Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROIECT
pentru
EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENELOR PROFESIONALE
PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI
DE CALIFICARE PROFESIONAL
NIVEL III
Tema:
REPARAREA I NTREINEREA
ARBORILOR I OSIILOR
NDRUMTOR:
Elev:
Clasa:
2013
1
EXAMEN ATESTAT
2.CUPRINS
1.Tema proiectului 1
2.Cuprins 2
3.Argument 3
4.Osii si arbori 6
4.1.Caracteristici tehnice.Clasificari 6
5.Materiale si tehnologii 10
5.1.Materiale utilizate 10
5.2.Elemente constructive 11
5.3.Fenomene de uzura.Cauze 13
6.3.1.Sudarea oxiacetilenica 19
6.3.5.Cromarea 23
7.1.Sisteme de reparatii 25
7.2.Documentatia tehnologica 25
10.Bibliografie 28
2
EXAMEN ATESTAT
3.ARGUMENT
Absolvenii noului sistem de formare profesional, dobndesc abiliti, cu-
notine, deprinderi dezvoltand si o serie de abiliti cheie transferabile, cu scopul de
a sprijini procesul de nvare continu, prin posibilitatea unei reconversii
profesoinale flexibile catre meserii inrudite.
Fiecare dintre calificrile profesionale naionale necesit uniti de
competen cheie i uniti de competen profesionale. Competenele profesionale
sunt grupate n uniti de competen generale i specializate.
Cererea pieei i necesitatea formrii profesionale la nivel european au
reprezentat motivele eseniale pentru includerea abilitilor cheie n cadrul
Standardelor de Pregtire Profesional ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie s li se ofere
posibilitatea de a dobndi acele competene de baz care sunt importante pe piaa
muncii.
Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute astfel
nct s dezvolte abiliti de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de
munc, pentru asumarea rolului n societate ca persoane responsabile, care se
instruiesc pe tot parcursul vieii. Aceste cerine, necesare unei viei adaptate la
exigenele societii contemporane, au fost ncorporate n abilitile cheie
Fiecare nivel parcurs n domeniul Tehnic, implic dobndirea unor abiliti,
cunotine i deprinderi care permit absolvenilor fie s se angajeze, fie s-i continue
pregtirea la un nivel superior.
Pregtirea forei de munc calificate n conformitate cu standardele europene
presupune desfurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare i eval-
uare, centrate pe elev.
Noii angajai vor putea desfura sarcini non-rutiniere care implic
colaborarea n cadrul unei echipe.
Prin unitile de competene specializate din cadrul Curriculum-ului specific
nivelul 3 de calificare, elevul este solicitat n multe activiti practice care i stimu-
leaz i creativitatea. Orice activitate creativ va duce la o lrgire semnificativ a ex-
perienei i la aplicarea contient a cunotinelor dobndite.
ta acestora.Din aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari, forma, di-
mensiunile, precum si starea suprafetelor. La o anumita valoare a acestor modificari
apare o inrautatire brusca a insusirilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale
intregii masini-unelte, fapt care determina necesitatea raparatiei.
Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, uitlajelor si instalatiilor
necesita cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un numeros
personal muncitor cu inalta calificare. Depistarea din timp si eliminarea cauzelor care
provoaca iesirea prematura din uz a organelor de masini au rezultate economice im-
portante:
micsoreaza opririle neproductive ;
maresc perioada dintre reparatii ;
reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi timp, pen-
tru alte lucrari, un mare numar de muncitori calificati.
Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor si
instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in unitatea de
timp si caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si chimice ale stra-
turilor superficiale ale metalului din acre sunt confectionate piesele, de viteza relati-
va de deplasare a suprafetelor acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum si
de unii factori externi, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea
prelucrarii suprafetelor respective.
Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se produce
atit in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si din ca-
uza asa-zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza coroziunii sau
din alte cauze.
In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative, suprafetele
se distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este caracteristic pentru
imbinarile cu pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme etc.In
cazul miscarii de rotatie , sau rectilinii alternative , distrugerea suprafetelor are loc
mai ales datorita uzarii si strivirii.
In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utilaje si
instalatii: lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune si ale franelor,
suruburile conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele etc.
Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz atit
datorita cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructive sau a
repararii defectuoase.
Asemenea defecte sunt:
alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund
conditiilor de exploatare a pieselor;
alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale pieselor;
utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor;
datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in frecare;
alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe
suprafete de frecare;
4
EXAMEN ATESTAT
5
EXAMEN ATESTAT
4.ARBORI SI OSII
4.1.CARACTERISTICI TEHNICE.CLASIFICARI
Arborii sunt organe de maini cu micare de rotaie, destinate s transmit un
moment de torsiune in lungul axei lor i s susin piesele intre care se transmite
acest moment.
Prile componente ale arborelui sunt : corpul arborelui (a); poriunile
de calare (b); poriunile de reazem (c), numite i fusurile arborelui.
Fig.4.1.1.Arbore.Parti componente
Poriunile de calare sunt reprezentate de tronsoanele pe care se monteaz
piesele susinute de arbore, care pot fi: roi dinate, roi de curea, roi de lan, semi-
cuplaje etc. Aceste poriuni se pot executa cilindrice i mai rar conice; forma conic
este preferat in cazul montrilor i demontrilor repetate sau atunci cand se impune
o centrare mai precis a roii pe arbore.
Fusurile sunt materializate de prile arborelui cu care acesta se reazem in
carcas. In cazul lagrelor cu alunecare, se execut fusuri cilindrice, conice sau
sferice; la lagrele cu rulmeni, fusul se execut sub form cilindric, diametrul
fusului alegandu-se in funcie de diametrul interior al rulmentului.
Clasificarea arborilor
Arborii drepi (fig.4.1.2, a, ..., d) sunt cel mai frecvent folosii in transmisiile
mecanice. Sunt utilizai ca arbori de transmisie, pentru fixarea organelor de transmi-
sie (roi dinate, roi de curea, roi de lan, semicuplaje etc.) sau ca arbori principali ai
mainilor unelte, unde servesc la fixarea organelor de lucru (sculelor). Seciunea ar-
borelui, pe lungime, care poate fi constant sau variabil in trepte, este determinat
de repartiia sarcinilor (momente de torsiune, momente de incovoiere, fore axiale)
de-a lungul axei sale i de tehnologia de execuie i montaj. Pentru arborii care sunt
solicitai numai la torsiune i momentul de torsiune este distribuit pe toat lungimea
acestora, se utilizeaz seciunea constant (fig.4.1.2, a).
Pentru arborii solicitai la torsiune i incovoiere, la care, de regul, momentul
de torsiune nu acioneaz pe toat lungimea, iar momentul incovoietor este variabil
pe lungimea acestora, fiind mai mic spre capete, se utilizeaz seciunea variabil in
trepte (fig.4.1.2, b). Acetia se apropie de grinda de egal rezisten, permit fixarea
axial a organelor susinute i asigur un montaj uor; se recomand c piesele mon-
tate pe arborii in trepte s treac liber pan la suprafeele lor de montaj, pentru a se
evita deteriorarea diferitelor suprafee i slbirea strangerii ajustajelor.
7
EXAMEN ATESTAT
Suprafeele exterioare ale arborilor pot fi netede (fig.4.1.2, a i b) sau canelate (fig.1.2,
c). Arborii netezi se folosesc, cu precdere, in construcia reductoarelor, iar arborii
canelai in construcia cutiilor de viteze.
Fig.4.1.2.Clasificarea arborilor
Arborii drepi se execut, de regul, cu seciunea plin. Atunci cand se impun
condiii severe de greutate sau atunci cand este necesar introducerea prin arbore a
unui alt arbore (arborii coaxiali ai cutiilor de viteze planetare sau arborii cutiilor de
viteze cu axe fixe ale unor tractoare, prin interiorul crora trece arborele prizei de
putere), acetia se execut tubulari (fig.4.1.2, d).
Domeniile de folosire a arborilor drepi se refer la: reductoarele de turaie de
uz general, ansamblele transmisiei automobilelor i tractoarelor (cutii de viteze, cutii
de distribuie, reductoare de turaie, prize de putere etc.), utilajele tehnologice, arbo-
rii principali ai mainilor unelte etc.
Arborii cotii (fig.4.1.2, e) se folosesc in construcia mecanismelor de tip biel-
manivel, pentru transformarea micrii de translaie in micare de rotaie (la mo-
toarele cu ardere intern) sau invers (la compresoare, prese, maini de forjat). Ace-
tia au dou sau mai multe fusuri paliere, dispuse pe lungimea arborelui, pentru a asi-
gura o rigiditate mare construciei i unul sau mai multe fusuri manetoane, de legtu-
r cu biela (bielele mecanismului). Arborii cotii sunt prevzui cu contragreuti,
8
EXAMEN ATESTAT
pentru echilibrarea static i dinamic, construcia i calculul lor fiind specifice do-
meniului de utilizare.
Arborii flexibili (fig.4.1.2, f, g i h) formeaz o grup special de arbori, la care
axa geometric are o form variabil in timp. Acetia se folosesc pentru transmiterea
momentelor de torsiune intre subansamble care ii schimb poziia relativ in timpul
funcionrii. Sunt confectionai din cateva straturi de sarm, infurate strans i in
sensuri diferite, sensul de infurare al ultimului strat fiind invers sensului de rotaie
al arborelui, pentru a realiza, in timpul transmiterii micrii, strangerea straturilor
interioare de ctre stratul exterior (fig.4.1.2, f).
Pentru protecia arborelui impotriva deteriorrii i a murdriei i pentru men-
inerea unsorii consistente intre spire, arborele elastic se introduce intr-o manta me-
talic (fig.4.1.2, g) sau executat din estur cauciucat (fig.4.1.2, h).Arborele flexibil
se racordeaz la elementele intre care se transmite micarea cu ajutorul armturilor
de capt.
Arborii transmit momente de torsiune, solicitarea lor caracteristic fiind torsi-
unea, dei uneori solicitarea la incovoiere poate fi predominant.
Fig.4.1.3.
In figura 4.1.3 sunt prezentate cateva exemple caracteristice de arbori:
a-arbore cu axa geometric dreapt i seciune constant;
b- arbore cu seciunea variabil (in trepte);
carborele principal al unui strung;
9
EXAMEN ATESTAT
5.MATERIALE SI TEHNOLOGII
5.1.MATERIALE UTILIZATE
Alegerea materialului din care se execut arborii este determinat de: tipul ar-
borelui, condiiile de rezisten i rigiditate impuse, modul de rezemare (tipul lagre-
lor), natura organelor montate pe arbore (roi fixe, roi baladoare etc.).
Arborii drepi se execut din oeluri carbon obinuite (pentru construcii) i
de calitate i din oeluri aliate. Oelurile aliate se folosesc numai in cazuri speciale:
cand pinionul este confecionat din otel aliat i face corp comun cu arborele, la arbori
puternic solicitai, la turaii inalte, in cazul restriciilor de gabarit, la osiile autovehi-
culelor etc; oelurile aliate, tratate termic sau termochimic, se folosesc numai in m-
sura in care acest lucru este impus de durata de funcionare a lagrelor, canelurilor
sau a altor suprafee funcionale.
Pentru arborii drepi , se recomand:
oeluri de uz general pentru construcii , pentru arborii i osiile care nu necesit tra-
tament termic;
oeluri carbon de calitate de mbuntire i oeluri aliate de imbuntire (40 Cr
10, 41 CrNi 12 etc.), pentru arbori mediu soliciti i durata medie de funcionare a
fusurilor i a canelurilor;
oeluri carbon de calitate de cementare i oeluri aliate de cementare (13 CrNi 30
etc.), pentru arbori puternic solicitai i pentru arborii care funcioneaz la turaii
inalte.
Ca semifabricate, pentru arborii de dimensiuni mici i medii, se folosesc lami-
nate rotunde, iar la producia de serie semifabricate matriate; pentru arborii de di-
mensiuni mari se folosesc semifabricate forjate sau turnate. Arborii drepi se prelu-
creaz prin strunjire, suprafeele fusurilor i ale canelurilor, urmand s se rectifice.
Arborii cotii i, in general, arborii grei se execut din font cu grafit nodular
sau din font modificat, care confer arborilor sensibilitate mai redus la concentra-
torii de tensiuni, proprieti antifriciune i de amortizare a ocurilor i vibraiilor,
concomitent cu avantajul unor importante economii de material i de manoper; in
alte cazuri se poate folosi fonta maleabila perlitic, fonta aliat sau oelul turnat. Ar-
borii cotii se execut prin turnare sau forjare. Semifabricatele forjate se obin prin
forjare in mai multe treceri i inclziri, in matrie inchise. Fusurile i manetoanele se
rectific.
10
EXAMEN ATESTAT
Fig.5.1.Arbore cotit
Arborii flexibili se confecioneaz din sarm de oel carbon, cu diametrul de
0,3 ... 3 mm, tras la rece. Mantaua arborilor flexibili este metalic, putand fi prevzu-
t i cu straturi de estura i cauciuc. Mantaua metalic se realizeaz dintr-o plat-
band de oel zincat, cu seciune profilat, infurat, fiind etanat cu nur de
bumbac. Mantaua din estur cauciucat este format dintr-un arc din banda de oel,
tratat termic, i dintr-o tres de bumbac acoperit cu cauciuc cu inserii de estur.
Arborele flexibil se racordeaz la elementele intre care se transmite micarea cu aju-
torul armturilor de capt.
5.2.ELEMENTE CONSTRUCTIVE
La proiectarea arborilor, o atenie deosebit trebuie acordat formei construc-
tive, care influeneaz rezistena la oboseal, corectitudinea fixrii axiale a organelor
susinute, tehnologicitatea i costul acestora.
In continuare, se prezint msuri constructive pentru diminuarea concentrato-
rilor de tensiuni, in funcie de tipul concentratorului.
Concentratorul trecere de seciune (salturile de diametre)
raz de racordare, in cazul cand diferena intre trepte este mic (fig.5.2.1,. a);
dou raze de racordare diferite (fig.5.2.1, b) sau racordare de form eliptic, in
cazul arborilor foarte solicitai (fig.5.2.1, c);
teirea captului treptei de diametru mare, pentru treceri mici de seciune
(fig.5.2.1, d);
teirea captului treptei de diametru mare, combinat cu racordare la treapta
de diametru mic (fig.5.2.1, e), pentru treceri de seciune mari;
raz de racordare, combinat cu canal de descrcare pe treapta de diametru
11
EXAMEN ATESTAT
12
EXAMEN ATESTAT
5.3.FENOMENUL DE UZURA.CAUZE
In construcia i funcionarea mainilor i utilajelor frecarea uscat nu este sin-
gurul productor de uzare, deoarece in anumite condiii chiar in prezena lubrifiantu-
lui, poate avea loc contactul dintre micro-asperitile suprafeelor in contact.
Uzura pieselor reprezint un fenomen complex distructiv, care are ca efect
modificarea treptat a dimensiunilor in timpul exploatrii, ca urmare a frecrii supra-
feelor de contact.
In practic uzarea poate fi provocat in prezena lubrifiantului de urmtoarele
tipuri de frecare: limit (onctuoas prin aderen sau semiuscat); semifluid (mix-
t); elasto-hidrodinamic ( HHD ) i fluid ( hidrodinamic, gazodinamic, magneto-
hidrodinamic ).
Frecarea limit este caracterizat prin interpunerea unuia sau mai multor stra-
turi subiri moleculare de lubrifiant, care, de regul, impiedic contactul direct. In
acest caz, stratul de lubrifiant, format pe suprafaa in frecare, este legat prin aceasta
prin puternice fore de adeziune molecular ( de unde i numele de frecare prin ade-
ren).
Frecarea limit are importan practic deoarece reduce considerabil uzarea
suprafeelor in contact, reprezentand un fel de barier impotriva uzrii. De aceea in
aceste condiii se recomand folosirea unor aditivi cu onctuozitate i presiune extre-
m, folosirea unor lubrifiani solizi ( grafit, bisulfur de molibden ) sau acoperirea cu
un strat depus chimic ( oxid sau sulfur metalic ). Frecarea limit se intalnete la
asamblrile care funcioneaz la temperaturi ridicate, asamblarea piston-bol, seg-
ment-cilindru.
Frecarea semifluid (mixt) apare la limita frecrii flaide, atunci cand supra-
feele conjugate prezint un anumit grad de rugozitate. In acest caz, dei pelicula de
lubrifiant are o grosime corespunztoare, este intrerupt temporar, datorit
varfurilor proeminente ale microasperitilor, aprand contactul direct dintre supra-
fee.
Frecarea semifluid nu poate fi evitat in regimurile tranzitorii ale mainilor (
pornire - oprire ), cand pelicula de lubrifiant nu s-a format sau cand viteza scade
mult, schimbandu-se eventual i sensul micrii. In acest regim de frecare pot aprea
13
EXAMEN ATESTAT
simultan trei situaii: contactul direct al varfurllor mai proeminente ale asperitilor
celor dou suprafee, regimul onctuos, regimul de lubrifiere fluid.
Se deduce c regimul de frecare semifluid nu este un regim de funcionare normal, ci
unul tranzitoriu, a crui durat s fie cat mai redus.
Frecarea fluid in regim hidrodinamic i hidrostatic, prin prezena lubrifian-
tului asigur o separare teoretic perfect a suprafeelor de contact, printr-o pelicul
continu i portant de lubrifiant a crui grosime minim este mai mare decat suma
inlimilor maximale ale microasperitilor suprafeelor. Dac grosimea peliculei hm
= 10...100mm, sau chiar mai mult, lubrifierea se numete cu film gros, iar cand grosi-
mea peliculei aste hm = 1...10mm, lubrifierea este cu film subire de lubrifiant.
In cazul frecrii fluide hidrodinamice, realizarea filmului de lubrifiant se datorete
micrii relative a suprafeelor i se intalnete des la lagrale cu alunecare.
In cazul frecrii fluide hidrostatice, pelicula portant se creaz prin introduce-
rea lubrifiantului sub presiune, in funcie de mrimea presiunii medii din lagr,
obinandu-se i o bun rotire, stabilitate, reglaj.
15
EXAMEN ATESTAT
6.PROCESE TEHNOLOGICE
DE REPARARE A ARBORILOR
6.1.ELEMENTELE PROCESULUI TEHNOLOGIC
In decursul procesului tehnologic de recondiionare, utilajele supuse reparaiei
parcurg mai multe etape, intr-o anumit ordine impus de desfurarea logic a pro-
cesului tehnologic, cum ar fi: pregtirea utilajului pentru reparare, demontarea aces-
tuia n ansambluri, subansambluri i piese componente, splarea i sortarea pieselor,
recondiionarea pieselor reparabile i nlocuirea celor nereparabile, asamblarea i ro-
darea utilajului, recepia i vopsirea lui.
Prin proces tehnologic de reparaie se inelege partea din procesul de producie
al unitii de reparaii, care cuprinde totalitatea aciunilor ce se intreprind pentru re-
stabilirea formelor i dimensiunilor iniiale ale pieselor ce se recondiioneaz sau
prin realizarea unor dimensiuni noi, de reparaie, pentru realizarea calitii suprafe-
elor, precum i realizarea caracterului iniial al ajustajelor asamblrilor uzate.
Astfel, in procesul de producie al unitilor de reparaie se intalnete tehnolo-
gia demontrii utilajului, tehnologia recondiionrii pieselor reparabile, tehnologia de
reparaie a unor piese de mare uzur (buce, axe simple, roi dinate etc.) i tehnologia
asamblrii.
Procesele tehnologice de reparaie se elaboreaz in mai multe situaii i anume:
cu ocazia recondiionrii unor piese pentru care nu sunt elaborate procese
tehnologice tip, sau atunci cand dei acestea exist, posibilitile unitii de re-
parat nu permit aplicarea lor. In acest caz se intocmesc procese tehnologice de
recondiionare prin metode existente care ins trebuie s asigure aceleai con-
diii tehnice;
atunci cand pentru imbuntirea condiiilor de funcionare se face modifica-
rea constructiv a unor ansambluri sau piese la utilaje aflate in exploatare cu-
rent;
in cazul cand se schimb natura materialului (mai ales in cazul inlocuirii
materialelor metalice cu materiale nemetalice de obicei materiale plastice sau
compozite;
atunci cand se pune in aplicare o propunere de inovaie sau raionalizare pri-
vind natura materialului, forma constructiv, sau modificarea a insi tehnolo-
giei de recondiionare.
Procesele tehnologice de recondiionare se intocmesc in scopul de a stabili me-
toda de reparaie privind demontarea, recondiionarea i asamblarea, care s asigure
condiiile tehnice impuse, iar pe de alt parte s fie i cea mai productiv (dintre me-
todele posibile de aplicare), s permit stabilirea normelor de timp pe baza crora s
se poat face calculul pentru necesarul de materiale, piese de schimb, scule i dispozi-
tive i in final, s permit calcularea preului de cost al reparrii.
16
EXAMEN ATESTAT
17
EXAMEN ATESTAT
6.3.1.SUDAREA OXIACETILENICA
Gazul cel mai utilizat pentru acest gen de sudur este acetilena, care degaj cea
mai mare cantitate de cldur in comparaie cu hidrogenul, gazele de iei etc. El se
obine cu ajutorul unor generatoare ce pot fi: cu carbid in ap, cu ap peste carbid i
prin contact. Ultimul tip este mai des folosit i funcioneaz prin cufundarea periodi-
c a carbidului in ap.
Presiunea de lucru este de 400 mm H2O, iar incrcarea cu carbid de 5 kg,
obinandu-se debitul de 3500 l/h.
Arderea acetilenei se realizeaz in curent de oxigen, duza sulfatului fiind astfel
construit incat temperatura flcrii difer in funcie de zona de sudare. Sudarea se
execut cu flacr secundar (zona II), deoarece aici temperatura este maxim.
In cazul flcrii neutre (raportul O2/C2H2 este de 1 1,2) exist un nucleu puternic
luminos i bine conturat, alb i de form cilindric. La sudarea cu exces de O2, flacra
devine oxidant i capt o nuan albstruie, iar nucleul i conul acesteia se mico-
reaz. Flacra devine carburant, in cazul excesului de acetilen, nucleul alungindu-
se foarte mult spre zona a doua .
Ca material de adaos se folosete sarm i vergele turnate, care vor fi lipsite de
grsimi, oxizi, zgur i vopsea.
19
EXAMEN ATESTAT
20
EXAMEN ATESTAT
curenii electrici paraleli. Avand in vedere forma coloanei, la arcul electric de sudare
aceasta este tronconic iar la jetul de plasm este cilindric. In sfarit, temperatura
arcului electric de sudare este considerabil mai mic decat cea a plasmei.
Atat cercetrile cat i practica au demonstrat c electrozii trebuie fabricai din
wolfram aliat, pentru a asigura o ardere stabil a plasmei, precum i pentru o intensi-
ficare a emisiunii termolectrice.
De asemenea, tot in practic se demonstreaz c uzura electrodului pentru
generarea plasmei depinde nu numai de materialul din care este confecionat ci i de:
gazul plasmogen folosit, temperatura electrodului, regimul de lucru etc.
Fig.6.3.4.1.Instalatia de metalizare
Instalaia este alctuit dintr-un pistol de metalizat, un sistem de conducte
pentru transportul oxigenului, oxiacetilenei, al aerului comprimat i un motor de
21
EXAMEN ATESTAT
acionare.
Pistolul de metalizat are in componena dou role de ghidare, una fix si una
reglabil cu ajutorul unui urub de reglare. Pistolul are in partea superioar un capac
ce poate fi indeprtat pentru facilitarea accesului in zona de lucru a rolelor iar in par-
tea inferioar este prevzut cu o tij pentru transportul amestecului oxigen-acetilen.
Capul pistolului este compus dintr-o diuz, piulia pentru fixarea diuzei i un ramifi-
cator.
Sistemul de acionare este compus din motorul electric, semicuplele de rotaie, ar-
borele melcat i roata melcata.
Fig.6.3.4.2.Pistol de metalizare
Dispozitivul de metalizare se poate amplasa pe strungul universal, pe sania
port-cuit, in locul cuitului de strung.
Arborele de recondiionat este amplasat i fixat in universalul mainii-unelte
executand o micare de rotaie iar micarea de avans este realizat de sania port-
cutit, pe care este amplasat dispozitivul de metalizare. Turaia axului principal al
mainii unelte se alege astfel incat viteza periferic a piesei de metalizat s nu de-
paeasc 1,5-2m/min, iar distana dintre punctul de topire si suprafaa piesei va fi de
minim 100 mm apoi se mrete, pentru a se evita incalzirea excesiv a piesei.
Materialul de adaos (sarma calibrat) este tras in interiorul pistolului de rola
reglabil si ghidat de rola fix. Rolele au practicate cate un canal de ghidare prevzut
cu striaii care ajut la tragerea sarmelor. Amestecul de oxigen-acetilen este realizat
in interiorul pistolului, in tija de amestec i transportat ctre capul pistolului, in
diuz.
Flacra oxiacetilenic, aprins de la o surs extern, realizeaz topirea
22
EXAMEN ATESTAT
materialului in particule fine, sub form de spray care este apoi pulverizat spre su-
prafaa de metalizat de ctre jetul de aer comprimat. Ajuns in contact cu suprafaa de
recondiionat, spray-ul se solidific, realizand incrcarea pe suprafaa dorit.
6.3.5.CROMAREA
Cromul depus pe cale electrolitic are culoare argintieopac i este foarte dur
(600 1200 HB). El se poate depune pe suprafaa pieselor de recondiionat fabricate
din oel, font, cupru, alam, aliaje de aluminiu etc. Stratul de crom are rezisten la
coroziune mare, un coeficient de frecare mic, precum i duritate i rezisten la uzur
mari. Rezistena la rupere a stratului scade odat cu creterea grosimii lui. Odat
cu creterea grosimii stratului scade i rezistena la oboseal, care poate fi restabilit
dac piesei i se aplic un tratament termic de revenire (la 150 250 0C timp de trei
ore).
Umectarea cu ulei a suprafeei stratului de crom se face greu; din aceast cauz freca-
rea este semiuscat, dezavantaj eliminat la cromarea poroas.
Electrolitul folosit la cromare este o soluie apoas de anhidrid cromic (CrO3)
cu adaos de acid sulfuric (H2SO4). Anozii bii de cromare sunt insolubili i se confec-
ioneaz din plumb pur sau aliaj de plumb i stibiu
Tensiunea aplicat la electrozii bii este de 6 10 V. Depunerea continu de
crom pe pies duce la scderea concentraiei de anhidrid cromic, ceea ce face nece-
sar completarea sistematic a bii cu electrolit. La anod se degaj o mare cantitate
de oxigen, care oxidand plumbul, scade randamentul de depunere a stratului de
crom.
Pentru a preveni o astfel de situaie, periodic, anozii trebuie curai de peroxi-
dul de plumb cu ajutorul unor soluii de acid sulfuric i de bioxid de sodiu. Pentru o
bun cromare este necesar ca raportul dintre anhidrida cromic i acidul sulfuric din
electrolit s se menin constant, optim fiind 90 120.
Micorarea acestui raport duce la scderea capacitii de difuziune a electroli-
tului, precum i a randamentului. Mrirea lui peste limita admis sporete cantitatea
de gaze degajat (hidrogen i oxigen) i favorizeaz apariia fisurilor in stratul de
crom depus. Concentraia de anhidrid cromic i acid sulfuric determin trei catego-
rii de electrolit care conduc la randamente diferite i proprieti specifice .
Regimul electrolizei influeneaz structura, proprietile i aspectul exterior al
stratului de crom depus. Densitatea de curent variaz in limite largi intre 10 100
A/dm2 i chiar pan la 200 A/dm2. Dac densitatea de curent este mare durata opera-
iunii se micoreaz iar randamentul crete.
Tensiunea aplicat la electrozii bii este de 6 10 V. Depunerea continu de
crom pe pies duce la scderea concentraiei de anhidrid cromic, ceea ce face nece-
sar completarea sistematic a bii cu electrolit. La anod se degaj o mare cantitate
de oxigen, care oxidand plumbul, scade randamentul de depunere a stratului de
crom. Pentru a preveni o astfel de situaie, periodic, anozii trebuie curai de peroxi-
23
EXAMEN ATESTAT
dul de plumb cu ajutorul unor soluii de acid sulfuric i de bioxid de sodiu. Pentru o
bun cromare este necesar ca raportul dintre anhidrida cromic i acidul sulfuric din
electrolit s se menin constant, optim fiind 90 120.
24
EXAMEN ATESTAT
7.2.DOCUMENTATIA TEHNOLOGICA
Dup stabilirea traseului tehnologic cu operaiile necesare recondiionrii, cal-
culul regimurilor de lucru i a normelor de timp, se elaboreaz fia tehnologic sau
planul de operaii. Se elaboreaz fia tehnologic in ateliere mecanice de reparaii,
adic acolo unde nomenclatura produciei este foarte variat iar seria de fabricare
redus.
Fia tehnologic, pentru a fi util atelierelor, trebuie s cuprind:
1. desenul de execuie a piesei;
2. denumirea piesei;
3. materialul din care este executat i eventual tratamentul termic recomandat;
4. denumirea defectului, metoda de stabilire a acestuia i aparatul sau instrumentul
folosit;
25
EXAMEN ATESTAT
26
EXAMEN ATESTAT
27
EXAMEN ATESTAT
9.BIBLIOGRAFIE
1.Imagini
http://www.google.com
2.Reconditionarea arborilor
http://www.scribd.com
28
EXAMEN ATESTAT
PROIECT
pentru
EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENELOR PROFESIONALE
PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI
DE CALIFICARE PROFESIONAL
NIVEL III
Tema:
REPARAREA I NTREINEREA
GHIDAJELOR
NDRUMTOR:
Elev:
Clasa:
2013
1
EXAMEN ATESTAT
2.CUPRINS
1.Tema proiectului 1
2.Cuprins 2
3.Argument 3
4.Ghidajele masinilor-unelte 6
4.1.Clasificarea ghidajelor 6
6.Reglarea ghidajelor 12
7.Fenomene de uzura.Cauze 14
9.1.Sisteme de reparatii 19
9.2.Documentatia tehnologica 19
11.Controlul ghidajelor 25
13.Bibliografie 29
2
EXAMEN ATESTAT
3.ARGUMENT
Absolvenii noului sistem de formare profesional, dobndesc abiliti, cu-
notine, deprinderi dezvoltand si o serie de abiliti cheie transferabile, cu scopul de
a sprijini procesul de nvare continu, prin posibilitatea unei reconversii
profesoinale flexibile catre meserii inrudite.
Fiecare dintre calificrile profesionale naionale necesit uniti de
competen cheie i uniti de competen profesionale. Competenele profesionale
sunt grupate n uniti de competen generale i specializate.
Cererea pieei i necesitatea formrii profesionale la nivel european au
reprezentat motivele eseniale pentru includerea abilitilor cheie n cadrul
Standardelor de Pregtire Profesional ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie s li se ofere
posibilitatea de a dobndi acele competene de baz care sunt importante pe piaa
muncii.
Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute astfel
nct s dezvolte abiliti de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de
munc, pentru asumarea rolului n societate ca persoane responsabile, care se
instruiesc pe tot parcursul vieii. Aceste cerine, necesare unei viei adaptate la
exigenele societii contemporane, au fost ncorporate n abilitile cheie
Fiecare nivel parcurs n domeniul Tehnic, implic dobndirea unor abiliti,
cunotine i deprinderi care permit absolvenilor fie s se angajeze, fie s-i continue
pregtirea la un nivel superior.
Pregtirea forei de munc calificate n conformitate cu standardele europene
presupune desfurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare i eval-
uare, centrate pe elev.
Noii angajai vor putea desfura sarcini non-rutiniere care implic
colaborarea n cadrul unei echipe.
Prin unitile de competene specializate din cadrul Curriculum-ului specific
nivelul 3 de calificare, elevul este solicitat n multe activiti practice care i stimu-
leaz i creativitatea. Orice activitate creativ va duce la o lrgire semnificativ a ex-
perienei i la aplicarea contient a cunotinelor dobndite.
3
EXAMEN ATESTAT
ta acestora.Din aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari, forma, di-
mensiunile, precum si starea suprafetelor. La o anumita valoare a acestor modificari
apare o inrautatire brusca a insusirilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale
intregii masini-unelte, fapt care determina necesitatea raparatiei.
Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, uitlajelor si instalatiilor
necesita cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un numeros
personal muncitor cu inalta calificare. Depistarea din timp si eliminarea cauzelor care
provoaca iesirea prematura din uz a organelor de masini au rezultate economice im-
portante:
micsoreaza opririle neproductive ;
maresc perioada dintre reparatii ;
reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi timp, pen-
tru alte lucrari, un mare numar de muncitori calificati.
Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor si
instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in unitatea de
timp si caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si chimice ale stra-
turilor superficiale ale metalului din acre sunt confectionate piesele, de viteza relati-
va de deplasare a suprafetelor acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum si
de unii factori externi, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea
prelucrarii suprafetelor respective.
Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se produce
atit in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si din ca-
uza asa-zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza coroziunii sau
din alte cauze.
In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative, suprafetele
se distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este caracteristic pentru
imbinarile cu pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme etc.In
cazul miscarii de rotatie , sau rectilinii alternative , distrugerea suprafetelor are loc
mai ales datorita uzarii si strivirii.
In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utilaje si
instalatii: lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune si ale franelor,
suruburile conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele etc.
Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz atit
datorita cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructive sau a
repararii defectuoase.
Asemenea defecte sunt:
alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund
conditiilor de exploatare a pieselor;
alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale pieselor;
utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor;
datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in frecare;
alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe
suprafete de frecare;
4
EXAMEN ATESTAT
5
EXAMEN ATESTAT
4.GHIDAJELE MASINILOR-UNELTE
4.1.CLASIFICAREA GHIDAJELOR
Ghidajele mainilor-unelte au rolul de a conduce n timpul funcionrii orga-
nele mo- bile, cum sunt: sniile, mesele, suporturile etc. i de a susine aceste organe.
In funcie de traiectoria dup care se de- plaseaz organul mobil, se disting trei
tipuri de ghidaje, i anume :
ghidaje rectilinii (plane);
ghidaje cilindrice ;
ghidaje circulare.
Ghidajele mainilor-unelte se realizeaz prin combinarea a cel puin dou profile,
care pot fi :
de acelai fel numite ghidaje cu acelai profil;
combinaii de profile numite ghidaje combinate.
Un cuplu de ghidare este format din mai multe suprafee active care in-
deplinesc diferite funcii. Astfel se disting suprafeele de conducere , care determin
traiectoria organului mobil, suprafeele de susinere , ce suport greutatea organului
mobil i suprafeele de nchidere care asigur poziia n plan a acestuia.
In majoritatea cazurilor, suprafeele de nchidere se realizeaz priu intermediul
riglelor de nchidere .
Ghidajele rectilinii (plane). Aceste ghidaje asigur deplasarea n ambele sen-
suri a organului mobil dup o traiectorie rectilinie.
6
EXAMEN ATESTAT
Fig.4.1.2.
Fig.4.1.4.Ghidaje circulare
Fig.4.1.5.Strungul carusel
8
EXAMEN ATESTAT
Ghidajele aplicate (pe organul fix sau mobil) se confecioneaz obinuit din oel
sau font de calitate superioar.
Fa de ghidajele dintr-o bucat, ghidajele aplicate prezint urmtoarele avantaje :
durabilitate ridicat, ca urmare a folosirii materialelor cu caliti superioare ;
posibilitate de prelucrare i nlocuire mai uoar n caz de uzur.
Ca dezavantaj se subliniaz necesitatea efecturii unor prelucrri suplimentare
pentru fixarea acestora, scumpind n acest fel construcia.
Ghidajele aplicate pe batiu se fixeaz cu uruburi. Pentru a asigura centrarea, cit i
descrcarea uruburilor de eforturile transversale, mbinarea se face, de obicei, cu
canal i pan (fig. 5.2., a).
9
EXAMEN ATESTAT
Fig.5.3. Fig.5.4.
In cazul batiurilor din oel executate prin sudare, ghidajele se fixeaz tot prin su-
dare (fig. 5.5, a, b, c i d).
Fig.5.5.Ghidaje sudate
10
EXAMEN ATESTAT
Fig.5.6.Strungul revolver
Fig.5.7.Ghidaj de rostogolire
11
EXAMEN ATESTAT
6.REGLAREA GHIDAJELOR
12
EXAMEN ATESTAT
7.FENOMENUL DE UZURA.CAUZE
In construcia i funcionarea mainilor i utilajelor frecarea uscat nu este sin-
gurul productor de uzare, deoarece in anumite condiii chiar in prezena lubrifiantu-
lui, poate avea loc contactul dintre micro-asperitile suprafeelor in contact.
Uzura pieselor reprezint un fenomen complex distructiv, care are ca efect
modificarea treptat a dimensiunilor in timpul exploatrii, ca urmare a frecrii supra-
feelor de contact.
In practic uzarea poate fi provocat in prezena lubrifiantului de urmtoarele
tipuri de frecare: limit (onctuoas prin aderen sau semiuscat); semifluid (mix-
t); elasto-hidrodinamic ( HHD ) i fluid ( hidrodinamic, gazodinamic, magneto-
hidrodinamic ).
Frecarea limit este caracterizat prin interpunerea unuia sau mai multor stra-
turi subiri moleculare de lubrifiant, care, de regul, impiedic contactul direct. In
acest caz, stratul de lubrifiant, format pe suprafaa in frecare, este legat prin aceasta
prin puternice fore de adeziune molecular ( de unde i numele de frecare prin ade-
ren).
Frecarea limit are importan practic deoarece reduce considerabil uzarea
suprafeelor in contact, reprezentand un fel de barier impotriva uzrii. De aceea in
aceste condiii se recomand folosirea unor aditivi cu onctuozitate i presiune extre-
m, folosirea unor lubrifiani solizi ( grafit, bisulfur de molibden ) sau acoperirea cu
un strat depus chimic ( oxid sau sulfur metalic ). Frecarea limit se intalnete la
asamblrile care funcioneaz la temperaturi ridicate, asamblarea piston-bol, seg-
ment-cilindru.
Frecarea semifluid (mixt) apare la limita frecrii flaide, atunci cand supra-
feele conjugate prezint un anumit grad de rugozitate. In acest caz, dei pelicula de
lubrifiant are o grosime corespunztoare, este intrerupt temporar, datorit
varfurilor proeminente ale microasperitilor, aprand contactul direct dintre supra-
fee.
Frecarea semifluid nu poate fi evitat in regimurile tranzitorii ale mainilor (
pornire - oprire ), cand pelicula de lubrifiant nu s-a format sau cand viteza scade
mult, schimbandu-se eventual i sensul micrii. In acest regim de frecare pot aprea
simultan trei situaii: contactul direct al varfurllor mai proeminente ale asperitilor
celor dou suprafee, regimul onctuos, regimul de lubrifiere fluid.
14
EXAMEN ATESTAT
9.2.DOCUMENTATIA TEHNOLOGICA
Dup stabilirea traseului tehnologic cu operaiile necesare recondiionrii, cal-
culul regimurilor de lucru i a normelor de timp, se elaboreaz fia tehnologic sau
19
EXAMEN ATESTAT
20
EXAMEN ATESTAT
21
EXAMEN ATESTAT
Locul de rzuire se indic cu ajutorul plcii de tuat (fig. 10.24) sau al riglei de tuat
(fig. 10.25) i prin intermediul unei vopsele de control.
Rzuirea de degroare se face cu scopul de a se ndeprta urmele rmase de la
prelucrarea anterioar i a se asigura planitatea suprafeei.
Operaia se execut prin aplicarea pe plac sau pe rigla de tuat a unui strat
subire de vopsea i determinarea suprafeelor portante (se admit 12 .. 18 pete, pe un
ptrat de 25 X 25 mm2).
La finisare, suprafaa portant se determin dup numrul petelor luminoase
(20...25 pete, pe un ptrat de 25 X 25 mm2).
24
EXAMEN ATESTAT
11.CONTROLUL GHIDAJELOR
25
EXAMEN ATESTAT
Fig.11.1.
Colimatorul este format din obiectivul 4, n focarul cruia se afl dou fire reticu-
lare luminate de sursa 5. Fasciculul de raze de lumin paralele care ies din colimator,
intrnd n lunet, proiecteaz n planul ei focal imaginea firelor reticulare. Aceast
imagine, mpreun cu imaginea celor dou fire reticulare ale lunetei, se examineaz
prin ocularul 6.
Abaterile de la rectilinitate se msoar n felul urmtor : luneta i colimatorul se
aaz la capetele ghidajului, astfel nct imaginea ambelor perechi de fire reticulare,
care se vd n ocular, s coincid; apoi se deplaseaz colimatorul de-a lungul ghida-
jelor, citindu-se abaterile unghiulare, care se exprim prin deplasarea perechilor de
fire reticulare ale colimatorului i lunetei.
Procedeul permite verificarea rectilinitii att n plai: orizontal ct i n plan verti-
cal.
Fig.11.2.
Obiectivul lunetei 6 proiecteaz, pe oglinda 3, firele reticulare ale plcii 5, iar
aceasta le reflect napoi n lunet, vizarea lor fcndu-se cu ajutorul micrometrului
ocular 7. Dac poziia oglinzii 3 este strict perpendicular pe axa optic a lunetei 2,
26
EXAMEN ATESTAT
firele reticulare ale plcii 5 coincid cu cele reflectate, ceea ce indic absena abaterii
de la rectilinitate. Orice abatere de la aceast poziie determin deplasarea firelor re-
ticulare reflectate.
Dup ndeprtarea plcii de pe suprafaa de ghidare, se examineaz repartiia pe-
telor rezultate n urma contactului, pe unitatea de suprafa, repartiie care trebuie s
fie uniform i de o anumit valoare dat.
Verificarea poziiei reciproce a suprafeelor de ghidare. Aceast verificare se re-
zum, de obicei, la controlul paralelismului sau al perpendicularitii suprafeelor.
Cea mai simpl metod pentru verificarea paralelismului suprafeelor de ghidare
const n deplasarea pe cele dou suprafee ale ghidajelor a unei plci de control.
Paralelismul se apreciaz prin observarea petelor de vopsea rezultate n urma de-
plasrii plcii de control.
In figura 11.3 snt reprezentate dispozitivele folosite pentru verificarea parale-
lismului i a perpendicularitii suprafeelor de ghidare.
Fig.11.3.
Pentru controlul ghidajelor se folosesc, destul de des, metode combinate, prin care
se verific concomitent, cu aceleai mijloace de verificare, mai muli parametri, cum
ar fi : precizia formelor geometrice, poziia lor reciproc i chiar precizia dimensiuni-
lor, care poziioneaz diferitele suprafee.
28
EXAMEN ATESTAT
13.BIBLIOGRAFIE
1.Imagini
http://www.google.com
2.Reconditionarea arborilor
http://www.scribd.com
3.Tehnologia asamblarii si montajului Gheorghe Ion s.a.
Editura Didactica si Pedagogica 1978
29
EXAMEN ATESTAT
PROIECT
pentru
EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENELOR PROFESIONALE
PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI
DE CALIFICARE PROFESIONAL
NIVEL III
Tema:
NTREINEREA I REPARAREA
MECANISMELOR DE RIDICAT.
SCRIPEI I PALANE
NDRUMTOR:
Elev:
Clasa:
2013
1
EXAMEN ATESTAT
2.CUPRINS
1.Tema proiectului 1
2.Cuprins 2
3.Argument 3
4.1.Generalitati 6
5.Masini de ridicat.Macarale 8
5.1.Tipuri constructive 8
5.2.Sisteme de actionare 9
6.3.Electropalane 16
8.1.Organele flexibile 20
8.1.1.Franghiile 21
8.1.2.Cablurile 21
8.1.3.Lanturile 21
10.Bibliografie 29
2
EXAMEN ATESTAT
3.ARGUMENT
Absolvenii noului sistem de formare profesional, dobndesc abiliti, cu-
notine, deprinderi dezvoltand si o serie de abiliti cheie transferabile, cu scopul de
a sprijini procesul de nvare continu, prin posibilitatea unei reconversii
profesoinale flexibile catre meserii inrudite.
Fiecare dintre calificrile profesionale naionale necesit uniti de
competen cheie i uniti de competen profesionale. Competenele profesionale
sunt grupate n uniti de competen generale i specializate.
Cererea pieei i necesitatea formrii profesionale la nivel european au
reprezentat motivele eseniale pentru includerea abilitilor cheie n cadrul
Standardelor de Pregtire Profesional ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie s li se ofere
posibilitatea de a dobndi acele competene de baz care sunt importante pe piaa
muncii.
Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute astfel
nct s dezvolte abiliti de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de
munc, pentru asumarea rolului n societate ca persoane responsabile, care se
instruiesc pe tot parcursul vieii. Aceste cerine, necesare unei viei adaptate la
exigenele societii contemporane, au fost ncorporate n abilitile cheie
Fiecare nivel parcurs n domeniul Tehnic, implic dobndirea unor abiliti,
cunotine i deprinderi care permit absolvenilor fie s se angajeze, fie s-i continue
pregtirea la un nivel superior.
Pregtirea forei de munc calificate n conformitate cu standardele europene
presupune desfurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare i eval-
uare, centrate pe elev.
Noii angajai vor putea desfura sarcini non-rutiniere care implic
colaborarea n cadrul unei echipe.
Prin unitile de competene specializate din cadrul Curriculum-ului specific
nivelul 3 de calificare, elevul este solicitat n multe activiti practice care i stimu-
leaz i creativitatea. Orice activitate creativ va duce la o lrgire semnificativ a ex-
perienei i la aplicarea contient a cunotinelor dobndite.
ta acestora.Din aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari, forma, di-
mensiunile, precum si starea suprafetelor. La o anumita valoare a acestor modificari
apare o inrautatire brusca a insusirilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale
intregii masini-unelte, fapt care determina necesitatea raparatiei.
Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, utilajelor si instalatiilor
necesita cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un numeros
personal muncitor cu inalta calificare. Depistarea din timp si eliminarea cauzelor care
provoaca iesirea prematura din uz a organelor de masini au rezultate economice im-
portante:
micsoreaza opririle neproductive ;
maresc perioada dintre reparatii ;
reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi timp, pen-
tru alte lucrari, un mare numar de muncitori calificati.
Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor si
instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in unitatea de
timp si caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si chimice ale stra-
turilor superficiale ale metalului din care sunt confectionate piesele, de viteza relati-
va de deplasare a suprafetelor acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum si
de unii factori externi, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea
prelucrarii suprafetelor respective.
Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se produce
atit in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si din ca-
uza asa-zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza coroziunii sau
din alte cauze.
In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative, suprafetele
se distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este caracteristic pentru
imbinarile cu pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme etc.In
cazul miscarii de rotatie , sau rectilinii alternative , distrugerea suprafetelor are loc
mai ales datorita uzarii si strivirii.
In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utilaje si
instalatii: lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune si ale franelor,
suruburile conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele etc.
Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz atit
datorita cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructive sau a
repararii defectuoase.
Asemenea defecte sunt:
alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund
conditiilor de exploatare a pieselor;
alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale pieselor;
utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor;
datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in frecare;
alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe
suprafete de frecare;
4
EXAMEN ATESTAT
5
EXAMEN ATESTAT
7
EXAMEN ATESTAT
5.MASINI DE RIDICAT.MACARALE
5.1.TIPURI CONSTRUCTIVE
Macaralele sunt instalatii de ridicat utilizate la manipularea sarcinilor prin
ridicarea neghidata pe verticala si deplasarea pe orizontala a acestora. Gradul de
complexitate al unei macarale depinde de numarul miscarilor si de mijloacele cu care
se realizeaza aceste miscari, adaptate n general la necesitatile tehnologice ale fluxul-
ui de lucru n care este integrata macaraua. Dintre acestea putem aminti:
a) Macarale rotitoare stationare:cu contrafixa; de perete cu tirant; cu coloana
rotitoare; cu coloana fixa; cu placa turnata.
b) Macarale cu deplasare pe sina de ghidare: macarale consola; macarale de ta-
van; macarale velociped; macarale turn; macarale portal.
c) Macarale cu deplasare pe cai fara sina: macarale montate pe carucioare
manuale sau mecanice; macarale montate pe autocamioane macarale montate pe
tractoare; macarale autopropulsate.
d) Macarale de cale ferata sau pe senile:
e) Macarale cu platforme rulante; cu grinda suspendata; poduri rulante cu o
singura grinda principala; poduri rulante cu doua grinzi principale; macarale capra si
semicapra.
8
EXAMEN ATESTAT
5.2.SISTEME DE ACTIONARE
In timpul funcionrii, o main de ridicat poate avea micri de translaie n plan
vertical (ridicare i coborre), micri de translaie n plan orizontal i micri de
rotaie. Mecanismele care realizeaz aceste micri pot fi acionate manual sau me-
canic.
Acionarea manual se utilizeaz de obicei pentru mecanisme de ridicat cu capac-
iti de ridicare mici i pe distane scurte. Dispozitivele pentru acionare manual pot
fi, funcie de tipul mecanismului de ridicat, manivele simple, manivele de siguran,
roi de manevr pentru lan, cabluri sau lanuri legate direct de elementele mainii.
Sarcina maxim la care poate fi folosit acionarea manual este 200 kN, aceasta
datorit forei limitate a omului.
Acionarea mecanic este astzi foarte rspndit i utilizeaz maini cu abur sau
motoare cu ardere intern, instalaii cu acionare hidraulic sau pneumatic i mo-
toare electrice.
Acionarea cu abur se folosete n special la macaralele de cale ferat i la macar-
alele plutitoare. Ea se caracterizeaz printr-o manipulare simpl, ntreinere i
reparare uoar, siguran mare n exploatare. Dezavantajele acionrii cu maini cu
abur snt: durata de punere n funciune relativ mare (4050 min), consum nepro-
ductiv de combustibil n perioada ntreruperii lucrului, dimensiuni de gabarit mari,
pericol de incendiu n locurile cu material inflamabil, randamentul instalaiei cazan-
main sczut.
Acionarea cu motoare cu ardere intern este utilizat la macaralele deplasabile
pe ci fr ine (automacarale, macarale pe enile, macarale pe tractoare) i la mac-
aralele de cale ferat (macarale montate pe vagon).
Avantajele acionrii cu motoare cu ardere intern snt: punerea rapid n funciune,
gabarit relativ mic, nlturarea pericolului de incendii, randament mai bun compara-
tiv cu acionarea cu abur. Dintre dezavantajele acionrii cu motoare cu ardere in-
tern se menioneaz: motoarele nu pot porni sub sarcin, ceea ce impune montarea
unui ambreiaj cu friciune ntre motor i mecanism, precum i necesitatea unui per-
sonal cu calificare superioar pentru deservirea mainii. Pentru acionare se pot fol-
osi motoare cu benzin sau motoare diesel.
Acionarea hidraulic este caracteristic mecanismelor de ridicat cu capacitate
de ridicare mare, la nlimi reduse (cricuri hidraulice). Ele au o micare linitit, fr
ocuri i prezint siguran mare n exploatare. Instalaiile de acionare hidraulic au
ns randament sczut, costul instalaiei este ridicat i necesit cheltuieli mari pentru
ntreinere i reparaii.
9
EXAMEN ATESTAT
Fig.6.1.Palane cu lant
10
EXAMEN ATESTAT
11
EXAMEN ATESTAT
Palanul este un mecanism format din mai muli scripei fici i mobili, montai pe
cel puin dou axe, cu ajutorul cruia se poate ridica o sarcin, folosindu-se o for
mai mic dect greutatea sarcinii.
Palanul factorial este constituit din doua mufle: una fixa si una mobila, fiecare cu
un numar egal de scripeti montati pe aceeasi furca.
Palanul factorial este folosit mai rar separat, cel mai frecvent fiind nglobat n con-
strucia unei maini de ridicat, pentru a realiza distribuirea sarcinii de ridicat pe mai
multe ramuri de cablu, n timp ce ramura activ a cablului se nfoar pe un fir activ
la palanele simple sau pe dou fire active la palanele gemene.
Fig.6.1.6.Palanul diferential
Palanul diferenial este folosit, n special, n industria construciilor de maini la
lucrri de reparaii sau de montaj pentru sarcini nu prea mari. Sarcina nominal a
13
EXAMEN ATESTAT
Planul diferenial este alctuit dintr-un lan calibrat fr sfrit, care se nfoar
pe cele dou roi de lan , solidarizate pe acelai ax i pe roata , asamblat cu crligul
de suspendare a sarcinii.
Caracteristici :
utilizare sigura cu intretinere minima;
eficienta ridicata cu efort manual scazut;
greutate scazuta si manevrabilitate;
aspect placut si dimensiuni mici;
durata lunga in exploatare.
Fig.6.2.1..Palan cu lant
14
EXAMEN ATESTAT
INSTRUCTIUNI DE UTILIZARE
Amplasati palanul mecanic pe o suprafata curata, plana si fixa.
In prima faza de instalare este indicat sa aveti o persoana de asistenta care sa
va ajute la sustinerea si prinderea palanului mecanic.
Inainte de ridicare sarcina trebuie sa fie plasata vertical sub palan.
Verificati intotdeauna siguranta si carligul inainte de a incepe actionarea palanului cu
lant.
Verificati buna functionare a palanului inainte de a incepe lucrul cu acesta.
Asigurativa ca carligul superior este bine agatat si ca nu se poate desface in
timpul utilizarii palanului.
Asigurativa inainte de a ridica sarcina, ca acesta nu isi modifica centrul de greutate si
nu se poate desprinde si cadea din carlig in timpul sidicarii.
Nu utilizati palanul mecanic daca carligul este alungit, deformat sau daca sig-
uranta carligului lipseste. Asigurati-va ca sarcina este ridicata direct de catre palan si
ca lantul este corect pozitionat pentru a transporta incarcatura in conditii de sig-
uranta.
Nu incercati niciodata sa ridicati o sarcina cu greutatea mai mare decat cea
admisa si recomandata de catre producatorul palanului. Aveti in vedere ca sarcina sa
nu fie lasata sa cada agatata in carlig.
Exploatarea palanului este permisa numai daca acesta este suspendat in mod
corespunzator, asigurandu-se prin aceasta ca in cursul ridicarilor si al transportului
ramura de lant care iese din palan sa poata iesi usor sub influenta propriei sale greu-
tati.
Neluarea in seama a acestei indicatii conduce la incurcarea lantului si prin
aceasta la distrugerea palanului.
ATENTIE! Pentru protectia palanului, atunci cand este folosit in mediul exterior
se recomanda sa nu fie expus la ploaie sau in mediu umed.
Atunci cand reparati palanul nu-l amplasati pe suprafete umede, cu igrasie si folositi
un banc de lucru daca este disponibil.
Lantul de sarcina trebuie sa fie uns cu ulei de angrenaj pe toata lungimea lui,
inainte de a incepe lucrul cu palanul, dar si in mod regulat in timpul utilizarii in stare
libera de sarcina.
In functie de conditiile de exploatare, punctele de articulatie trebuie sa fie unse, dupa
ce in prealabil au fost curatate.
Lantul de sarcina trebuie sa fie verificat inainte de punerea in functiune a
palanului si trebuie sa acordati o atentie deosebita verificarii zalelor in punctele de
contact, uzura acestora, aparitia fisurilor, eventualelor deformatii sau deteriorari.
Lantul trebuie schimbat daca:
grosimea nominala a scazut in punctele de contact;
zaua s-a alungit, conducand la scaderea rezistentei lantului prin lungirea
acestuia;
zalele s-au intepenit.
15
EXAMEN ATESTAT
6.3.ELECTROPALANE
Electropalanele snt mecanisme de ridicat independente alctuite dintr-un motor
electric, o frn, un reductor cu roi dinate cilindrice, o tob, un palan factorial cu
organ flexibil pentru ridicare, un crlig pentru suspendarea sarcinii.
Fig.6.3.1.Electropalan
Electropalanele pot fi fixe sau mobile. Electropalanele fixe snt atrnate fie de
grinzile sau planeele atelierelor, fie pe capre speciale. Electropalanele fixe se pot
monta i pe sol; n acest caz ele nlocuiesc troliile. Electropalanele mobile se fixeaz
pe un crucior care se poate deplasa pe o cale suspendat, astfel c electropalanul
poate realiza pe lng micarea de ridicare i coborre a sarcinii i deplasarea sarci-
nii n lungul cii.
Mecanismul de ridicare este acionat de un motor electric de curent alternativ
cu prindere pe flan, care se cupleaz prin cuplajul 21 cu arborele principal 2 i
antreneaz transmisia cu roi dintate 3,4,5. Perechea de roi dinate 5 pune in
micare arborele le tubular 6 al tobei duble 7. Franarea se realizeaz cu ajutorul fra-
nei 13 care calc pe discul de fran 12 montat pe arborele principal.
16
EXAMEN ATESTAT
Fig.6.3.2.Electropalan
z lagrele, pistoanele, segmenii, in timp ce la alte piese, cum sunt axul cu came, ar-
borele motor .a., procesul de uzur este mai lent. Aceasta impune repararea pieselor
cu o uzur mai mare i folosirea in continuare a mainii, fr a renuna la utilizarea ei
Folosirea utilajului de producie in condiii optime necesit, de asemenea, efec-
tuarea in scopuri preventive a unor msuri de intreinere, care s impiedice uzura
prematur i operaii de control i revizie care s permit depistarea din timp a even-
tualelor defeciuni .
Ca urmare a particularitilor utilajelor de a se uza in mod neuniform,
concretizate in faptul c in timp ce unele piese sunt complet uzate, altele mai pot fi
folosite o perioad oarecare de timp, iar celelalte au o durat de folosire indelungat,
se impune din punct de vedere economic adoptarea unui sistem adecvat de
intreinere i reparare a acestora .
Pentru o intreprindere industrial intreinerea i repararea utilajului de pro-
ducie prezint o importan deosebit . Astfel, executarea acestor activiti in condi-
ii optime asigur funcionarea in mod normal a utilajelor de producie,
conformgraficelor de producie, evitandu-se astfel scoaterile din funciune,
contribuindu-se prin aceasta la realizarea unei activiti ritmice .
O bun intreinere i reparare a utilajului de producie asigur meninerea
funcionrii acestuia potrivit performanelor tehnico-economice prevzute in cartea
tehnic, influenand direct randamentul i precizia de funcionare i realizarea pro-
duciei in cantitile i calitatea prevzute .
Organizarea intreinerii i reparrii utilajelor la un nivel superior contribuie, de
asemenea, in mod direct la reducerea costurilor de producie, prin realizarea acestor
activiti la un nivel redus de cheltuieli .
Organizarea executrii lucrrilor de intreinere i reparaii la nivelul unei uniti in-
dustriale trebuie s permit realizarea urmtoarelor sarcini de baz :
a) asigurarea meninerii utilajului n perfect stare de funcionare ;
b) evitarea uzurii excesive a utilajului i a scoaterii nainte de termen sau
accidental a acestuia din funciune ;
c) cretere timpului de funcionare a utilajului, att prin mrirea timpului
de funcionare ntre dou reparaii, ct i prin reducerea timpilor necesari executrii
reparaiilor ,
d) ridicarea productivitii muncii muncitorilor care execut reparaii,
asigurarea executrii reparaiilor cu cheltuieli minime i de o calitate ridicat ;
e) modernizarea mainilor i utilajelor nvechite .
18
EXAMEN ATESTAT
Fig.8.1.Lanturi Fig.8.2.Cabluri
8.1.ORGANELE FLEXIBILE
La mainile, utilajele i instalaiile de ridicat i transportat se utilizeaz, n general,
ca elemente flexibile pentru ridicare i traciune, fringhii, cabluri i lanuri. Ele fac
legtura ntre organele pentru suspendarea i apucarea sarcinii i elementele pentru
ghidare i acionare.
20
EXAMEN ATESTAT
8.1.1.FRANGHIILE
Frnghiile se execut din cnep prin mpletirea a trei sau mai multor toroane
care, la rndul lor, se obin prin rsucirea mai multor fire de cnep cu lungimi mai
mari de 300 mm. In cazuri speciale, frnghiile se pot executa i din alte fibre textile:
bumbac, iut, manila etc.In scopul micorrii tendinei de dezrsucire, sensul toar-
cerii firului iniial va fi invers sensului rsucirii toronului, iar acesta, la rndul lui, va fi
invers sensului de cablare a frnghiei.
Frnghiile prezint o flexibilitate mult mai mare dect celelalte elemente pentru
ridicare i traciune: cablurile i lanurile.
Franghiile cu care se lucreaz iu aer liber se impregneaz cu gudron vegetal, n
scopul micorrii sensibilitii la umezeal. Datorit caracteristicilor mecanice in-
ferioare, folosirea frnghiilor ca organe pentru ridicare i traciune este limitat la
instalaii de ridicat simple i numai cu acionare manual.
8.1.2.CABLURI
Cablurile din srme de oel snt cele mai rspndite organe de traciune pentru
mainile de ridicat, fiind formate dintr-un ansamblu de srme de oel sau toroane
grupate prin nfurare n jurul unei inimi, ntr-unui sau mai multe straturi con-
centrice, cu excepia cablurilor plate, care snt construite din cabluri alturate n
plan i cusute. Snt preferate cablurile cu toroane de seciune rotund, deoarece
au o durat de serviciu mai ndelungat.
Toronul este format dintr-un mnunchi de srme rsucite n jurul unei srme cen-
trale sau a unei inimi, ntr-un singur strat sau n mai multe straturi concentrice.
Din punctul de vedere al materialului inimii, se recomand n condiii normale de
exploatare, folosirea cablurilor cu inim vegetal, deoarece aceasta se poate im-
pregna cu o unsoare neutr, care s o fereasc de coroziune sau putrezire i, n
acelai timp, s formeze un rezervor de unsoare care s asigure ungerea caablului
n interiorul su. Cablurile cu inima mineral (azbest) se folosesc atunci cnd tem-
peratura mediului n care lucreaz maina este ridicat, iar cablurile cu inima met-
alic se folosesc n condiiile n care cablul trebuie s suporte o compresiune trans-
versal puternic (cabluri ce se nfoar pe tobe netede n mai multe straturi).
Cablarea, adic nfurarea srmelor n toroane i nfurarea toroanelor pe inima
cablului, se poate executa spre dreapta, cablare in Z sau spre stnga, cablare .In ur-
ma cablrii, se formeaz:
1. cabluri simple construite dintr-un singur toron;
2. cabluri duble construite din ase cabluri simple sau toroane nfurate n jurul
unei inimi;
3. cabluri triple obinute prin nfurarea n jurul unei i n i m i a sase cabluri duble.
21
EXAMEN ATESTAT
Dintre acestea, cele mai folosite snt cablurile duble de construcie normal.
Fig.8.1.2.1.Cabluri
Cablurile snt caracterizate prin diametrul d, prin numrul de toroane, numrul i
diametrul srmelor i prin rezistena teoretic de rupere la ntindere.
8.1.3.LANURI
Fig.8.1.3.1.Lanturi
Lanurile sunt constituite din zale sudate sau articulate. Ele pot antrena o roat de
lan sau pot servi la prinderea sarcinilor.
La mainile de ridicat se folosesc lanurile cu zale sudate (lanuri industriale) i
lanurile articulate (lanuri Gal).
Lanturile sudate sunt constituite d i n elemente numite zale, executate din oel ro-
tund, zalele fiind sudate electric.
Dup lungimea zalelor, lanurile se mpart in:
lanuri cu zale lungi cu pasul p (dimensiunea interioar a zalei) >3,5 d
d fiind diametrul nominal al barei de oel rotund pentru lan);
lanuri cu zale scurte cu pasul p, cuprins ntre 2,5 d i 3 d .
22
EXAMEN ATESTAT
23
EXAMEN ATESTAT
apoi cablul se trage n manon. In interiorul manonului se toarn un aliaj de 70% Pb,
10% Sn i 20 Sb.
24
EXAMEN ATESTAT
25
EXAMEN ATESTAT
Fig.8.2.3.1.Toba
Diametrul nominal al tobei este n funcie de diametrul d al frnghiei .
Tobele pentru cabluri din otel au suprafaa neted sau cu caneluri elicoidale care
ajut la aezarea uniform a cablului de tob, eliminnd uzarea cablului prin frecarea
spirelor ntre ele.
Canelura are profilul n form de arc de cerc avind raza r cu 0,54 mm mai
mare dect raza seciunii cablului, deoarece sub aciunea sarcinii, cand intr n
canelura tobei, cablul se turtete p u i n i, dac nu ar avea acest joc, s-ar uza prea
repede prin efectul de mpnare.Pasul elicei de nfurare t = d + (1...6) mm, pentru
ca n t i m p u l nfurrii pe toba spirele vecine ale cablului s nu se frece intre ele.
La sarcini mai mari, greutatea este repartizat pe dou cabluri, care se infasoar
pe aceeai tob i lucreaz asupra unui crlig unic de ridicare. In acest caz toba
trebuie s aib canelura elicoidal pe una dintre jumti pe dreapta. iar pe cealalt
jumtate, pe stnga . Cablul se nfoar pe tob simultan dinspre ambele capete spre
mijloc; mijlocul lui formeaz un ochi, care susine rola cu crligul, pentru suspendarea
sarcinii. Pe msur ce se ridic sarcina, cele dou cabluri se apropie de vertical.
Captul cablului se poate fixa pe tob cu: bride de fixare; pan paralel si uruburi de
fixare; pan nclinat.
Fixarea captului cablului cu ajutorul bridelor este foarte des utilizat datorit
uurinei la montaj i siguranei n exploatare. Bridele se fixeaza de corpul tobei
prin intermediul unor prezoane.
Pentru fixarea cablului cu pan paralel i uruburi de fixare sau cu pan n-
clinat este necesar s fie executate n corpul tobei locauri pentru montarea pe-
nelor. Pana paralel de fixare are o form special i este presat de captul cablu-
lui cu ajutorul uruburilor.
Pana nclinata este prevzut cu un canal longitudinal semicircular pe care se
nfoar captul cablului.
26
EXAMEN ATESTAT
27
EXAMEN ATESTAT
provoca incendii;
utilajele i instalaiile de ridicat i transportat s fie echipate cu estinctoare;
efectuarea instructajului de protecia muncii la ntreg personalul care lucreaz
cu mainile, utilajele i instalaiile de ridicat i transportat i s se urmreasc
pe teren modul de nsuire i de aplicare a instruciunilor de tehnica securitii
muncii.
28
EXAMEN ATESTAT
10.BIBLIOGRAFIE
1.Clasificarea macaralelor
http://www.scribd.com
4.Imagini
http://www.google.com
29
EXAMEN ATESTAT
PROIECT
pentru
EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENELOR PROFESIONALE
PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI
DE CALIFICARE PROFESIONAL
NIVEL III
Tema:
NTREINEREA I REPARAREA
MECANISMELOR DE RIDICAT.
TROLII SI VINCIURI
NDRUMTOR:
Elev:
Clasa:
2013
1
EXAMEN ATESTAT
2.CUPRINS
1.Tema proiectului 1
2.Cuprins 2
3.Argument 3
4.1.Generalitati 6
5.Masini de ridicat.Macarale 8
5.1.Tipuri constructive 8
5.2.Sisteme de actionare 9
6.2.Vinciuri 11
6.3.Trolii 14
10.Bibliografie 23
11.Anexe 24
2
EXAMEN ATESTAT
3.ARGUMENT
Absolvenii noului sistem de formare profesional, dobndesc abiliti, cu-
notine, deprinderi dezvoltand si o serie de abiliti cheie transferabile, cu scopul de
a sprijini procesul de nvare continu, prin posibilitatea unei reconversii
profesoinale flexibile catre meserii inrudite.
Fiecare dintre calificrile profesionale naionale necesit uniti de
competen cheie i uniti de competen profesionale. Competenele profesionale
sunt grupate n uniti de competen generale i specializate.
Cererea pieei i necesitatea formrii profesionale la nivel european au
reprezentat motivele eseniale pentru includerea abilitilor cheie n cadrul
Standardelor de Pregtire Profesional ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie s li se ofere
posibilitatea de a dobndi acele competene de baz care sunt importante pe piaa
muncii.
Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute astfel
nct s dezvolte abiliti de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de
munc, pentru asumarea rolului n societate ca persoane responsabile, care se
instruiesc pe tot parcursul vieii. Aceste cerine, necesare unei viei adaptate la
exigenele societii contemporane, au fost ncorporate n abilitile cheie
Fiecare nivel parcurs n domeniul Tehnic, implic dobndirea unor abiliti,
cunotine i deprinderi care permit absolvenilor fie s se angajeze, fie s-i continue
pregtirea la un nivel superior.
Pregtirea forei de munc calificate n conformitate cu standardele europene
presupune desfurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare i eval-
uare, centrate pe elev.
Noii angajai vor putea desfura sarcini non-rutiniere care implic
colaborarea n cadrul unei echipe.
Prin unitile de competene specializate din cadrul Curriculum-ului specific
nivelul 3 de calificare, elevul este solicitat n multe activiti practice care i stimu-
leaz i creativitatea. Orice activitate creativ va duce la o lrgire semnificativ a ex-
perienei i la aplicarea contient a cunotinelor dobndite.
ta acestora.Din aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari, forma, di-
mensiunile, precum si starea suprafetelor. La o anumita valoare a acestor modificari
apare o inrautatire brusca a insusirilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale
intregii masini-unelte, fapt care determina necesitatea raparatiei.
Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, utilajelor si instalatiilor
necesita cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un numeros
personal muncitor cu inalta calificare. Depistarea din timp si eliminarea cauzelor care
provoaca iesirea prematura din uz a organelor de masini au rezultate economice im-
portante:
micsoreaza opririle neproductive ;
maresc perioada dintre reparatii ;
reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi timp, pen-
tru alte lucrari, un mare numar de muncitori calificati.
Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor si
instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in unitatea de
timp si caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si chimice ale stra-
turilor superficiale ale metalului din acre sunt confectionate piesele, de viteza relati-
va de deplasare a suprafetelor acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum si
de unii factori externi, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea
prelucrarii suprafetelor respective.
Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se produce
atit in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si din ca-
uza asa-zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza coroziunii sau
din alte cauze.
In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative,
supratefetele se distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este caracteristic
pentru imbinarile cu pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme
etc.In cazul miscarii de rotatie , sau rectilinii alternative , distrugerea suprafetelor are
loc mai ales datorita uzarii si strivirii.
In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utilaje si
instalatii: lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune si ale franelor,
suruburile conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele etc.
Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz atit datori-
ta cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructive sau a repararii
defectuoase.
Asemenea defecte sunt:
alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund
conditiilor de exploatare a pieselor;
alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale pieselor;
utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor;
datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in frecare;
alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe
suprafete de frecare;
4
EXAMEN ATESTAT
5
EXAMEN ATESTAT
7
EXAMEN ATESTAT
5.MASINI DE RIDICAT.MACARALE
5.1.TIPURI CONSTRUCTIVE
Macaralele sunt instalatii de ridicat utilizate la manipularea sarcinilor prin
ridicarea neghidata pe verticala si deplasarea pe orizontala a acestora. Gradul de
complexitate al unei macarale depinde de numarul miscarilor si de mijloacele cu care
se realizeaza aceste miscari, adaptate n general la necesitatile tehnologice ale fluxul-
ui de lucru n care este integrata macaraua. Dintre acestea putem aminti:
a) Macarale rotitoare stationare:cu contrafixa; de perete cu tirant; cu coloana
rotitoare; cu coloana fixa; cu placa turnata.
b) Macarale cu deplasare pe sina de ghidare: macarale consola; macarale de ta-
van; macarale velociped; macarale turn; macarale portal.
c) Macarale cu deplasare pe cai fara sina: macarale montate pe carucioare
manuale sau mecanice; macarale montate pe autocamioane macarale montate pe
tractoare; macarale autopropulsate.
d) Macarale de cale ferata sau pe senile:
e) Macarale cu platforme rulante; cu grinda suspendata; poduri rulante cu o
singura grinda principala; poduri rulante cu doua grinzi principale; macarale capra si
semicapra.
8
EXAMEN ATESTAT
5.2.SISTEME DE ACTIONARE
In timpul funcionrii, o main de ridicat poate avea micri de translaie n plan
vertical (ridicare i coborre), micri de translaie n plan orizontal i micri de
rotaie. Mecanismele care realizeaz aceste micri pot fi acionate manual sau me-
canic.
Acionarea manual se utilizeaz de obicei pentru mecanisme de ridicat cu capac-
iti de ridicare mici i pe distane scurte. Dispozitivele pentru acionare manual pot
fi, funcie de tipul mecanismului de ridicat, manivele simple, manivele de siguran,
roi de manevr pentru lan, cabluri sau lanuri legate direct de elementele mainii.
Sarcina maxim la care poate fi folosit acionarea manual este 200 kN, aceasta
datorit forei limitate a omului.
Acionarea mecanic este astzi foarte rspndit i utilizeaz maini cu abur sau
motoare cu ardere intern, instalaii cu acionare hidraulic sau pneumatic i mo-
toare electrice.
Acionarea cu abur se folosete n special la macaralele de cale ferat i la macar-
alele plutitoare. Ea se caracterizeaz printr-o manipulare simpl, ntreinere i
reparare uoar, siguran mare n exploatare. Dezavantajele acionrii cu maini cu
abur snt: durata de punere n funciune relativ mare (4050 min), consum nepro-
ductiv de combustibil n perioada ntreruperii lucrului, dimensiuni de gabarit mari,
pericol de incendiu n locurile cu material inflamabil, randamentul instalaiei cazan-
main sczut.
Acionarea cu motoare cu ardere intern este utilizat la macaralele deplasabile
pe ci fr ine (automacarale, macarale pe enile, macarale pe tractoare) i la mac-
aralele de cale ferat (macarale montate pe vagon).
Avantajele acionrii cu motoare cu ardere intern snt: punerea rapid n funciune,
gabarit relativ mic, nlturarea pericolului de incendii, randament mai bun compara-
tiv cu acionarea cu abur. Dintre dezavantajele acionrii cu motoare cu ardere in-
tern se menioneaz: motoarele nu pot porni sub sarcin, ceea ce impune montarea
unui ambreiaj cu friciune ntre motor i mecanism, precum i necesitatea unui per-
sonal cu calificare superioar pentru deservirea mainii. Pentru acionare se pot fol-
osi motoare cu benzin sau motoare diesel.
Acionarea hidraulic este caracteristic mecanismelor de ridicat cu capacitate
de ridicare mare, la nlimi reduse (cricuri hidraulice). Ele au o micare linitit, fr
ocuri i prezint siguran mare n exploatare. Instalaiile de acionare hidraulic au
ns randament sczut, costul instalaiei este ridicat i necesit cheltuieli mari pentru
ntreinere i reparaii.
9
EXAMEN ATESTAT
Cricurile, dup construcia lor, pot fi: mecanice i hidraulice. Cele mecanice se ex-
ecut n mai multe variante, folosindu-se ca element de ridicare cremaliera.
10
EXAMEN ATESTAT
Fig.6.1.Cric cu cremaliera
Corpul cricului se execut din tabl de oel, iar cremaliera, din oel carbon de cali-
tate, fiind solicitat att la compresiune de sarcina de ridicat ct i la ncovoiere de
componenta radial a forei de angrenare.
Dac distana ntre sol i sarcin este prea mic i nu ncape cricul, sarcina se ridic
introducnd talpa 5 a cremalierei sub sarcin.
Pentru evitarea accidentelor care pot avea loc la coborrea sarcinii, prin scparea
manivelei, se recomand ca cricurile s fie prevzute cu manivele de siguran .
6.2.VINCIURILE
Vinciurile se utilizeaz la ridicarea sarcinilor mari i au o stabilitate mai mare
dect cricurile. Ele pot fi acionate manual, electric, hidraulic sau pneumatic.
Fgi.6.2.1.Vinci cu surub
Piulia urubului poate fi prelucrat direct n carcas sau poate fi executat sepa-
rat.Pentru siguran n exploatare, filetul se execut cu autofrnare.
Datorit faptului c urubul este cu autofrnare, acest tip de vinci nu necesit or-
gan de frnare. Pentru a se putea deplasa i longitudinal, vinciurile se monteaz pe
glisiere.
12
EXAMEN ATESTAT
13
EXAMEN ATESTAT
Fig.6.2.4.Electropalan
Electropalanele pot fi fixe sau mobile. Electropalanele fixe snt atrnate fie de
grinzile sau planeele atelierelor, fie pe capre speciale. Electropalanele fixe se pot
monta i pe sol; n acest caz ele nlocuiesc troliile. Electropalanele mobile se fixeaz
pe un crucior care se poate deplasa pe o cale suspendat, astfel c electropalanul
poate realiza pe lng micarea de ridicare i coborre a sarcinii i deplasarea sarci-
nii n lungul cii.
6.3.TROLIILE
Troliile snt mecanisme de ridicat care se utilizeaz la deplasarea diverselor sarci-
ni pe antierele de construcii, la lucrri de prospeciuni sau sunt nglobate n con-
strucia diverselor tipuri de ascensoare sau macarale. Se deosebesc trolii cu
acionare manual, trolii cu acionare mecanic i trolii cu acionare electric.
Fig.6.3.1.Troliu
14
EXAMEN ATESTAT
Fig.6.3.2.
Troliul cu un tambur se compune din asiul 1, alctuit din dou scuturi solidarizate
ntre ele, ntre care se gsesc dou perechi de roi dinate i din tamburul 2, pe care
se nfoar cablul de ridicare. Marginile tamburului snt nalte, pentru a permite
nfurarea cablului pe mai multe rnduri. Arborele 3, acionat de manivela 4, are
posibilitatea s se deplaseze n direcia axei sale, pentru schimbarea angrenajelor i
adaptarea vitezei, n funcie de sarcin.
15
EXAMEN ATESTAT
arborele 3, prin perechea de roi 56, la arborele 7, i de la acesta, prin roile 89, la
arborele tamburului.In aceast poziie, troliul se folosete pentru sarcini mari.
Prin deplasarea arborelui 3 spre dreapta, roata dinat 5 iese din angrenarea cu
roata dinat 6 i prin deplasarea mai departe, roata dinat 11 (fixat pe arborele 3)
intr n angrenare cu roata dinat 9 a arborelui tamburului. In acest caz, rotaia se
transmite direct de la arborele 3 la arborele tamburului i sarcina (mai mic) se
poate ridica cu o vitez mai mare.
Troliul este prevzut cu frna cu band 12, pentru oprirea tamburului n poziia
dorit i pentru a mpiedica rotirea lui nedorit sub aciunea greutii sarcinii.
Prin folosirea unor manivele de siguran i a unor frne centrifuge se obine re-
glarea automat a coborrii sarcinii.
16
EXAMEN ATESTAT
Fig.6.3.4.Troliu
17
EXAMEN ATESTAT
Mecanismul de deplasare este alctuit din motorul 2, care, prin intermediul unui
cuplaj cu frn i al reductoru-lui 3, acioneaz toate cele patru roi 4 ale cruciorului.
Datorit acionrii tuturor roilor, utilajul se deplaseaz centrat pe ina de care este
suspendat.
19
EXAMEN ATESTAT
rea fazelor, fapt ce modific pasul lanului, rczultnd o funcionare cu ocuri a me-
canismului. De asemenea, dup un anumit timp, materialul obosete i din aceast
cauz este necesar ncercarea lanurilor care se afl n exploatare.
protecie ale elementelor n micare snt puse la locul lor i snt prinse
corespunztor.
22
EXAMEN ATESTAT
10.BIBLIOGRAFIE
1.Clasificarea macaralelor
http://www.scribd.com
4.Imagini
http://www.google.com
23
EXAMEN ATESTAT
11.ANEXE
Fig.11.1.Cricuri Fig.11.2.Vinci
Fig.11.3.Troliu
24
EXAMEN ATESTAT
PROIECT
pentru
EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENELOR PROFESIONALE
PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI
DE CALIFICARE PROFESIONAL
NIVEL III
Tema:
NTREINEREA I REPARAREA
MACARALELOR
NDRUMTOR:
Elev:
Clasa:
2013
1
EXAMEN ATESTAT
2.CUPRINS
1.Tema proiectului 1
2.Cuprins 2
3.Argument 3
4.1.Generalitati 6
5.Masini de ridicat.Macarale 8
5.1.Tipuri constructive 8
5.2.Sisteme de actionare 8
6.Macarale 10
7.1.Caracteristici tehnice 20
11.Bibliografie 30
12.Anexe 31
2
EXAMEN ATESTAT
3.ARGUMENT
Absolvenii noului sistem de formare profesional, dobndesc abiliti, cu-
notine, deprinderi dezvoltand si o serie de abiliti cheie transferabile, cu scopul de
a sprijini procesul de nvare continu, prin posibilitatea unei reconversii
profesoinale flexibile catre meserii inrudite.
Fiecare dintre calificrile profesionale naionale necesit uniti de
competen cheie i uniti de competen profesionale. Competenele profesionale
sunt grupate n uniti de competen generale i specializate.
Cererea pieei i necesitatea formrii profesionale la nivel european au
reprezentat motivele eseniale pentru includerea abilitilor cheie n cadrul
Standardelor de Pregtire Profesional ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie s li se ofere
posibilitatea de a dobndi acele competene de baz care sunt importante pe piaa
muncii.
Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute astfel
nct s dezvolte abiliti de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de
munc, pentru asumarea rolului n societate ca persoane responsabile, care se
instruiesc pe tot parcursul vieii. Aceste cerine, necesare unei viei adaptate la
exigenele societii contemporane, au fost ncorporate n abilitile cheie
Fiecare nivel parcurs n domeniul Tehnic, implic dobndirea unor abiliti,
cunotine i deprinderi care permit absolvenilor fie s se angajeze, fie s-i continue
pregtirea la un nivel superior.
Pregtirea forei de munc calificate n conformitate cu standardele europene
presupune desfurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare i eval-
uare, centrate pe elev.
Noii angajai vor putea desfura sarcini non-rutiniere care implic
colaborarea n cadrul unei echipe.
Prin unitile de competene specializate din cadrul Curriculum-ului specific
nivelul 3 de calificare, elevul este solicitat n multe activiti practice care i stimu-
leaz i creativitatea. Orice activitate creativ va duce la o lrgire semnificativ a ex-
perienei i la aplicarea contient a cunotinelor dobndite.
ta acestora.Din aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari, forma, di-
mensiunile, precum si starea suprafetelor. La o anumita valoare a acestor modificari
apare o inrautatire brusca a insusirilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale
intregii masini-unelte, fapt care determina necesitatea raparatiei.
Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, utilajelor si instalatiilor
necesita cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un numeros
personal muncitor cu inalta calificare. Depistarea din timp si eliminarea cauzelor care
provoaca iesirea prematura din uz a organelor de masini au rezultate economice im-
portante:
micsoreaza opririle neproductive ;
maresc perioada dintre reparatii ;
reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi timp, pen-
tru alte lucrari, un mare numar de muncitori calificati.
Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor si
instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in unitatea de
timp si caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si chimice ale stra-
turilor superficiale ale metalului din acre sunt confectionate piesele, de viteza relati-
va de deplasare a suprafetelor acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum si
de unii factori externi, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea
prelucrarii suprafetelor respective.
Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se produce
atit in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si din ca-
uza asa-zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza coroziunii sau
din alte cauze.
In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative,
supratefetele se distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este caracteristic
pentru imbinarile cu pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme
etc.In cazul miscarii de rotatie , sau rectilinii alternative , distrugerea suprafetelor are
loc mai ales datorita uzarii si strivirii.
In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utilaje si
instalatii: lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune si ale franelor,
suruburile conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele etc.
Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz atit datori-
ta
cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructive sau a repararii de-
fectuoase.
Asemenea defecte sunt:
alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund
conditiilor de exploatare a pieselor;
alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale pieselor;
utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor;
datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in frecare;
4
EXAMEN ATESTAT
5
EXAMEN ATESTAT
6
EXAMEN ATESTAT
7
EXAMEN ATESTAT
5.MASINI DE RIDICAT.MACARALE
5.1.TIPURI CONSTRUCTIVE
Macaralele sunt instalatii de ridicat utilizate la manipularea sarcinilor prin
ridicarea neghidata pe verticala si deplasarea pe orizontala a acestora. Gradul de
complexitate al unei macarale depinde de numarul miscarilor si de mijloacele cu care
se realizeaza aceste miscari, adaptate n general la necesitatile tehnologice ale fluxul-
ui de lucru n care este integrata macaraua. Dintre acestea putem aminti:
a) Macarale rotitoare stationare:cu contrafixa; de perete cu tirant; cu coloana
rotitoare; cu coloana fixa; cu placa turnata.
b) Macarale cu deplasare pe sina de ghidare: macarale consola; macarale de ta-
van; macarale velociped; macarale turn; macarale portal.
c) Macarale cu deplasare pe cai fara sina: macarale montate pe carucioare
manuale sau mecanice; macarale montate pe autocamioane macarale montate pe
tractoare; macarale autopropulsate.
d) Macarale de cale ferata sau pe senile:
e) Macarale cu platforme rulante; cu grinda suspendata; poduri rulante cu o
singura grinda principala; poduri rulante cu doua grinzi principale; macarale capra si
semicapra.
5.2.SISTEME DE ACTIONARE
In timpul funcionrii, o main de ridicat poate avea micri de translaie n plan
vertical (ridicare i coborre), micri de translaie n plan orizontal i micri de
rotaie. Mecanismele care realizeaz aceste micri pot fi acionate manual sau me-
canic.
8
EXAMEN ATESTAT
9
EXAMEN ATESTAT
Acionarea electric este cea mai rspndit, deoarece ofer o serie de avantaje
fa de mijloacele de acionare prezentate anterior. Instalaiile electrice de acionare
prezint deplin siguran n exploatare, snt economice, au comand uoar i co-
moda (comanda se poate realiza la distan) i permit reglarea vitezei sub sarcin n
limite largi. Fiecare mecanism al mainii poate fi acionat cu motor separat.
In cazul acionrii electrice se poate folosi att curent continuu ct i curent alter-
nativ.
6.MACARALE
In funcie de micrile posibile ale sarcinii, macaralele se clasific n dou catego-
rii:
1. macarale cu platforme rulante, la care mecanismul de ridicare este montat
pe un crucior ce se deplaseaz de-a lungul unei platforme, care, la rndul ei
se deplaseaz pe o cale de rulare; din aceast categorie fac parte podurile
rulante, macaralele capr (portal) i semicapr (semiportal), podurile de
transbordare i macaralele consol;
2. macaralele rotitoare, la care mecanismul de ridicare este montat pe un bra.
rotitor, fie direct, fie prin intermediul unui crucior. Din aceast categorie
fac parte macaralele rotitoare staionare i macaralele deplasabile (pe ine,
pe ci fr ine, pe ape).
1) Podurile rulante reprezint, n activitatea unei ntreprinderi, mijlocul cel mai
rspndit pentru ridicat i transportat. Podurile rulante se construiesc n general
pentru sarcini utile de 10-750 kN i pentru deschideri de 5-32 m.
Podul rulant const din construcia metalica 1, pe care se deplaseaz cruciorul 2.
Construcia metalic a podului se deplaseaz de-a lungul halei pe inele 3 cu me-
canismul de deplasare al podului 4; pe crucior se gsesc dou mecanisme: de de-
plasare a cruciorului 5 de-a lungul podului i de ridicare a sarcinii 6.
Fig.6.1.Pod rulant
10
EXAMEN ATESTAT
In acest fel, podul rulant poate deplasa sarcina dup cele trei direcii i astfel el
poate transporta sarcini n orice punct al halei n care este montat.
Fig.6.2.Pod rulant
Mecanismele podului primesc curent electric prin troleul 7. Podul este comandat
dintr-o cabin i este prevzut cu alte dispozitive i elemente auxiliare: aparatur
electric de comand, scri de acces, balustrade etc.
Construcia metalic a podului rulant este alctuit din grinzile principale 1,
mbinate la capete cu grinzile de capt 2, formate din dou profile U. Paralel cu
grinzile principale 1 se monteaz grinzile auxiliare 3, legate de cele principale prin
grinzile orizontale 4. Ansamblul celor trei grinzi este rigidizat cu contravnturile 5.
Pe grinzile principale se fixeaz inele 6 pentru deplasarea cruciorului, iar ntre pro-
filele grinzilor de capt se monteaz roile 7 ale podului.
Fig.6.3.Constructia metalica
11
EXAMEN ATESTAT
2)Macaraua portal se compune din pod, alctuit din grinzi cu zbrele. Podul
se sprijin pe dou picioare, construite tot sub form de grinzi cu zbrele: piciorul
fixat rigid la pod i piciorul care la deschideri mai mari de 30 m este de obicei
pendular, fiind legat articulat cu podul. Pentru a avea un cmp de aciune mai
12
EXAMEN ATESTAT
mare, podul are uneori o consol sau dou, care depesc limitele picioarelor
macaralei.
Fig.6.5.Macaraua portal
Picioarele snt prevzute cu crucioarele de rulare (avnd cte dou sau patru
roi fiecare), care se deplaseaz cu ajutorul unui mecanism, compus din motor
electric i reductor, pe ine de rulare montate pe sol.
Macaraua semiportal are unul din capete sprijinit pe calea de rulare de pe sol, iar
cellalt capt, pe o cale de rulare situat pe stlpi sau pe un perete al halei de
producie. Folosirea macaralei semiportal se impune cnd trebuie deservit o supra-
fa lng care este construit o hal de producie pe care se poate monta calea de
rulare superioar.
3) Macaralele rotitoare staionare se pot roti n jurul unui ax vertical. Ele pot fi
cu raza de aciune constant i cu raz de aciune variabil. Macaralele rotitoare
staionare cu raza de aciune constant permit n general executarea a dou micri,
ridicarea sarcinii i rotirea ei n jurul unui ax.Macaralele rotitoare staionare cu raz
de aciune variabil permit n plus deplasarea orizontal a sarcinii, fie cu ajutorul
unui crucior, care se mic pe calea de rulare montat pe braul macaralei, fie cu
ajutorul unui bra oscilant
Fig.6.6.Macaraua turn
a) Macaralele rotitoare fixe cu bra constant snt constituite dintr-o coloan fix
7 (fix sau rotitoare) montat prin intermediul unor uruburi, pe o fundaie i un bra
constant 2, care se rotete mpreun cu coloana. Pentru echilibrarea braului, n par-
tea opus acestuia, se monteaz o contragreutate 4. Mecanismul de ridicare 3 este
montat fix i servete Ia manipularea sarcinilor pe vertical. Rotirea coloanei, respec-
tiv a braului, la sarcini mici se execut manual, iar la sarcini mari cu acionare me-
canic. Asemenea macarale se utilizeaz n depozite, magazii i ateliere pentru
nlimi de ridicare de 1015 m, sarcini de cel mult 100 kN i lungimi de bra de
pn la 5 m.
14
EXAMEN ATESTAT
Fig.6.7.Macarale rotitoare
c) Macaralele Derrick snt destinate ridicrii sarcinilor mari cnd este necesar o
deschidere mare a braului de ridicare.
Fig.6.8.Macarale Derrick
15
EXAMEN ATESTAT
la baza coloanei i avnd captul superior legat printr-un palan de captul superior al
coloanei rotitoare. In cazul macaralelor pentru sarcini mari, capetele tiranilor
trebuie s fie fixate solid n pmnt prin amenajarea de fundaii speciale.
Fig.6.9.Macaraua de perete
Lagrul inferior este prevzut cu un rulment radial axial pentru a putea prelua
ncrcrile datorit sarcinii i greutii proprii in direcie vertical i orizontal.
Lagrul superior este prevzut cu rulment radial (nu preia sarcini axiale).
16
EXAMEN ATESTAT
5) Macaralele rotitoare mobile se pot roti n jurul axei, avnd n acelai timp
posibilitatea de a se deplasa pe suprafaa de lucru .
Fig.6.10.Macaraua portic
17
EXAMEN ATESTAT
Fig.6.11.Automacara
18
EXAMEN ATESTAT
Fig.6.12.Macarale autopropulsate
Fig.6.13.Macara C.F.
19
EXAMEN ATESTAT
Automacara cu senile-KOBELCO
20
EXAMEN ATESTAT
GRUPA A
Macarale deplasabile pe ci fr in de rulare i cele montate pe vagoane
de cale ferat (automacarale, macarale pe senile, macarale autopropulsate pe
pneuri, macarale remorcate, macarale montate pe vagon de cale ferat).
I.AUTOMACARALE Sunt instalaii de ridicat montate pe asiuri de autocami-
on sau asiuri de construcie special care se pot deplasa rapid de la un punct de lu-
cru la altul.
Caracteristic automacaralelor este c deplasarea se realizeaz prin motorul
autovehicolului. Vitezele de deplasare prescrise sunt cuprinse intre 40-70 km/h.
Fig.7.1.Automacarale
Descriere: in general, o automacara are urmtoarele pri principale:
a. asiul;
b. platforma fix;
c. dispozitivele de calare;
d. platforma rotitoare;
e. echipamentul de suprastructur, braul sau turnul la macaraua cu
echipament turn;
f. sistemul de acionare (agregate, mecanisme);
g. instalaii sau dispozitive de comand;
h. dispozitive de siguran;
i. dispozitive de semnalizare (optic i acustic);
j. cabina macaragiului;
k. contragreutatea.
a. ASIUL: automacaralele cu capacitate de pan la 20t, se folosete direct a-
siul acestuia iar peste aceast capacitate este necesar rigidizarea intregului sistem.
b. PLATFORMA FIX: construcie metalic sudat, montat pe asiu prin
uruburi (la macaralele cu capacitate de ridicare mic i medie) iar la cele cu capaci-
tate de ridicare mare se monteaz prin sudur de asiu. Platforma fix, asiul i dis-
pozitivele de calare constituie infrastructura macaralei.
c. DISPOZITIVELE DE CALARE: in vederea mririi stabilitii macaralei, se
21
EXAMEN ATESTAT
precise
uzurile (jocurile) ce se produc la articulaiile parghiilor genereaz nesiguran
2.- COMENZI ELECTRICE: sunt des utilizate in cadrul tuturor sistemelor de
acionri, prezentand siguran in exploatare i realizeaz comenzile cu promptitu-
dine la tensiuni de 12 sau 24V, alimentarea fcandu-se de la baterii, sau 220V in cazul
macaralelor cu acionri electrice, cand alimentarea se face de la generator (cu cupla-
je magnetice care au avantajul transmiterii unei micri de rotaie fr ocuri).
3.- COMENZI PNEUMATICE: utilizate in cazul acionrilor mecanice (macaraua
AM5).
4.- COMENZI HIDRAULICE: folosite in cazul acionrilor hidraulice i uneori in
cazul acionrilor mecanice
5.- COMENZI COMBINATE: automacaralele cu capacitate de ridicare mare
uzeaz de aceste comenzi combinate. Comenzile hidraulice sunt combinate cu cele
electrice, iar comenzile pneumatice cu cele electrice.
h. DISPOZITIVE DE SIGURAN: toate automacaralele au dotare minim cu
urmtoarele dispozitive de siguran:
limitatoare fine curs ridicare carlige;
limitatori fine curs ridicare bra;
limitatori de moment;
intreruptor de avarie;
sigurane la carlige;
indicator al sarcinilor maxime admise corespunztoare deschiderii braului.
Pe lang aceste dispozitive de sigura, automacaralele mai pot fi dotate cu:
limitatori coborare bra;
bul de nivel bidirecional pentru indicarea orizontalitii macaralei;
opritoare cu tampoane elastice sau cabluri ancore pentru a nu se da braul pes-
te cap (in cazul unor macarale cu capacitate de ridicare mare);
limitatori pentru a nu se desfura in totalitate cablul de pe tob(acioneaz
cand rman 3 spire);
anemometru
limitatori de rotire pentru lucru numai pe spate (100 stanga dreapta, cazul
macaralei Demag), cand se pot ridica sarcini mai mari fa de celelalte poziii;
dispozitive de semnalizare la apropierea braului de linii electrice aeriene sub
tensiune;
dispozitive de limitare a basculrii braului in domenii reglabile (unghi minim
i maxim) cazul macaralei PH;
limitatoare de rotire cu braul pe deasupra cabinei autovehicolului;
limitatoare de sarcin (ca in cazul macaralelor MDK, RDK, etc.)in afara
limitatorului de moment.
i. DISPOZITIVE DE SEMNALIZARE:
1. ACUSTICE: clacsoane, sonerii, clopote electrice acionate de deserventul de
pe automacara pentru atenionare
24
EXAMEN ATESTAT
3. OPTICE: lmpi
j. CABINA MACARAGIULUI: manevra automacaralei se execut de regul dintr-
o cabin amplasat pe platforma rotitoare, lateral fa de bra
k. CONTRAGREUTATEA: necesar pentru asigurarea stabilitii sub sarcin, la
macaralele cu capacitate de ridicare mare, montandu-se pe partea posterio-
ar a platformei rotitoare, contragreuti. Mrimea i amplasarea contragre-
utii nu trebuie s influieneze negativ stabilitatea in gol.
25
EXAMEN ATESTAT
26
EXAMEN ATESTAT
27
EXAMEN ATESTAT
s fie tiate corect, iar alimentarea lor cu ulei s se fac n afara zonei cu presiune
maxim.
28
EXAMEN ATESTAT
29
EXAMEN ATESTAT
11.BIBLIOGRAFIE
1.Clasificarea macaralelor
http://www.scribd.com
4.Imagini
http://www.google.com
30
EXAMEN ATESTAT
12.ANEXE
12.1.CLASIFICAREA MACARALELOR
Conform Prescripiei Tehnice ISCIR PT R1/2003 (Cerine tehnice privind
montarea, punerea n funciune, utilizarea, repararea i verificarea tehnic a macar-
alelor) in raport cu complexitatea deservirii i gradul de pericol pe care il prezint in
exploatare, macaralele se impart in urmtoarele grupe: A, B, C, D i E.
31
EXAMEN ATESTAT
PROIECT
pentru
EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENELOR PROFESIONALE
PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI
DE CALIFICARE PROFESIONAL
NIVEL III
Tema:
REPARAREA I NTREINEREA MAINILOR
I UTILAJELOR PENTRU DEBITAREA TABLELOR
NDRUMTOR:
Elev
Clasa
2013
1
EXAMEN ATESTAT
2.CUPRINS
1.Tema proiectului 1
2.Cuprins 2
3.Argument 3
4.Introducere 6
5.Debitarea tablelor 7
5.1.Generalitati 7
5.2.Debitarea mecanica a tablelor 7
5.2.1.Debitarea mecanica a tablelor prin forfecare 7
5.2.2.Debitarea mecanica a tablelor prin aschiere 12
5.3.Debitarea termica a tablelor 13
5.3.1.Debitarea cu flacara de gaze 13
5.3.2.Debitarea cu plasma 16
6.Intretinerea si repararea masinilor si utilajelor 17
6.1.Necesitatea lucrarilor de intretinere si reparare 17
6.2.Categorii de reparatii 19
6.3.Intretinerea si repararea instalatiilor hidraulice 19
6.4.Defecte si remedieri ale instalatiilor hidraulice 21
6.5.Intretinerea si repararea instalatiilor pneumatice 21
6.6.Intretinerea si repararea echipamentului electric 22
7.N.T.S.M. la intretinere si repararea masinilor si utilajelor 23
7.1.Deservirea masinilor-unelte 24
7.2.N.T.S.M. la taierea cu flacara 26
7.3.Poluarea ambientului de lucru la debitarea cu plasma 27
8.Bibliografie 28
9.Anexe 29
2
EXAMEN ATESTAT
3.ARGUMENT
Absolvenii noului sistem de formare profesional, dobndesc abiliti, cu-
notine, deprinderi dezvoltand si o serie de abiliti cheie transferabile, cu scopul de a
sprijini procesul de nvare continu, prin posibilitatea unei reconversii profesoinale
flexibile catre meserii inrudite.
Fiecare dintre calificrile profesionale naionale necesit uniti de competen
cheie i uniti de competen profesionale. Competenele profesionale sunt grupate n
uniti de competen generale i specializate.
Cererea pieei i necesitatea formrii profesionale la nivel european au
reprezentat motivele eseniale pentru includerea abilitilor cheie n cadrul Standardelor
de Pregtire Profesional ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie s li se ofere posibilitatea de a
dobndi acele competene de baz care sunt importante pe piaa muncii.
Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute astfel nct s
dezvolte abiliti de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de munc, pentru
asumarea rolului n societate ca persoane responsabile, care se instruiesc pe tot
parcursul vieii. Aceste cerine, necesare unei viei adaptate la exigenele societii
contemporane, au fost ncorporate n abilitile cheie
Fiecare nivel parcurs n domeniul Tehnic, implic dobndirea unor abiliti, cu-
notine i deprinderi care permit absolvenilor fie s se angajeze, fie s-i continue pre-
gtirea la un nivel superior.
Pregtirea forei de munc calificate n conformitate cu standardele europene
presupune desfurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare i evaluare,
centrate pe elev.
Noii angajai vor putea desfura sarcini non-rutiniere care implic colaborarea n
cadrul unei echipe.
Prin unitile de competene specializate din cadrul Curriculum-ului specific nive-
lul 3 de calificare, elevul este solicitat n multe activiti practice care i stimuleaz i
creativitatea. Orice activitate creativ va duce la o lrgire semnificativ a experienei i la
aplicarea contient a cunotinelor dobndite.
Lucrarea de atestat REPARAREA SI INTRETINEREA MASINILOR SI UTILAJELOR
PENTRU DEBITAREA TABLELOR implica elevul in atingerea Standardelor de Pregatire
Profesionala specifice pregatirii sale in domeniul tehnic.
In timpul functionarii masinilor, utilajelor si instalatiilor are loc o uzare
nentrerupt a suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de masini din componenta
acestora.Din aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari, forma, dimensiuni-
le, precum si starea suprafetelor. La o anumita valoare a acestor modificari apare o
3
EXAMEN ATESTAT
inrautatire brusca a insusirilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale intregii
masini-unelte, fapt care determina necesitatea raparatiei.
Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, uitlajelor si instalatiilor necesi-
ta cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un numeros personal
muncitor cu inalta calificare. Depistarea din timp si eliminarea cauzelor care provoaca
iesirea prematura din uz a organelor de masini au rezultate economice importante:
micsoreaza opririle neproductive ;
maresc perioada dintre reparatii ;
reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi timp, pentru
alte lucrari, un mare numar de muncitori calificati.
Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor si
instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in unitatea de timp
si caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si chimice ale straturilor su-
perficiale ale metalului din acre sunt confectionate piesele, de viteza relativa de deplasa-
re a suprafetelor acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum si de unii factori
externi, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea prelucrarii
suprafetelor respective.
Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se produce atit
in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si din cauza asa-
zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza coroziunii sau din alte cau-
ze.
In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative, supratefetele
se distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este caracteristic pentru imbinarile cu
pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme etc.In cazul miscarii de
rotatie , sau rectilinii alternative , distrugerea suprafetelor are loc mai ales datorita uzarii
si strivirii.
In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utilaje si instalatii:
lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune si ale franelor, suruburile
conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele etc.
Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz atit datorita
cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructive sau a repararii defectu-
oase.
Asemenea defecte sunt:
alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund conditiilor
de exploatare a pieselor;
alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale pieselor;
utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor;
datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in frecare;
alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe
suprafete de frecare;
4
EXAMEN ATESTAT
5
EXAMEN ATESTAT
4.INTRODUCERE
6
EXAMEN ATESTAT
5.DEBITAREA TABLELOR
5.1.GENERALITATI
DEFINIIE:
Debitarea semifabricatelor este operaia tehnologic de separare complet sau
parial a semifabricatelor, sub aciunea unor fore exterioare.
Foarfecele ghilotin este folosit pentru debitarea unor semifabricate din tabl
sau platband, linia de tiere fiind dreapt.
7
EXAMEN ATESTAT
Fig.5.1.Foarfeca ghilotina
In figura 5.3. este reprezentat schema cinematic a unui foarfece uor acionat
mecanic. Micarea de la motorul electric 1 se transmite la volantul 2, la arborele cotit 4
8
EXAMEN ATESTAT
prin intermediul cuplajului 3 i apoi, prin intermediul bielelor 5, la lama mobil 6. Foarfe-
cele poate fi oprit cu frna 7, montat direct pe arborele cotit.
9
EXAMEN ATESTAT
Fig.5.5.Schema de principiu
10
EXAMEN ATESTAT
In figura 5.8. este reprezentat schema cinemtic a unei maini pentru debitat cu
dou perechi de role. Cele dou perechi de role 1 primesc micarea de la motorul 2 prin
intermediul reductorului 3, arborelui 4, a sistemului de roi dinate z1, z2 i axele cardan-
ice 5. Jocul lateral dintre role se realizeaz prin deplasarea arborilor portrole cu ajutorul
mecanismului 6, iar limea semifabricatului prin deplasarea cadrului II cu motorul elec-
tric 7 prin sistemul urub-piuli 8. Reglarea fin a suprapunerii rolelor se face cu ajutorul
bucelor excentrice 9, acionate de angrenajul melc-roat melcat 10, iar reglarea brut
se obine prin nclinarea batiurilor oscilante interioare cu roi de mn prin intermediul
unor angrenaje cu melc 11.
11
EXAMEN ATESTAT
13
EXAMEN ATESTAT
Fig.5.12.Schema de principiu
n ntreprinderile moderne, mainile de tiere snt complet automate, la care co-
manda este fotoelectric (dup desene la aceeai scar sau micorate pn la 1 : 100), sau
numeric (cu benzi perforate), dotate cu echipament electronic, care pot executa tieturi
cu suprafee tiate de nalt calitate i cu un mare grad de precizie pentru abateri la di-
mensiunile nominale.
Tierea metalelor cu grosime mare este avantajos s fie executat dup nclzire,
n care caz vitezele de tiere obinute snt mai mari, iar consumul de gaz combustibil i
oxigen pe unitatea de lungime tiat este mult mai redus. Este recomandabil ca tierea
s fie executat la temperaturi de 500-600C, dac este posibil chiar i la temperaturi de
peste 1 000C.
n ntreprinderile siderurgice, tierea la temperaturi nalte este o operaie curent,
deoarece n procesul tehnologic semifabricatele snt nclzite, astfel nct operaia de tie-
re poate fi inclus pe fluxul de fabricaie cnd materialul se afl n stare cald. In acest caz,
operaiile de aducere i de rsturnare a blocurilor, bramelor i aglelor snt mecanizate i
se dispune de maini de tiere corespunztoare tierii la cald. Pentru tierea materialelor
cu grosimea de 50 -100 mm, vitezele de tiere la temperaturi de 1 000C snt de peste 4
ori mai mari, fa de tierea la temperaturi obinuite. In industria siderurgic, gazele
combustibile folosite pentru tiere snt gazele naturale, gazul de iluminat i propanul care
prezint avantajul unor arderi lente.
Mecanizarea i automatizarea operaiei de tiere se face prin folosirea mainilor de
tiere cu flacr de gaze astfel nct dirijarea flcrii i a jetului de oxigen de tiere s nu
se mai execute cu suflaiuri manuale dup linia de tiere trasat in prealabil pe piesa de
lucru, ci aceast operaie s fie executat cu suflaiuri montate pe o main. Operaia tre-
buie astfel condus, nct dup tiere s nu mai fie necesar nici o operaie de prelucrare,
de asemenea tierea s fie executat simultan cu suflaiuri multiple, n vederea obinerii
de productiviti ct mai mari. Economicitatea folosirii mainilor de tiere este n funcie
de numeroi factori: capacitatea de tiere a mainii, numrul de suflaiuri ale mainii cu
care se execut simultan tierea pieselor respective, productivitatea instalaiei, cota de
amortizare a investiiilor etc.
14
EXAMEN ATESTAT
15
EXAMEN ATESTAT
Fig.5.15.Schema de principiu
16
EXAMEN ATESTAT
Fig.5.16.Debitarea cu plasma
17
EXAMEN ATESTAT
18
EXAMEN ATESTAT
21
EXAMEN ATESTAT
Conductele Necesit verificri sptmanale pentru a se impiedica apariia defeciunilor; la conductele ce vin in contact cu uleiul se indic
utilizarea furtunurilor rezistente la ulei.
Imbinarile file- In aceste imbinri partea susceptibil la defectri este garnitura de etanare; este indicat s se utilizeze garnituri din poliamide
care nu absorb uleiul i deci nu ii modific volumul iniial.
tate
Cilindrul Se verific tija pistonului, care trebuie nu trebuie s prezinte defecte ce pot conduce la distrugerea garniturii tijei; la cilindrii
supui la influene termice se impune schimbarea garniturii la perioade mai scurte.
Elemente de Se strang uruburile i se inlocuiesc cele uzate sau lips.
fixare
23
EXAMEN ATESTAT
7.1.DESERVIREA MASINILOR-UNELTE
Art. 9. - Inainte de inceperea lucrului,lucratorul va controla starea masinii, a dispozitivelor
de comanda (pornire-oprire si schimbarea sensului miscarii), existenta si starea dispoziti-
velor de protectie si a gratarelor din lemn.
Art. 10. - Lucratorul care deseveste o masina-unealta actionata electric va verifica zilnic:
Art. 12. - In mod obligatoriu , masina-unealta , agregatul, linia automata vor fi oprite si
scula indepartata din piesa in urmatoarele cazuri :
a) la fixarea sau scoaterea piesei de prelucrat din dispozitivele de prindere atunci cand
masina nu este dotata cu un dispozitiv special care permite executarea acestor operatii in
timpul functionarii masinii :
Art. 13. - In mod obligatoriu, se vor deconecta motoarele electrice de antrenare ale
masinii-unealta, agregatului, liniei automate in urmatoarele cazuri:
a) la parasirea locului de munca sau zonei de polideservire, chiar si pentru un timp scurt ;
24
EXAMEN ATESTAT
Art. 14. - In cazul cand in timpul functionarii se produc vibratii, masina se va opri imediat
si se va proceda la constatarea si inlaturarea cauzelor. In situatia in care acestea sunt de-
terminate de cauze tehnice, se va anunta conducatorul procesului de munca.
Art. 15. - Dupa terminarea lucrului sau la predarea schimbului, lucratorul este obligat sa
curete si sa unga masina, sa lase ordine la locul de munca si sa comunice schimbului
urmator , toate defectiunile care au avut loc in timpul lucrului, pentru a nu expune la ac-
cidente lucratorul care preia masina.
Art. 17. - Evacuarea deseurilor de la masini se va face ori de cate ori prezenta acestora
este stanjenitoare pentru desfasurarea procesului de productie sau pentru siguranta ope-
ratorului si cel putin o data pe pe schimb.
Art. 18. - Piesele prelucrate, materialele , deseurile se vor aseza in locuri stabilite si nu
vor impiedica miscarile lucratorilor, functionarea masinii si circulatia pe caile de acces.
Piesele prelucrate, materialele si deseurile cu dimensiuni mai mici se vor depozita in con-
tainere.
Art. 19. - (1) Gratarele din lemn de la masini vor fi mentinute curate si in buna stare,
evitandu-se petele de ulei.
(2) Petele de ulei de pe gratare sau paviment se inlatura prin acoperire cu rumegus.
Art. 20. - Se interzice spalarea mainilor cu emulsii sau uleiuri de racire , produse inflama-
bile ( benzina, tetraclorura de carbon, silicat de sodiu etc.) precum si stergerea lor cu
bumbac utilizat la curatare masinii.
25
EXAMEN ATESTAT
26
EXAMEN ATESTAT
27
EXAMEN ATESTAT
8.BIBLIOGRAFIE
3.Imagini
http://www.google.com
28
EXAMEN ATESTAT
9.ANEXE
29
EXAMEN ATESTAT
PROIECT
pentru
EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENELOR PROFESIONALE
PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI
DE CALIFICARE PROFESIONAL
NIVEL III
Tema:
REPARAREA I NTREINEREA MAINILOR
I UTILAJELOR PENTRU INDOIREA TABLELOR
NDRUMTOR:
Elev:
Clasa:
2013
1
EXAMEN ATESTAT
2.CUPRINS
1.Tema proiectului 1
2.Cuprins 2
3.Argument 3
4.Introducere 6
5.Indoirea tablelor 7
5.1.Generalitati 7
6.Masini si utilaje pentru indoire 9
6.1.Clasificarea masinilor pentru indoire 9
6.2.Masini pentru indoit tabla 10
7.Intretinerea si repararea masinilor si utilajelor 12
7.1.Categorii de reparatii la intretinere si reparare 12
7.2.Intretinerea si repararea instalatiilor hidraulice 12
7.3.Defecte si remediere la instalatiile hidraulice 14
7.4.Intretinerea si repararea instalatiilor pneumatice 14
7.5.Intretinerea si repararea echipamentului electric 15
7.6.Intretinerea masinilor si utilajelor pentru indoit tabla 16
8.Norme de securitatea muncii la intretinere si reparare 22
8.1.Deservirea masinilor-unelte 17
8.2.Norme de tehnica securitatii muncii la intretinere si reparare 18
8.2.Norme de securitatea muncii la exploatarea masinilor de indoit 20
9.Bibliografie 21
2
EXAMEN ATESTAT
3.ARGUMENT
Absolvenii noului sistem de formare profesional, dobndesc abiliti, cu-
notine, deprinderi dezvoltand si o serie de abiliti cheie transferabile, cu scopul de a
sprijini procesul de nvare continu, prin posibilitatea unei reconversii profesoinale
flexibile catre meserii inrudite.
Fiecare dintre calificrile profesionale naionale necesit uniti de competen
cheie i uniti de competen profesionale. Competenele profesionale sunt grupate n
uniti de competen generale i specializate.
Cererea pieei i necesitatea formrii profesionale la nivel european au
reprezentat motivele eseniale pentru includerea abilitilor cheie n cadrul Standardelor
de Pregtire Profesional ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie s li se ofere posibilitatea de a
dobndi acele competene de baz care sunt importante pe piaa muncii.
Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute astfel nct s
dezvolte abiliti de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de munc, pentru
asumarea rolului n societate ca persoane responsabile, care se instruiesc pe tot
parcursul vieii. Aceste cerine, necesare unei viei adaptate la exigenele societii
contemporane, au fost ncorporate n abilitile cheie
Fiecare nivel parcurs n domeniul Tehnic, implic dobndirea unor abiliti, cu-
notine i deprinderi care permit absolvenilor fie s se angajeze, fie s-i continue pre-
gtirea la un nivel superior.
Pregtirea forei de munc calificate n conformitate cu standardele europene
presupune desfurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare i evaluare,
centrate pe elev.
Noii angajai vor putea desfura sarcini non-rutiniere care implic colaborarea n
cadrul unei echipe.
Prin unitile de competene specializate din cadrul Curriculum-ului specific nive-
lul 3 de calificare, elevul este solicitat n multe activiti practice care i stimuleaz i
creativitatea. Orice activitate creativ va duce la o lrgire semnificativ a experienei i la
aplicarea contient a cunotinelor dobndite.
Lucrarea de atestat REPARAREA SI INTRETINEREA MASINILOR SI UTILAJELOR
PENTRU INDOIREA TABLELOR implica elevul in atingerea Standardelor de Pregatire Pro-
fesionala specifice pregatirii sale in domeniul tehnic.
In timpul functionarii masinilor, utilajelor si instalatiilor are loc o uzare
nentrerupt a suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de masini din componenta
acestora.Din aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari, forma, dimensiuni-
le, precum si starea suprafetelor. La o anumita valoare a acestor modificari apare o
3
EXAMEN ATESTAT
inrautatire brusca a insusirilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale intregii
masini-unelte, fapt care determina necesitatea raparatiei.
Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, uitlajelor si instalatiilor necesi-
ta cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un numeros personal
muncitor cu inalta calificare. Depistarea din timp si eliminarea cauzelor care provoaca
iesirea prematura din uz a organelor de masini au rezultate economice importante:
micsoreaza opririle neproductive ;
maresc perioada dintre reparatii ;
reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi timp, pentru
alte lucrari, un mare numar de muncitori calificati.
Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor si
instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in unitatea de timp
si caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si chimice ale straturilor su-
perficiale ale metalului din acre sunt confectionate piesele, de viteza relativa de deplasa-
re a suprafetelor acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum si de unii factori
externi, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea prelucrarii
suprafetelor respective.
Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se produce atit
in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si din cauza asa-
zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza coroziunii sau din alte cau-
ze.
In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative, suprafetele se
distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este caracteristic pentru imbinarile cu
pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme etc.In cazul miscarii de
rotatie , sau rectilinii alternative , distrugerea suprafetelor are loc mai ales datorita uzarii
si strivirii.
In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utilaje si instalatii:
lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune si ale franelor, suruburile
conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele etc.
Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz atit datorita
cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructive sau a repararii defectu-
oase.
Asemenea defecte sunt:
alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund conditiilor
de exploatare a pieselor;
alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale pieselor;
utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor;
datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in frecare;
alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe
suprafete de frecare;
4
EXAMEN ATESTAT
5
EXAMEN ATESTAT
4.INTRODUCERE
6
EXAMEN ATESTAT
5.INDOIREA TABLELOR
5.1.GENERALITATI
DEFINIIE:
Indoirea este operatia tehnologica de modificare a formei si dimensiunilor se-
mifabricatelor,fara indepartare de material.
ndoire manual;
ndoire mecanic.
dup temperatur:
ndoire la rece;
ndoire la cald.
7
EXAMEN ATESTAT
Fig.5.1.2.Procesul de indoire
Capetele barei permit fixarea n vederea realizrii operaiei de ndoire.Ele nu sunt
supuse procesului de ndoire.Dup ndoire se constat c axa de simetrie (fibra medie
deformat) nu-i modific lungimea.Partea superioar a barei este solicitat la ntin-
dere,iar partea inferioar la compresiune.Fibra medie (axa neutr) se utilizeaz pentru
calculul lungimii iniiale a semifabricatului.
r- raza de ndoire;
-unghiul la centru.
Fig.5.1.3.Elemente geometrice
Raza minim de ndoire,rmin depinde de grosimea materialului i de natura sa.
8
EXAMEN ATESTAT
9
EXAMEN ATESTAT
Mainile pentru ndoit cu cilindri se preteaz la ndoirea n forme cilindrice sau tron-
conice a tablelor i snt alctuite din trei cilindri acionai de un motor electric prin in-
termediul unui reductor. Schema ndoirii tablei n form cilindric este reprezentat n
figura, la care se deosebesc: cilindrii 1 i 2, prin care trece tabla de ndoit 3; cilindrul 2
poate fi deplasat pe vertical, obinndu-se n felul acesta modificarea razei de curbur
R.
10
EXAMEN ATESTAT
Fig.6.2.4.Masina de indoit
11
EXAMEN ATESTAT
Conductele Necesit verificri sptmanale pentru a se impiedica apariia defeciunilor; la conductele ce vin in contact cu uleiul se indic
utilizarea furtunurilor rezistente la ulei.
Imbinarile file- In aceste imbinri partea susceptibil la defectri este garnitura de etanare; este indicat s se utilizeze garnituri din poliamide
care nu absorb uleiul i deci nu ii modific volumul iniial.
tate
Cilindrul Se verific tija pistonului, care trebuie nu trebuie s prezinte defecte ce pot conduce la distrugerea garniturii tijei; la cilindrii
supui la influene termice se impune schimbarea garniturii la perioade mai scurte.
Elemente de Se strang uruburile i se inlocuiesc cele uzate sau lips.
fixare
vopsirea parial.
16
EXAMEN ATESTAT
17
EXAMEN ATESTAT
8.1.DESERVIREA MASINILOR-UNELTE
Art. 9. - Inainte de inceperea lucrului,lucratorul va controla starea masinii, a dispozitivelor
de comanda (pornire-oprire si schimbarea sensului miscarii), existenta si starea dispoziti-
velor de protectie si a gratarelor din lemn.
Art. 10. - Lucratorul care deseveste o masina-unealta actionata electric va verifica zilnic:
Art. 12. - In mod obligatoriu , masina-unealta , agregatul, linia automata vor fi oprite si
scula indepartata din piesa in urmatoarele cazuri :
a) la fixarea sau scoaterea piesei de prelucrat din dispozitivele de prindere atunci cand
masina nu este dotata cu un dispozitiv special care permite executarea acestor operatii in
timpul functionarii masinii :
Art. 13. - In mod obligatoriu, se vor deconecta motoarele electrice de antrenare ale
masinii-unealta, agregatului, liniei automate in urmatoarele cazuri:
a) la parasirea locului de munca sau zonei de polideservire, chiar si pentru un timp scurt ;
18
EXAMEN ATESTAT
Art. 14. - In cazul cand in timpul functionarii se produc vibratii, masina se va opri imediat
si se va proceda la constatarea si inlaturarea cauzelor. In situatia in care acestea sunt de-
terminate de cauze tehnice, se va anunta conducatorul procesului de munca.
Art. 15. - Dupa terminarea lucrului sau la predarea schimbului, lucratorul este obligat sa
curete si sa unga masina, sa lase ordine la locul de munca si sa comunice schimbului
urmator , toate defectiunile care au avut loc in timpul lucrului, pentru a nu expune la ac-
cidente lucratorul care preia masina.
Art. 17. - Evacuarea deseurilor de la masini se va face ori de cate ori prezenta acestora
este stanjenitoare pentru desfasurarea procesului de productie sau pentru siguranta ope-
ratorului si cel putin o data pe pe schimb.
Art. 18. - Piesele prelucrate, materialele , deseurile se vor aseza in locuri stabilite si nu
vor impiedica miscarile lucratorilor, functionarea masinii si circulatia pe caile de acces.
Piesele prelucrate, materialele si deseurile cu dimensiuni mai mici se vor depozita in con-
tainere.
Art. 19. - (1) Gratarele din lemn de la masini vor fi mentinute curate si in buna stare,
evitandu-se petele de ulei.
(2) Petele de ulei de pe gratare sau paviment se inlatura prin acoperire cu rumegus.
Art. 20. - Se interzice spalarea mainilor cu emulsii sau uleiuri de racire , produse inflama-
bile ( benzina, tetraclorura de carbon, silicat de sodiu etc.) precum si stergerea lor cu
bumbac utilizat la curatare masinii.
19
EXAMEN ATESTAT
20
EXAMEN ATESTAT
9.BIBLIOGRAFIE
3.Imagini
http://www.google.com
21
EXAMEN ATESTAT
PROIECT
pentru
EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENELOR PROFESIONALE
PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI
DE CALIFICARE PROFESIONAL
NIVEL III
Tema:
MAINI DE BROARE.
REPARARE I NTREINERE
NDRUMTOR:
Elev:
Clasa:
2013
1
EXAMEN ATESTAT
2.CUPRINS
1.Tema proiectului 1
2.Cuprins 2
3.Argument 3
4.1.Generalitati 5
5.Masini de brosat 8
5.1.Generalitati 8
7.1.Sisteme de reparatii 14
masinii de brosat 34
11.Bibliografie 36
2
EXAMEN ATESTAT
3.ARGUMENT
Absolvenii noului sistem de formare profesional, dobndesc abiliti, cu-
notine, deprinderi dezvoltand si o serie de abiliti cheie transferabile, cu scopul
de a sprijini procesul de nvare continu, prin posibilitatea unei reconversii
profesoinale flexibile catre meserii inrudite.
Fiecare dintre calificrile profesionale naionale necesit uniti de
competen cheie i uniti de competen profesionale. Competenele
profesionale sunt grupate n uniti de competen generale i specializate.
Cererea pieei i necesitatea formrii profesionale la nivel european au
reprezentat motivele eseniale pentru includerea abilitilor cheie n cadrul
Standardelor de Pregtire Profesional ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie s li se ofere
posibilitatea de a dobndi acele competene de baz care sunt importante pe piaa
muncii.
Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute astfel
nct s dezvolte abiliti de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de
munc, pentru asumarea rolului n societate ca persoane responsabile, care se
instruiesc pe tot parcursul vieii. Aceste cerine, necesare unei viei adaptate la
exigenele societii contemporane, au fost ncorporate n abilitile cheie
Fiecare nivel parcurs n domeniul Tehnic, implic dobndirea unor abili-
ti, cunotine i deprinderi care permit absolvenilor fie s se angajeze, fie s-i
continue pregtirea la un nivel superior.
Pregtirea forei de munc calificate n conformitate cu standardele euro-
pene presupune desfurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare i
evaluare, centrate pe elev.
Noii angajai vor putea desfura sarcini non-rutiniere care implic
colaborarea n cadrul unei echipe.
Prin unitile de competene specializate din cadrul Curriculum-ului spe-
cific nivelul 3 de calificare, elevul este solicitat n multe activiti practice care i
stimuleaz i creativitatea. Orice activitate creativ va duce la o lrgire semnifica-
tiv a experienei i la aplicarea contient a cunotinelor dobndite.
3
EXAMEN ATESTAT
4
EXAMEN ATESTAT
5
EXAMEN ATESTAT
se poate obine o precizie ridicat ntr-o singur trecere, timpul auxilar este redus,
nu sunt necesare msurtori sau reglri deosebite. Dei broa este scump, totui
datorit faptului c are o durabilitate mare (permite prelucrarea unui numr de
pn la 2000 guri fr reascuire), se asigur i o economicitate bun a pro-
cedeului, n condiiile prelucrrii unui numr mare de piese, la producie de serie
mare i de mas.
Dintre dezavantaje se menioneaz : complexitatea construciei broelor i
consum mare de oel rapid (HSS) i de aici costul lor ridicat; dificultatea brorii
pieselor nerigide, deoarece la broare apar fore de achiere mari care pot deforma
piesele.
Operaiile de broare se mpart n dou mari categorii, n funcie de poziia su-
prafeei prelucrate:
brori interioare;
brori exterioare.
Formele de suprafee care se pot realiza prin broare sunt diverse: suprafee
exterioare plane sau profilate, suprafee de revoluie profilate, roi dinate, alezaje,
canale de pan i caneluri interioare etc.
7
EXAMEN ATESTAT
5.MAINI DE BROAT.
5.1.GENERALITATI
Pentru broare se pot folosi maini de broat orizontale sau verticale. Mai-
nile de broat verticale ocup un spaiu de producie de circa 2...3 ori mai mic
dect cele orizontale. Pe mainile de broat verticale se pot broa, n general, guri
de lungime mai mic, deoarece cursa mainii este mai mic. Pentru broarea si-
multan a dou guri cu axe paralele n aceeai pies (de ex. ntr-o biel de motor)
se folosesc maini de broat speciale, orizontale sau verticale, cu dou broe.
Elementul cel mai important din cadrul unui sistem tehnologic de prelucra-
re prin broare este scula achietoare (broa), care determin direct precizia de
prelucrare, aceasta fiind de regul o scul dimensional, profilat, fabricat din
oel rapid.
Dup natura micrii principale broele pot fi de dou tipuri: liniare, real-
iznd prelucrarea printr-o micare de translaie , i circulare, la care micarea prin-
cipal este o micare de rotaie .
De obicei, prelucrrile prin broare se realizeaz dintr-o singur trecere, uti-
liznd o scul singular; atunci cnd aceasta ar avea ns o lungime prea mare, de
aici decurgnd o serie de dezavantaje legate de posibilitatea de realizare a broei
la precizia necesar, rigiditatea redus i exploatarea greoaie (sau chiar imposi-
bil), se recurge la soluia set de broe, prelucrarea realizndu-se din mai multe
treceri.
Mainile de broat au o cinematic simpl i o construcie robust, impus de
forele de achiere care au valori foarte mari ( 104 105 [N]). Caracteristicile prin-
cipale ale mainilor de broat sunt: lungimea maxim a cursei broei i fora max-
im de tragere.
Cele mai rspndite sunt mainile de broat liniar, care dup direcia de execuie a
micrii principale pot fi orizontale i verticale (mai rar nclinate).
Mainile de broat orizontale se utilizeaz n principal la prelucrarea su-
prafeelor interioare, care necesit scule de lungimi mari.
Principiul constructiv i funcional al acestor maini este prezentat n figura ,
n care s-au evideniat urmtoarele elemente: 1 - batiu; 2 - bra suport; 3 - suport
portbro; 4 bro (scula); 5 dispozitiv de prindere a piesei; 6 dispozitiv de
prindere a broei; 7 motor hidraulic de acionare; GH grup hidraulic.
10
EXAMEN ATESTAT
11
EXAMEN ATESTAT
12
EXAMEN ATESTAT
Fig.6.3.Broa plat
Fig.6.5.Broe.Piese broate
13
EXAMEN ATESTAT
B. Partea electrica
1.Demontarea instalatiei electrice a transformatorului ,a tabloului electric si
verificarea aparaturii;
2.Demontarea,curatirea,spalarea pieselor motoarelor electrice;
3.Verificarea ,repararea bobinajului motoarelor electrice si al transformatoarelor
4.Inlocuirea aparaturii electrice deteriorate;
5.Inlocuirea lampii de iluminat si a diferitelor piese ce nu mai corespund;
6.Montarea ,probarea motoarelor electrice si transformatoarelor.
18
EXAMEN ATESTAT
19
EXAMEN ATESTAT
20
EXAMEN ATESTAT
21
EXAMEN ATESTAT
fiecare conducta sau aparat. Acolo unde este cazul trebuie intocmita si schema
instalatiei electrice, daca aceasta nu se afla in cartea masini.
Curatirea si spalarea pieselor
Curatirea si spalarea pieselor ce urmeaza a fi reparate se face cu petrol,
detergenti sau diferite solutii, ca de exemplu: soda calcinata 3-5% dizolvata in apa,
avand temperatura de 60-80, in care se mai adauga 3-10 gr. sapun la litru de so-
lutie, pentru dizolvarea grasimilor .
Procesul de spalare are patru faze:
1. indepartarea noroiului sau a altor impuritati cu ajutorul razuitoarelor si al
maturilor;
2. spalarea pieselor in solutie incalzita;
3. spalarea in apa calda;
4. uscare cu aer cald.
Spalarea pieselor in solutii se face manual sau mecanizat. Spalarea mecanizata
se face cu ajutorul unei masini.
O particularitate prezinta spalarea rulmentilor, care se face in benzina sau
ulei mineral fierbinte. Spalarea rulmentilor in benzina se face astfel: intr-un vas
curat se toarna benzina pana ce se acopera rulmentii, iar apoi se adauga ulei min-
eral calitatea 305 in procent de 6-8% din volumul de benzina. In timpul spalarii,
inelele rulmentului se rotesc in sens contrar pana cand partile componente se
curata complet.
Daca rulmentul este prea imbacsit, se spala in doua faze. La ultima faza se
foloseste benzina curata. Spalarea in ulei fierbinte se face intr-o baie incalzita elec-
tric pana la temperatura de 80. Daca dupa spalare se constata ca rulmentul are
pete de coroziuni, se indeparteaza acestea cu panza de emery (smirghel nr.000)
uzata sau cu o pasta formata din oxid de crom si ulei mineral, aplicata pe o bucata
de pasla sau postav curat. Suprafata corodata se freaca pana cand petele dispar,
dupa care rulmentul se spala din nou cu benzina. Dupa uscare rulmentul se asaza
pe carton uscat si se unge cu ulei 305. Ungerea rulmentului se face prin rotirea lui
lenta in baia de ulei.
Sortarea pieselor si intocmirea foilor de constatare
Sortarea pieselor este operatia prin care se urmareste sa se stabileasca natura
defectelor, numarul pieselor ce se repara sau se inlocuiesc, volumul manoperei si
masurile necesare pentru eliminarea cauzelor care au accelerat uzura pieselor in
timpul exploatarii. In timpul sortarii, piesele se verifica din punct de vedere
dimensional, al formei si al aspectului, cu ajutorul aparatelor de masura si control
corespunzatoare. O atentie deosebita trebuie acordata verificarii pieselor a caror
defectare poate conduce la accidente. Acestea se controleaza la feroflux, ultrasun-
ete, etc., in vederea descoperirii aventualelor fisuri.
Prin sortare, piesele se repartizeaza in trei grupe: bune, de reparat si de
inlocuit.In categoria pieselor bune se trec numai piesele care se incadreaza in
25
EXAMEN ATESTAT
ra la 10 spire. Gaurile pentru sprinturi si stifturi nu trebuie sa fie astupate sau de-
formate. Fusurile arborilor si ale axelor trebuie sa aiba o forma cilindrica fara ur-
me de lovire si fara rizuri.
Canalele de pana trebuie sa fie curate, iar fetele laterale paralele.La rotile
dintate, dantura trebuie sa fie curata, fara urme de ciupire si fara fisuri. Se admit
numai defectele care, in timpul reparatiei, pot fi eliminate. Uzura dintilor nu
trebuie sa fie mai mare de 0,2 din modulul rotii.
Suprafetele imbinarilor conice si cilindrice trebuie sa fie curate ,iar genera-
toarele suprafetelor rectilinii. Suprafetele conice se considera bune daca la contro-
lul cu vopsea aceasta acopera din suprafata conului.
La lagarele de rostogolire corpurile si caile de rulare nu trebuie sa prezinte
ciupituri sau urme de coroziune. Lagarele de alunecare trebuie sa aibe cuzinetii
fara urme de gripare, iar daca acestia au captuseala din compozitie se controleaza
si aderenta prin ciocanire, cuzinetului in stare suspendata, sunetul emis trebuind
sa fie cristalin. Cuzinetul de care captuseala nu adera are un zgomot infundat. O
metoda precisa pentru verificarea aderarii compozitiei la cuzinet este controlul cu
ultrasunete.
8.3.TEHNOLOGIA DE REPARARE
A MASINII DE BROSAT
Pentru repararea masinii de brosat se intocmesc urmatoarele documente :
1.Actul de constatare care cuprinde :
a. determinarea utilajului;
b. numarul de inventar;
c. data efectuarii constatarii;
d. locul;
e. cuprinsul defectatiei (piese defecte ce necesita remedieri, piese defecte ce
necesita inlocuiri);
f. beneficiarul reparatiei si cine executa lucrarea.
2.Fisa tehnologica care se intocmeste in baza actului de constatare si in
care se evidentiaza :
a. denumirea utilajului;
b. comanda de executie a reparatiei;
c. denumirea operatiei ce se executa;
d. norma tehnica;
e. manopera in ore;
f. materiale in unitati de masura si cantitatea necesara;
g. alte date care stau la baza calculului de cost al reparatiei .
27
EXAMEN ATESTAT
28
EXAMEN ATESTAT
din otel cu dinti uzati in proportie de peste 30% se inlocuiesc.La rotile care au
modulul mai mic de 6 mm,nu se admite inlocuirea dintilor rupti ;la cele cu modu-
lul mai mare de 10 mm ,se admite inlocuirea a maximum trei dinti rupti,cu dinti
sudati si rectificati,sau cu dinti filetati;fusurile butucurilor se pot repara prin su-
dare.
Repararea cuplajelor :se realizeaza prin incarcarea cu sudura si prelucrarea
la dimensiunile initiale;piesele de legatura rigida sau elastica (bolturi,suruburi
,inele )se inlocuiesc cu piese noi.
Repararea ambreiajelor :consta in inlocuirea garniturilor de frictiune
,rectificarea placilor de presiune ,reconditionarea sau inlocuirea elementelor de
asamblare si reglarea ambreiajelor.
31
EXAMEN ATESTAT
33
EXAMEN ATESTAT
35
EXAMEN ATESTAT
11.BIBLIOGRAFIE
4.Imagini
http://www.google.com
36
EXAMEN ATESTAT
PROIECT
pentru
EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENELOR PROFESIONALE
PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI
DE CALIFICARE PROFESIONAL
NIVEL III
Tema:
MAINI DE FREZAT PLAN.
NTREINERE I REPARARE
NDRUMTOR:
Elev:
Clasa:
2013
1
EXAMEN ATESTAT
2.CUPRINS
1.Tema proiectului 1
2.Cuprins 2
3.Argument 3
4.1.Generalitati 6
5.Masini de frezat 9
6.Tipuri de freze 10
8.1.Sisteme de reparatii 16
prin frezare 30
11.Bibliografie 32
12.Anexe 33
2
EXAMEN ATESTAT
3.ARGUMENT
Absolvenii noului sistem de formare profesional, dobndesc abiliti, cu-
notine, deprinderi dezvoltand si o serie de abiliti cheie transferabile, cu scopul de
a sprijini procesul de nvare continu, prin posibilitatea unei reconversii
profesoinale flexibile catre meserii inrudite.
Fiecare dintre calificrile profesionale naionale necesit uniti de
competen cheie i uniti de competen profesionale. Competenele profesionale
sunt grupate n uniti de competen generale i specializate.
Cererea pieei i necesitatea formrii profesionale la nivel european au
reprezentat motivele eseniale pentru includerea abilitilor cheie n cadrul
Standardelor de Pregtire Profesional ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie s li se ofere
posibilitatea de a dobndi acele competene de baz care sunt importante pe piaa
muncii.
Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute astfel
nct s dezvolte abiliti de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de
munc, pentru asumarea rolului n societate ca persoane responsabile, care se
instruiesc pe tot parcursul vieii. Aceste cerine, necesare unei viei adaptate la
exigenele societii contemporane, au fost ncorporate n abilitile cheie
Fiecare nivel parcurs n domeniul Tehnic, implic dobndirea unor abiliti,
cunotine i deprinderi care permit absolvenilor fie s se angajeze, fie s-i continue
pregtirea la un nivel superior.
Pregtirea forei de munc calificate n conformitate cu standardele europene
presupune desfurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare i eval-
uare, centrate pe elev.
Noii angajai vor putea desfura sarcini non-rutiniere care implic
colaborarea n cadrul unei echipe.
Prin unitile de competene specializate din cadrul Curriculum-ului specific
nivelul 3 de calificare, elevul este solicitat n multe activiti practice care i stimu-
leaz i creativitatea. Orice activitate creativ va duce la o lrgire semnificativ a ex-
perienei i la aplicarea contient a cunotinelor dobndite.
ta acestora.Din aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari, forma, di-
mensiunile, precum si starea suprafetelor. La o anumita valoare a acestor modificari
apare o inrautatire brusca a insusirilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale
intregii masini-unelte, fapt care determina necesitatea raparatiei.
Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, uitlajelor si instalatiilor
necesita cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un numeros
personal muncitor cu inalta calificare. Depistarea din timp si eliminarea cauzelor care
provoaca iesirea prematura din uz a organelor de masini au rezultate economice im-
portante:
micsoreaza opririle neproductive ;
maresc perioada dintre reparatii ;
reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi timp, pen-
tru alte lucrari, un mare numar de muncitori calificati.
Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor si
instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in unitatea de
timp si caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si chimice ale stra-
turilor superficiale ale metalului din acre sunt confectionate piesele, de viteza relati-
va de deplasare a suprafetelor acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum si
de unii factori externi, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea
prelucrarii suprafetelor respective.
Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se produce
atit in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si din ca-
uza asa-zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza coroziunii sau
din alte cauze.
In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative, suprafetele
se distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este caracteristic pentru
imbinarile cu pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme etc.In
cazul miscarii de rotatie , sau rectilinii alternative , distrugerea suprafetelor are loc
mai ales datorita uzarii si strivirii.
In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utilaje si
instalatii: lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune si ale franelor,
suruburile conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele etc.
Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz atit datori-
ta cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructive sau a repararii
defectuoase.
Asemenea defecte sunt:
alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund
conditiilor de exploatare a pieselor;
alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale pieselor;
utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor;
datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in frecare;
alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe
suprafete de frecare;
4
EXAMEN ATESTAT
5
EXAMEN ATESTAT
6
EXAMEN ATESTAT
Ea se exprim n [m/min].
Pe baza vitezei de achiere calculate, se determin turaia la arborele principal al
mainii cu relaia:
[rot/min]
unde:
v-viteza de achiere;
D-diametrul sculei achietoare.
Micarea de avans(s) presupune o deplasare ntre scul i pies.
Viteza de avans se determin din relaia :
[mm/rot]
unde:
s-avansul de lucru;
z-numrul de dini;
7
EXAMEN ATESTAT
sd-avansul pe dinte;
w-viteza de achiere.
Este preferabil s se lucreze cu avansuri ct mai mari, deoarece n acest fel se
asigur o productivitate ridicat. Avansul pe dinte ales se verific funcie de re-
zistena mecanismului de avans al mainii de frezat i funcie de rigiditatea dornului
port-frez.
Avansul pe dinte (sd), ca dimensiune a seciunii transversale a stratului de
achiere, este distana dintre dou suprafee de achiere consecutive, generate de doi
dini alturai, msurat n direcia avansului de frezare.
4.2.METODE DE FREZARE
Prelucrarea prin frezare poate fi realizat n contra avansului (B) sau n sensul
avansului (A).
Fig.4.3.Metode de frezare
La frezarea n sens contrar avansului:
angajarea dintelui se face de la grosime mic de achiere, ceea ce face ca o-
curile s fie mai mici;
jocul dintre flancurile filetului urubului conductor i piuliei din lanul cine-
matic al micrii de avans este preluat de componenta orizontal FH , care este
ndreptat n sens contrar avansului, n felul acesta fiind excluse vibraiile pe
orizontal;
8
EXAMEN ATESTAT
uzura sculei este mai puin intens ca urmare a faptului c tiurile lucreaz
totdeauna pe suprafaa prelucrat a piesei, nu ca n cazul frezrii n sensul
avansului, la care dintele ia contact de fiecare dat cu suprafaa de prelucrat,
care poate avea pe ea oxizi, impuriti sau crust dur
La frezarea n sensul avansului :
achia este atacat de ti n partea sa cea mai groas, fora de achiere la an-
gajare fiind maxim, deci, prelucrarea este nsoit de ocuri;
componenta vertical FV apas semifabricatul pa masa mainii, eliminnd posi-
bilitatea apariiei vibraiilor pe vertical, n schimb masa fiind mai ncrcat,
trebuie s fie bine susinut n consol;
componenta orizontal FH este dirijat, n acest caz, n sensul avansului i tinde
s trag materialul sub scul ; ea nu mai poate prelua jocul din cupla cinematic
urub-piuli, motiv pentru care pot s apar vibraii n plan orizontal;
frezarea n sensul avansului se aplic mai ales la operaiile de finisare sau de
frezare rapid.
5.MASINI DE FREZAT
5.1.CLASIFICAREA MASINILOR DE FREZAT
Maini-unelte de frezat
n funcie de construcia i de destinaia lor, mainile-unelte de frezat pot fi:
universale;
verticale;
orizontale;
speciale (longitudinale, pentru frezat filet, roi dinate etc).
6.TIPURI DE FREZE
La o frez se deosebesc dinii achietori i corpul. Din punct de vedere con-
structiv, frezele pot fi executate dintr-o bucat (n acest caz se numesc freze mo-
nobloc) sau asamblate (n acest caz se numesc freze cu dini montai).
10
EXAMEN ATESTAT
1.Frez deget
2.Frez cilindric cu dini
elicoidali
3.Frez modul disc
4.Frez deget
5.Frez cilindro-frontal
6.Frez disc
7.Frez disc
8.Frez pentru canale
(coad de rndunic)
9.Frez deget pentru profilare
10.Frez pentru canale
n T
11.Frez conic
12.Frez pentru canale
13.Frez deget
Fig.6.3.Tipuri de freze
11
EXAMEN ATESTAT
12
EXAMEN ATESTAT
sunt ghidajele orizontale pe care se poate deplasa sau bloca n poziia necesar capul
de frezat , mpreun cu arborele principal .
Micrile executate de aceast main-unealt snt urmtoarele:
1. micarea principal de achiere care este micarea de rotaie a arborelui ;
2. micarea de apropiere II a capului de frezat se blocheaz apoi pe ghidaje;
3. micarea de ridicare i coborre IV a mesei mainii;
4. micarea de avans longitunal III, efectuat de masa .
13
EXAMEN ATESTAT
15
EXAMEN ATESTAT
18
EXAMEN ATESTAT
B. Partea electrica
1.Demontarea instalatiei electrice a transformatorului ,a tabloului electric si
verificarea aparaturii;
2.Demontarea,curatirea,spalarea pieselor motoarelor electrice;
3.Verificarea ,repararea bobinajului motoarelor electrice si al transformatoarelor
4.Inlocuirea aparaturii electrice deteriorate;
5.Inlocuirea lampii de iluminat si a diferitelor piese ce nu mai corespund;
6.Montarea ,probarea motoarelor electrice si transformatoarelor.
19
EXAMEN ATESTAT
20
EXAMEN ATESTAT
21
EXAMEN ATESTAT
9.INTRETINEREA SI REPARAREA
MASINII DE FREZAT PLAN
9.1. IMPORTANA I SARCINILE REPARRII UTILAJULUI
Desfurarea in mod ritmic a activitii de producie a unei intre-prinderi in-
dustriale necesit, ca o condiie de baz, o bun organizare a reparrii i intreinerii
utilajului. Acest lucru este impus de faptul c in procesul folosirii lor productive, mij-
loacele fixe i utilajul de producie, ca o component a acestora, sunt supuse uzurii
fizice i morale .
Ca urmare a uzurii fizice a utilajului de producie are loc un proces de pierdere
treptat a valorii de intrebuinare i, in cele din urm, o pierdere a capacitii lui de a
satisface o necesitate social, ducand in final, in felul acesta, la pierderea valorii lui.
Uzura fizic a utilajului de producie, in condiiile folosirii utilajului in procesul
de producie, este insoit de transferarea valorii asupra produselor create i recupe-
rarea ei continu prin desfacerea acestora la diferii beneficiari .
In vederea meninerii caracteristicilor funcionale ale utilajului pe durata folo-
sirii lui i a funcionrii in condiii optime i cu posibiliti cat mai apropiate de cele
iniiale, in cadrul intreprinderilor se organizeaz un sistem de intreinere i reparare
a utilajului de producie .
Organizarea pe baze tiinifice a lucrrilor de intreinere i reparare a utilajelor tre-
buie s in seama de particularitile utilajului i de modul de uzur fizic a diferite-
lor pri componente ale acestora .
Din analiza comportamentului la uzura fizic a pieselor, semifabricatelor,
ansamblelor sau mecanismelor care compun utilajul de producie se constat c uzu-
ra lor se produce in mod diferit in timp . La un motor, de pild, cel mai rapid se uzea-
z lagrele, pistoanele, segmenii, in timp ce la alte piese, cum sunt axul cu came, ar-
borele motor .a., procesul de uzur este mai lent. Aceasta impune repararea pieselor
cu o uzur mai mare i folosirea in continuare a mainii.
Folosirea utilajului de producie in condiii optime necesit, de asemenea, efec-
tuarea in scopuri preventive a unor msuri de intreinere, care s impiedice uzura
prematur i operaii de control i revizie care s permit depistarea din timp a even-
tualelor defeciuni .
Ca urmare a particularitilor utilajelor de a se uza in mod neuniform,
concretizate in faptul c in timp ce unele piese sunt complet uzate, altele mai pot fi
folosite o perioad oarecare de timp, iar celelalte au o durat de folosire indelungat,
se impune din punct de vedere economic adoptarea unui sistem adecvat de
intreinere i reparare a acestora .
Pentru o intreprindere industrial intreinerea i repararea utilajului de pro-
ducie prezint o importan deosebit . Astfel, executarea acestor activiti in condi-
ii optime asigur funcionarea in mod normal a utilajelor de producie,
22
EXAMEN ATESTAT
Demontarea penelor din canalul lor se executa cu o bara de otel avind forma
unei dalti. Penele prevazute cu gauri de extragere se scot cu ajutorul suruburilor.
Penele cu calcai se extrag din locas cu ajutorul unui dispozitiv de tip surub-piulita.
Demontarea inelelor de siguranta se face cu ajutorul clestilor. Daca urechile
inelelor sunt rupte, demontarea se face cu ajutorul unor scule de forma surubel-
nitelor.
Demontarea lagarelor si bucselor se executa in functie de tipul acestora. Astfel,
demontarea lagarelor din doua bucati se executa cu scule obisnuite. Lagarele si
bucsele montate prin presare se demonteaza cu ajutorul diferitelor tipuri de prese.
Demontarea rulmentilor se face cu grija pentru a nu se deteriora alezajul,
arborele sau chiar rulmentul. Lipsa dispozitivelor de extras rulmenti nu duce la
ieftinirea reparatiilor, ci la cheltuieli inutile pentru repararea deteriorarilor sau chiar
inlocuirea rulmentilor. Scoaterea rulmentilor prin lovituri de ciocan nu este permisa
decat la rulmentii cu alezaj conic. La acesti rulmenti loviturile de ciocan se aplica
prin intermediul a doua pene care forteaza in mod uniform intre labirint si partile
fixe.
Celalalte tipuri de rulmenti se scot cu ajutorului unor dispozitive si extractoare.
Demontarea rulmentilor cu doua randuri de bile se executa fara a se prinde
ghiarele dispozitivului de marginile inelului interior, pentru a nu-l deteriora. Ex-
tragerea rulmentilor din piese cu dimensiuni mici se executa numai prin transmit-
erea presiunii pe inelui exterior.
Rulmaneti montati cu strangere se demonteaza dupa ce in prealabil au fost in-
calziti cu ulei mineral la 90-100C.Incalzirea se face prin turnarea uleiului fierbinte
pe rulment, in timp ce arborele se protejeaza cu azbest.
Rotitele dintate montate prin strangere, se demonteaza cu ajutorul dis-
pozitivului si extractoarelor a caror constitutie este identica cu a acelora folosite la
demontarea rulmentilor. In cazul in care depresarea se face greu se procedeaza la
incalzirea rotii pana la temperaturi de 100-200C.Incalzirea trebuie sa se faca repede
pentru a nu se incalzi si arborele.
Demontarea instalatiei electrice trebuie sa se faca pe grupe, inscriptionand
fiecare conducta sau aparat. Acolo unde este cazul trebuie intocmita si schema
instalatiei electrice, daca aceasta nu se afla in cartea masini.
Curatirea si spalarea pieselor
Curatirea si spalarea pieselor ce urmeaza a fi reparate se face cu petrol,
detergenti sau diferite solutii, ca de exemplu: soda calcinata 3-5% dizolvata in apa,
avand temperatura de 60-80, in care se mai adauga 3-10 gr. sapun la litru de solutie,
pentru dizolvarea grasimilor .
Procesul de spalare are patru faze:
1. indepartarea noroiului sau a altor impuritati cu ajutorul razuitoarelor si al ma-
turilor;
2. spalarea pieselor in solutie incalzita;
3. spalarea in apa calda;
25
EXAMEN ATESTAT
26
EXAMEN ATESTAT
27
EXAMEN ATESTAT
9.3.TEHNOLOGIA DE REPARARE
A MASINII DE FREZAT PLAN
Pentru repararea masinii de frezat plan se intocmesc urmatoarele documente :
1.Actul de constatare care cuprinde :
a. determinarea utilajului;
b. numarul de inventar;
c. data efectuarii constatarii;
d. locul;
e. cuprinsul defectatiei (piese defecte ce necesita remedieri, piese defecte ce
necesita inlocuiri);
f. beneficiarul reparatiei si cine executa lucrarea.
2.Fisa tehnologica care se intocmeste in baza actului de constatare si in
care se evidentiaza :
a. denumirea utilajului;
b. comanda de executie a reparatiei;
c. denumirea operatiei ce se executa;
d. norma tehnica;
e. manopera in ore;
f. materiale in unitati de masura si cantitatea necesara;
g. alte date care stau la baza calculului de cost al reparatiei .
Repararea principalelor subansambluri mecanice
ale masinii de gaurit
frezat
Repararea mesei : masa se uzeaza in zona canalelor T deprindere a pieselor.In
majoritatea cazurilor,printr-o exploatare necorespunzatoare mesele se prezinta cu
nervurile din zona canalelor T rupte si cu suprafata pentru prindere a pieselor cu
diferite denivelari,provenite din aschierea cu frezale atunci cand lucratorii scapa
frezele pe masa masinii.
Repararea meselor uzate se face prin placare si comporta urmatoarele operatii:
frezarea si gaurirea mesei in zona uzata
confectionarea ,prin frezare si gaurire ,a unei placi corespunzatoare locasului
frezat din zona uzata a mesei
montarea placii prin suruburi pe masa uzata
rectificarea suprafetei mesei
Dupa repararea mesei se ajusteaza suprafetele de ghidare ale consolei si
repararea pieselor mecanismului de ridicare a mesei.Suprafata de lucru a mesei
trebuie sa fie perfect plana.Se admit abateri intre 0,03 si 0,04 mm pe lungimea de 300
mm.
Repararea batiului : lucrarea consta in special in reparatia ghidajelor uzate si
lovite.Reparatia ghidajelor incepe prin curatirea cu razuitorul a rizurilor existente pe
28
EXAMEN ATESTAT
29
EXAMEN ATESTAT
30
EXAMEN ATESTAT
31
EXAMEN ATESTAT
11.BIBLIOGRAFIE
4.Imagini
http://www.google.com
32
EXAMEN ATESTAT
12.ANEXE
12.1.FISA TEHNOLOGICA PENTRU REPARATII
33
EXAMEN ATESTAT
34
EXAMEN ATESTAT
PROIECT
pentru
EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENELOR PROFESIONALE
PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI
DE CALIFICARE PROFESIONAL
NIVEL III
Tema:
MAINI DE GURIT RADIALE.
NTREINERE I REPARARE
NDRUMTOR:
Elev:
Clasa:
2013
1
EXAMEN ATESTAT
2.CUPRINS
1.Tema proiectului 1
2.Cuprins 2
3.Argument 3
4.Masini de gaurit 6
4.1.Generalitati 6
5.1.Generalitati 8
8.1.Sisteme de reparatii 13
11.Bibliografie 30
12.Anexe 31
2
EXAMEN ATESTAT
3.ARGUMENT
Absolvenii noului sistem de formare profesional, dobndesc abiliti, cu-
notine, deprinderi dezvoltand si o serie de abiliti cheie transferabile, cu scopul de
a sprijini procesul de nvare continu, prin posibilitatea unei reconversii
profesoinale flexibile catre meserii inrudite.
Fiecare dintre calificrile profesionale naionale necesit uniti de
competen cheie i uniti de competen profesionale. Competenele profesionale
sunt grupate n uniti de competen generale i specializate.
Cererea pieei i necesitatea formrii profesionale la nivel european au
reprezentat motivele eseniale pentru includerea abilitilor cheie n cadrul
Standardelor de Pregtire Profesional ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie s li se ofere
posibilitatea de a dobndi acele competene de baz care sunt importante pe piaa
muncii.
Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute astfel
nct s dezvolte abiliti de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de
munc, pentru asumarea rolului n societate ca persoane responsabile, care se
instruiesc pe tot parcursul vieii. Aceste cerine, necesare unei viei adaptate la
exigenele societii contemporane, au fost ncorporate n abilitile cheie
Fiecare nivel parcurs n domeniul Tehnic, implic dobndirea unor abiliti,
cunotine i deprinderi care permit absolvenilor fie s se angajeze, fie s-i continue
pregtirea la un nivel superior.
Pregtirea forei de munc calificate n conformitate cu standardele europene
presupune desfurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare i eval-
uare, centrate pe elev.
Noii angajai vor putea desfura sarcini non-rutiniere care implic
colaborarea n cadrul unei echipe.
Prin unitile de competene specializate din cadrul Curriculum-ului specific
nivelul 3 de calificare, elevul este solicitat n multe activiti practice care i stimu-
leaz i creativitatea. Orice activitate creativ va duce la o lrgire semnificativ a ex-
perienei i la aplicarea contient a cunotinelor dobndite.
ta acestora.Din aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari, forma, di-
mensiunile, precum si starea suprafetelor. La o anumita valoare a acestor modificari
apare o inrautatire brusca a insusirilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale
intregii masini-unelte, fapt care determina necesitatea raparatiei.
Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, uitlajelor si instalatiilor
necesita cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un numeros
personal muncitor cu inalta calificare. Depistarea din timp si eliminarea cauzelor care
provoaca iesirea prematura din uz a organelor de masini au rezultate economice im-
portante:
micsoreaza opririle neproductive ;
maresc perioada dintre reparatii ;
reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi timp, pen-
tru alte lucrari, un mare numar de muncitori calificati.
Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor si
instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in unitatea de
timp si caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si chimice ale stra-
turilor superficiale ale metalului din acre sunt confectionate piesele, de viteza relati-
va de deplasare a suprafetelor acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum si
de unii factori externi, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea
prelucrarii suprafetelor respective.
Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se produce
atit in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si din ca-
uza asa-zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza coroziunii sau
din alte cauze.
In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative, suprafetele
se distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este caracteristic pentru
imbinarile cu pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme etc.In
cazul miscarii de rotatie , sau rectilinii alternative , distrugerea suprafetelor are loc
mai ales datorita uzarii si strivirii.
In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utilaje si
instalatii: lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune si ale franelor,
suruburile conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele etc.
Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz atit datori-
ta cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructive sau a repararii
defectuoase.
Asemenea defecte sunt:
alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund
conditiilor de exploatare a pieselor;
alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale pieselor;
utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor;
datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in frecare;
alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe
suprafete de frecare;
4
EXAMEN ATESTAT
5
EXAMEN ATESTAT
4. MASINI DE GAURIT
4.1.GENERALITATI
Masini de gaurit : Masinile de gaurit sunt destinate operatiilor de gauri-
re,largire,adancire,alezare,lamare,zencuire si filetare.Aceste masini constituie
circa 20% din totalitatea masinilor unelte aschietoare din dotarea industriei
constructoare de masini.Miscarea principala de rotatie a sculei si miscarea de avans
,de tranzlatie in lungul axei sculei,sunt executate de arborele principal.
Caracteristica principala tehnologica si de exploatare a masinilor de gaurit o
constituie diametrul maxim al gaurii,exprimate in milimetrii,care se poate executa in
plin cu un burghiu elicoidal,cu regimul optim de aschiere intr-un semifabricat din
otel cu rezistenta la rupere de 60-70daN/mm2. Masinile de gaurit romanesti au
aceasta caracteristica evidentiata in simbolizarea lor,ca de exemplu : G 10 ;G12,5 ;G
13 ;G 25 ;G40 ;DC 50 ;DC 63 ;GP-45NC ;GPR-45NC.
Masinile de gaurit,sub aspectul dimensional si ca atare al posibilitatiilor de expoatare
se mai caracterizeaza prin :cursa maxima a arborelui principal ,dimensiunea
mesei,distanta dintre arborele principal al montantului sau coloana masinii si inal-
timea arborelui principal fata de placa de baza sau masa masinii.
Clasificarea masinilor de gaurit se face din punct de vedere constructiv si al
domeniilor de utilizare astfel :
masini de gaurit de masa ( de banc );
masini de gaurit cu montant;
masini de gaurit cu coloana;
masini de gaurit radiale;
masini de gaurit multiax;
masini de gaurit cu cap multiax;
masini de gaurit cu cap revolver;
masini de gaurit in coordonate;
masini de gaurit specializate (pentru gauri mici ,de centruit,pentru gauri adanci
).
Sub aspectul posibilitatilor tehnologice ,masinile de gaurit radiale au posibilitatile
cele mai mari,putand executa operatii de gaurire dupa directii verticale sau inclinate
si totodata pot trce rapid,deci cu timpi auxiliari redusi ,de la prelucrarea unei gauri la
alta.Din acest motiv ele sunt considerate masini de mare productivitate,impreuna
cumasinile multiax si cele cu cap revolver.In schimb ,rigiditatea masinilor de gaurit
radiale este mai redusa in raport cu al masinilor de gaurit cu montant sau coloana si
ca atare precizia prelucrarii sub aspectul dimensiunii gaurii si a directiei acesteia es-
te mai mica in cazul in care nu se apeleaza la dispozitive spaciale de gaurire.
La exploatarea masinilor de gaurit,in conditiile asigurarii preciziei impuse si a
rezistentei sculei sau piesei,trebuie astfel reglata masina incat sa se asigure o incar-
care energetica cat mai mare.
6
EXAMEN ATESTAT
8
EXAMEN ATESTAT
dup lungime:
scurte;
normale;
lungi.
9
EXAMEN ATESTAT
Pri componente:
1.Motor electric.
2.Coloana.
3.Bra rotitor(traversa).
4.Tablou de comand.
5.Suport.
6.Placa de baz.
7.Masa mainii.
8.Arborele principal(ax).
9.Prghie.
10.Ghidaje.
11.Cutia de viteze i
avansuri.
12.Motor electric
Fig.7.2.Schema cinematica
Cinematica de principiu a mainii de gurit radiale este reprezentat n figura .
Micarea principal de achiere, care este rotaia arborelui principal I, se obine de la
motorul M1 , prin lanul cinematic 1 2 cutia de viteze CV 3 4 I. Diferitele
turaii necesare n procesul de prelucrare se obin cu ajutorul cutiei de viteze CV.
Micarea de avans f1 se obine de la acelai motor M1 , printr-o ramificare, prin lanul
cinematic 5 6 cutia de avansuri CA 7 8 mecanismul pinion-cremalier
Z1Z2. Pentru deplasarea cruciorului pe travers se acioneaz de la roata de mn
R asupra mecanismului pinion-cremalier Z3 Z4. Coborrea i ridicarea traversei
(braului) se execut cu ajutorul motorului M2, prin lanul cinematic 91011
mecanismul urub-piuli p. Braul se poate roti pe coloan manual, dup deblocarea
acestuia.
12
EXAMEN ATESTAT
15
EXAMEN ATESTAT
16
EXAMEN ATESTAT
17
EXAMEN ATESTAT
18
EXAMEN ATESTAT
19
EXAMEN ATESTAT
Demontarea penelor din canalul lor se executa cu o bara de otel avind forma
unei dalti. Penele prevazute cu gauri de extragere se scot cu ajutorul suruburilor.
Penele cu calcai se extrag din locas cu ajutorul unui dispozitiv de tip surub-piulita.
Demontarea inelelor de siguranta se face cu ajutorul clestilor. Daca urechile
inelelor sunt rupte, demontarea se face cu ajutorul unor scule de forma surubel-
nitelor.
Demontarea lagarelor si bucselor se executa in functie de tipul acestora. Astfel,
demontarea lagarelor din doua bucati se executa cu scule obisnuite. Lagarele si
bucsele montate prin presare se demonteaza cu ajutorul diferitelor tipuri de prese.
Demontarea rulmentilor se face cu grija pentru a nu se deteriora alezajul,
arborele sau chiar rulmentul. Lipsa dispozitivelor de extras rulmenti nu duce la
ieftinirea reparatiilor, ci la cheltuieli inutile pentru repararea deteriorarilor sau chiar
inlocuirea rulmentilor. Scoaterea rulmentilor prin lovituri de ciocan nu este permisa
decat la rulmentii cu alezaj conic. La acesti rulmenti loviturile de ciocan se aplica
prin intermediul a doua pene care forteaza in mod uniform intre labirint si partile
fixe.
Celalalte tipuri de rulmenti se scot cu ajutorului unor dispozitive si extractoare.
Demontarea rulmentilor cu doua randuri de bile se executa fara a se prinde
ghiarele dispozitivului de marginile inelului interior, pentru a nu-l deteriora. Ex-
tragerea rulmentilor din piese cu dimensiuni mici se executa numai prin transmit-
erea presiunii pe inelui exterior.
Rulmaneti montati cu strangere se demonteaza dupa ce in prealabil au fost in-
calziti cu ulei mineral la 90-100C.Incalzirea se face prin turnarea uleiului fierbinte
pe rulment, in timp ce arborele se protejeaza cu azbest.
Rotitele dintate montate prin strangere, se demonteaza cu ajutorul dis-
pozitivului si extractoarelor a caror constitutie este identica cu a acelora folosite la
demontarea rulmentilor. In cazul in care depresarea se face greu se procedeaza la
incalzirea rotii pana la temperaturi de 100-200C.Incalzirea trebuie sa se faca repede
pentru a nu se incalzi si arborele.
Demontarea instalatiei electrice trebuie sa se faca pe grupe, inscriptionand
fiecare conducta sau aparat. Acolo unde este cazul trebuie intocmita si schema
instalatiei electrice, daca aceasta nu se afla in cartea masini.
Curatirea si spalarea pieselor
Curatirea si spalarea pieselor ce urmeaza a fi reparate se face cu petrol,
detergenti sau diferite solutii, ca de exemplu: soda calcinata 3-5% dizolvata in apa,
avand temperatura de 60-80, in care se mai adauga 3-10 gr. sapun la litru de solutie,
pentru dizolvarea grasimilor .
Procesul de spalare are patru faze:
1. indepartarea noroiului sau a altor impuritati cu ajutorul razuitoarelor si al ma-
turilor;
2. spalarea pieselor in solutie incalzita;
3. spalarea in apa calda;
22
EXAMEN ATESTAT
reparatiei.
Constatarea defectelor
In cadrul operatiei de sortare se constata starea pieselor ,abaterile lor fata de
desenele de executie si conditiile tehnice inscrise in acestea,precum si care e cauza
defectarii survenite.
Cauzele defectarii pieselor pot fi:
de exploatare;
de fabricatie;
de constructie (proiectare).
Defectele de exploatare sunt cele mai frecvente.
Defectele de fabricatie provin din cauza greselilor comise in timpul procesului de
productie sau in cursul reparatiilor efectuate. Cele mai frecvente cauze sunt abaterile
fata de dimensiunile, tolerantele sau conditiile tehnice prevazute in desenele de ex-
ecutie, precum si la executie sau montaj.
Defectele de constructie pot apare ca urmare a unor greseli de proiectare.Daca
dimensiunile, calitatea materialului, tolerantele, tratamentul termic sunt stabilite
gresit, piesele se uzeaza prematur.
Piesele uzate vor fi sortate, la randul lor, dupa criteriile mentionate mai sus,
urmand ca fiecare grup sa fie studiat detaliat, spre a se lua masurile cele mai potrivite
pentru reconditionarea lor si pentru a se inlatura, in viitor, repetarea defectarii din
aceleasi cauze.
La operatia de constatare a defectelor se mai tine seama si de urmatoarele criterii.
Suruburile,prezoanele si piulitele trebuie sa aiba filetul curat, fara urme de strivire
sau lovire. Aceste defecte se admit numai daca dispar prin refiletare. Filetul nu
trebuie sa fie rupt mai mult de 1,5 spire sau strivit pe o jumatate de spira la 10 spire.
Gaurile pentru sprinturi si stifturi nu trebuie sa fie astupate sau deformate. Fusurile
arborilor si ale axelor trebuie sa aiba o forma cilindrica fara urme de lovire si fara ri-
zuri.
Canalele de pana trebuie sa fie curate, iar fetele laterale paralele.La rotile din-
tate, dantura trebuie sa fie curata, fara urme de ciupire si fara fisuri. Se admit numai
defectele care, in timpul reparatiei, pot fi eliminate. Uzura dintilor nu trebuie sa fie
mai mare de 0,2 din modulul rotii.
Suprafetele imbinarilor conice si cilindrice trebuie sa fie curate ,iar genera-
toarele suprafetelor rectilinii. Suprafetele conice se considera bune daca la controlul
cu vopsea aceasta acopera din suprafata conului.
La lagarele de rostogolire corpurile si caile de rulare nu trebuie sa prezinte ciupituri
sau urme de coroziune. Lagarele de alunecare trebuie sa aibe cuzinetii fara
urme de gripare, iar daca acestia au captuseala din compozitie se controleaza si
aderenta prin ciocanire, cuzinetului in stare suspendata, sunetul emis trebuind sa fie
cristalin. Cuzinetul de care captuseala nu adera are un zgomot infundat. O metoda
precisa pentru verificarea aderarii compozitiei la cuzinet este controlul cu ultrasun-
ete.
24
EXAMEN ATESTAT
9.3.TEHNOLOGIA DE REPARARE
A MASINII DE GAURIT RADIALA
Pentru repararea masinii de gaurit se intocmesc urmatoarele documente :
1.Actul de constatare care cuprinde :
a. determinarea utilajului;
b. numarul de inventar;
c. data efectuarii constatarii;
d. locul;
e. cuprinsul defectatiei (piese defecte ce necesita remedieri, piese defecte ce
necesita inlocuiri);
f. beneficiarul reparatiei si cine executa lucrarea.
2.Fisa tehnologica care se intocmeste in baza actului de constatare si in
care se evidentiaza :
a. denumirea utilajului;
b. comanda de executie a reparatiei;
c. denumirea operatiei ce se executa;
d. norma tehnica;
e. manopera in ore;
f. materiale in unitati de masura si cantitatea necesara;
g. alte date care stau la baza calculului de cost al reparatiei .
Repararea principalelor subansambluri mecanice
ale masinii de gaurit
Repararea mesei : masa se uzeaza in zona canalelor T deprindere a pieselor.In
majoritatea cazurilor,printr-o exploatare necorespunzatoare mesele se prezinta cu
nervurile din zona canalelor T rupte si cu suprafata pentru prindere a pieselor cu
diferite denivelari,provenite din aschierea cu burghiele atunci cand lucratorii scapa
burghiele pe masa masinii.
Repararea meselor uzate se face prin placare si comporta urmatoarele operatii:
frezarea si gaurirea mesei in zona uzata
confectionarea ,prin frezare si gaurire ,a unei placi corespunzatoare locasului
frezat din zona uzata a mesei
montarea placii prin suruburi pe masa uzata
rectificarea suprafetei mesei
Dupa repararea mesei se ajusteaza suprafetele de ghidare ale consolei si
repararea pieselor mecanismului de ridicare a mesei.Suprafata de lucru a mesei
trebuie sa fie perfect plana.Se admit abateri intre 0,03 si 0,04 mm pe lungimea de 300
mm.
Repararea batiului : lucrarea consta in special in reparatia ghidajelor uzate si
lovite.Reparatia ghidajelor incepe prin curatirea cu razuitorul a rizurilor existente pe
suprafetele lor.apoi masina unealta se aseaza perfect orizontal .Precizia de instalare
este de cel putin 0,04 mm pe lungimea de 1000 mm.marimea uzurii ghidajelor se ver-
25
EXAMEN ATESTAT
ifica cu rigla si cu calibrul de interstitii.Daca uzura este de 0,5 mm sau mai are,corpul
se raboteaza.Uzurile si rizurile locale (cu lungimea de pana la 20 mm) se repara prin
incarcare cu aliaj de antifrictiune .Ghidajele cu uzura de 0,15-0,20 mm se rectifica si
se razuiesc,pentru a garanta o abatere de 0,02-0,03 mm pe lungimea de 1000 mm.
Repararea cutiilor de viteze si de avansuri : consta in repararea sau inlocui-
rea axelor,a bucselor ,a lagarelor de alunecare ,a rulmentilor,a rotilor dintate ,a
penelor,etc. ,care se uzeaza intimpul exploatarii masinii .Toate aceste piese se repara
prin procedee de reconditionare obisnuite.Fusurile arborilor se strunjesc si se rectifi-
ca,sau se reconditioneaza prin cromare ,prin calarea pe ele a unor bucse,precum si
prin alte procedee.Bucsele uzate se inlocuiesc cu altele noi.
Repararea transmisiilor prin curele : Defectele frecvente care se pot consta-
ta la transmisiile prin curele sunt :incovoierea arborilor ,uzura fusurilor arbor-
ilor,uzura lagarelor ,uzura curelelor si a rotilor de curea.Repararea rotilor de curea
consta in rectificarea suprfetei de lucru a obezii,reconditionarea alezajelor butucului
la dimensiunile corespunzatoare ajustajului prescris si reconditionarea asamblarii
prin pana a rotii si arborelui .
Repararea angrenajelor : se executa tinandu-se cont de natura si cauzele uz-
urii,de materialele din care sunt confectionate rotile dintate si precizia asamblarii.
Rotile de fonta cu dintii uzati in proportie de peste 20% se inlocuiesc.Rotile din otel
cu dinti uzati in proportie de peste 30% se inlocuiesc.La rotile care au modulul mai
mic de 6 mm,nu se admite inlocuirea dintilor rupti ;la cele cu modulul mai mare de 10
mm ,se admite inlocuirea a maximum trei dinti rupti,cu dinti sudati si rectificati,sau
cu dinti filetati;fusurile butucurilor se pot repara prin sudare.
Repararea cuplajelor :se realizeaza prin incarcarea cu sudura si prelucrarea
la dimensiunile initiale;piesele de legatura rigida sau elastica (bolturi,suruburi ,inele
)se inlocuiesc cu pise noi.
Repararea ambreiajelor :consta in inlocuirea garniturilor de frictiune
,rectificarea placilor de presiune ,reconditionarea sau inlocuirea elementelor de
asamblare si reglarea ambreiajelor.
26
EXAMEN ATESTAT
27
EXAMEN ATESTAT
Art. 65. - Fixarea piesei pe masa masinii se va face in cel putin doua puncte,fie cu aju-
torul unor dispozitive de fixare,fie cu ajutorul menghinei.
Pornirea si exploatarea masinii.
Art. 66. - Inaintea pornirii masinii, se va alege regimul de lucru corespunzator oper-
atiei care se executa, sculelor utilizate si materialului piesei de prelucrat.
Art. 67. - La operatia de honuire, avand in vedere materialele din care sunt realizate
sculele,introducerea si scoaterea in si din alezajul piesei de prelucrat se vor face cu
foarte mare atentie, pentru a evita spargerea placilor de honuire.
Art. 68. - In timpul functionarii masinii, se interzice franarea cu mana a axului port-
mandrina.
Masina de gaurit portabila
Art. 69. - Masinile de gaurit portabile se vor porni numai dupa ce au fost ridicate de
pe masa.
Art. 70. - Masinile de gaurit portabile se vor lasa din mana ( se vor depune ) numai
dupa oprirea burghiului.
Fig.9.1.
28
EXAMEN ATESTAT
Fig.9.2.
29
EXAMEN ATESTAT
11.BIBLIOGRAFIE
4.Imagini
http://www.google.com
30
EXAMEN ATESTAT
12.ANEXE
12.1.FISA TEHNOLOGICA PENTRU REPARATII
31
EXAMEN ATESTAT
32
EXAMEN ATESTAT
PROIECT
pentru
EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENELOR PROFESIONALE
PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI
DE CALIFICARE PROFESIONAL
NIVEL III
Tema:
MAINI DE GURIT VERTICAL CU COLOAN.
NTREINERE I REPARARE
NDRUMTOR:
Elev:
Clasa:
2013
1
EXAMEN ATESTAT
2.CUPRINS
1.Tema proiectului 1
2.Cuprins 2
3.Argument 3
5.1.Generalitati 8
7.1.Sisteme de reparatii 11
masinii de gaurit 25
prin gaurire 25
10.Bibliografie 28
11.Anexe 29
2
EXAMEN ATESTAT
3.ARGUMENT
Absolvenii noului sistem de formare profesional, dobndesc abiliti, cu-
notine, deprinderi dezvoltand si o serie de abiliti cheie transferabile, cu scopul de
a sprijini procesul de nvare continu, prin posibilitatea unei reconversii
profesoinale flexibile catre meserii inrudite.
Fiecare dintre calificrile profesionale naionale necesit uniti de
competen cheie i uniti de competen profesionale. Competenele profesionale
sunt grupate n uniti de competen generale i specializate.
Cererea pieei i necesitatea formrii profesionale la nivel european au
reprezentat motivele eseniale pentru includerea abilitilor cheie n cadrul
Standardelor de Pregtire Profesional ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie s li se ofere
posibilitatea de a dobndi acele competene de baz care sunt importante pe piaa
muncii.
Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute astfel
nct s dezvolte abiliti de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de
munc, pentru asumarea rolului n societate ca persoane responsabile, care se
instruiesc pe tot parcursul vieii. Aceste cerine, necesare unei viei adaptate la
exigenele societii contemporane, au fost ncorporate n abilitile cheie
Fiecare nivel parcurs n domeniul Tehnic, implic dobndirea unor abiliti,
cunotine i deprinderi care permit absolvenilor fie s se angajeze, fie s-i continue
pregtirea la un nivel superior.
Pregtirea forei de munc calificate n conformitate cu standardele europene
presupune desfurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare i eval-
uare, centrate pe elev.
Noii angajai vor putea desfura sarcini non-rutiniere care implic
colaborarea n cadrul unei echipe.
Prin unitile de competene specializate din cadrul Curriculum-ului specific
nivelul 3 de calificare, elevul este solicitat n multe activiti practice care i stimu-
leaz i creativitatea. Orice activitate creativ va duce la o lrgire semnificativ a ex-
perienei i la aplicarea contient a cunotinelor dobndite.
ta acestora.Din aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari, forma, di-
mensiunile, precum si starea suprafetelor. La o anumita valoare a acestor modificari
apare o inrautatire brusca a insusirilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale
intregii masini-unelte, fapt care determina necesitatea raparatiei.
Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, uitlajelor si instalatiilor
necesita cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un numeros
personal muncitor cu inalta calificare. Depistarea din timp si eliminarea cauzelor care
provoaca iesirea prematura din uz a organelor de masini au rezultate economice im-
portante:
micsoreaza opririle neproductive ;
maresc perioada dintre reparatii ;
reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi timp, pen-
tru alte lucrari, un mare numar de muncitori calificati.
Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor si
instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in unitatea de
timp si caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si chimice ale stra-
turilor superficiale ale metalului din acre sunt confectionate piesele, de viteza relati-
va de deplasare a suprafetelor acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum si
de unii factori externi, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea
prelucrarii suprafetelor respective.
Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se produce
atit in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si din ca-
uza asa-zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza coroziunii sau
din alte cauze.
In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative, suprafetele
se distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este caracteristic pentru
imbinarile cu pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme etc.In
cazul miscarii de rotatie , sau rectilinii alternative , distrugerea suprafetelor are loc
mai ales datorita uzarii si strivirii.
In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utilaje si
instalatii: lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune si ale franelor,
suruburile conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele etc.
Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz atit datori-
ta cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructive sau a repararii
defectuoase.
Asemenea defecte sunt:
alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund
conditiilor de exploatare a pieselor;
alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale pieselor;
utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor;
datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in frecare;
alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe
suprafete de frecare;
4
EXAMEN ATESTAT
5
EXAMEN ATESTAT
8
EXAMEN ATESTAT
Pri componente:
1.Motor electric
2.Cutia de viteze i avansuri
3.Prghie de acionare
4.Coloana
5.Masa mainii
6.Placa de baz
7.Arbore principal(axul mainii)
8.Tablou de comand
Fig.6.2.Schema cinematica
10
EXAMEN ATESTAT
1. Motor electric.
2. Carcasa.
3. Montant.
4. Cutia de viteze i avansuri.
5. Arborele principal.
6. Ghidaje.
7. Masa mainii.
8. Placa de baz.
Pe baza acestor uzari in raport cu limitele admise pentru fiecare organ,piesa sau
element in parte se determina duratele de functionare corespunzatoare intre doua
reparatii,exprimate in numar de ore de functionare.acestedurate de functionare sunt
folosite pentru stabilirea termenelor la care masina va fi scoasa din serviciu pentru
reparatii (structura ciclurilor de reparatii) .
Avantajele principale ale acestui sistem constau in evitarea iesirii neprevazute a
masinii din functiune si in posibilitatea unei mai bune organizari si pregatiri a
reparatiei si a planificarii lucrarilor de reparatie pentru orice termen.
Acest sistem prevede lucrari de intretinere si reparatii
B. Partea electrica
1.Demontarea instalatiei electrice a transformatorului ,a tabloului electric si
verificarea aparaturii;
2.Demontarea,curatirea,spalarea pieselor motoarelor electrice;
3.Verificarea ,repararea bobinajului motoarelor electrice si al transformatoarelor
4.Inlocuirea aparaturii electrice deteriorate;
5.Inlocuirea lampii de iluminat si a diferitelor piese ce nu mai corespund;
6.Montarea ,probarea motoarelor electrice si transformatoarelor.
14
EXAMEN ATESTAT
15
EXAMEN ATESTAT
16
EXAMEN ATESTAT
17
EXAMEN ATESTAT
Demontarea penelor din canalul lor se executa cu o bara de otel avind forma
unei dalti. Penele prevazute cu gauri de extragere se scot cu ajutorul suruburilor.
Penele cu calcai se extrag din locas cu ajutorul unui dispozitiv de tip surub-piulita.
Demontarea inelelor de siguranta se face cu ajutorul clestilor. Daca urechile
inelelor sunt rupte, demontarea se face cu ajutorul unor scule de forma surubel-
nitelor.
Demontarea lagarelor si bucselor se executa in functie de tipul acestora. Astfel,
demontarea lagarelor din doua bucati se executa cu scule obisnuite. Lagarele si
bucsele montate prin presare se demonteaza cu ajutorul diferitelor tipuri de prese.
Demontarea rulmentilor se face cu grija pentru a nu se deteriora alezajul,
arborele sau chiar rulmentul. Lipsa dispozitivelor de extras rulmenti nu duce la
ieftinirea reparatiilor, ci la cheltuieli inutile pentru repararea deteriorarilor sau chiar
inlocuirea rulmentilor. Scoaterea rulmentilor prin lovituri de ciocan nu este permisa
decat la rulmentii cu alezaj conic. La acesti rulmenti loviturile de ciocan se aplica
prin intermediul a doua pene care forteaza in mod uniform intre labirint si partile
fixe.
Celalalte tipuri de rulmenti se scot cu ajutorului unor dispozitive si extractoare.
Demontarea rulmentilor cu doua randuri de bile se executa fara a se prinde
ghiarele dispozitivului de marginile inelului interior, pentru a nu-l deteriora. Ex-
tragerea rulmentilor din piese cu dimensiuni mici se executa numai prin transmit-
erea presiunii pe inelui exterior.
Rulmaneti montati cu strangere se demonteaza dupa ce in prealabil au fost in-
calziti cu ulei mineral la 90-100C.Incalzirea se face prin turnarea uleiului fierbinte
pe rulment, in timp ce arborele se protejeaza cu azbest.
Rotitele dintate montate prin strangere, se demonteaza cu ajutorul dis-
pozitivului si extractoarelor a caror constitutie este identica cu a acelora folosite la
demontarea rulmentilor. In cazul in care depresarea se face greu se procedeaza la
incalzirea rotii pana la temperaturi de 100-200C.Incalzirea trebuie sa se faca repede
pentru a nu se incalzi si arborele.
Demontarea instalatiei electrice trebuie sa se faca pe grupe, inscriptionand
fiecare conducta sau aparat. Acolo unde este cazul trebuie intocmita si schema
instalatiei electrice, daca aceasta nu se afla in cartea masini.
Curatirea si spalarea pieselor
Curatirea si spalarea pieselor ce urmeaza a fi reparate se face cu petrol,
detergenti sau diferite solutii, ca de exemplu: soda calcinata 3-5% dizolvata in apa,
avand temperatura de 60-80, in care se mai adauga 3-10 gr. sapun la litru de solutie,
pentru dizolvarea grasimilor .
Procesul de spalare are patru faze:
1. indepartarea noroiului sau a altor impuritati cu ajutorul razuitoarelor si al ma-
turilor;
2. spalarea pieselor in solutie incalzita;
3. spalarea in apa calda;
20
EXAMEN ATESTAT
21
EXAMEN ATESTAT
22
EXAMEN ATESTAT
8.3.TEHNOLOGIA DE REPARARE
A MASINII DE GAURIT CU COLOANA
Pentru repararea masinii de gaurit se intocmesc urmatoarele documente :
1.Actul de constatare care cuprinde :
a. determinarea utilajului;
b. numarul de inventar;
c. data efectuarii constatarii;
d. locul;
e. cuprinsul defectatiei (piese defecte ce necesita remedieri, piese defecte ce
necesita inlocuiri);
f. beneficiarul reparatiei si cine executa lucrarea.
2.Fisa tehnologica care se intocmeste in baza actului de constatare si in
care se evidentiaza :
a. denumirea utilajului;
b. comanda de executie a reparatiei;
c. denumirea operatiei ce se executa;
d. norma tehnica;
e. manopera in ore;
f. materiale in unitati de masura si cantitatea necesara;
g. alte date care stau la baza calculului de cost al reparatiei .
Repararea principalelor subansambluri mecanice
ale masinii de gaurit
Repararea mesei : masa se uzeaza in zona canalelor T deprindere a pieselor.In
majoritatea cazurilor,printr-o exploatare necorespunzatoare mesele se prezinta cu
nervurile din zona canalelor T rupte si cu suprafata pentru prindere a pieselor cu
diferite denivelari,provenite din aschierea cu burghiele atunci cand lucratorii scapa
burghiele pe masa masinii.
Repararea meselor uzate se face prin placare si comporta urmatoarele operatii:
frezarea si gaurirea mesei in zona uzata
confectionarea ,prin frezare si gaurire ,a unei placi corespunzatoare locasului
frezat din zona uzata a mesei
montarea placii prin suruburi pe masa uzata
rectificarea suprafetei mesei
Dupa repararea mesei se ajusteaza suprafetele de ghidare ale consolei si
repararea pieselor mecanismului de ridicare a mesei.Suprafata de lucru a mesei
trebuie sa fie perfect plana.Se admit abateri intre 0,03 si 0,04 mm pe lungimea de 300
mm.
Repararea batiului : lucrarea consta in special in reparatia ghidajelor uzate si
lovite.Reparatia ghidajelor incepe prin curatirea cu razuitorul a rizurilor existente pe
23
EXAMEN ATESTAT
24
EXAMEN ATESTAT
25
EXAMEN ATESTAT
Fig.9.1.
Fig.9.2.
27
EXAMEN ATESTAT
10.BIBLIOGRAFIE
4.Imagini
http://www.google.com
28
EXAMEN ATESTAT
11.ANEXE
11.1.FISA TEHNOLOGICA PENTRU REPARATII
29
EXAMEN ATESTAT
30
EXAMEN ATESTAT
PROIECT
pentru
EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENELOR PROFESIONALE
PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI
DE CALIFICARE PROFESIONAL
NIVEL III
Tema:
MAINI DE MORTEZAT UNIVERSALE.
REPARARE I NTREINERE
NDRUMTOR:
Elev:
Clasa:
2013
1
EXAMEN ATESTAT
2.CUPRINS
1.Tema proiectului 1
2.Cuprins 2
3.Argument 3
4.1.Generalitati 6
5.Masini de mortezat 11
5.1.Clasificare.Caracteristici 11
6.1.Sisteme de reparatii 15
prin mortezare 30
10.Bibliografie 32
2
EXAMEN ATESTAT
3.ARGUMENT
Absolvenii noului sistem de formare profesional, dobndesc abiliti, cu-
notine, deprinderi dezvoltand si o serie de abiliti cheie transferabile, cu scopul de
a sprijini procesul de nvare continu, prin posibilitatea unei reconversii
profesoinale flexibile catre meserii inrudite.
Fiecare dintre calificrile profesionale naionale necesit uniti de
competen cheie i uniti de competen profesionale. Competenele profesionale
sunt grupate n uniti de competen generale i specializate.
Cererea pieei i necesitatea formrii profesionale la nivel european au
reprezentat motivele eseniale pentru includerea abilitilor cheie n cadrul
Standardelor de Pregtire Profesional ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie s li se ofere
posibilitatea de a dobndi acele competene de baz care sunt importante pe piaa
muncii.
Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute astfel
nct s dezvolte abiliti de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de
munc, pentru asumarea rolului n societate ca persoane responsabile, care se
instruiesc pe tot parcursul vieii. Aceste cerine, necesare unei viei adaptate la
exigenele societii contemporane, au fost ncorporate n abilitile cheie
Fiecare nivel parcurs n domeniul Tehnic, implic dobndirea unor abiliti,
cunotine i deprinderi care permit absolvenilor fie s se angajeze, fie s-i continue
pregtirea la un nivel superior.
Pregtirea forei de munc calificate n conformitate cu standardele europene
presupune desfurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare i eval-
uare, centrate pe elev.
Noii angajai vor putea desfura sarcini non-rutiniere care implic
colaborarea n cadrul unei echipe.
Prin unitile de competene specializate din cadrul Curriculum-ului specific
nivelul 3 de calificare, elevul este solicitat n multe activiti practice care i stimu-
leaz i creativitatea. Orice activitate creativ va duce la o lrgire semnificativ a ex-
perienei i la aplicarea contient a cunotinelor dobndite.
apare o inrautatire brusca a insusirilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale
intregii masini-unelte, fapt care determina necesitatea raparatiei.
Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, utilajelor si instalatiilor
necesita cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un numeros
personal muncitor cu inalta calificare. Depistarea din timp si eliminarea cauzelor care
provoaca iesirea prematura din uz a organelor de masini au rezultate economice im-
portante:
micsoreaza opririle neproductive ;
maresc perioada dintre reparatii ;
reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi timp, pen-
tru alte lucrari, un mare numar de muncitori calificati.
Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor si
instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in unitatea de
timp si caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si chimice ale stra-
turilor superficiale ale metalului din care sunt confectionate piesele, de viteza relati-
va de deplasare a suprafetelor acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum si
de unii factori externi, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea
prelucrarii suprafetelor respective.
Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se produce
atit in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si din ca-
uza asa-zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza coroziunii sau
din alte cauze.
In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative, suprafetele
se distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este caracteristic pentru
imbinarile cu pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme etc.In
cazul miscarii de rotatie , sau rectilinii alternative , distrugerea suprafetelor are loc
mai ales datorita uzarii si strivirii.
In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utilaje si
instalatii: lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune si ale franelor,
suruburile conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele etc.
Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz atit datori-
ta cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructive sau a repararii
defectuoase.
Asemenea defecte sunt:
alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund
conditiilor de exploatare a pieselor;
alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale pieselor;
utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor;
datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in frecare;
alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe
suprafete de frecare;
rezistenta si rigiditatea insuficienta a pieselor si montarea sau reglarea inco-
recta a masinii,utilajului sau instalatiei.
4
EXAMEN ATESTAT
5
EXAMEN ATESTAT
6
EXAMEN ATESTAT
4.2.CARACTERIZAREA PROCEDEULUI
DE PRELUCRARE PRIN MORTEZARE
Ca i n cazul rabotrii, la mortezare micarea principal de achiere este, de
asemenea o translaie alternativ, de regul ntr-un plan vertical, executat de ctre
un cuit , n timp ce micarea de avans este efectuat de semifabricat, fiind o micare
intermitent de translaie sau n unele cazuri de rotaie.
Ca i n cazul rabotrii, la mortezare avem o curs activ i o alta pasiv, n
micarea principal a sculei, cursa pasiv fiind necesar n vederea relurii achierii
printr-o nou curs activ.
7
EXAMEN ATESTAT
Fig.4.3.1.Cutite de mortezat
La prelucrarea prin mortezare, se utilizeaz cuite de strung cu geometria mod-
ificat: fea de aezare devine fa de degajare i invers; unghiul de aezare , devine
unghi de degajare i invers(fa de considerentele specifice unui cuit de strung).Se
utilizeaz cuite din oel rapid, deoarece condiiile de achiere sunt grele(se lucreaz
cu ocuri).
8
EXAMEN ATESTAT
Fig.4.3.2.Cutite de mortezat
Piesa de mortezat se fixeaz pe masa mainii direct sau ntr-o menghin. Re-
glarea cuitului se face prin achii de prob, dup trasaj sau dup ablon.
9
EXAMEN ATESTAT
Fig.4.4.3.
Elementele regimului de aschiere la mortezare sunt: viteza de aschiere, avansul
si adancimea de aschiere, lungimea cursei de lucru. Ca si la rabotare, ele-mentele
regimului de aschiere se stabilesc in functie de tipul operatiei de prelu-crare, degro-
sare sau finisare, de calitatea suprafetelor prelucrate si precizia di-mensionala ur-
marite, de caracteristicile materialului de prelucrat. Se au in vedere de asemenea ri-
giditatea sistemului tehnologic si caracteristicile sculei de prelucrat: materialul scu-
lei, dimensiunile acesteia, durabilitatea economica a sculei.
10
EXAMEN ATESTAT
5.MASINI DE MORTEZAT
Mainile de mortezat se folosesc la fabricaia individual i de serie mic (n
special la fabricaia de maini grele), pentru prelucrarea canalelor de pan n guri,
prelucrarea suprafeelor plane verticale i nclinate, contururi interioare ale cadrelor
i ramelor, pentru executarea gurilor ptrate, dreptunghiulare sau de alte forme,
diferite de cele rotunde. Pentru astfel de guri cu forme speciale, la fabricaia de serie
mare i de mas, n locul mortezrii se folosete broarea.
La mortezare cuitul efectueaz micarea rectilinie alternativ n plan vertical.
Masa mainii, pe care este fixat piesa, are micarea de avans n plan orizontal.
5.1.CLASIFICARE
Mainile unelte de mortezat se deosebesc n principal dup lungimea cursei
utile i din acest punct de vedere se clasific n:
maini unelte de mortezat mici, avnd cursa pn la 250mm;
maini unelte de mortezat mijlocii, avnd cursa ntre 250 i 800mm;
maini unelte de mortezat mari, care au cursa peste 800mm.
1.Dispozitiv portcuit.
2.Berbec.
3.Ghidaje.
4.Cutia de viteze.
5.Tablou de comand.
6.Mecanism cu clichet.
7.Montant.
8.Motor electric.
10.Cap divizor.
11.Batiu.
12. Sania transversal.
13. Sania longitudinal.
14.Masa mainii.
Fig.5.1.3.
Reglajele necesare micrii principale v sunt aceleai ca la epinguri.
Micrile de avans sunt micri intermitente realizate sincron cu micarea principal
v. Ele pot fi utilizate i ca micri de poziionare, n acest caz fiind executate ca
micri continue.
La unele maini masa 6 este de tip mas divizoare, permind i realizarea de
micri de divizare de precizie ridicat.
Micarea de poziionare wp2 permite reglarea direciei micrii prin-cipale ntr-
un plan vertical, fiind util la prelucrarea suprafeelor nclinate.
Avnd o cinematic mai complex, mainile de mortezat ofer posibiliti de
prelucrare mai largi dect epingurile sau rabotezele, datorit micrilor suplimen-
tare wc i wp2.
13
EXAMEN ATESTAT
15
EXAMEN ATESTAT
B. Partea electrica
1.Demontarea instalatiei electrice a transformatorului ,a tabloului electric si
verificarea aparaturii;
2.Demontarea,curatirea,spalarea pieselor motoarelor electrice;
3.Verificarea ,repararea bobinajului motoarelor electrice si al transformatoarelor
4.Inlocuirea aparaturii electrice deteriorate;
5.Inlocuirea lampii de iluminat si a diferitelor piese ce nu mai corespund;
6.Montarea ,probarea motoarelor electrice si transformatoarelor.
18
EXAMEN ATESTAT
19
EXAMEN ATESTAT
20
EXAMEN ATESTAT
7.INTRETINEREA SI REPARAREA
MASINII DE MORTEZAT
7.1. IMPORTANA I SARCINILE REPARRII UTILAJULUI
Desfurarea in mod ritmic a activitii de producie a unei intre-prinderi in-
dustriale necesit, ca o condiie de baz, o bun organizare a reparrii i intreinerii
utilajului. Acest lucru este impus de faptul c in procesul folosirii lor productive, mij-
loacele fixe i utilajul de producie, ca o component a acestora, sunt supuse uzurii
fizice i morale .
Ca urmare a uzurii fizice a utilajului de producie are loc un proces de pierdere
treptat a valorii de intrebuinare i, in cele din urm, o pierdere a capacitii lui de a
satisface o necesitate social, ducand in final, in felul acesta, la pierderea valorii lui.
Uzura fizic a utilajului de producie, in condiiile folosirii utilajului in procesul
de producie, este insoit de transferarea valorii asupra produselor create i recupe-
rarea ei continu prin desfacerea acestora la diferii beneficiari .
In vederea meninerii caracteristicilor funcionale ale utilajului pe durata folo-
sirii lui i a funcionrii in condiii optime i cu posibiliti cat mai apropiate de cele
iniiale, in cadrul intreprinderilor se organizeaz un sistem de intreinere i reparare
a utilajului de producie .
Organizarea pe baze tiinifice a lucrrilor de intreinere i reparare a utilajelor tre-
buie s in seama de particularitile utilajului i de modul de uzur fizic a diferite-
lor pri componente ale acestora .
Din analiza comportamentului la uzura fizic a pieselor, semifabricatelor,
ansamblelor sau mecanismelor care compun utilajul de producie se constat c uzu-
ra lor se produce in mod diferit in timp . La un motor, de pild, cel mai rapid se uzea-
z lagrele, pistoanele, segmenii, in timp ce la alte piese, cum sunt axul cu came, ar-
borele motor .a., procesul de uzur este mai lent. Aceasta impune repararea pieselor
cu o uzur mai mare i folosirea in continuare a mainii.
Folosirea utilajului de producie in condiii optime necesit, de asemenea, efec-
tuarea in scopuri preventive a unor msuri de intreinere, care s impiedice uzura
prematur i operaii de control i revizie care s permit depistarea din timp a even-
tualelor defeciuni .
Ca urmare a particularitilor utilajelor de a se uza in mod neuniform,
concretizate in faptul c in timp ce unele piese sunt complet uzate, altele mai pot fi
folosite o perioad oarecare de timp, iar celelalte au o durat de folosire indelungat,
se impune din punct de vedere economic adoptarea unui sistem adecvat de
intreinere i reparare a acestora .
Pentru o intreprindere industrial intreinerea i repararea utilajului de pro-
ducie prezint o importan deosebit . Astfel, executarea acestor activiti in condi-
ii optime asigur funcionarea in mod normal a utilajelor de producie,
21
EXAMEN ATESTAT
Demontarea penelor din canalul lor se executa cu o bara de otel avind forma
unei dalti. Penele prevazute cu gauri de extragere se scot cu ajutorul suruburilor.
Penele cu calcai se extrag din locas cu ajutorul unui dispozitiv de tip surub-piulita.
Demontarea inelelor de siguranta se face cu ajutorul clestilor. Daca urechile
inelelor sunt rupte, demontarea se face cu ajutorul unor scule de forma surubel-
nitelor.
Demontarea lagarelor si bucselor se executa in functie de tipul acestora. Astfel,
demontarea lagarelor din doua bucati se executa cu scule obisnuite. Lagarele si
bucsele montate prin presare se demonteaza cu ajutorul diferitelor tipuri de prese.
Demontarea rulmentilor se face cu grija pentru a nu se deteriora alezajul,
arborele sau chiar rulmentul. Lipsa dispozitivelor de extras rulmenti nu duce la
ieftinirea reparatiilor, ci la cheltuieli inutile pentru repararea deteriorarilor sau chiar
inlocuirea rulmentilor. Scoaterea rulmentilor prin lovituri de ciocan nu este permisa
decat la rulmentii cu alezaj conic. La acesti rulmenti loviturile de ciocan se aplica
prin intermediul a doua pene care forteaza in mod uniform intre labirint si partile
fixe.
Celalalte tipuri de rulmenti se scot cu ajutorului unor dispozitive si extractoare.
Demontarea rulmentilor cu doua randuri de bile se executa fara a se prinde
ghiarele dispozitivului de marginile inelului interior, pentru a nu-l deteriora. Ex-
tragerea rulmentilor din piese cu dimensiuni mici se executa numai prin transmit-
erea presiunii pe inelui exterior.
Rulmentii montati cu strangere se demonteaza dupa ce in prealabil au fost in-
calziti cu ulei mineral la 90-100C.Incalzirea se face prin turnarea uleiului fierbinte
pe rulment, in timp ce arborele se protejeaza cu azbest.
Rotitele dintate montate prin strangere, se demonteaza cu ajutorul dis-
pozitivului si extractoarelor a caror constitutie este identica cu a acelora folosite la
demontarea rulmentilor. In cazul in care depresarea se face greu se procedeaza la
incalzirea rotii pana la temperaturi de 100-200C.Incalzirea trebuie sa se faca repede
pentru a nu se incalzi si arborele.
Demontarea instalatiei electrice trebuie sa se faca pe grupe, inscriptionand
fiecare conducta sau aparat. Acolo unde este cazul trebuie intocmita si schema
instalatiei electrice, daca aceasta nu se afla in cartea masini.
Curatirea si spalarea pieselor
Curatirea si spalarea pieselor ce urmeaza a fi reparate se face cu petrol,
detergenti sau diferite solutii, ca de exemplu: soda calcinata 3-5% dizolvata in apa,
avand temperatura de 60-80, in care se mai adauga 3-10 gr. sapun la litru de solutie,
pentru dizolvarea grasimilor .
Procesul de spalare are patru faze:
1. indepartarea noroiului sau a altor impuritati cu ajutorul razuitoarelor si al ma-
turilor;
2. spalarea pieselor in solutie incalzita;
3. spalarea in apa calda;
24
EXAMEN ATESTAT
reparatiei.
Constatarea defectelor
In cadrul operatiei de sortare se constata starea pieselor ,abaterile lor fata de
desenele de executie si conditiile tehnice inscrise in acestea,precum si care e cauza
defectarii survenite.
Cauzele defectarii pieselor pot fi:
de exploatare;
de fabricatie;
de constructie (proiectare).
Defectele de exploatare sunt cele mai frecvente.
Defectele de fabricatie provin din cauza greselilor comise in timpul procesului de
productie sau in cursul reparatiilor efectuate. Cele mai frecvente cauze sunt abaterile
fata de dimensiunile, tolerantele sau conditiile tehnice prevazute in desenele de ex-
ecutie, precum si la executie sau montaj.
Defectele de constructie pot apare ca urmare a unor greseli de proiectare.Daca
dimensiunile, calitatea materialului, tolerantele, tratamentul termic sunt stabilite
gresit, piesele se uzeaza prematur.
Piesele uzate vor fi sortate, la randul lor, dupa criteriile mentionate mai sus,
urmand ca fiecare grup sa fie studiat detaliat, spre a se lua masurile cele mai potrivite
pentru reconditionarea lor si pentru a se inlatura, in viitor, repetarea defectarii din
aceleasi cauze.
La operatia de constatare a defectelor se mai tine seama si de urmatoarele criterii.
Suruburile,prezoanele si piulitele trebuie sa aiba filetul curat, fara urme de strivire
sau lovire. Aceste defecte se admit numai daca dispar prin refiletare. Filetul nu
trebuie sa fie rupt mai mult de 1,5 spire sau strivit pe o jumatate de spira la 10 spire.
Gaurile pentru sprinturi si stifturi nu trebuie sa fie astupate sau deformate. Fusurile
arborilor si ale axelor trebuie sa aiba o forma cilindrica fara urme de lovire si fara ri-
zuri.
Canalele de pana trebuie sa fie curate, iar fetele laterale paralele.La rotile din-
tate, dantura trebuie sa fie curata, fara urme de ciupire si fara fisuri. Se admit numai
defectele care, in timpul reparatiei, pot fi eliminate. Uzura dintilor nu trebuie sa fie
mai mare de 0,2 din modulul rotii.
Suprafetele imbinarilor conice si cilindrice trebuie sa fie curate ,iar genera-
toarele suprafetelor rectilinii. Suprafetele conice se considera bune daca la controlul
cu vopsea aceasta acopera din suprafata conului.
La lagarele de rostogolire corpurile si caile de rulare nu trebuie sa prezinte
ciupituri sau urme de coroziune. Lagarele de alunecare trebuie sa aibe cuzinetii fara
urme de gripare, iar daca acestia au captuseala din compozitie se controleaza si
aderenta prin ciocanire, cuzinetului in stare suspendata, sunetul emis trebuind sa fie
cristalin. Cuzinetul de care captuseala nu adera are un zgomot infundat. O metoda
precisa pentru verificarea aderarii compozitiei la cuzinet este controlul cu ultrasun-
ete.
26
EXAMEN ATESTAT
7.3.TEHNOLOGIA DE REPARARE
A MASINII DE MORTEZAT
Pentru repararea masinii de mortezat se intocmesc urmatoarele documente :
1.Actul de constatare care cuprinde :
a. determinarea utilajului;
b. numarul de inventar;
c. data efectuarii constatarii;
d. locul;
e. cuprinsul defectatiei (piese defecte ce necesita remedieri, piese defecte ce
necesita inlocuiri);
f. beneficiarul reparatiei si cine executa lucrarea.
2.Fisa tehnologica care se intocmeste in baza actului de constatare si in
care se evidentiaza :
a. denumirea utilajului;
b. comanda de executie a reparatiei;
c. denumirea operatiei ce se executa;
d. norma tehnica;
e. manopera in ore;
f. materiale in unitati de masura si cantitatea necesara;
g. alte date care stau la baza calculului de cost al reparatiei .
Repararea principalelor subansambluri mecanice
ale masinii de mortezat
Repararea mesei : masa se uzeaza in zona canalelor T deprindere a pieselor.In
majoritatea cazurilor,printr-o exploatare necorespunzatoare mesele se prezinta cu
nervurile din zona canalelor T rupte si cu suprafata pentru prindere a pieselor cu
diferite denivelari,provenite din aschierea cu cutitele atunci cand lucratorii scapa
sculele pe masa masinii.
Repararea meselor uzate se face prin placare si comporta urmatoarele operatii:
frezarea si gaurirea mesei in zona uzata;
confectionarea ,prin frezare si gaurire ,a unei placi corespunzatoare locasului
frezat din zona uzata a mesei;
montarea placii prin suruburi pe masa uzata;
rectificarea suprafetei mesei.
Dupa repararea mesei se ajusteaza suprafetele de ghidare si repararea pieselor
mecanismului de ridicare a mesei.Suprafata de lucru a mesei trebuie sa fie perfect
plana.Se admit abateri intre 0,03 si 0,04 mm pe lungimea de 300 mm.
Repararea batiului : lucrarea consta in special in reparatia ghidajelor uzate si
lovite.Reparatia ghidajelor incepe prin curatirea cu razuitorul a rizurilor existente pe
suprafetele lor.apoi masina unealta se aseaza perfect orizontal .Precizia de instalare
este de cel putin 0,04 mm pe lungimea de 1000 mm.marimea uzurii ghidajelor se ver-
27
EXAMEN ATESTAT
ifica cu rigla si cu calibrul de interstitii.Daca uzura este de 0,5 mm sau mai are,corpul
se raboteaza.Uzurile si rizurile locale (cu lungimea de pana la 20 mm) se repara prin
incarcare cu aliaj de antifrictiune .Ghidajele cu uzura de 0,15-0,20 mm se rectifica si
se razuiesc,pentru a garanta o abatere de 0,02-0,03 mm pe lungimea de 1000 mm.
Repararea cutiilor de viteze si de avansuri : consta in repararea sau inlocui-
rea axelor,a bucselor ,a lagarelor de alunecare ,a rulmentilor,a rotilor dintate ,a
penelor,etc. ,care se uzeaza intimpul exploatarii masinii .Toate aceste piese se repara
prin procedee de reconditionare obisnuite.Fusurile arborilor se strunjesc si se rectifi-
ca,sau se reconditioneaza prin cromare ,prin calarea pe ele a unor bucse,precum si
prin alte procedee.Bucsele uzate se inlocuiesc cu altele noi.
Repararea transmisiilor prin curele : Defectele frecvente care se pot consta-
ta la transmisiile prin curele sunt :incovoierea arborilor ,uzura fusurilor arbor-
ilor,uzura lagarelor ,uzura curelelor si a rotilor de curea.Repararea rotilor de curea
consta in rectificarea suprfetei de lucru a obezii,reconditionarea alezajelor butucului
la dimensiunile corespunzatoare ajustajului prescris si reconditionarea asamblarii
prin pana a rotii si arborelui .
Repararea angrenajelor : se executa tinandu-se cont de natura si cauzele uz-
urii,de materialele din care sunt confectionate rotile dintate si precizia asamblarii.
Rotile de fonta cu dintii uzati in proportie de peste 20% se inlocuiesc.Rotile din otel
cu dinti uzati in proportie de peste 30% se inlocuiesc.La rotile care au modulul mai
mic de 6 mm,nu se admite inlocuirea dintilor rupti ;la cele cu modulul mai mare de 10
mm ,se admite inlocuirea a maximum trei dinti rupti,cu dinti sudati si rectificati,sau
cu dinti filetati;fusurile butucurilor se pot repara prin sudare.
Repararea cuplajelor :se realizeaza prin incarcarea cu sudura si prelucrarea
la dimensiunile initiale;piesele de legatura rigida sau elastica (bolturi,suruburi ,inele
)se inlocuiesc cu piese noi.
Repararea ambreiajelor :consta in inlocuirea garniturilor de frictiune
,rectificarea placilor de presiune ,reconditionarea sau inlocuirea elementelor de
asamblare si reglarea ambreiajelor.
28
EXAMEN ATESTAT
29
EXAMEN ATESTAT
30
EXAMEN ATESTAT
31
EXAMEN ATESTAT
10.BIBLIOGRAFIE
4.Imagini
http://www.google.com
32
EXAMEN ATESTAT
PROIECT
pentru
EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENELOR PROFESIONALE
PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI
DE CALIFICARE PROFESIONAL
NIVEL III
Tema:
MAINI DE RABOTAT.
REPARARE I NTREINERE
NDRUMTOR:
Elev:
Clasa:
2013
1
EXAMEN ATESTAT
2.CUPRINS
1.Tema proiectului 1
2.Cuprins 2
3.Argument 3
4.1.Generalitati 6
5.Masini de rabotat 6
6.1.Sisteme de reparatii 11
prin rabotare 25
10.Bibliografie 27
11.Anexe 28
2
EXAMEN ATESTAT
3.ARGUMENT
Absolvenii noului sistem de formare profesional, dobndesc abiliti, cu-
notine, deprinderi dezvoltand si o serie de abiliti cheie transferabile, cu scopul de
a sprijini procesul de nvare continu, prin posibilitatea unei reconversii
profesoinale flexibile catre meserii inrudite.
Fiecare dintre calificrile profesionale naionale necesit uniti de
competen cheie i uniti de competen profesionale. Competenele profesionale
sunt grupate n uniti de competen generale i specializate.
Cererea pieei i necesitatea formrii profesionale la nivel european au
reprezentat motivele eseniale pentru includerea abilitilor cheie n cadrul
Standardelor de Pregtire Profesional ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie s li se ofere
posibilitatea de a dobndi acele competene de baz care sunt importante pe piaa
muncii.
Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute astfel
nct s dezvolte abiliti de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de
munc, pentru asumarea rolului n societate ca persoane responsabile, care se
instruiesc pe tot parcursul vieii. Aceste cerine, necesare unei viei adaptate la
exigenele societii contemporane, au fost ncorporate n abilitile cheie
Fiecare nivel parcurs n domeniul Tehnic, implic dobndirea unor abiliti,
cunotine i deprinderi care permit absolvenilor fie s se angajeze, fie s-i continue
pregtirea la un nivel superior.
Pregtirea forei de munc calificate n conformitate cu standardele europene
presupune desfurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare i eval-
uare, centrate pe elev.
Noii angajai vor putea desfura sarcini non-rutiniere care implic
colaborarea n cadrul unei echipe.
Prin unitile de competene specializate din cadrul Curriculum-ului specific
nivelul 3 de calificare, elevul este solicitat n multe activiti practice care i stimu-
leaz i creativitatea. Orice activitate creativ va duce la o lrgire semnificativ a ex-
perienei i la aplicarea contient a cunotinelor dobndite.
apare o inrautatire brusca a insusirilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale
intregii masini-unelte, fapt care determina necesitatea raparatiei.
Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, utilajelor si instalatiilor
necesita cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un numeros
personal muncitor cu inalta calificare. Depistarea din timp si eliminarea cauzelor care
provoaca iesirea prematura din uz a organelor de masini au rezultate economice im-
portante:
micsoreaza opririle neproductive ;
maresc perioada dintre reparatii ;
reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi timp, pen-
tru alte lucrari, un mare numar de muncitori calificati.
Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor si
instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in unitatea de
timp si caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si chimice ale stra-
turilor superficiale ale metalului din care sunt confectionate piesele, de viteza relati-
va de deplasare a suprafetelor acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum si
de unii factori externi, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea
prelucrarii suprafetelor respective.
Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se produce
atit in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si din ca-
uza asa-zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza coroziunii sau
din alte cauze.
In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative, suprafetele
se distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este caracteristic pentru
imbinarile cu pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme etc.In
cazul miscarii de rotatie , sau rectilinii alternative , distrugerea suprafetelor are loc
mai ales datorita uzarii si strivirii.
In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utilaje si
instalatii: lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune si ale franelor,
suruburile conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele etc.
Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz atit datori-
ta cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructive sau a repararii
defectuoase.
Asemenea defecte sunt:
alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund
conditiilor de exploatare a pieselor;
alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale pieselor;
utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor;
datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in frecare;
alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe
suprafete de frecare;
rezistenta si rigiditatea insuficienta a pieselor si montarea sau reglarea inco-
recta a masinii,utilajului sau instalatiei.
4
EXAMEN ATESTAT
5
EXAMEN ATESTAT
5.MASINI DE RABOTAT
Rabotarea se efectueaz pe maini de rabotat longitudinal (raboteze) sau pe
maini de rabotat transversal (epinguri).
La rabotarea pe raboteze, masa mpreun cu piesa execut o micare rectilinie
alternativ. Avansul transversal, pe direcie perpendicular, este realizat de suportul
cuitului i se produce intermitent dup fiecare curs de lucru. Achia este luat nu-
6
EXAMEN ATESTAT
mai la cursa de lucru a mesei. Cu toate c la cursa n gol viteza este de 2 ... 3 ori mai
mare dect la cursa de lucru, totui pierderile de timp la cursele n gol fac ca rabotar-
ea s fie un procedeu mai puin productiv dect frezarea.
O caracteristic important a mainilor de rabotat longitudinal este aceea c au mai
multe suporturi portcuit: suporturi centrale i suporturi laterale, care permit prelu-
crarea simultan a mai multor suprafee ale piesei.
Pe epinguri, micarea rectilinie alternativ este executat de cuitul fixat n
portcuitul de pe berbecul mainii. Piesa de prelucrat fixat pe masa mainii primete
micarea de avans transversal, care se realizeaz intermitent, dup fiecare curs dub-
l a cuitului.
1.Placa de baz.
2.Sistem de rigidizare.
3.Masa mainii.
4.Menghina.
5.Sania portcuit.
6.Dispozitivul portcuit.
7.Berbecul.
8.Batiul.
9.Tabloul de comand.
10.Mecanismul cu culis
oscilant.
11.Motorul electric.
12.Mecanismul cu clichet.
13.Ghidaje.
14.Traversa.
9
EXAMEN ATESTAT
10
EXAMEN ATESTAT
13
EXAMEN ATESTAT
B. Partea electrica
1.Demontarea instalatiei electrice a transformatorului ,a tabloului electric si
verificarea aparaturii;
2.Demontarea,curatirea,spalarea pieselor motoarelor electrice;
3.Verificarea ,repararea bobinajului motoarelor electrice si al transformatoarelor
4.Inlocuirea aparaturii electrice deteriorate;
5.Inlocuirea lampii de iluminat si a diferitelor piese ce nu mai corespund;
6.Montarea ,probarea motoarelor electrice si transformatoarelor.
14
EXAMEN ATESTAT
15
EXAMEN ATESTAT
7.INTRETINEREA SI REPARAREA
MASINII DE RABOTAT
7.1. IMPORTANA I SARCINILE REPARRII UTILAJULUI
Desfurarea in mod ritmic a activitii de producie a unei intre-prinderi in-
dustriale necesit, ca o condiie de baz, o bun organizare a reparrii i intreinerii
utilajului. Acest lucru este impus de faptul c in procesul folosirii lor productive, mij-
loacele fixe i utilajul de producie, ca o component a acestora, sunt supuse uzurii
fizice i morale .
Ca urmare a uzurii fizice a utilajului de producie are loc un proces de pierdere
treptat a valorii de intrebuinare i, in cele din urm, o pierdere a capacitii lui de a
satisface o necesitate social, ducand in final, in felul acesta, la pierderea valorii lui.
Uzura fizic a utilajului de producie, in condiiile folosirii utilajului in procesul
de producie, este insoit de transferarea valorii asupra produselor create i recupe-
rarea ei continu prin desfacerea acestora la diferii beneficiari .
In vederea meninerii caracteristicilor funcionale ale utilajului pe durata folo-
sirii lui i a funcionrii in condiii optime i cu posibiliti cat mai apropiate de cele
iniiale, in cadrul intreprinderilor se organizeaz un sistem de intreinere i reparare
a utilajului de producie .
Organizarea pe baze tiinifice a lucrrilor de intreinere i reparare a utilajelor tre-
buie s in seama de particularitile utilajului i de modul de uzur fizic a diferite-
lor pri componente ale acestora .
Din analiza comportamentului la uzura fizic a pieselor, semifabricatelor,
ansamblelor sau mecanismelor care compun utilajul de producie se constat c uzu-
ra lor se produce in mod diferit in timp . La un motor, de pild, cel mai rapid se uzea-
z lagrele, pistoanele, segmenii, in timp ce la alte piese, cum sunt axul cu came, ar-
borele motor .a., procesul de uzur este mai lent. Aceasta impune repararea pieselor
cu o uzur mai mare i folosirea in continuare a mainii.
Folosirea utilajului de producie in condiii optime necesit, de asemenea, efec-
tuarea in scopuri preventive a unor msuri de intreinere, care s impiedice uzura
prematur i operaii de control i revizie care s permit depistarea din timp a even-
tualelor defeciuni .
Ca urmare a particularitilor utilajelor de a se uza in mod neuniform,
concretizate in faptul c in timp ce unele piese sunt complet uzate, altele mai pot fi
folosite o perioad oarecare de timp, iar celelalte au o durat de folosire indelungat,
se impune din punct de vedere economic adoptarea unui sistem adecvat de
intreinere i reparare a acestora .
Pentru o intreprindere industrial intreinerea i repararea utilajului de pro-
ducie prezint o importan deosebit . Astfel, executarea acestor activiti in condi-
ii optime asigur funcionarea in mod normal a utilajelor de producie,
16
EXAMEN ATESTAT
Demontarea penelor din canalul lor se executa cu o bara de otel avind forma
unei dalti. Penele prevazute cu gauri de extragere se scot cu ajutorul suruburilor.
Penele cu calcai se extrag din locas cu ajutorul unui dispozitiv de tip surub-piulita.
Demontarea inelelor de siguranta se face cu ajutorul clestilor. Daca urechile
inelelor sunt rupte, demontarea se face cu ajutorul unor scule de forma surubel-
nitelor.
Demontarea lagarelor si bucselor se executa in functie de tipul acestora. Astfel,
demontarea lagarelor din doua bucati se executa cu scule obisnuite. Lagarele si
bucsele montate prin presare se demonteaza cu ajutorul diferitelor tipuri de prese.
Demontarea rulmentilor se face cu grija pentru a nu se deteriora alezajul,
arborele sau chiar rulmentul. Lipsa dispozitivelor de extras rulmenti nu duce la
ieftinirea reparatiilor, ci la cheltuieli inutile pentru repararea deteriorarilor sau chiar
inlocuirea rulmentilor. Scoaterea rulmentilor prin lovituri de ciocan nu este permisa
decat la rulmentii cu alezaj conic. La acesti rulmenti loviturile de ciocan se aplica
prin intermediul a doua pene care forteaza in mod uniform intre labirint si partile
fixe.
Celalalte tipuri de rulmenti se scot cu ajutorului unor dispozitive si extractoare.
Demontarea rulmentilor cu doua randuri de bile se executa fara a se prinde
ghiarele dispozitivului de marginile inelului interior, pentru a nu-l deteriora. Ex-
tragerea rulmentilor din piese cu dimensiuni mici se executa numai prin transmit-
erea presiunii pe inelui exterior.
Rulmentii montati cu strangere se demonteaza dupa ce in prealabil au fost in-
calziti cu ulei mineral la 90-100C.Incalzirea se face prin turnarea uleiului fierbinte
pe rulment, in timp ce arborele se protejeaza cu azbest.
Rotitele dintate montate prin strangere, se demonteaza cu ajutorul dis-
pozitivului si extractoarelor a caror constitutie este identica cu a acelora folosite la
demontarea rulmentilor. In cazul in care depresarea se face greu se procedeaza la
incalzirea rotii pana la temperaturi de 100-200C.Incalzirea trebuie sa se faca repede
pentru a nu se incalzi si arborele.
Demontarea instalatiei electrice trebuie sa se faca pe grupe, inscriptionand
fiecare conducta sau aparat. Acolo unde este cazul trebuie intocmita si schema
instalatiei electrice, daca aceasta nu se afla in cartea masini.
Curatirea si spalarea pieselor
Curatirea si spalarea pieselor ce urmeaza a fi reparate se face cu petrol,
detergenti sau diferite solutii, ca de exemplu: soda calcinata 3-5% dizolvata in apa,
avand temperatura de 60-80, in care se mai adauga 3-10 gr. sapun la litru de solutie,
pentru dizolvarea grasimilor .
Procesul de spalare are patru faze:
1. indepartarea noroiului sau a altor impuritati cu ajutorul razuitoarelor si al ma-
turilor;
2. spalarea pieselor in solutie incalzita;
3. spalarea in apa calda;
19
EXAMEN ATESTAT
reparatiei.
Constatarea defectelor
In cadrul operatiei de sortare se constata starea pieselor ,abaterile lor fata de
desenele de executie si conditiile tehnice inscrise in acestea,precum si care e cauza
defectarii survenite.
Cauzele defectarii pieselor pot fi:
de exploatare;
de fabricatie;
de constructie (proiectare).
Defectele de exploatare sunt cele mai frecvente.
Defectele de fabricatie provin din cauza greselilor comise in timpul procesului de
productie sau in cursul reparatiilor efectuate. Cele mai frecvente cauze sunt abaterile
fata de dimensiunile, tolerantele sau conditiile tehnice prevazute in desenele de ex-
ecutie, precum si la executie sau montaj.
Defectele de constructie pot apare ca urmare a unor greseli de proiectare.Daca
dimensiunile, calitatea materialului, tolerantele, tratamentul termic sunt stabilite
gresit, piesele se uzeaza prematur.
Piesele uzate vor fi sortate, la randul lor, dupa criteriile mentionate mai sus,
urmand ca fiecare grup sa fie studiat detaliat, spre a se lua masurile cele mai potrivite
pentru reconditionarea lor si pentru a se inlatura, in viitor, repetarea defectarii din
aceleasi cauze.
La operatia de constatare a defectelor se mai tine seama si de urmatoarele criterii.
Suruburile,prezoanele si piulitele trebuie sa aiba filetul curat, fara urme de strivire
sau lovire. Aceste defecte se admit numai daca dispar prin refiletare. Filetul nu
trebuie sa fie rupt mai mult de 1,5 spire sau strivit pe o jumatate de spira la 10 spire.
Gaurile pentru sprinturi si stifturi nu trebuie sa fie astupate sau deformate. Fusurile
arborilor si ale axelor trebuie sa aiba o forma cilindrica fara urme de lovire si fara ri-
zuri.
Canalele de pana trebuie sa fie curate, iar fetele laterale paralele.La rotile din-
tate, dantura trebuie sa fie curata, fara urme de ciupire si fara fisuri. Se admit numai
defectele care, in timpul reparatiei, pot fi eliminate. Uzura dintilor nu trebuie sa fie
mai mare de 0,2 din modulul rotii.
Suprafetele imbinarilor conice si cilindrice trebuie sa fie curate ,iar genera-
toarele suprafetelor rectilinii. Suprafetele conice se considera bune daca la controlul
cu vopsea aceasta acopera din suprafata conului.
La lagarele de rostogolire corpurile si caile de rulare nu trebuie sa prezinte
ciupituri sau urme de coroziune. Lagarele de alunecare trebuie sa aibe cuzinetii fara
urme de gripare, iar daca acestia au captuseala din compozitie se controleaza si
aderenta prin ciocanire, cuzinetului in stare suspendata, sunetul emis trebuind sa fie
cristalin. Cuzinetul de care captuseala nu adera are un zgomot infundat. O metoda
precisa pentru verificarea aderarii compozitiei la cuzinet este controlul cu ultrasun-
ete.
21
EXAMEN ATESTAT
7.3.TEHNOLOGIA DE REPARARE
A MASINII DE RABOTAT
Pentru repararea masinii de rabotat se intocmesc urmatoarele documente :
1.Actul de constatare care cuprinde :
a. determinarea utilajului;
b. numarul de inventar;
c. data efectuarii constatarii;
d. locul;
e. cuprinsul defectatiei (piese defecte ce necesita remedieri, piese defecte ce
necesita inlocuiri);
f. beneficiarul reparatiei si cine executa lucrarea.
2.Fisa tehnologica care se intocmeste in baza actului de constatare si in
care se evidentiaza :
a. denumirea utilajului;
b. comanda de executie a reparatiei;
c. denumirea operatiei ce se executa;
d. norma tehnica;
e. manopera in ore;
f. materiale in unitati de masura si cantitatea necesara;
g. alte date care stau la baza calculului de cost al reparatiei .
Repararea principalelor subansambluri mecanice
ale masinii de rabotat
Repararea mesei : masa se uzeaza in zona canalelor T deprindere a pieselor.In
majoritatea cazurilor,printr-o exploatare necorespunzatoare mesele se prezinta cu
nervurile din zona canalelor T rupte si cu suprafata pentru prindere a pieselor cu
diferite denivelari,provenite din aschierea cu cutitele atunci cand lucratorii scapa
sculele pe masa masinii.
Repararea meselor uzate se face prin placare si comporta urmatoarele operatii:
frezarea si gaurirea mesei in zona uzata;
confectionarea ,prin frezare si gaurire ,a unei placi corespunzatoare locasului
frezat din zona uzata a mesei;
montarea placii prin suruburi pe masa uzata;
rectificarea suprafetei mesei.
Dupa repararea mesei se ajusteaza suprafetele de ghidare si repararea pieselor
mecanismului de ridicare a mesei.Suprafata de lucru a mesei trebuie sa fie perfect
plana.Se admit abateri intre 0,03 si 0,04 mm pe lungimea de 300 mm.
Repararea batiului : lucrarea consta in special in reparatia ghidajelor uzate si
lovite.Reparatia ghidajelor incepe prin curatirea cu razuitorul a rizurilor existente pe
suprafetele lor.apoi masina unealta se aseaza perfect orizontal .Precizia de instalare
este de cel putin 0,04 mm pe lungimea de 1000 mm.marimea uzurii ghidajelor se ver-
22
EXAMEN ATESTAT
ifica cu rigla si cu calibrul de interstitii.Daca uzura este de 0,5 mm sau mai are,corpul
se raboteaza.Uzurile si rizurile locale (cu lungimea de pana la 20 mm) se repara prin
incarcare cu aliaj de antifrictiune .Ghidajele cu uzura de 0,15-0,20 mm se rectifica si
se razuiesc,pentru a garanta o abatere de 0,02-0,03 mm pe lungimea de 1000 mm.
Repararea cutiilor de viteze si de avansuri : consta in repararea sau inlocui-
rea axelor,a bucselor ,a lagarelor de alunecare ,a rulmentilor,a rotilor dintate ,a
penelor,etc. ,care se uzeaza intimpul exploatarii masinii .Toate aceste piese se repara
prin procedee de reconditionare obisnuite.Fusurile arborilor se strunjesc si se rectifi-
ca,sau se reconditioneaza prin cromare ,prin calarea pe ele a unor bucse,precum si
prin alte procedee.Bucsele uzate se inlocuiesc cu altele noi.
Repararea transmisiilor prin curele : Defectele frecvente care se pot consta-
ta la transmisiile prin curele sunt :incovoierea arborilor ,uzura fusurilor arbor-
ilor,uzura lagarelor ,uzura curelelor si a rotilor de curea.Repararea rotilor de curea
consta in rectificarea suprfetei de lucru a obezii,reconditionarea alezajelor butucului
la dimensiunile corespunzatoare ajustajului prescris si reconditionarea asamblarii
prin pana a rotii si arborelui .
Repararea angrenajelor : se executa tinandu-se cont de natura si cauzele uz-
urii,de materialele din care sunt confectionate rotile dintate si precizia asamblarii.
Rotile de fonta cu dintii uzati in proportie de peste 20% se inlocuiesc.Rotile din otel
cu dinti uzati in proportie de peste 30% se inlocuiesc.La rotile care au modulul mai
mic de 6 mm,nu se admite inlocuirea dintilor rupti ;la cele cu modulul mai mare de 10
mm ,se admite inlocuirea a maximum trei dinti rupti,cu dinti sudati si rectificati,sau
cu dinti filetati;fusurile butucurilor se pot repara prin sudare.
Repararea cuplajelor :se realizeaza prin incarcarea cu sudura si prelucrarea
la dimensiunile initiale;piesele de legatura rigida sau elastica (bolturi,suruburi ,inele
)se inlocuiesc cu piese noi.
Repararea ambreiajelor :consta in inlocuirea garniturilor de frictiune
,rectificarea placilor de presiune ,reconditionarea sau inlocuirea elementelor de
asamblare si reglarea ambreiajelor.
24
EXAMEN ATESTAT
25
EXAMEN ATESTAT
26
EXAMEN ATESTAT
10.BIBLIOGRAFIE
4.Imagini
http://www.google.com
27
EXAMEN ATESTAT
11.ANEXE
11.1.FISA TEHNOLOGICA PENTRU REPARATII
28
EXAMEN ATESTAT
29
EXAMEN ATESTAT
PROIECT
pentru
EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENELOR PROFESIONALE
PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI
DE CALIFICARE PROFESIONAL
NIVEL III
Tema:
STRUNGUL REVOLVER.NTREINERE I
REPARARE
NDRUMTOR:
Elev:
Clasa: a XII a
2013
1
EXAMEN ATESTAT
2.CUPRINS
1.Tema proiectului 1
2.Cuprins 2
3.Argument 3
4.Introducere 6
6.1.Probleme generale.Clasificare 9
7.Strunguri revolver 11
9.1.Deservirea masinilor-unelte 22
10.Bibliografie 26
11.Anexe 27
2
EXAMEN ATESTAT
3.ARGUMENT
Absolvenii noului sistem de formare profesional, dobndesc abil-
iti, cunotine, deprinderi dezvoltand si o serie de abiliti cheie trans-
ferabile, cu scopul de a sprijini procesul de nvare continu, prin posibili-
tatea unei reconversii profesoinale flexibile catre meserii inrudite.
Fiecare dintre calificrile profesionale naionale necesit uniti de
competen cheie i uniti de competen profesionale. Competenele
profesionale sunt grupate n uniti de competen generale i specializate.
Cererea pieei i necesitatea formrii profesionale la nivel european
au reprezentat motivele eseniale pentru includerea abilitilor cheie n
cadrul Standardelor de Pregtire Profesional ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie
s li se ofere posibilitatea de a dobndi acele competene de baz care sunt
importante pe piaa muncii.
Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute
astfel nct s dezvolte abiliti de care tinerii au nevoie pentru ocuparea
unui loc de munc, pentru asumarea rolului n societate ca persoane
responsabile, care se instruiesc pe tot parcursul vieii. Aceste cerine,
necesare unei viei adaptate la exigenele societii contemporane, au fost
ncorporate n abilitile cheie
Fiecare nivel parcurs n domeniul Tehnic, implic dobndirea unor
abiliti, cunotine i deprinderi care permit absolvenilor fie s se anga-
jeze, fie s-i continue pregtirea la un nivel superior.
Pregtirea forei de munc calificate n conformitate cu standardele
europene presupune desfurarea instruirii bazate pe strategii moderne de
predare i evaluare, centrate pe elev.
Noii angajai vor putea desfura sarcini non-rutiniere care implic
colaborarea n cadrul unei echipe.
Prin unitile de competene specializate din cadrul Curriculum-
ului specific nivelul 3 de calificare, elevul este solicitat n multe activiti
practice care i stimuleaz i creativitatea. Orice activitate creativ va duce
la o lrgire semnificativ a experienei i la aplicarea contient a cu-
notinelor dobndite.
3
EXAMEN ATESTAT
4
EXAMEN ATESTAT
5
EXAMEN ATESTAT
4.INTRODUCERE
6
EXAMEN ATESTAT
tot mai mici. Mainile cu comand numeric, aprute n anii 60, au re-
prezentat primul pas spre realizarea n anii 70 a centrelor de prelucrare iar
apoi a sistemelor flexibile de fabricaie (celule flexibile 1975, linii flexibile-
1980) avnd n vrful ierarhiei sistemele CIM (1985).
8
EXAMEN ATESTAT
9
EXAMEN ATESTAT
10
EXAMEN ATESTAT
7.STRUNGURI REVOLVER
11
EXAMEN ATESTAT
12
EXAMEN ATESTAT
Fig.7.1.
13
EXAMEN ATESTAT
Fig.7.2.
14
EXAMEN ATESTAT
15
EXAMEN ATESTAT
Fig.7.3.
16
EXAMEN ATESTAT
8.INTRETINEREA SI REPARAREA
STRUNGURILOR REVOLVER
8.1. IMPORTANA I SARCINILE REPARRII UTILAJULUI
Desfurarea in mod ritmic a activitii de producie a unei intre-
prinderi industriale necesit, ca o condiie de baz, o bun organizare a re-
parrii i intreinerii utilajului. Acest lucru este impus de faptul c in proce-
sul folosirii lor productive, mijloacele fixe i utilajul de producie, ca o com-
ponent a acestora, sunt supuse uzurii fizice i morale .
Ca urmare a uzurii fizice a utilajului de producie are loc un proces de
pierdere treptat a valorii de intrebuinare i, in cele din urm, o pierdere a
17
EXAMEN ATESTAT
18
EXAMEN ATESTAT
19
EXAMEN ATESTAT
22
EXAMEN ATESTAT
23
EXAMEN ATESTAT
Art. 17. - Evacuarea deseurilor de la masini se va face ori de cate ori pre-
zenta acestora este stanjenitoare pentru desfasurarea procesului de
productie sau pentru siguranta operatorului si cel putin o data pe pe
schimb.
Art. 19. - (1) Gratarele din lemn de la masini vor fi mentinute curate si in
buna stare, evitandu-se petele de ulei.
24
EXAMEN ATESTAT
25
EXAMEN ATESTAT
10.BIBLIOGRAFIE
1.Norme de protectia muncii (NSSM 1)
http://www.iprotectiamuncii.ro/
4.Imagini
http://www.google.com
26
EXAMEN ATESTAT
11.ANEXE
11.1.PROCES TEHNOLOGIC DE STRUNJIRE PE
STRUNGUL REVOLVER
n figura 10.1. se prezint succesiunea fazelor de prelucrare a unei piese
avnd forma din figura h, pe un strung cu disc revolver automat, de fabri-
caie romneasc, tip DRT 32/40.
Succesiunea fazelor este urmtoarea:
a avansul barei (alimentarea cu semifabricat);
b strunjire longitudinal la cota 24 i prelucrarea suprafeei frontale de
capt;
c strunjire longitudinal cota 20, teire capt i profilare;
d strunjire cota 30 i prelucrare canal 186;
e strunjire cota 26;
f filetare M24 (cu dispozitivul de filetat);
g retezare pies.
Fig.11.1.
27
EXAMEN ATESTAT
Fig.11.2.Strungul revolver
1. Batiu.
2. Tabloul electric.
3. Cutia de avansuri si filete.
4. Sania longitudinala.
5. Arbore principal.
6. Sania radiala.
7. Capul revolver orizontal.
8. Tambur cu came.
9. Surub
10.Cama
11.Panou
12.Roata de manevra
13.Motor electric
28
EXAMEN ATESTAT
Fig.11.3.1.Schema cinematica
Schema cinematic a strungurilor revolver este alctuit din lanul ci-
nematic al micrii principale, lanul cinematic al acionrii cruciorului
intermediar i lanul cinematic al acionrii cruciorului capului revolver.
Arborele principal (fig. 11.3.1.) este acionat de motorul electric M prin lan-
ul cinematic 1-2-3-CV-4, schimbarea turaiei realizndu-se cu cutia de vite-
ze CV.
Lanul cinematic al acionrii cruciorului intermediar are ca elemen-
te finale arborele principal i mecanismul roat dinat-cremalier Z1Cr1.
Micarea de la arborele principal se transmite la crucior prin lanul cine-
matic 4-CV-5-6-7-S-CA-9-10- cutia C'-ll- mecanismul roat dinat-
cremalierZ1 Cr1.Cruciorul capului revolver este acionat de arborele
principal prin lanul cinematic 4-CV-5-6-7-S-CA-12-13-14,cutia C-15, roata
dinat Z2 i cremaliera Cr2.
29
EXAMEN ATESTAT
PROIECT
pentru
EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENELOR PROFESIONALE
PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI
DE CALIFICARE PROFESIONAL
NIVEL III
Tema:
STRUNGUL VERTICAL(CARUSEL).
NTREINERE I REPARARE
NDRUMTOR:
Elev:
Clasa:
2013
1
EXAMEN ATESTAT
2.CUPRINS
1.Tema proiectului 1
2.Cuprins 2
3.Argument 3
4.Introducere 6
6.1.Probleme generale.Clasificare 10
7.Strunguri Carusel 11
7.1.Generalitati 11
8.5.Intretinerea strungului 22
9.1.Deservirea masinilor-unelte 24
10.Bibliografie 28
2
EXAMEN ATESTAT
3.ARGUMENT
Absolvenii noului sistem de formare profesional, dobndesc abil-
iti, cunotine, deprinderi dezvoltand si o serie de abiliti cheie trans-
ferabile, cu scopul de a sprijini procesul de nvare continu, prin posibili-
tatea unei reconversii profesoinale flexibile catre meserii inrudite.
Fiecare dintre calificrile profesionale naionale necesit uniti de
competen cheie i uniti de competen profesionale. Competenele
profesionale sunt grupate n uniti de competen generale i specializate.
Cererea pieei i necesitatea formrii profesionale la nivel european
au reprezentat motivele eseniale pentru includerea abilitilor cheie n
cadrul Standardelor de Pregtire Profesional ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie
s li se ofere posibilitatea de a dobndi acele competene de baz care sunt
importante pe piaa muncii.
Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute
astfel nct s dezvolte abiliti de care tinerii au nevoie pentru ocuparea
unui loc de munc, pentru asumarea rolului n societate ca persoane
responsabile, care se instruiesc pe tot parcursul vieii. Aceste cerine,
necesare unei viei adaptate la exigenele societii contemporane, au fost
ncorporate n abilitile cheie
Fiecare nivel parcurs n domeniul Tehnic, implic dobndirea unor
abiliti, cunotine i deprinderi care permit absolvenilor fie s se anga-
jeze, fie s-i continue pregtirea la un nivel superior.
Pregtirea forei de munc calificate n conformitate cu standardele
europene presupune desfurarea instruirii bazate pe strategii moderne de
predare i evaluare, centrate pe elev.
Noii angajai vor putea desfura sarcini non-rutiniere care implic
colaborarea n cadrul unei echipe.
Prin unitile de competene specializate din cadrul Curriculum-
ului specific nivelul 3 de calificare, elevul este solicitat n multe activiti
practice care i stimuleaz i creativitatea. Orice activitate creativ va duce
la o lrgire semnificativ a experienei i la aplicarea contient a cu-
notinelor dobndite.
3
EXAMEN ATESTAT
4
EXAMEN ATESTAT
5
EXAMEN ATESTAT
4.INTRODUCERE
6
EXAMEN ATESTAT
tot mai mici. Mainile cu comand numeric, aprute n anii 60, au re-
prezentat primul pas spre realizarea n anii 70 a centrelor de prelucrare iar
apoi a sistemelor flexibile de fabricaie (celule flexibile 1975, linii flexibile-
1980) avnd n vrful ierarhiei sistemele CIM (1985).
8
EXAMEN ATESTAT
9
EXAMEN ATESTAT
10
EXAMEN ATESTAT
7.STRUNGURI CARUSEL
7.1.GENERALITATI
Sunt destinate prelucrrii pieselor n form de disc de diametre i
reuti mari. Datorit poziiei verticale a arborelui principal, prezint mai
multe avantaje fa de strungurile frontale:
prinderea i centrarea pieselor pe platoul mainii se realizeaz mult
mai uor i mai precis;
arborele principal este solicitat la compresiune astfel c preia mult
mai bine greutile mari ale pieselor prelucrate;
permit prelucrarea unor piese foarte mari, avnd diametrul pn la
25 [m];
realizeaz o precizie de prelucrare superioar;
au productivitate mare;
avnd dimensiuni mai mici n plan orizontal, asigur o utilizare mai
bun a spaiului de producie.
Clasificarea strungurilor carusel se face n principal dup trei criterii:
dup construcie, privind numrul montanilor, strungurile carusel
sunt: cu un montant i cu doi montani;
dup tipul traversei, pot fi cu travers fix, destinate prelucrrii
pieselor de nlime mic ([mm]), i cu travers mobil;
dup gradul de universalitate, exist strunguri universale, destinate
produciei individuale i de serie mic, i strunguri speciale, destinate
prelucrrii unui anumit tip de pies n producia de serie mare.
11
EXAMEN ATESTAT
12
EXAMEN ATESTAT
13
EXAMEN ATESTAT
Fig.7.2.3.Schema cinematica
14
EXAMEN ATESTAT
15
EXAMEN ATESTAT
16
EXAMEN ATESTAT
17
EXAMEN ATESTAT
8.INTRETINEREA SI REPARAREA
STRUNGURILOR CARUSEL
8.1. IMPORTANA I SARCINILE REPARRII UTILAJULUI
Desfurarea in mod ritmic a activitii de producie a unei intre-
prinderi industriale necesit, ca o condiie de baz, o bun organizare a re-
parrii i intreinerii utilajului. Acest lucru este impus de faptul c in proce-
sul folosirii lor productive, mijloacele fixe i utilajul de producie, ca o com-
ponent a acestora, sunt supuse uzurii fizice i morale .
Ca urmare a uzurii fizice a utilajului de producie are loc un proces de
pierdere treptat a valorii de intrebuinare i, in cele din urm, o pierdere a
capacitii lui de a satisface o necesitate social, ducand in final, in felul
acesta, la pierderea valorii lui.
Uzura fizic a utilajului de producie, in condiiile folosirii utilajului in
procesul de producie, este insoit de transferarea valorii asupra produse-
lor create i recuperarea ei continu prin desfacerea acestora la diferii be-
neficiari .
In vederea meninerii caracteristicilor funcionale ale utilajului pe
durata folosirii lui i a funcionrii in condiii optime i cu posibiliti cat
mai apropiate de cele iniiale, in cadrul intreprinderilor se organizeaz un
sistem de intreinere i reparare a utilajului de producie .
Organizarea pe baze tiinifice a lucrrilor de intreinere i reparare a utila-
jelor trebuie s in seama de particularitile utilajului i de modul de uzu-
r fizic a diferitelor pri componente ale acestora .
Din analiza comportamentului la uzura fizic a pieselor, semifabricatelor,
ansamblelor sau mecanismelor care compun utilajul de producie se con-
stat c uzura lor se produce in mod diferit in timp . La un motor, de pild,
cel mai rapid se uzeaz lagrele, pistoanele, segmenii, in timp ce la alte
piese, cum sunt axul cu came, arborele motor .a., procesul de uzur este
mai lent. Aceasta impune repararea pieselor cu o uzur mai mare i folosi-
rea in continuare a mainii, fr a renuna la utilizarea ei .
Folosirea utilajului de producie in condiii optime necesit, de ase-
menea, efectuarea in scopuri preventive a unor msuri de intreinere, care
s impiedice uzura prematur i operaii de control i revizie care s per-
mit depistarea din timp a eventualelor defeciuni .
Ca urmare a particularitilor utilajelor de a se uza in mod neuniform,
concretizate in faptul c in timp ce unele piese sunt complet uzate, altele
mai pot fi folosite o perioad oarecare de timp, iar celelalte au o durat de
folosire indelungat, se impune din punct de vedere economic adoptarea
unui sistem adecvat de intreinere i reparare a acestora .
18
EXAMEN ATESTAT
19
EXAMEN ATESTAT
Organizarea locului de munc este una din cele mai importante con-
diii pentru obinerea unei productiviti nalte. Sculele si instrumentele de
msurat vor fi aezate n dreapta strungarului. Nu este permis aezarea
sculelor pe ghidajul patului.
Dup folosire, sculele trebuie aezate la locurile lor iniiale pentru a
nu se pierde timp cu cutarea lor. In dulapul de scule s fie ntotdeauna or-
dine i curenie perfect . Dulapul de scule este mprit n dou pri ega-
le printr-un perete despritor vertical. In despritura de sus se in obiec-
tele uoare, documentele, desenele. Lng acestea se pot aeza aparatele de
msurat. Sub ele se aranjeaz cuitele de strung, grupate dup mrime i
scopul lor de utilizare. Intr-o cutie separat, pe rafturi, se in burghiele,
adncitoarele. tarozii, alezoarele, portcuitele. Cheile, mandrinele i alte scu-
le i dispozitive mai grele se in n rafturile de jos.
Strungarul trebuie s se ngrijeasc ca, nainte de a ncepe lucrul, lo-
cul de munc s fie asigurat cu material sau semifabricate de prelucrat pn
la primirea altor piese sau a altei comenzi. Dac se ntmpl eventuale de-
fecte (avarii) , trebuie s se respecte cu , strictee, prescripiile din planurile
de operaii. La executarea pieselor noi, nainte de a ncepe operaia respec-
tiv s se studieze cu atenie desenul, s se pregteasc cuitele, sculele, in-
strumentele i aparatele de msurat i dispozitivele care vor fi eventual ne-
cesare.
La terminarea schimbului se cur maina, se strng achiile de pe
locul de munc, se terge maina de emulsia de rcire i se ung uor cu ulei
suprafeele de alunecare. Sculele, instrumentele de msurat se terg
cu,atenie i se aaz la locurile lor, n dulap.
20
EXAMEN ATESTAT
8.5.INTRETINEREA STRUNGULUI
22
EXAMEN ATESTAT
23
EXAMEN ATESTAT
24
EXAMEN ATESTAT
Art. 17. - Evacuarea deseurilor de la masini se va face ori de cate ori pre-
zenta acestora este stanjenitoare pentru desfasurarea procesului de
productie sau pentru siguranta operatorului si cel putin o data pe pe
schimb.
25
EXAMEN ATESTAT
Art. 19. - (1) Gratarele din lemn de la masini vor fi mentinute curate si in
buna stare, evitandu-se petele de ulei.
26
EXAMEN ATESTAT
27
EXAMEN ATESTAT
10.BIBLIOGRAFIE
http://www.iprotectiamuncii.ro/
4.Imagini
http://www.google.com
28