cazuri
este 0.5 PGA.
Acceleraia de vrf efectiv este acceleraia de vrf dup ce nregistrarea
micrii seismice (accelerograma) a fost filtrat pentru eliminarea oscilaiilor de
frecvene foarte nalte care au influen redus asupra rspunsului structural.
82
Cutremurul (cutremurele) de proiectare al unei construcii hidrotehnice se
stabilete (stabilesc) n funcie de valoarea de vrf a acceleraiei terenului (a g) i de
clasa, respectiv categoria de importan, a construciei hidrotehnice respective.
n cazul construciilor hidrotehnice de clase de importan III, IV sau V sau
categorii de importan C i D se stabilete un singur nivel de intensitate a
cutremurului de proiectare i anume cutremurul de baz de exploatare (OBE).
n cazul construciilor hidrotehnice de clase de importan I sau II sau
categorii de importan A i B se stabilesc dou niveluri de intensitate a
cutremurelor de proiectare i anume: cutremurul de baz de exploatare (OBE) i
cutremurul de evaluarea siguranei (SEE).
n tabelul urmator se prezint acceleraiile seismice maxime ale
cutremurului de baz de exploatare (aOBE) n funcie de valoarea de vrf a
acceleraiei terenului (a g) n amplasament conform normativ P100-1 i de clasa,
respectiv categoria de importan, a construciei hidrotehnice.
Clasa sau categoria de importan Acceleraia seismic maxim

a construciei hidrotehnice pentru OBE (aOBE)
I sau A pentru lucrri noi 0.28 ag dar nu mai mic de 0.12g
II sau B pentru lucrri noi 0.28 ag dar nu mai mic de 0.10g
III sau C pentru lucrri noi 0.28 ag dar nu mai mic de 0.08g
IV sau D pentru lucrri noi 0.24 ag dar nu mai mic de 0.06g
V 0.24 ag dar nu mai mic de 0.05g
In stabilirea coeficientului de intensitate seismica a cutremurului de calcul

se ia valoarea cea mai mare rezultata din cele doua estimari.
83
84
Figura 2.14 Romania-Zonarea valorior de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare ag cu IMR
=225 ani si 20% probabilitate de depasire in 50 ani
In cazul constructiilor hidrotehnice de clase de importanta I sau II sau
categorii de importanta A si B pentru care se stabilesc doua nivele de intensitati ale
cutremurului de calcul, intensitatea cutremurului pentru evaluarea sigurantei (SEE)
se stabileste conform tabelului urmator
Clasa/categoria de importanta a SEE
constructiei hidrotehnice de retentie
Perioada de revenire(ani)
I sau A pentru lucrari noi ag conform P100
II sau B pentru lucrari noi maxima conform studiului de
seismicitate in amplasament
Metode de calcul seismic

Calculele la actiunea seismica constau in principal din:
-calcule de rezistenta(stare de eforturi si deformatii in structura si in
fundatii)-STR, GEO
-calcule de stabilitate la alunecare sau rasturnare ECH
Calculele de stabilitate se fac de regula prin metoda echilibrului limita iar
calculul de rezistenta prin metoda elementelor finite bazata pe starea de eforturi.
Evaluarea actiunii seismice se pot face cu una sau mai multe din
urmatoarele metode de analiza:
- metoda pseudostatica
- metoda dinamica spectrala (analiza modala cu spectre seismice de
raspuns)
- metoda dinamica prin integrare numerica in timp
Metodele pseudostatica si spectrala se folosesc in domeniul comportarii
linear elastice; in metoda spectrala se pot utiliza si spectre cu considerarea
comportarii neliniare; metoda de integrare numerica in timp este utilizabila atat
pentru domeniul liniar elastic cat si neelastic de comportare.
85
Metoda pseudostatica se aplica astfel:
- pentru constructii de clasa de importanta I si II sau categorii de importanta A si B
numai pentru evaluari preliminare la faza SF (studiu de fezabilitate)
- pentru constructii de clasa III, IV si V sau categorie de importanta C si D pentru
toate fazele de realizare a proiectului
-pentru calcule de stabilitate la alunecare metoda se aplica in toate fazele de
realizare a proiectului indiferent de clasa sau categoria de importanta a constructiei
Metoda de analiza pseudostatica implica simplificari majore in calcul
acceptand ca acceleratia seismica de la baza constructiei ramane constanta pe
intreaga inaltime a constructiei.
Fortele de inertie induse de cutremur din masa constructiei si fortele
hidrodinamice sunt considerate in calcul ca niste incarcari statice nelimitate in
timp. Analiza presupune si miscarea de corp rigid a barajului si apa incompresibila.
Interactiunea baraj - roca de fundatie sau efectul absorbant al materialului din
fundul sau malurile lacului nu sunt luate in considerare. Fortele de inertie sunt
calculate folosind acceleratiile terenului pe directii corespunzatoare (orizontal
amonte - aval, vertical)
si apoi sunt aplicate in centrele de greutate ale volumelor in care a fost discretizata
structura. Fortele hidrodinamice pot fi deteminate cu relatia Westergaard.
Metoda de analiza pseudostatica este conservativa (acoperitoare) prin urmatoarele
ipoteze
- continuitatea incarcarii seismice (nelimitat in timp)
- neglijarea amortizarii
- neglijarea absorbtiei de energie prin baraj, teren de fundare, maluri
Metoda este neconservativa datorita neconsiderarii amplificarii
acceleratiilor de raspuns pe inaltimea constructiei. In cazul aplicarii metodei
pseudostatice coeficientii de intensitate seismica al OBE (cutremurul de baza de
exploatare) vor fi corectati datorita estimarilor conservative ale metodei. Factorul
de corectie va fi 0,4. Coeficientul corectat de intensitate seismica al OBE (aC,OBE)
se va stabili pentru fiecare amplasament.
86
Nota privind considerarea componentei verticale a actiunii seismice:
Conform SR EN 1998-1-2004 NA 2008 (anexa nationala), pe teritoriul Romaniei
pentru toate cele trei tipuri de zone seismice (Z1, Z2, Z3) raportul dintre acceleratia
verticala si cea orizontala a seismului de calcul este avg/ag=0,7
Conform SR EN 1998-1-2004 daca avg>0,25g actiunea seismica verticala se ia in
consierare pentru anumite conditii specifice la cladiri. Conform NP 076-2013
componenta verticala a seismului se considera daca amplasamentul este in
vecinatatea focarului seismic avg/ag=0,5.
Calculul seismic se va realiza in ipoteza lac plin considerand nivelul in lac
la NNR (nivelul normal de retentie) in cazul pragurilor de captare NNR este cota
deversorului.
Fortele de inertie dezvoltate in pragul de captare sunt:
FS=aOBEMp=aC,OBEGP/g , unde
Mp este masa pragului
Gp este greutatea pragului
g este acceleratia gravitationala
Forta FS se aplica in centrul de greutate al masei Mp
Presiunile hidrodinamice pe paramentul amonte al pragului sunt la
adancimea z (Westergaard)
pz=0,875KC,OBEa(Hz)0,5 unde
a este greutatea volumetrica a apei
H este adancimea apei amonte de prag (la NNR)
z este adancimea punctului unde se calculeaza presiunea hidrodinamica
Distributia diagramei presiunii hidrodinamice este parabolica iar presiunea
totala va fi:
2 2
Eda pz max H 0,875 K C ,OBE a H 2 0,583K C ,OBE a H 2
3 3
Punctul de aplicatie al fortei hidrodinamice Eda va fi la distanta hd= 2/5H de
fundul apei(pozitia centrului de greutate pentru o distributie parabolica)
KC,OBE =0.4 ag/g este coeficientul corectat de intensitate seismic
87
Se va folosi pentru calculul metoda penelor multiple:
Tipuri de incarcari
- permanente P
greutatile penelor G1, G2, G3
- temporare cvasipermanente C
presiunea hidrostatica amonte V1
subpresiunile (presiunile apei din porii pamantului) U1, U2, U3
Figura 2.15 Schema de calcul pentru gruparea speciala de incarcari
88
- temporare variabile - ar putea fi presiunea hidrostatica amonte la nivelul de
verificare dar intra in contradictie cu nivelul la care se calculeaza actiunea seismica
(NNR)
- exceptionale actiunea seismica :
fortele de inertie ale maslor penelor SG1, SG2, SG3 si forta hidrodinamica a
apei din amonte Eda (cea din aval o neglijam -considerand astfel situatia cea mai
defavorabila).
Se va folosi metoda penelor multiple.
Delimitarea penelor(blocurilor) amonte si aval de deversor se face dupa un
unghi de 450+/2 respectiv 450- /2 (vezi figura)
Se obtin astfel pana 1 in amonte si pana 2 in aval care sunt alcatuite din
aluviuni. Blocul (pana) 2 este deversorul.
Se figureaza fortele care actioneaza pe fiecare pana(bloc) punandu-se in
evidenta componentele dupa directiile paralela si perpendiculara cu suprafata de
alunecare a penei.
Se scriu ecuatiile de echilibru ale fortelor pe doua directii pentru fiecare
pana. Echilibrul fortelor pe directia perpendiculara pe suprafata de alunecare:
N i U i Gi cos i Vi cos i H Si sin i H Di sin i Pi 1 sin i Pi sin i 0
Echilibrul fortelor pe directia tangenta la suprafata de alunecare:

Ti Gi sin i Vi sin i H Si cos i H Di cos i Pi 1 cos i P i cos i 0
Daca extragem din cele doua ecuatii Ni si Ti obtinem:
N i (Gi Vi ) cos i U i ( H Si H Di )sin i ( Pi 1 Pi ) sin i
Ti ( H Si H Di ) cos i (Gi Vi ) sin i ( Pi 1 Pi ) cos i
Conform criteriului de cedare (rupere) Mohr Coulomb:
Tr N itg i ci Li
Factorul de stabilitate este:
Tr N i tg i ci Li
FSi
Ti Ti
89
Inlocuind cu expresiile Ni si Ti obtinem:
{(Gi Vi ) cos i U i [( H Si H Di ) ( Pi 1 Pi )]sin i }tg i ci Li
FSi
[( H Si H Di ) ( Pi 1 Pi )]cos i (Gi Vi )sin i
In felul acesta se obtin factorii de stabilitate pentru toate penele

componente ale portiunii potential alunecatoare. Avand in vedere ca rezultatele pot
conduce la factori de stabilitate diferiti (subunitari respectiv supraunitari) pentru
blocurile (penele) componente, stabilitatea intregului masiv se evalueaza astfel
Se extrage din expresia FSi factorul Pi-1-Pi rezultand astfel:
tgi c
[(Gi Vi )cos i Ui (HSi HDi )sin i ] (HSi HDi )cos i (Gi Vi )sin i i Li
FSi FSi
(Pi 1 P i )
tgi
cos i sin i
FSi
O valoare negativa pentru Pi-1-Pi indica faptul ca fortele aplicate pe blocul i

depasesc fortele care asigura stabilitatea blocului deci blocul va aluneca.
Pentru verificarea stabilitatii intregului versant se face suma algebrica a
factorilor Pi-1-Pi
Astfel daca ( Pi-1-Pi)=0 echilibrul este asigurat pentru factorul de
stabilitate utilizat in calcul.
Daca ( Pi-1-Pi)<0 echilibrul nu este asigurat pentru factorul de stabilitate utilizat
Daca ( Pi-1-Pi)>0 echilibrul este asigurat pentru factorul de stabilitate utilizat
Exemplificare
Blocul 1
1 = - (45o+/2)
G1 greutatea penei 1 calculata cu greutatea volumetrica a pamantului neimersat in
apa p(imersarea este cuantificata de forta U)
V1=hL1cos 1
U1=0,5(2h+d)L1
SG1= aOBEG1/g
HS1=SG1
90
HD1=0
tg 1 c
[(G1 V1 ) cos i U1 H S 1 sin 1 ] H S1 sin 1 (G1 V1 )sin 1 1 L1
FS1 FS
( P0 P 1 )
tg 1
cos 1 sin 1
FS
Blocul 2
2=0
G2 =greutatea deversorului din beton (pe ml )
V2=0
U2=0,5(h+d+d)L2
SG2= aOBEG2/g
HS2=Eda +SG2 (Forta hidrodinamica a apei o aplicam in totalitate pe corpul
deversorului)
HD2=0
tg2 = f =(coeficient de frecare intre beton si argila tare 2=24o)
tg 2 c
(G2 U 2 ) H S 2 2 L2
( P1 P 2 ) FS FS
1
Blocul 3
3 = + (45o+/2)
G3 greutatea penei 3 cu greutatea volumetrica a pamantului imersat in apa p
V3=0
U3=0,5dL3
SG3= aOBEG3/g
HS2=SG3
HD2=0
tg 3 c
(G3 cos 3 U 3 H S 3 sin 3 ] H S 3 sin 3 G3 sin 3 3 L1
( P2 P 3 ) FS FS
tg 3
cos 3 sin 3
FS
91
Calculul poate fi centralizat intr-un tabel de tipul:
FS=1 (1,5) (2)
Blocul i Li HSi HDi Vi Gi Ui Pi-1-Pi

1
2
3
Total (-) cedare
(+) stabilitate
Gruparea incarcarilor conform NP 130 - 2013

Gruparea speciala este urmatoarea: (verificarea prin metoda penelor
multiple este de tipul ECH - verificare echilibru)
Ed Pi Ci id Vi E1 , in care
Ed este valoarea de calcul a efectului aciunilor ce conduc la pierderea echilibrului
Pi sunt actiunile permanente (Gi)
Ci sunt actiunile temporare cvasipermanente (HSi ; HDi ; Vi ; Ui )
Vi sunt actiunile temporare variabile (daca am considera nivelul apei peste creasta
deversorului aceasta ar fi actiune tip V, dar ipoteza de simultaneitate cu actiunea
seismica nu este rezonabila)
E1 este actiunea exceptionala predominanta (seismica) -in unele cazuri nivelul
exceptional al apei ar putea fi actiunea exceptionala semnificativa
92
Capitolul 3. Scari de pesti
Scarile de pesti sunt structuri proiectate pentru facilitarea migrarii

organismelor acvatice amonte si/sau aval de barierele aflate in calea migrarii
acestora (in general, baraje si stavilare). Pasajele sau scarile de pesti sunt de obicei
structuri relativ mici, dimensiunile posibile ale oricarui pasaj de trecere fiind
limitate de constrangerile ingineresti, hidraulice si economice, in special pe raurile
mari.
In Romania nu exista normativ de proiectare pentru trecerile de pesti peste
constructiile hidrotehnice transversale raurilor. In continuare se prezinta doua tipuri
de scari de pesti tehnice din manualul FAO 2002 (Food and Agriculture
Organization of the United Nations).
3.1. Scari de pesti cu bazine succesive

Acest tip de pasaj este comun pentru America de Nord si Europa, fiind
potrivite pentru o varietate de specii, pot fi construite atat la caderi mici cat si la
caderi mari (de ex. 20-30 m, sau mai mari daca se fac bazine de odihna).
Avantaje: sunt preferate de toate speciile de pesti, cu conditia ca
dimensiunile bazinelor si orificiilor sa fie calculate in functie de marimea pestilor
migratori, sunt considerate universale si adaptabile oricaror conditii de mediu si
specii de pesti. Deseori acest tip de scari este asociat cu scarile de tip prag cu
deversor, intalnite frecvent in America de Nord, mai rar in Europa si Tailanda, la
baraje de inaltimi mici, pentru facilitarea migrarii somonilor.
Dezavantaje: dificultatea trecerii pestilor migratori accentuata de
turbulentele si gradul de aerare din bazine, se accepta doar debite relativ scazute,
care s-ar putea sa nu asigure curentul de atragere, risc de blocare datorita
depunerilor.
Principiul constructiv al acestui tip de scara este divizarea unui canal cu
talvegul inclinat, care leaga bieful amonte cu bieful aval, prin montarea de pereti
93
transversali prevazuti cu fante la partea superioara si/sau la partea inferioara.(figura
3.1) Canalul este de regula in linie dreapta amonte aval. Pentru diferente mari de
cota intre biefulamonte si bieful aval canalul poate avea intoarceri de 180o cu
bazine de odihna, rezultand o lungime mai mica a ansamblului scarii de pesti.
Diferenta de nivel intre bazinele succesive determina viteza apei in canal.
Diferenta maxima h nu trebuie sa fie mai mare de 20 cm; o diferenta de 15 cm la
nivelul normal de umplere este cea mai recomandata.
tailwater
Figura 3.1 Constructia scarii de pesti cu bazine succesive
Panta longitudinala ideala este calculata intre diferenta dintre nivelului apei
din amonte si aval si lungimea bazinului lb
94
Figura 3.2 Sectiune longitudinala prin scara de pesti
I=h/l
Valori intre 1:7 si 1:15 sunt obtinute pentru panta pentru valori ale lungimii
bazinului intre 1,0 si 2,25m
Numarul de bazine necesare n se obtine cu relatia
htot
n 1
h
in care htot este diferenta dintre nivelul amonte si nivelul aval
Dimensionarea bazinelor
Scarile de pesti sunt in general realizate din beton sau piatra naturala.
Peretii transversali pot fi din lemn sau beton armat prefabricat. Dimensionarea
bazinelor se face astfel incat pestii in urcare sa aiba spatiu suficient de miscare,
viteza apei sa fie suficient de mica si turbulenta adecvata. Aceste conditii se
indeplinesc prin limitarea cantitatii de energie hidraulica disipata. O cantitate de
150W/m3 este considerata limita acceptabila pentru majoritatea speciilor de pesti.
Pentru salmonide se accepta o limita de 200W/m3.
95
Tabel cu dimensiuni recomandate pentru scarile de pesti cu bazine succesive
Specia de Dimensiunea bazinului Dimensiune fanta Dimensiune Debit h
peste [m] inferioara (orificiu) fanta [mc/s] maxim
[m] superioara [m]
(deversor)[m]
lungime latime adancimea bs hs ba ha
lb b apei h
sturion 5-6 2.5-3 1.5-2 1.5 1 - - 2.5 0.2
pastrav de 2.5-3 1.6-2 0.8-1.0 0.4-0.5 0.3-0.4 0.3 0.3 0.2-0.5 0.2
mare,
somon,
lostrita
lipan, 1.4-2 1.0-1.5 0.6-0.8 0.25-0.35 0.25-0.35 0.25 0.25 0.08-0.2 0.2
clean,
platica
pastrav de >1 >0.8 >0.6 0.2 0.2 0.2 0.2 0.05-0.1 0.2
munte
Calcul hidraulic
Parametrii de dimensionare sunt:
-viteza apei sa nu depaseasca 2 m/s
- debitul de calcul
-energia hidraulica disipata sa nu depaseasca 150(200) W/m3
Viteza cu care circula apa intre doua bazine este data de relatia
v 2 g h
care pentru h=20 cm da viteza maxima de 2 m/s
96
Figura 3.3 Elemente geometrice scara de pesti
Debitul de apa care trece prin scara de pesti este compus din debitul prin
orificiul inferior Qs si debitul prin fanta superioara Qa. acestea se obtin cu relatiile:
Qs As 2 g h unde As=hsbs
= 0,65-0,85 este coeficientul de debit

Qa ba 2 ghw3 / 2 unde
0,4 este coeficientul de debit

este coeficientul de innecare al deversorului
hw este sarcina deversorului (maxim h)
0,385
h 1,5
1 1
hw

Cantitatea de energie disipata este:
hQ
E in care
bhm (lb d )
Q=Qs+Qa
g este greutatea volumetrica a apei
b este latimea bazinului (scarii de pesti)
97
hm este adancimea medie a bazinului
lb este lungimea bazinului
d este latime peretelui transversal
3.2. Scari de pesti cu fante verticale

Sunt intalnite frecvent in America de Nord, Europa si Asia.
Avantaje: cele mai bune constructii tehnice pentru migrarea pestilor, fiind
preferate de toate tipurile de pesti si parcurse de nevertebrate atunci cand este creat
un substrat de fund continuu, pot fi utilizate pentru diferite tipuri de baraje cu
inaltimi mici si medii, atat pe rauri mici cat si pe fluvii mari, pot forma un curent
de atragere bun, mai sigure decat scarile conventionale cu bazine, datorita
riscului scazut de a se bloca cu resturi vegetale.
Dezavantaje: debitele de evacuare relativ mari (140 m3/scativa m3/s), nu
si-au demonstrat eficienta la barajele mari, de peste 30 m.
Figura 3.4 Vedere scara de pesti cu fante verticale
Scarile cu fante verticale sunt o extindere a celor cu bazine la care fanta

superioara este extinsa pana in radierul canalului pe intreaga inaltime a peretelui
transversal. Numarul de fante poate sa fie una sau doua. Dimensiunea lor trabuie sa
garanteze limitarea energiei disipate la E<200 W/m3
98
perete
tranversal
c profilat
a
curent lb
f principal
d
s
a
deflector
Figura 3.5 Dimensiuni bazin
Dimesiunea minima (latimea) fantelor trebuie sa fie de 15 cm iar

dimensiunea bazinului trebuie sa fie de minim lb=1,9m si b=1,2m
Cea mai importanta dimensiune a scarii de pesti cu fante verticale este deschiderea
fantei si ea este aleasa dupa tipul faunei pexistente si debitului disponibil
Tabel cu dimensiuni bazine (manual FAO)
caracteristica / specia de lipan, platica, clean, altele sturion
peste pastrav brun somin, pastrav de mare, lostrita
Latime fanta s 0.15-0.17 0.3 0.6
Latime bazin b 1.2 1.8 3
Lungime bazin lb 1.9 2.75-3 5
Lungime profil c 0.16 0.18 0.4
Decalare deflector a 0.06-0.1 0.14 0.3
Latime deflector f 0.16 0.4 0.84
Diferenta nivel h 0.2 0.2 0.2
Adancime minima apa hmin 0.5 0.75 1.3
Debit de apa 0.14-0.16 0.41 1.4
99
Calculul hidraulic
Urmatoarele caracteristici trebuie monitorizate (determinate) :
- adancimea apei
- viteza apei in fante
- debitul
-energia disipata
Adancime apei in fanta trebuie sa fie mai mare decat adancimea critica
(adica regimul de curgere sa fie de tip lent nu rapid) :
hu > hcr si vmax<vcr in care
Q2
hcr 3
gs 2
vmax 2 g h viteza apei in fanta verticala (de latime s)
vcr g hcr (din conditia Fr=1) viteza critica in sectiunea curenta a
canalului (de latime b)

Adancimea minima a apei este aproximativ hu=hmin=0,50m
Procedura de dimensionare este urmatoarea:
Numarul de bazine necesare este:
htot
n 1
h
in care htot este diferenta dintre nivelul amonte si nivelul aval
Trebuie respectata conditia h20 cm
100
Figura 3.6 Schema de calcul hidraulic
Viteza maxima in fanta este realizata atunci cand diferenta d enivel este
maxim.
vs 2 g h
Debitul prin fanta este:
2
Q r s 2 gh03 / 2 unde
3
r f (hu / h0 )
Coeficientul r se obtine din graficul urmator:
Figura 3.7. Diagrama pentru coeficientul de debit

101
Energia disipata in scara de pesti este:
hQ
E in care
bhm (lb d )
g este greutatea volumetrica a apei
b este latimea bazinului (scarii de pesti)
hm este adancimea medie a bazinului
lb este lungimea bazinului
d este latime peretelui transversal
Exemplu de calcul
In continuare se dau exemple de calcul de la proiecte realizate de autor.
Elemente constructive:
Dimensiunea minima a fantei s=15 cm (pentru pastrav de munte)
Dimensiunea minima a unghiului =20o
Panta longitudinala maxima I=20%
Viteza maxima a apei (in fanta) v=2m/s
Denivelarea maxima la o treapta h=20 cm
Adancimea minima a apei hu=50 cm (pentru pastrav de munte)
Debitul pentru care se dimensioneaza scara de pesti este de regula debitul de
servitute al raului (pentru a asigura un nivel minim al apei in aval)
Scara de pesti Bahlui Dimensionare pentru debitul cu asigurarea de 90%
Q90%=0,12 mc/s
0,122
hcr 3 0,37 [m]
g 0,17 2
vcr g 0,37 =1,9 m/s
Din conditia vmax<2m/s rezulta hmax=20 cm

Din conditia hu,min>50 cm rezulta cota amonte a talvegului scarii de pesti
Ham=Hmax-(hu+h)=Hmax-0,62 [m]
Debitul prin canalul scarii de pesti ( cu h=14 cm; s=17 cm) este:
102
2
Q r s 2 g ho3/ 2
3
pentru un raport hu/ho=0,5/0,64=0,8 rezulta r=0,49
2
Q 0, 49 0,17 2 9,81 0,643 / 2 0,125 [mc/s]
3
Coeficientul de debit functie de raportul hu/ho, pentru fante cu muchii ascutite se ia
din graficul urmator:
Verificarea cantitatii de energie disipata intr-o treapta

g hQ 1000 9,81 0,14 0,12
E =192 [(kgm2/s3)/m3]=[W/m3]
bhm (lb d ) 1,5 0,57(1,1 0,1)
Cantitatea de energie admisa este 200 [W/m3]
Rezulta bazinul unei trepte al scarii de pesti cu dimensiunile(interioare)
b= 1,5 latime
lb=1,1m
h = 0,14 m
s = 0,17 mm
d = 0,1 m
f=0,15m
103
Calculul numarului de bazine:
htot 2,10
n 1 1 15 1 14 bazine
h 0,14
Numarul de bazine nu include bazinele de intrare si de iesire (amonte aval;
aval amonte)
Constructia scarii se va realiza din beton armat inclusiv peretii transversali
Peretele longitudinal dinspre rau va avea o grosime mai mare decat cel dinspre mal
pentru a prelua izbirea eventualilor plutitori.
19,96
1,10
1,50
37,20
51
64
35,10
70 1.50 40
1.35
50
Figura 3.8. Vedere in plan sectiune longitudinala si transversala prin scara de pesti
104
3.3 Calculul de rezistenta al scarilor de pesti
Scarile de pesti sunt amplasate de regula pe terenuri deformabile. Calculul
poate fi facut ca pentru grinzi fundate pe mediu elastic.
Calculul starii de efort si deformatie al ansamblului constructie teren se
poate reduce la determinarea distributiei presiunii reactive pe suprafata de contact
si a deformarii acestei suprafete. Elementele cele mai importante care influienteaza
distributia presiunii reactive pe suprafata de contact sunt:
- structura: rigiditatea structurii, gradul de nedeterminare statica
- teren: natura pamantului; adancimea de fundare; caracteristicile pamantului;
prezenta apei
- ansamblul constructie teren: raportul intre rigiditatea structurii si
deformabilitatea terenului; legatura intre constructie si teren
Influienta rigiditatii constructiei asupra distributiei presiunii reactive

- Cand constructia este flexibila si terenul deformabil, constructia va urmari tasarea
terenului, repartitia presiunii reactive va fi asemanatoare incarcarii exterioare ce
actioneaza asupra constructiei
- In cazul constructiei rigide cu terenul de fundare deformabil, suprafata de contact
ramane practic nedeformata iar distributia presiunii reactive pe suprafata de contact
va fi neuniforma si depinde de natura pamantului (coeziv sau necoeziv) si marimea
incarcarii
3.3.1 Determinarea rigiditatii (elasticitatii) structurii

Conditia de rigiditate pentru grinzi este (Gorbunov Posadov)
1 b2 E p ( B / 2)3 E p ( B / 2)3
t 10
1 2p Eb 4I Eb h3
I=0,33 m4
Eb = 30 GPa (beton C25/30)
Ep = 25 MPa (argila nisipoasa)
b = 0,2
p = 0,35
105
B=2,60m latimea grinzii
Tezulta t=0,006 <<1 structura este rigida
Structura este considerata rigida daca t<1
1<t<10 fasie elastica(scurta)
t>10 fasie flexibila(lunga)
Daca structura este considerata radier rectangular conditia de rigiditate este

(NP 112-2014).
2
12 (1 b2 ) E p L B
KG
1 2p Eb 2h 2h
Radierul este rigid daca:

8
KG
L
B
B = 2,60m; latimea fundatiei
L = 19,96 m lungimea fundatiei
h = inaltimea placii de fundare
12 I
h 3 1,15 m
B
Cu dimensiunile de mai sus rezulta:
KG=2.91
8
=2,88
L
B
Conform acestui criteriu structura este rigida la limita criteriului.
Folosind alt criteriu (Fraser si Wardle apud Stanciu) rigiditatea relativa a
structurii este:
4 Eb 1 p h
2 3
KR ; daca
3 E p 1 b2 B
KR>10 structura este rigida

KR<0,05 structura este flexibila (nu preia momente de incovoiere)
Intre cele doua valori structura este elastica.
106
Cu datele scarii de pesti valoarea rigiditatii relative este:
KR=127
Rezulta ca structura scarilor de pesti este de cele mai multe ori o structura
rigida in raport cu pamantul de fundare.
3.3.2.Calculul structurii rigide

Presiunile pe terenul de fundare sunt determinate in ipoteza distributie
unitare a acestora.
Valorile presiunii se determina cu relatia:
p1...4
V M x

M y
in care
A Wx Wy
V = suma fortelor verticale

A = suprafata de contact intre structura si teren
Mx suma momentelor fata de axa Ox a suprafetei de contact
My suma momentelor fata de axa Oy a suprafetei de contact
Wx modulul de rezistenta al sectiunii fata de axa Ox
Wy modulul de rezistenta al sectiunii fata de axa Oy
p(1..4) = presiune pe teren in cele 4 colturi ale suprafetei de contact cu terenul
3.3.3. Calculul structurii elastice

Daca structura este elastica deformatiile structurii si ale terenului la contact
vor fi egale si neuniforme. Interactiunea dintre structura si din teren trebuie
verificata.
Metoda cea mai utilizata pentru calculul interactiunii este metoda
elementelor finite
Interactiunea dintre fundatii si pamanturile deformabile calculata prin metoda
elementelor finite se bazeaza pe diferite modele de reprezentare a comportarii
pamanturilor. Dintre aceste modele, cele mai multe programe comerciale de calcul
au implementat in continutul lor modelele Winkler si Pasternak.
107
Structura scarii de pesti poate fi echivalata cu o grinda pe mediu elastic.
Expresia matematica a relatiei dintre incarcare si deformatie pentru o
grinda soliciatata uniaxial este o ecuatie diferentiala. Formularea matriceala pentru
a descrie incovoierea grinzii este:
K d q (3.1)
unde:
[K] = matricea de rigiditate a grinzii
{d} = vectorul deplasarilor
{q} = vectorul incarcarilor
Relevanta relatiei (3.1) este data de faptul ca orice modificare a
comportarii(structurii) grinzii poate fi exprimata prin modificarea matricii [K]
In modelul Winkler (fig.3.9) comportarea grinzii la incovoiere este data de
ecuatia(3.2)
incarcare q
Grinda (E, I)
x
Resorturi Winkler (p=kww)
Fig. 3.9 Modelul Winkler
d 4 w( x)
EI p ( x ) q ( x) (3.2)
dx 4
unde reactiunea terenului este:
p ( x ) kw w( x)
kw = coefficientul Winkler
E = modul de elasticitate
I = moment de inertie al sectiunii grinzii
Rezolvarea ecuatiei (3.2) prin FEM este exprimata prin relatia (3.3)
K K d q
e w (3.3)
108
in care expresiile matricilor de rigiditate elastica a grinzii [Ke] si matricii
resorturilor Winkler [Sw] sunt determinate cu ajutorul functiilor de forma: (3.4)
3 x 2 2 x3 2 x 2 x3
N1 x 1 ; N 2
x x 2;
l2 l3 l l
2 3 2 3
(3.4)
3x 2x x x
N3 x 2 3 ; N4 x 2 .
l l l l
Matricile de rigiditate sunt
12 6l 12 6l

EI 6l 4l 2 6l 2l 2
Ke 3 (3.5)
l 12 6l 12 6l

6l 2l 2 6l 4l 2
156 22l 54 13l

2
k wl 22l 4l 13l 3l 2
w
K (3.6)
420 54 13l 156 22l

13l 3l 2 22l 4l 2
In modelul Pasternak (fig.3.10) comportarea grinzii este descrisa de ecuatia (3.7)

d 4 w( x) d 2 w( x)
EI p ( x ) g q( x) (3.7)
dx 4 x2
unde g = modulul de forfecare al pamantului
Rezolvarea ecuatiei (7) prin FEM este exprimata prin relatia (3.8)
K K
e w K g d q (3.8)
in care expresiile matricilor de rigiditate elastica a grinzii [Ke] si matricii

resorturilor elastice [Kw] sunt la fel cu cele din relatiile (3.5) si(3.6) iar matricea
[Kg] este (3.9)
36 3l 36 3l
2
3l l 2
g 3l 4l
K g (3.9)
30l 36 3l 36 3l

3l l 3l 4l 2
2
Introducerea celui de-al doilea parametru pentru pamant (modulul de forfecare) are
ca efect cresterea aparenta a rigiditatii grinzii (cresterea termenilor matricii de
rigiditate)
109
incarcare q
Grinda (E, I)
Strat de forfecare (g)
x
Resorturi Winkler (p=k ww)
Fig. 3.10 Modelul Pasternak
Matricile de rigiditate au fost obtinute prin considerarea unei rezemari

continue a grinzii pe pamant conform figurii 3.11
y y
K21 EI K41 K23
EI K43
1.0 x 1.0 x
K11 K31 K13

kw kw
l l K33
y y
K24
1.0 1.0
K22 EI K42 EI K44
K12 x K34 x
K32 K14
l kw kw l
Fig. 3.11 Determinarea matricilor de rigiditate pentru rezemarea continua a grinzii

pe teren
110
a. Determinarea matricilor de rigiditate pentru rezemarea punctuala a
grinzii
In calculul grinzilor pe mediu elastic prin metoda elementelor finite
determinarea matricii de rigiditate a resorturilor Winkler a fost facuta (de catre
Bowles 1988, 1996) in forma(3.10)
1 0 0 0

k l 0 0 0 0
K w w 0 0 1 0 (3.10)
2

0 0 0 0
Aceasta expresie este sugerata direct de schema de calcul din fig 4 in care
se poate observa ca numai elementele K11 si K33 ale matricii de rigiditate au valori
diferite de zero. (un element Kij al matricii de rigiditate este forta generalizata care
se dezvolta pe directia i atunci cand pe directia j este impusa o deplasare sau rotire
unitara).
y y
K21 EI K41 K23
EI K43
1.0 x 1.0 x
K11 K31 K13 kw

l kwl/2 l kwl/2 K33
y y
K24
1.0 1.0
K22 EI K42 EI K44
K12 x K34 x
K32 K14
l kwl/2 l kwl/2
Fig. 3.12 Schema de calcul a matricilor de rigiditate cu rezemarea grinzii numai in

noduri
In ecuatia (3.7) pe langa termenul care include resorturile winkler si pentru

care termenii matricii de rigiditate K11 si K33 sunt usor de estimat(intuit) , apare si
termenul care include forfecarea pentru care intuirea matricii de rigiditate nu este
111
simpla. Termenul din ecuatie care considera forfecarea pamantului contine derivata
a doua a deformatiei grinzii (d2w/dx2). Pentru calculul matricii de rigiditate care
exprima forfecarea pamantului [Kg] in cazul rezemarii grinzii numai in noduri, se
vor folosi functii de forma similare celor pentru calculul matricii [Kw]
Relatia (3.10) pentru [Kw] rezulta din calcul prin rezolvarea cu procedeul
Galerkin a ecuatiei diferentiale (3.7)
Avand in vedere ca expresia:
we(x) = N1(x)w1+N2(x)1+N3(x)w2+N4(x)2 (3.11)
este o solutie aproximativa a ecuatiei diferentiale (3.7) va rezulta un reziduu
d 4 we ( x ) d 2 we ( x)
( x) EI g kwe ( x) q( x) 0 (3.12)
dx 4 x2
in care k=kw1 considerand grinda de latime unitara sau k=kwB pentru o grinda de
latime B
Cu acest reziduu se construiesc functionalele reziduurilor ponderate cu
ponderea functiile de forma:
l l l
d 4 we ( x) d 2 we ( x )
i Ni x x, t dx EI N i x dx g N i ( x ) dx
0 0
dx 4 0
dx 2
(3.13)
l l
k N i x we ( x)dx N i ( x )q ( x )dx 0

0 0
Din prima integrala a expresiei (3.13) se obtine vectorul fortelor nodale si

matricea de rigiditate elastica a barei(3.5). Din a treia integrala se obtine matricea
de rigiditate a resorturilor Winkler, tinind cont de relatia cunoscuta (3.11) pusa sub
forma: w(x)=[N(x)]{de}, cu {de}={w1 1 w2 2}
N1 ( x)
l l l N ( x)
Sw k Ni x we ( x)dx k Ni (x) N j dx k 2 N1 ( x) N2 (x) N3 ( x) N4 (x) dx (3.14)
0 0 0
N3 ( x)

4 ( x)
N
112
Mai departe expresia matricii de rigiditate devine

N 2 N N N N N N
1 1 2 1 3 1 4

2
l N N N 2 N 2 N3 N2 N 4
2 1
Sw k
dx (3.15)

2

0 N N N N N3 N3 N 4
3 1 3 2
2

N 4 N1 N 4 N 2 N 4 N 3 N 4
In relatia (3.15) daca acceptam pentru functiile de forma relatiile

l
1, x
N1 ( x ) 2 ; N 2 ( x ) 0, x 0, l (3.16)
l
0, x l
2
l
0, x
N 3 ( x) 2 ; N 4 ( x ) 0, x 0, l
l
1, xl
2
matricea de rigiditate a resorturilor Winkler devine
l
2 0 0 0

0 0 0 0
Kw k (3.17)
l
0 0 0
2
0 0 0 0
Am obtinut in acest fel aceiasi matrice de rigiditate pentru

resorturilemWinkler ca cea indicata de Bowles (1996)
In continuare folosim functiile de forma (16) pentru determinarea matricii
[Kg]. Daca din ecuatia (13) retinem primele doua integrale si tinand cont de efectul
eforturilor de forfecare asociate cu parametru g (modelul Pasternak)
d 3 we dw
EI 3
Qg e
dx dx
113
obtinem prin integrare prin parti
l l l l
d 3 we d 2 we d 2w dw
Ni x EI N i '( x) EI EI N i
''( x ) dx gN i ( x ) e
dx3 0
2
dx 0 0
dx 2
dx 0
l l
dwe dw
g N i' x dx N i x Q ( x) gN i ( x ) e
l

0
dx 0 dx 0
(3.18)
l l l
d 2 we dw dwe
g N i' x

l
Ni ( x) M ( x) 0 EI N i'' ( x) 2
dx gNi ( x) e dx
0
dx dx 0 0
dx
Din expresia (3.18) din ultimul termen obtinem matricea de rigiditate care
exprima efectul de forfecare din pamant
N1' ( x )
l l l
dwe ( x ) N 2' ( x) '
Sw g Ni x
'
dx g N i ( x ) N j dx g '
' '

N1 ( x ) N 2' ( x) N 3' ( x ) N 4' ( x) dx
dx 0 N 3 ( x)
0 0
'
N 4 ( x)
(3.19)
Mai departe expresia matricii de rigiditate devine
1
N' 2 N'N '
1 2 N1' N 3' N1' N 4'

2
l N' N' N 2' N 2' N 3' N 2' N 4'
2 1
K g g dx (3.20)

2
0 N N N N N 3' N 3' N 4'
' ' ' '
3 1 3 2
' ' ' ' 2
N 4 N1 N 4 N 2
' '

N 4 N3 N 4 '

unde () inseamna derivata de ordinul 1 in raport cu variabila x
Daca utilizam aceleasi functii de forma (constante) ca cele cu care am

obtinut matricea resorturilor Winkler [Kw] (3.17) matricea de forfecre este [Kg] = 0
Daca utilizam pentru matricile resorturilor Winkler si de forfecare functii de forma
liniare de tipul
x x
N1 ( x, t ) 1 , N 2 ( x) 0, N 3 ( x) , N 4 ( x) 0 (3.21)
l l
114
Obtinem
2 0 1 0

kl 0 0 0 0
K w 1 0 2 0 (3.22)
6

0 0 0 0
1 0 1 0
0 0 0
g 0
K g (3.23)
l 1 0 1 0

0 0 0 0
b. Exemplu de calcul a eforturilor in grinda

Se considera ca element structural o scara de pesti din beton armat.
Sectiunea este poligonala sub forma de U nesimetrica
Schema de incarcare si sprijinire a grinzii este aratata in figura 3.13. Se considera
un singur element finit de tip bara incovoiata intre doua rosturi longitudinale de
lungime l.
incarcare q
Grinda (E, I)
x
incarcare q
Grinda (E, I)
x
Fig. 3.13 Schema grinzii pentru rezemare continua si rezemare punctuala(capete)

115
Fig. 3.14. Schema elementului finit de grinda
Ecuatia matriceala este

K D Q
Prin partitionarea matricilor K; D si Q prin care se separa deplasarile dupa gradele
de libertate libere (2 si 4) de gradele de libertate cu rezemari elastice (1 si 3)
K nn K nr Dn Qn Rn
K (3.24)
rn K rr Dr Qr Rr
K nn Dn K nr Dr Qn Rn
(3.25)
K rn Dn K rr Dr Qr Rr
1 w1
Dn ; Dr sunt subvectiorii deplasarilor
2 w2
l2 l

2
12
Qn q 2 Qr q sunt subvectorii incarcarii
l l
12 2
R 0 R l d
Rn 2 ; Rr 1 k 1 k * Dr sunt reactiunile pe directia
R4 0 R3 2 d3
gradelor de libertate-proportionale cu deplasarile conform ipotezei Winkler
Inlocuind in (3.25) obtinem

1
K nn Dn K nr Rr Qn
k*
1
K rn Dn ( K rr * I ) Rr Qr
k
116
Din ultima ecuatie rezulta reactiunile
1
Rr ( *
K rr I )1 (Qr K rn Dn ) (3.26)
k
care introdusa in prima conduce la calculul deplasarilor
1 1
K nn Dn K nr ( K rr I ) 1 (Qr K rn Dn ) Qn
k* k*
1 1 1 1
K nn Dn K nr *
( * K rr I )1 Qr K nr * ( * K rr I ) 1 K rn Dn Qn
k k k k
1 1 1 1
[ K nn K nr *
( * K rr I ) 1 K rn ]Dn Qn K nr * ( * K rr I ) 1 Qr
k k k k
Deplasarile pe directia gradelor de libertate fara rezemari sunt
Dn K nn Qn*
* 1
(3.27)
in care
1 1
*
K nn K nn K nr ( K rr I )1 K rn ;
k* k*
(3.28)
1 1
Qn* Qn K nr * ( * K rr I ) 1 Qr
k k
b.1. Determinarea parametrilor pamantului

Calculul se va face considerand scara de pesti o grinda de 19,9 m lungime
si 2,6 m latime. Va fi adoptata schema cu un singur element finit deoarece ne
intereseaza diferenta dintre rezultatele obtinute in diferite ipoteze de rezemare nu
precizia calculului. Reactiunea terenului va fi estimata dupa modelul Winkler. In
fiecare nod va fi considerat un resort cu elasticitatea
ks = Bl/2k in care
B = 2.6 m este latimea conductei
l = 19.9m este lungimea elementului finit
Coeficientul de pat dupa Vesi apud Bowles este
Ep B4 Ep
k 0, 65 12 (3.29)
Eb I b B(1 p2 )
117
Parametrii pamantului sunt(argila nisipoasa):
Ep=25 MPa; p=0,35; p=19 kN/m3
25 2, 64 25
k 0, 6512 5,949 MN/m3=5949 kN/m3
30000 0,33 2, 6(1 0,35 )
2
kw = 2,6 5949 = 15467 kN/m

Coeficientul de pat (Winkler) este dupa normativul romanesc NP112-2014
Ep
k km (3.30)
(1 2p )
km=0,24 (din tabel K1 functie de )
= L/B=19,9/2,6=7,6
Rezulta
25000
k 0, 24 = 899 kN/m3
7, 6(1 0,352 )
Coeficientul de pat al terenului dupa Bowles care simplifica relatia Vesi este:
Ep
k (3.31)
B(1 2p )
Cu parametrii pamantului rezulta
k= 10958 kN/m3
Media acestor trei determinari este kmediu = 5935 kN/m3
In calcule se va folosi coeficientul de pat conform relatiei lui Vesi,
k=5949 kN/m3
kw=15467 kN/m2
Parametrii de forfecare ai pamantului specifici modelului Pasternak sunt
g = GB
Ep
G in care
2(1 p )
G este modulul de elasticitate la forfecare al pamantului

g este parametrul de forfecare al modelului Pasternak
Pentru grinzi cu B=1 avem g=G
118
b.2. Calculul eforturilor in scara de pesti in ipoteza rezemarii continue
conform modelului Pasternak pentru pamant
incarcare q
Grinda (E, I)
x
Figura 3.15 Rezemarea continua a grinzii (scarii de pesti) in modelul Pasternak
Se considera grinda (scara de pesti) un singur element finit

Incarcarea grinzii este greutatea proprie a scarii (beton), umpluta cu apa
q=68 kN/m
Modelul de calcul este Pasternak deci matricea de rigiditate a structurii este
K Ke K w K g in care
[Ke] este matricea de rigiditate a grinzii (elastica)

[Kw] este matricea de rigiditate a resorturilor elastice (Winkler)
[Kg] este matricea de forfecare
Valorile numerice ale acestor matrici sunt
1.507 10
4
1.5 10
5
1.507 10
4
1.5 10
5

1.5 10
5
1.99 10
6 5
1.5 10 9.95 10
5
Ke
4 5 4 5
1.507 10 1.5 10 1.507 10 1.5 10
5 5 5 6
1.5 10 9.95 10 1.5 10 1.99 10
1.143 10
5
3.208 10
5
3.957 10
4
1.896 10
5

3.208 10
5
1.161 10
6 5
1.896 10 8.707 10
5
Kw
4 5 5 5
3.957 10 1.896 10 1.143 10 3.208 10
5 5 5 6
1.896 10 8.707 10 3.208 10 1.161 10
119
3
1.452 10 2.407 10
3
1.452 10
3
2.407 10
3

2.407 10
3 4 3
6.388 10 2.407 10 1.597 10
4
Kg
3 3 3 3
1.452 10 2.407 10 1.452 10 2.407 10
3 4 3 4
2.407 10 1.597 10 2.407 10 6.388 10
Unitatile de masura utilizate sunt:

pentru lungimi [m]
pentru forte [kN]
pentru modulul de elasticitate [kPa]
Cu aceste matrici s-a obtinut matricea de rigiditate a structurii
5
1.309 10 4.732 10
5 4
2.305 10 4
3.719 10

5 6
4.732 10 3.215 10 3.719 10
4
1.083 10
5
K
4 4 5 5
2.305 10 3.719 10 1.309 10 4.732 10
4 5 5 6
3.719 10 1.083 10 4.732 10 3.215 10
Sistemul de ecuatii care trebuie rezolvat este

K D q (3.32)
in care matricea K este definita mai sus iar vectorul deplasarilor este
w1

D 1 iar vectorul fortelor nodale dezvoltat de incarcarea uniform distribuita
w2
2
q este
ql
2
2
ql

q 12
ql
2
2
ql
12
Pentru rezolvarea sistemului de ecuatii (3.31) trebuie puse conditiile de
rezemare. Grinda (scara de pesti) reazema pe pamant. Rotirile 1 si 2 sunt
120
deformatiile necunoscute. Deplasarile w1 si w2 sunt proportionale cu reactiunile
pamantului in nodurile 1 si 2 (conform ipotezei Winkler).
Impunerea conditiilor de rezemare se face prin separarea deformatiilor
necunoscute (1 si 2) de cele a caror valoare poate fi exprimata functie de
reactiunile elastice (w1 si w2).
Aceasta separare se face prin partitionarea matricii de rigiditate si a
vectorilor deplasarilor nodale si fortelor nodale
Matricile (vectorii) partitionate sunt conform (3.24):
K22 K24 K21 K23

K42 K44 K41 K43
KP
K12 K14 K11 K13

K32 K34 K31 K33

K22 K24 K21 K23
Knn Knr
K42 K44 K41 K43

K12 K14 K11 K13
Krn Krr
K32 K34 K31 K33

Matricea partitionata cu valori numerice este
3.215 10
6
1.083 10
5 5
4.732 10 3.719 10
4

5 6 4
1.083 10 3.215 10 3.719 10 4.732 10
5
KP
5 4 5 4
4.732 10 3.719 10 1.309 10 2.305 10
4 5 4 5
3.719 10 4.732 10 2.305 10 1.309 10
iar submatricile sunt:
3.215 106 1.083 105 4.732 105 3.719 104

Knn Knr
1.083 105 3.215 106 3.719 104 4.732 105

4.732 105 3.719 104 1.309 105 2.305 104
Krn Krr
3.719 104 4.732 105 4 5
2.305 10 1.309 10
121
Vectorul fortelor nodale partitionat este:
l 2
l
12
Qn q 2
2 Qr q
l l

12 2
cu valorile
2.244 103

Qn 676.6
2.244 103 Qr 676.6

Utilizand relatiile (3.27) in care Knn K nn

*
si Qn Qn* obtinem
1
1 1
Knn Knn Knr Krr I Krn
kD kD

3.18 106 1.62 106
Knn
1.62 106 3.18 106

1
1 1
Qn Qn Knr Krr I Qr 0.513
kD kD Qn
0.513
In relatiile de mai sus kD=k*
Deplasarile structurii sunt
1
Dn Knn Qn
Rezultatul numeric este

1.069 10 7
Dn
7
1.069 10 si reprezinta rotirile capetelor scarii de pesti exprimate in
radiani. Conventia de semne este cea din fig. 3.14 (sensul din figura este pentru
valori pozitive)
Calculul sagetilor (vectorul Dr )
1 l
Dr *
Rr in care Rr se obtine cu relatia (3.26) iar k * kw B
k 2
122
Cu aceste precizari obtinem
676.872
Rr
676.872 Valorile sunt in kN
4.398 10 3

Dr
4.398 10 3
Valorile Dr sunt in metri
Vectorul deplasarilor nodale devine

4.398 10
3 w1
7
1.069 10
D 1

4.398 10
3 w2
7 2
1.069 10
in care sagetile (w) sunt in m iar rotirile in radiani
In continuare vom calcula eforturile (forte taietoare si momente) din
capetele grinzii (scarii de pesti)
T1 T1
0.2

M1 M1 0.514
K D QR

T2
T2 0.2

M2 M2 0.514

in care QR este vectorul reactiunilor din grinda produse de incarcarea unuform
distribuita
l
2
2

l
12
QR q 676.6
l
3
2 Q 2.244 10
l
2 R 676.6
3

12 2.244 10
Fortele sunt in kN si momentele in kNm
Pentru a putea face comparatia intre rezultatele obtinute cu modelele
Pasternak si Winkler vom calcula sageata (deplasarea) grinzii in ax.
123
Relatia pentru calculul deplasarii este (3.11)
we(x) = N1(x)w1+N2(x)1+N3(x)w2+N4(x)2
in care functiile de forma pentru x=l/2 sunt (relatiile (3.4))
3 x 2 2 x3 2 x2 x3
N1 x 1 =0,5 ; N 2 x x 2 2,487
l2 l3 l l
2 3 2 3
3x 2x x x
N3 x 2 3 =0,5 ; N 4 x 2 2, 487
l l l l
Vectorul functiilor de forma devine
N N1 N2 N3 N4 N ( 0.5 2.487 0.5 2.487 )
Deplasarea (sageata) in axul scarii este

w N D w 4.397 10 3 [m]
b.3. Calculul eforturilor in scara de pesti in ipoteza rezemarii continue

conform modelului Winkler pentru pamant
incarcare q
Grinda (E, I)
x
Figura 3.16 Modelul Winkler pentru pamant si grinda rezemata continuu
Modelul de calcul este Winkler deci matricea de rigiditate a structurii este

K Ke Kw in care
[Ke] este matricea de rigiditate a grinzii (elastica)

[Kw] este matricea de rigiditate a resorturilor elastice (Winkler)
124
Valorile numerice ale acestor matrici sunt
1.507 10
4
1.5 10
5
1.507 10
4 5
1.5 10

1.5 10
5
1.99 10
6
1.5 10
5
9.95 10
5
Ke
4 5 4 5
1.507 10 1.5 10 1.507 10 1.5 10
5 5 5 6
1.5 10 9.95 10 1.5 10 1.99 10
1.143 10
5
3.208 10
5
3.957 10 4
1.896 10
5

3.208 10
5
1.161 10
6 5
1.896 10 8.707 10
5
Kw
4 5 5 5
3.957 10 1.896 10 1.143 10 3.208 10
5 5 5 6
1.896 10 8.707 10 3.208 10 1.161 10
Unitatile de masura utilizate sunt:

pentru lungimi [m]
pentru forte [kN]
pentru modulul de elasticitate [kPa]
Cu aceste matrici s-a obtinut matricea de rigiditate a structurii
1.294 10
5
4.708 10
5 4
2.45 10 3.959 10
4

5 6
4.708 10 3.151 10 3.959 10
4
1.243 10
5
K
4 4 5 5
2.45 10 3.959 10 1.294 10 4.708 10
4 5 5 6
3.959 10 1.243 10 4.708 10 3.151 10
Valorile din interiorul matricii K nu mai sunt influientate de rigiditatea

(forfecarea) pamantului specifica modelului Pasternak
In continuare sistemul de ecuatii care trebuie rezolvat este
K D q
Pentru rezolvare trebuie inlaturata singularitatea matricii K prin impunerea
conditiilor de rezemare. Se separa necunoscutele independente (rotirile) de
necunoscutele cu dependenta elastica (sagetile) prin partitionarea matricii de
rigiditate si a vectorilor deplasarilor nodale si fortelor nodale
125
Sistemul de ecuatii partitionat are expresia (3.24)
K nn K nr Dn Qn Rn
K
rn K rr Dr Qr Rr
Vectorul fortelor nodale si vectorul deplasarilor sunt indentici cu cei din

exemplul precedent. Matricea de rigiditate partitionata este
K22 K24 K21 K23

K42 K44 K41 K43
KP
K12 K14 K11 K13

K32 K34 K31 K33

cu valorile
6
3.151 10 1.243 10
5
4.708 10
5 4
3.959 10

5 6 4
1.243 10 3.151 10 3.959 10 4.708 10
5
KP
5 4 5 4
4.708 10 3.959 10 1.294 10 2.45 10
4 5 4 5
3.959 10 4.708 10 2.45 10 1.294 10
si submatricile
3.151 106 1.243 105 4.708 105 3.959 104
Knn Knr
5 6 3.959 104 4.708 105
1.243 10 3.151 10
4.708 105 3.959 104
1.294 105 2.45 104
Krn Krr
3.959 104 4.708 105 2.45 104 1.294 105

Utilizand relatiile (3.27) in care Knn K nn

*
si Qn Qn* obtinem
1
1 1
Knn Knn Knr Krr I Krn
kD kD

3.111 106 1.608 106

Knn
1.608 106 3.111 106

1
1 1
Qn Qn Knr Krr I Qr 0.216
kD kD Qn
0.216
126
In relatiile de mai sus kD=k*
Deplasarile structurii sunt
1
Dn Knn Qn
Rezultatul numeric este
4.581 10 8
Dn
8
4.581 10
Aceste valori reprezinta (in radiani) rotirile capetelor scarii de pesti
Calculul sagetilor (vectorul Dr )
1 l
Dr R in care Rr se obtine cu relatia (3.26) iar k * kw B
* r
k 2
Cu aceste precizari obtinem
676.574
Rr
676.574
4.396 10 3
Dr
3
4.396 10
si vectorul deoplasarilor nodale (solutia sistemului de ecuatii) devine

4.396 10
3 w1
4.581 10
8 1
D

4.396 10
3 w2
8 2
4.581 10
Eforturile in capetele scarii sunt
T1 T1
0.029

M1 M1 0.037
K D QR

T2
T2 0.029

M2 M2 0.037

in care vectorul QR are aceiasi expresie ca in exemplul precedent
In continuare calculam valoarea sagetii la mijlocul grinzii (scarii de pesti)
Vectorul functiilor de forma este acelasi ca in exemplul anterior
N N1 N2 N3 N4 N ( 0.5 2.487 0.5 2.487 )
127
Deplasarea (sageata) in axul scarii este
4,396 103
8

4,581 10
w N D 0,5 2, 487 0,5 2,487 3
4,396 10
8
4,581 10
w 4.396 10 3 [m]
Diferenta intre valorile sagetilor pentru cele doua situatii considerate
(mediu Winkler si mediu Pasternak) este foarte mica.
Explicatia consta in rigiditatea mare a structurii scarii de pesti. Astfel
matricea de rigiditate elastica a structurii este putin influientata de matricea de
rigiditate rezultata prin luarea in consideratie a forfecarii pamantului specifica
modelului Pasternak.
128
Capitolul 4. Prize de apa
Prin priz de ap se nelege totalitatea construciilor i instalaiilor care servesc

pentru introducerea in aduciune a debitului de ap instalat.
Prizele trebuie s ndeplineasc urmtoarele funcii:
s asigure captarea apei, n limitele debitului instalat, indiferent de anotimp
sau de regimul de scurgere a debitelor afluente;
s mpiedice ptrunderea n aduciune a debitelor solide transportate la viituri
(flotani, suspensii sau materiale trte), precum i a gheii;
s asigure splarea depunerilor;
s permit reglarea debitului derivat atunci cnd n aval de priz nu sunt alte
dispozitive de reglare a acestuia;
cnd se impune cu strictee eliminarea aluviunilor n suspensie, priza se
asociaz cu un desnisipator;
s fie robuste n raport cu ocurile cauzate de viituri sau ocurile termice;
s prezinte un grad sporit de siguran funcional, n condiiile unei
ntreineri ct mai simple.
Datele de baz necesare proiectrii sunt urmtoarele:
debitul instalat; Qi
regimul nivelului de retenie;
regimul de exploatare;
regimul debitului afluent.
Elementele necesare de determinat prin proiect sunt urmtoarele;
tipul prizei;
adncimea de ap necesar la priz (Hnec ), pentru a permite prelevarea
debitului instalat;
suprafaa brut a grtarului;
condiiile de splare a aluviunilor i curire a grtarului.
129
Tipul prizei este determinat de:
caracteristicile funcional-constructive ale retentiei, din care este alimentat
priza i derivaia aval pe care o deservete;
pozitia fa de NNR sau suprafaa liber a apei;
condiiile geomorfologice ale amplasamentului;
Prizele hidroenergetice pot fi de urmtoarele tipuri:
prize de suprafa (de mal sau n frontul de retentie);
prize de adncime;
prize cu prag i grtar de fund (tiroleze) sau ,,la firul apei
Prize de suprafa
Prizele da suprafa se adopt n cazul variaiilor mici de nivel in bieful
amonte i alimenteaz derivaii cu nivel liber: canale, galerii etc. Acest tip de priz
se amplaseaz, de regul, pe malul concav al biefului amonte.
Condiiile de dimensionare ale prizelor de suprafa sunt urmatoarele:
viteza brut prin seciunea de intrare: 0,5 - 0,8 m/s;
presiune de calcul la nfundarea grtarului: 3 m coloana de apa;
nclinarea grtarelor fa de orizontal: 60 90.
n mod obligatoriu prizele au o deschidere de decantare si spalare, care va
asigura urmtoarele funciuni;
asigur reinerea aluviunilor grosiere; va asigura depunerea particulelor mai
mari de 1 mm, in proporie de 90%;
permite evacuarea periodic in bieful aval a depozitului de aluviuni, prin
splare cu nivel liber; deschiderea de splare (buzunarul de spalare) se realizeaz
astfel: cu avanpil obinuit, cu pil necat, cu avanpil cu stavil de spalare
amonte.
130
Se vor prevedea desnisipatoare sau decantoare in funcie de:
limitele maxime de turbiditate impuse de consumator;
asigurarea transportului aluviunilor admise in circuitul aval, prin corelarea
granulometriei maxime a acestora cu vitezele minime realizate pentru Qmin
existenta pericolului de eroziune a circuitului aval.
3
6
1
x x
7
8
Sectiunea X - X
2
8
6
7
1
Fig. 4.1. Priza de suprafata
1 - prag ; 2 - gratar; 3 - radier ; 4 - stavila de spalare ; 5 - canal de spalare ; 6

- stavila canalului de spalare; 7- capcana de pietris; 8 - stavila de admisie ; 9
- timpan.
131
Gratarul se amplaseaza astfel:
Partea superioara : la 0,50 1,0 m sub cota normala de retentie (NNR);
Partea inferioara (pragul gratarului) : la minimum 1,50 m fata de cota
radierului din fata pragului gratarului;
Gratarele verticale vor fi, de regula, mobile.
Se vor prevedea pasarele de acces sau platforme de transport (eventual carosabile),
acolo unde este cazul, pe toata latimea gratarului. In cazul cand, in fata prizei, este
prevazut un pod de sosea, dispunearea accestuia se va face astfel incat sa fie posibil
accesul carligului automacaralei pana la partea inferioara a gratarului.
De regula, gratarele vor fi prevazute cu masini de curatat sau alte
dispozitive sau instalatii pentru curatarea acestora. Se vor prevedea si posibilitatile
si mijloacele de evacuare a materialelor si corpurilor curatate de pe gratare spre
bieful aval sau locul de depozitare, precum si modul de tratare a acestora.
Atunci cand volumul si frecventa plutitorilor in lacurile amenajarilor de
joasa cadere sunt mari, in fata prizei se vor prevedea sisteme de grinzi plutitoare,
pentru retinerea plutitorilor si dirijarea acestora spre deschiderile deversoare de
suprafata.
La functionarea fara pod de gheata se prevad dispozitive speciale pentru
devierea si evacuarea zaiului si gheturilor
Intre prize si derivatia aval se prevad vane si batardouri, care sa permita
oprirea accesului apei in aval. Se recomanda ca solutiile de prize cu nivel liber si
debite importante sa fie verificate pe model hidraulic.
Se vor prevedea aparate pentru msurarea diferenei de nivel pe grtarul
prizei, pentru urmrirea calitii exploatrii i ca surse de date hidrometrice.
Pentru msurarea nivelului depunerilor i a naintrii frontului acestora n
perimetrul prizei, se recomand ca de-a lungul deschiderii de splare s se
amplaseze puncte fixe de msur.
132
Prize de adncime
Prizele de adancime sau prizele de mare presiune asigur captarea apei i
introducerea ei n aduciunile sub presiune sau uneori direct n conductele forate ale
centralelor hidroelectrice. Acest tip de priz se caracterizeaz prin amplasarea sa la
o adncime relativ mare fa de nivelul normal de retenie i asigur funcionarea la
parametrii nominali la variaii mari ale nivelului lacului.
n funcie de poziia prizei n ansamblul lucrrilor de captare, se disting
urmtoarele tipuri: prize n versani sau prize de mal; prize n corpul barajului i
prize turn (independente)
Viteza bruta prin gratar, in functie de tipui prizei, va fi:
La priza la care accesul de prevede la intervale mai mari de un an, prin
golirea totala a lacului: 0,15 0,25 m/s ;
La prize la care accesul se prevede anual : 0,20 0,50 m/s ;
La prize cu masini sau dispozitive mecanice de curatat : 0,50 1,00 m/s;
Presiunea de calcul din nfundarea grtarului, n funcie de tipul prizei, vor fi:
la prize cu acces la intervale mai mari de un an: 9 m coloana de apa ;
la prize cu acces anual: 6 m coloana de apa ;
la prize cu maini sau dispozitive mecanice de curat: 3 m coloana de apa ;
Inclinarea gratarului va fi de 90o 60o , in functie de tipul prizei,
prevederea sau nu a masinii de curatat etc.
La amplasarea pe verticala a gratarului partea lui superioara va fi
obligatoriu la 0,5 1,0 m sub cota miniuma de exploatare, iar partea inferioara la
minim 2,0 m peste nivelul maxim previzibil al depunerilor din perioada de
exploatare sau peste nivelul necesar evacuarii debitului afluent, cu asigurarea de 5
% prin golirea de fund.
La prizele cu dispozitive mecanice de curatat la nivelul platformei de lucru,
se vor prevedea platforme de evacuare i depozitare a materialelor . scoase de pe
grtare, precum i amenajri i instalaii de ridicat pentru accesul personalului la
grtar.
Este obligatorie prevederea de dispozitive de msurat nivelul apei n
amonte i aval de grtar.
133
Dispunerea suprafetei de captare poate sa fie:
Plana, pentru prizele cu dispozitive mecanice de curatat;
Poligonala sau plana, pentru prizele fara dispozitive mecanice nde curatat (in
functie de conditiile de amplasare).
Amplasarea in plan a prizelor poate fi:
- Independenta de baraj, caz in care se vor asigura:
-Fundatiile stabile ale amplasamentului;
-Evitarea de spaturi exagerate in zona portalului, pentru a nu afecta
stabilitatea versantului;
-In corpul barajului sau combinata cu golirea de fund.
Prize cu prag si gratar de fund (tiroleze) sau ,,la firul apei

Prizele cu gratar de fund se folosesc pentru captarea debitelor pe cursuri de
apa, situate de obicei la mare altitudine, si concentrarea lor prin aductiuni
colectoare intr-un lac principal.
Schema funcional a unei prize tip cu grtar de fund comport urmtoarele
subansambluri i elemente constructive(figura 4.2) :
134
x
1
6
y
2
y
Plan
5
4
Sectiunea x - x
Figura 4.2 Priza de fund (tiroleze)
a) Subansamblul prag de captare, cu urmtoarele elemente constructive:

Campul deversor sau descrctorul de ape mari;
Campul de captare prevzut cu grtarul de priz;
Campul de splare i punere la uscat, prevzut i cu priz de iarna;
Culeile cu digurile si aripile de nchidere n versanti;
135
b) Subansamblul desnisipator cu urmtoarele elemente constructive:
Blocul de racord purttor al seciunii de control hidraulic amonte;
Bazinul desnisipator propriu-zis;
Caminul de incarcare al aductiunii;
Camera instalatiei (vanei) automate de spalare.
Pragul de captare se executa, de obicei, din beton simplu, zidarie de piatra cu
mortar de ciment.
Valoarea cotei 0,00 (creasta campului de captare) rezulta din conditiile:
-Cota aval a radierului circuitului de splare a desnisipatorului sa fie cu 0,25 m mai
sus fa de nivelul talvegului aval, regularizat n seciunea deburii sau la o cot
rezultat din calculele de afuiere a biefului aval.
Pragul de captare se realizeaz transversal vii i trebuie s asigure prin
soluiile constructive adoptate urmatoarele functionalitati:
asigurarea seciunii i a cotei de captare considerate;
captarea debitelor afluente n limitele debitului instalat prin grtarul de
priz;
colectarea debitului captat printr-un canal cu debit variabil dispus sub grtar;
dirijarea debitului captat n desnisipator sau prin canalul de iarn, care
funcioneaz n perioadele de nghe;
Evacuarea, n bieful aval peste deversor i grtar n limitele unor cote
impuse, a debitelor afluente ce depesc debitul instalat;
Evitarea depunerilor de aluviuni n fata grtarului ferestrei;
Grtarul de captare are o suprafa plan nclinat spre aval, cu urmtoarele
caracteristici (predimensionare orientativa):
-Inclinarea spre aval egala cu 40% sau alte inclinari verificate pe model
hidraulic;
-Debite specifice:
-0,50 m3 (sm) pentru Qi 2,50 m3/s ;
-0,75 m3 (pe secundasi metru) pentru Qi > 2,50 m3/s ;
136
a) Lungimea gratarului:
- 1,25 m ( in plan) pentru Qi 2,50 m3/s ;
- 1,75 m (in plan) pentru Qi > 2,50 m3/s ;
Solutia de fundare a pragului de captare se stabileste prin calcul tehnico-
economic comparativ, din urmatoarele variante:
Incastrarea in roca de baza, prin pinteni de minimum 1,50 m adancime;
Fundarea pe aluviuni si protejarea spre aval a pragului, prin disipator de
energie;
Pragurile de captare fundate pe roca de baza vor fi prevazute cu
aruncatoare spre aval, fixate astfel:
Cota aval (de decolare a lamei) : 0,0 0,50 m peste roca de baza;
Raza: 2,50 x h ( contractat)
Digurile de inchidere in versanti se executa astfel:
Tipul: din materiale locale cu ecran de etansare din beton incastrat in roca de
baza pana la cota 0,00 a pragului;
Cota maxima: +25 cm peste nivelul lamei deversate, corespunzatoare unui
debit, cu asigurarea data de clasa de importanta a captarii (STAS 4273)
Desnisipatorul se poate executa atat transversal ( la deschideri mari ale
vaii) , cat si lateral (longitudinal). El se executa din beton simplu, beton armat, etc.
In conditiile naturale specifice amplasamentelor de la noi din tara,
prevederea cu desnisipator a prizelor cu gratar de fund cu functionalitate
hidroenergetica este obligatorie.
Prizele apropiate, amplasate pe fire de vai adiacente, pot fi concentrate la
un desnisipator comun, cu conditia ca racordarile sa nu depaseasca lungimea de
200 300 m si sa aiba panta longitudinala i 5 %. In acest caz, desnisipatorul se
dimensioneaza la valorea Qi = Qi captari racordate.
Desnisipatoarele si decantarile pentru uz hidroenergetic se dimensioneaza,
de regula astfel:
-Captarile ce alimenteaza o aductiune secundara, care debuseaza in lacul
de acumulare, vor
137
asigura decantarea in proportie de 95% a pariculei solide cu diametrul mediu de 1,0
mm.
-Captarile racordate direct la aductiunile principale, care transporta apa
spre turbine, vor asigura decantarea in proportie de 95% a particulei solide cu
diametrul mediu de 0,25 mm.
-In situatia in care consumatorul apei captate impune prin tema alte limite
de desnisipare, se va avea in vedere dimensionarea desnisipatoarelor la aceasta
valoare.
Dimensiuni nominale, transversale si longitudinale ale desnisipatorului se
determina conform restrictiilor de turbiditate (diametrul maxim particula de
aluviuni). Volumul mort, necesar realizarii depozitului de aluviuni, se considera
intre 25 50% din volumul net de decantare.
Panta longitudinala a radierului ca fi i 5 %.
Corpul deznisipatorului se asigura spre albie impotriva pierderii stabilitatii
determinate de efectul de eroziune al debitelor deversate prin solutii constructive
optime tehnico-economice.
Corpul desnisipatorului se protejeaza termic prin refacerea umpluturii spre
versant si acoperirea la partea superioara cu un strat de 50 100 cm pamant.
La captare si desnisipator se prevad limnigrafe necesare masuratorii
debitelor afluente si captate.
Casa vanei de spalare se executa din beton armat si are dimensiunile
interioare determinate de echipamentul mecanic adoptat ( declansarea automata sau
manuala a spalarii) si accesul realizat sub forma de usa sau trapa, in functie de cota
drumului de acces.
De regula, se va prevedea spalarea automata a desnisipatoarelor.
138
Calculul hidraulic al ferestrelor de captare a apei
Calculul hidraulic al ferestrei prizelor de suprafata
Schemele de calcul pot fi in functie de conditiile locale de trei tipuri:
1. Calculul ferestrei prizei ca un deversor cu prag lat

Aceasta schema este valabila atunci cand
- raportul dintre latimea pragului c si inaltimea lamei de apa amonte H satisface
relatia
c
2,5 10 12
H
- nivelul apei in bazinul amonte nu are variatii mari
V0
x
b
Sectiune x -x
Zp
H0
H
hp
Fig. 4.3 Fereastra de priza tip deversor cu prag lat
139
Regimul de curgere este de regula inecat (datorita restrictiilor impuse
nivelului apei in aval)
In continuare se da calculul ferestrei prizei ca un deversor cu prag lat dupa Kiselev
si Cioc
Debitul se determina cu relatia
Q m b 2 g H 3 / 2 in care
H este caderea deversorului (inaltimea lamei de apa din amonte)

m este coeficientul de debit
este coeficientul de innecare ce depinde de raportul hp/H
b este latimea deversorului (suma latimii ferestrelor de captare daca sunt mai
multe)
De regula se realizeaza mai multe ferestre intr-un front de captare deci
trebuie considerata contractia laterala. Coeficientul contractiei laterale este dupa
Creager
H
1 0,1n
b
=1,0 =0,7 =0,7 =0,4

n este numarul marginilor verticale care produc contractia (cate doua la fiecare
pila si una la culee)
este un coeficient care depinde de forma marginii obstacolului
H este caderea deversorului (inaltimea lamei de apa din amonte)
140
Valoare coeficient de debit pentru deversorul cu prag lat [Kiselev]
Conditii de curgere m
Fara rezistente hidraulice 0,385
Cand forma de admisie este studiata pe model 0,365
Prag cu muchie de admisie rotunjita 0,350
Muchie de admisie tesita 0,335
Margine ascutita(fara racordare) 0,320
Conditii hidraulice nefavorabile (muchie neuniforma) 0,300
Valoare coeficient de inecare[Kiselev]

hp/Ho hp/Ho hp/Ho
0,70 1 0,90 0,739 0,98 0,360
0,75 0,974 0,92 0,676 0,99 0,257
0,80 0,928 0,94 0,598 0,995 0,183
0,83 0,889 0,95 0,552 0,997 0,142
0,85 0,855 0,96 0,499 0,998 0,116
0,87 0,815 0,97 0,436 0,999 0,082
Calculul se desfasoara astfel:

- Se calculeaza (stabileste) nivelul apei in canalul de dupa prag. Acest canal de
regula asigura accesul apei in deznisipator. Din deznisipator apa intra in bazinul de
compensare sau in camera de incarcare a aductiunii. Trecerea apei in camera de
incarcare (bazin) se face printr-un deversor. Se lucreaza ca debit de calcul cu
debitul instalat al AHE (amenajarii hodroenergetice). Deversorul de trecere din
deznisipator in camera(bazin) da nivelul apei in deznisipator. Viteza apei in
deznisipator este corespunzatoare decantarii aluviunilor conform cerintelor
furnizorului turbinei.
Pierderea de sarcina (nivel) in canalul de acces si in deznisipator depind de
aceasta viteza a apei
Viteza apei prin gratarul ferestrei captarii se alege (limiteaza) la valorile
frecvent utilizate la alte lucrari (0,5 - 0,8 m/s)
141
2. Orificiu cu deschidere mare
Calculul se reda dupa Certousov
Curgerea apei prin fereastra prizei atunci cand nivelul apei in fata ferestrei
creste poate fi asimilata cu cu curgerea pe sub o stavila [E Razvan] (Fig. 4.4)
Figura 4.4. Schema de calcul pentru o fereastra de captare aproximata prin

curgerea pe sub stavila(Certousov)
Adincimea in sectiunea contractata este

hc=e
=b/B
Deschiderea relativa a ferestrei este
e=e/T
142
Valorile coeficientului de contractie si a coeficientului de debit [Certousov]
e e e
0 0.6110 0.6110 0.25 0.6220 0.6137 0.50 0.6445 0.6205
0.05 0.6128 0.6111 0.30 0.6251 0.6143 0.55 0.6520 0.6229
0.10 0.6149 0.6113 0.35 0.6288 0.6155 0.60 0.6610 0.6250
0.15 0.6170 0.6120 0.40 0.6333 0.6169 0.65 0.6725 0.6275
0.20 0.6193 0.6130 0.45 0.6385 0.6185
Din experimentari s-a constatat ca adancimea apei in apropierea stavilei h

este mai mica decat adancimea apei in aval t (Adancimea t se determina din
conditiile de curgere pe canalul aval)
Debitul prin fereastra captarii in cazul in care se poate neglija viteza de
acces (majoritatea situatiilor reale) este
q e T 3/ 2 2 g (1 h ) in care
q=Q/b este debitul unitar
b este suma deschiderilor ferestrei
h n n 2 2n t2
t t / T
2 2 e ( t ' e )
n
' t
Daca exista o singura fereastra (fara pile intermediare) =1
Calculul de debit se face pentru nivelul apei la debitul de calcul si la debitul de
verificare al captarii (prizei de apa)
143
3. Calculul ferestrei de captare urmate de un canal (Fig. 4.5)
Figura 4.5. Schema de calcul pentru fereastra de captare urmata de canal
Calculul se conduce astfel:

Se calculeaza sectiunea necesara pentru tranzitarea debitului instalat
A=Q/v (viteza este viteza recomandata pentru curgerea prin gratare)
Cu acesti parametri ai sectiunii (R raza hidraulica, n=coeficient de rugozitate
Manning) se calculeaza panta necesara a canalului
Din relatia
Q AC Ri , rezulta (cu coeficientul Chezy C=1/nR1/6)

2
Qn
i 2/ 3
AR
Calculul gratarului prizei

Pierderea de energie (nivel al apei) prin gratar depinde de viteza apei prin
fereastra, de lumina barelor gratarului si de forma barelor
144
Lumina intre barele grtarelor se va alege n funcie de tipul turbinelor i
diametrul nominal (D) al rotorului, astfel :
Tipul turbinei Lumina D [ESHA]
Kaplan si elicoidal D/30[PE 022-89] H
D 84,5(0,79 1,602nQE )
D/20 [Priscu] n
Francis lent D/40[PE] H
D 84,5(0,31 2, 488nQE )
Francis normal D/30[PE] n
Francis rapid D/25[PE]
D/20 [Priscu]
Pelton 10-65mm[Priscu] H
D 0,68
n
n este turatia turbinei si este masurata in rot/min
nQE este turatia specifica, marime adimensionala care se poate determina cu relatii
statistice
ns este rapiditatea turbinei marime adimensionala
ns 995nQE
Q1/ 2
ns 3,13n
H 3/ 4
P1/ 2
ns n
H 5/ 4
Pentru Turbina Francis
1,924
nQE [Lugaresi si Massa]
H n0,512
13000
ns 50 , pentru H intre 30-500m [Comisia Electrotehnica
H 20
Internationala]
3763
ns [Schweiger si Gregory, 1989]
H n 0,854
Pentru turbina Kaplan
2283
nsESHA [ESHA-Schweiger si Gregory]
H 0,486
145
Pentru turbina Pelton
85, 49
ns
H 0,243
Valorile rapiditatii, turatiei specifice astfel determinate sunt valori critice (maxime)
care nu pot fi depasite pentru evitarea aparitiei cavitatiei la iesirea apei din turbina
Luminile tipizate recomandate sunt: 25,30, 35, 40, 50, 60, 70, 80, 90, 100, 120,
140, 160, 180, 200 (n mm). In funcie de condiiile locale specifice (amenajrile
existente n amonte, caracterul bazinului de recepie), lumina grtarului se poate
majora cu pn la 50%.
Pierderea de sarcina (nivel al apei) in gratar
Se calculeaza cu relatia [Kirschmer]
4/ 3
v2 s v2
hrg gr sin
2g l 2g
v = viteza apei prin gratar
= unghiul facut de bare cu orizontala
s = grosimea maxima a unei bare
l = lumina dintre bare
= coeficient de forma a barelor
tipul de bara a b c d e f g
2,42 1,83 1,67 1,03 1,00 0,76 1,70
146
Exemplu de alegere a gratarului pentru priza de apa (distanta intre
bare)
a)AHE Borca(Paraul Pantei) Galu
H=574(NNR lac Paraul Pintei)-523 (NNR lac Topoliceni) =51 m
Q=90 mc/s
Turbina Francis
1,924
nQE [Lugaresi si Massa]
H n0,512
ns 995nQE
13000
ns 50 pentru H intre 30-500m [Comisia Electrotehnica Internationala]
H 20
3763
ns [Schweiger si Gregory, 1989]
H n 0,854
Q1/ 2
ns 3,13n
H 3/ 4
P1/ 2
ns n
H 5/4
H
D 84,5(0,31 2, 488nQE )
n
turatia rotorului n este in rotatii/minut
1,924
nQE 0, 285
0,9 510,512
ns1 995 0,285 283
13000
ns 2 50 233
51 20
3763
ns 3 = 143
(0,9 51) 0,854
ns H 3/ 4 283 (0,9 51)3/ 4

n1 237 rot/min
3,13 Q1/ 2 3,13 451/ 2
ns H 3/ 4 233 (0,9 51)3/ 4

n2 195 rot/min
3,13 Q 1/ 2
3,13 451/ 2
147
ns H 3 / 4 143 (0,9 51)3/ 4
n3 120 rot/min
3,13 Q1/ 2 3,13 451/ 2
1 143
nQE 3 ns 3 0,144
995 995
ns 4 H 3/ 4 233 (0,9 51)3/ 4
n4 195
3,13 Q1/ 2 3,13 451/ 2
Aceste turatii calculate cu diverse relatii statistice reprezinta valori maxime admise
Hn 0,9 51
D3 84,5(0,31 2, 488nQE ) 84,5(0,31 2,488 0,144) =3,18 m
n 120
Hn 0,9 51
D1 84,5(0,31 2,488nQE ) 84,5(0,31 2, 488 0, 285) =2,44 m
n 237
Metoda Dorin Pavel
160 Q1/ 2 160 451/ 2
D (0,3 0,0000005ns2 ) 1/ 4 (0,3 0,0000005 2832 ) =
ns H 283 (0,9 51)1/ 4
2,33m
160 Q1/ 2 160 451/ 2
D (0,3 0,0000005ns2 ) 1/ 4 (0,3 0,0000005 1432 ) =
ns H 143 (0,9 51)1/ 4
3,68 m
Rapiditatea (turatia specifica) ns calculata dupa Morozov
2200 2200
ns 4 233
H 0,57 510,57
160 Q1/ 2 160 451/ 2
D (0,3 0,0000005ns2 ) 1/ 4 (0,3 0,0000005 2332 ) =
ns H 233 (0,9 51)1/ 4
3,24m [D. Pavel]

1 233
nQE 4 ns 4 0,234
995 995
Hn 0,9 51
D3 84,5(0,31 2, 488nQE ) 84,5(0,31 2,488 0,234) = 2.62 m
n 195
[ESHA]
148
Avand in vedere diametrul turbinei D lumina intre barele gratarului va fi
D/30 (Francis normal) adica intre 8-11 cm
b) AHE Topoliceni Poiana Teiului

H= 523-500=23 m
Q=70 m3/s (se vor instala 2 turbine deci debitul de calcul va fi 70/2=35 m3/s)
Tipul de turbina Kaplan
2283 2283
nsESHA =497 [ESHA-Schweiger si Gregory]
H 0,486 230,486
ns 497
nQE 0,499
995 995
ns H 3/ 4 497 (0,9 23)3/ 4
n 260 rot/min
3,13 Q1/ 2 3,13 351/ 2
Diametrul rotorului este
H 0, 9 23
D 84,5(0, 79 1, 602nQE ) 84,5(0, 79 1, 602 0, 499) =2,35m
n 260
Diametrul rotorului dupa Dorin Pavel
270 Q1/ 2 270 351/ 2

D (0,37 ) 1/ 4 (0,37 ) = 2,46 m
ns H 497 231/ 4
Lumina dintre barele gratarului va fi D/30 = 8 cm
149
BIBLIOGRAFIE
1. Beles A.,A., s.a. (1977) Calculul constructiilor amplasate pe terenuri

deformabile Editura Academiei RSR Bucuresti
2. Bowles Joseph E. (1996) Foundation Analysis And Design 5th ed, McGraw-Hill
Book Co - Singapore
3. Certousov, M.D. (1966) Hidraulica curs special Editura Tehnica Bucuresti
4. Cioc D., (1983) Hidraulica EDP Bucuresti
5. Ernest Razvan (1989) River Intakes and Diversion Dams Elsevier Amsterdam
6. D. Furis, M.E. Teodorescu, L. Sorohan (2005) Calculul structurilor pentru
transportul apei Conspress Bucuresti
7. Georgescu, A.M., (2007)Georgescu Sanda Carmen Hidraulica reelelor de
conducte i maini hidraulice Bucureti, Printech,
8. Jerca S.,H., Ungureanu N., Diaconu D., (1997) Metode numerice in proiectarea
constructiilor UT Gh. Asachi Iasi
9. Kiselev P.,G., (1988) Indreptar pentru calcule hidraulice Editura Tehnica
Bucuresti
10. . M.I. Gorbunov Posadov (1960) Calculul constructiilor pe mediu elastic
Editura Tehnica Bucuresti
11. Morozov, A.A. (1952) Utilizarea energiei apelor Editura Tehnica Bucuresti
1952
12. Orlovschi N., Silion T., (1978) Calculul structurilor subterane pentru cai de
comunicatii Institutul Politehnic Iasi 1978
13. Pavel D., Zarea S., (1965)Turbine hidraulice si echipamente hidroenergetice
EDP Bucuresti
14. Popovici A., (2002) Baraje pentru acumulari de apa vol 2 Editura Tehnica
Bucuresti
15. Poulos H.G., Davis E.H., (1991) Elastic Solutions For Soil And Rock
Mechanics Centre For Geotechnical Research University Of Sydney
16. Priscu R., (1982) Constructii hidrotehnice EDP Bucuresti
150
17. Radulescu Nicoleta s.a (2001)Fundatii Indrumator de proiectare Matrix Rom
Bucuresti
18. Stanciu A, Lungu Irina (2006) Fundati Editura Tehnica Bucuresti
19. Stematiu, D. (2008) Amenajari Hidroenergetice Editura Conspress Bucuresti
20. Teodoru I.B., Musat V.,(2009) Modelarea numerica a interactiunii teren
structura Editura Politehnium Iasi
21. AWWA C950 Fiberglass Pressure Pipe
22. EM 1110-2-2100 Stability Analysis Of Concrete Structures US Army Corps
of Engineers 2005
23. ETL 1110-2-256 Sliding Stability For Concrete Structures US Army Corps
of Engineers 1981
24. ESHA - 2004 Guide on How to Develop a Small Hydropower Plant
(European Small Hydropower Association - ESHA )
25. FAO/DVWK. Fish passes Design, dimensions and monitoring. Rome, FAO.
2002.
26. GP 084-03 Ghid pentru dimensionarea pragurilor de fund pe cursurile de ap
27. I 22-1999 Normativ pentru proiectarea i executarea conductelor de aduciune
i a reelelor de alimentare cu ap i canalizare ale localitilor
28 M45 2005 AWWA Fiberglass Pipe Design
29. NP 130-2013 Normativ privind stabilirea ncarcarilor si gruparilor de
ncarcari pentru constructiile hidrotehnice de retentie
30. NP 123-2010 Normativ privind proiectarea geotehnic a fundaiilor pe piloi
31. NP 130-2013 Normativ privind stabilirea ncarcarilor si gruparilor de
ncarcari pentru constructiile hidrotehnice de retentie
32. NP 076-2013 Normativ de proiectare executie si evaluare la actiuni seismice a
lucrarilor hidrotehnice din frontul barat
33. NP 112-2014 Normativ privind proiectarea fundaiilor de suprafa
34. PE 022-2/89 Prescriptii generale de proiectare a amenajarilor hidroenergetice
35. PE 306 - 90 Normativ cadru pentru proiectarea MHC si CHEMP
151

Structuri Hidrotehnice Pentru Amenajari Hidroenergetice - BOARIU PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Structuri Hidrotehnice Pentru Amenajari Hidroenergetice - BOARIU PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

COSTEL BOARIU

STRUCTURI HIDROTEHNICE PENTRU

Capitolul 1. Conducte pentru transportul apei ...5

Capitolul 2. Prag deversor ...47

Capitolul 3. Scara de pesti ...93

Capitolul 4. Prize de apa ...129

Amenajarile hidroenergetice de mica putere (microhidrocentrale)

Conductele pentru transportul apei se folosesc la aductiuni, in regim de

1.1 Calcul structural

Coeficientii necunoscutelor sunt:

Daca incarcarea este simetrica 3p=0

Expresiile eforturilor (cu care se traseaza diagramele) sunt:

Figura 1.2 Schema de incarcare concentrata

Expresia momentului pe conducta din incarcarea concentrata P este:

Se utilizeaza relatia Mohr Maxwell pentru determinarea deplasarilor

Figura 1.4. Diagrama moment cu incarcare unitara

Deplasarea verticala a generatoarei superioare sub incarcarea P este:

Figura 1.5 Modelul de testare a rigiditatii tuburilor

Figura 1.6. Schema de incarcare distribuita

Momentul intr-o sectiune curenta este:

Expresia momentului pe conducta din incarcarea distribuita p este:

b.2. Deplasarea verticala a generatoarei superioare sub incarcarea distribuita (si

b.3. Diagrama de moment din incarcare distribuita considerand reactiunea

Figura 1.7. Calculul deplasarii boltii

Pentru scrierea expresiilor momentului izolam jumatate din structura

Necunoscutele se obtin cu relatiile (1.5):

in care M si mo au fost explicitati iar ds=rd

SDR =D/t este raportul dimensional standard

Figura 1.8. Sectiune prin conducta

In cazul echilibrului obtinem:

d. Deformatia verticala a conductei

Fig. 1.9 Variatia coeficientului CT pentru structuri pozate in transee

Fig. 1.10 Variatia coeficientului CR pentru structuri pozate in rambleu

Fig. 1.11 Schema de calcul a modului de transmitere a presiunii pneului in

PS este rigiditatea tevii si este definita de producator[kPa=kN/m2 ](pipe stiffness)

e. Rigiditatea nominala a tuburilor (PVC si PAFSIN) definite de

Tinand cont de relatiile (1.40) si (1.45) relatia (1.43) capata forma:

Figura 1.13 Forte la schimbarea directiei si/sau sectiunii conductei

b. Calculul blocurilor de ancoraj

Tabel cu valorile conform M45 AWWA

Figura 1.15 Devierea conductei la imbinari

d. Supratraversarea vailor cu conducta autoportanta

Figura 1.16 Schema de calcul pentru supratraversare conducta

Calculul se face pentru doua stari limita

iar marimea sagetii admisibile este

Figura 1.17 Diagrama impingerii pamanturilor coezive

Punctul de anulare (zo) rezulta din conditia

Figura. 1.18 Sprijinirea cu culapi verticali

Figura 1.19 Sprijinirea cu dulapi orizontali

Pentru a se putea executa o sprijinire de acest tip, este necesar ca pamantul

1.4.2. Determinarea diagramei de calcul a impingerii active a

Notatiile din figura sunt:

- unghiul de frecare interioara [o ]

Sprijiniri cu dulapi verticali

(fig. 1).Pentru o latime b a dulapului, incarcarea q uniform repartizata este:

dulapi aferenta unui camp l1 . Incarcarea uniform repartizata pe unitatea de

Momentul incovoietor maxim pentru filata:

Verificarea la compresiune a spraitului se realizeaza cu relatia:

R cc -rezistenta admisibila la compresiune in lungul fibrei lemnului (tabel).

mdi sunt coeficieni ai condiiilor de lucru, stabilii n funcie de durata de aciune a

-unghiul de frecare interioara = 30o +0,2n

Calculul presiunii active a pamantului pe peretii sapaturii

Calcull elementelor din lemn ale sprijinirii