Sunteți pe pagina 1din 442

EXAMEN ATESTAT

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU


OLTENIA

Nr. ______ din _________

PROIECT
pentru

EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENELOR PROFESIONALE
PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI
DE CALIFICARE PROFESIONAL
NIVEL III

Calificarea: TEHNICIAN MECANIC PENTRU NTREINERE I


REPARAII

Tema:
REPARAREA I NTREINEREA
ARBORILOR I OSIILOR

NDRUMTOR:

Elev:
Clasa:

2013

1
EXAMEN ATESTAT

2.CUPRINS
1.Tema proiectului 1

2.Cuprins 2

3.Argument 3

4.Osii si arbori 6

4.1.Caracteristici tehnice.Clasificari 6

4.2.Clasificarea arborilor si osiilor 6

5.Materiale si tehnologii 10

5.1.Materiale utilizate 10

5.2.Elemente constructive 11

5.3.Fenomene de uzura.Cauze 13

5.4.Tipuri caracteristice de uzuri 14

5.5.Calitatea lubrifiantilor utilizati 15

6.Procese tehnologice de reparare a arborilor 16

6.1.Elementele proceselor tehnologice 16

6.2.Documentatia necesara elaborariiprocesului tehnologic 17

6.3.Reconditionarea arborilor prin sudare 18

6.3.1.Sudarea oxiacetilenica 19

6.3.2.Incarcarea prin sudare electrica 19

6.3.3.Incarcarea pieselor prin sudare cu plasma 20

6.3.4.Reconditionarea prin metalizare 21

6.3.5.Cromarea 23

6.3.6.Reconditionarea pieselor prin bucsare 24

7.Tehnologii generale aplicate 25

7.1.Sisteme de reparatii 25

7.2.Documentatia tehnologica 25

8.Norme de tehnica securitatii muncii la intretinerea si repararea arborilor 26

8.1. Norme de tehnica securitatii muncii la intretinere si reparare 26

10.Bibliografie 28

2
EXAMEN ATESTAT

3.ARGUMENT
Absolvenii noului sistem de formare profesional, dobndesc abiliti, cu-
notine, deprinderi dezvoltand si o serie de abiliti cheie transferabile, cu scopul de
a sprijini procesul de nvare continu, prin posibilitatea unei reconversii
profesoinale flexibile catre meserii inrudite.
Fiecare dintre calificrile profesionale naionale necesit uniti de
competen cheie i uniti de competen profesionale. Competenele profesionale
sunt grupate n uniti de competen generale i specializate.
Cererea pieei i necesitatea formrii profesionale la nivel european au
reprezentat motivele eseniale pentru includerea abilitilor cheie n cadrul
Standardelor de Pregtire Profesional ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie s li se ofere
posibilitatea de a dobndi acele competene de baz care sunt importante pe piaa
muncii.
Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute astfel
nct s dezvolte abiliti de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de
munc, pentru asumarea rolului n societate ca persoane responsabile, care se
instruiesc pe tot parcursul vieii. Aceste cerine, necesare unei viei adaptate la
exigenele societii contemporane, au fost ncorporate n abilitile cheie
Fiecare nivel parcurs n domeniul Tehnic, implic dobndirea unor abiliti,
cunotine i deprinderi care permit absolvenilor fie s se angajeze, fie s-i continue
pregtirea la un nivel superior.
Pregtirea forei de munc calificate n conformitate cu standardele europene
presupune desfurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare i eval-
uare, centrate pe elev.
Noii angajai vor putea desfura sarcini non-rutiniere care implic
colaborarea n cadrul unei echipe.
Prin unitile de competene specializate din cadrul Curriculum-ului specific
nivelul 3 de calificare, elevul este solicitat n multe activiti practice care i stimu-
leaz i creativitatea. Orice activitate creativ va duce la o lrgire semnificativ a ex-
perienei i la aplicarea contient a cunotinelor dobndite.

Lucrarea de atestat REPARAREA I NTREINEREA ARBORILOR I OSIILOR


implica elevul in atingerea Standardelor de Pregatire Profesionala specifice
pregatirii sale in domeniul tehnic.
In timpul functionarii masinilor, utilajelor si instalatiilor are loc o uzare
nentrerupta a suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de masini din componen-
3
EXAMEN ATESTAT

ta acestora.Din aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari, forma, di-
mensiunile, precum si starea suprafetelor. La o anumita valoare a acestor modificari
apare o inrautatire brusca a insusirilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale
intregii masini-unelte, fapt care determina necesitatea raparatiei.
Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, uitlajelor si instalatiilor
necesita cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un numeros
personal muncitor cu inalta calificare. Depistarea din timp si eliminarea cauzelor care
provoaca iesirea prematura din uz a organelor de masini au rezultate economice im-
portante:
micsoreaza opririle neproductive ;
maresc perioada dintre reparatii ;
reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi timp, pen-
tru alte lucrari, un mare numar de muncitori calificati.
Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor si
instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in unitatea de
timp si caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si chimice ale stra-
turilor superficiale ale metalului din acre sunt confectionate piesele, de viteza relati-
va de deplasare a suprafetelor acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum si
de unii factori externi, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea
prelucrarii suprafetelor respective.
Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se produce
atit in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si din ca-
uza asa-zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza coroziunii sau
din alte cauze.
In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative, suprafetele
se distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este caracteristic pentru
imbinarile cu pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme etc.In
cazul miscarii de rotatie , sau rectilinii alternative , distrugerea suprafetelor are loc
mai ales datorita uzarii si strivirii.
In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utilaje si
instalatii: lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune si ale franelor,
suruburile conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele etc.
Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz atit
datorita cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructive sau a
repararii defectuoase.
Asemenea defecte sunt:
alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund
conditiilor de exploatare a pieselor;
alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale pieselor;
utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor;
datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in frecare;
alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe
suprafete de frecare;
4
EXAMEN ATESTAT

rezistenta si rigiditatea insuficienta a pieselor si montarea sau reglarea inco-


recta a masinii,utilajului sau instalatiei.
Exploatarea corecta a masinilor ,utilajelor si instalatiilor in bune conditii maresc
considerabil durata de serviciu.
Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea sistemelor de
siguranta , de blocare si a limitatoarelor. Cresterea duratei de serviciu a pieselor
masinilor, uilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin perfectionarea metodelor de
reparare, marirea rezistentei la uzarea pieselor, controlul uzarii principalelor
imbinari, modernizarea subansamblurilor, mecanismelor etc..
Obtinerea unei productii de buna calitate este conditia obligatorie pentru stabi-
lirea marimii uzarii limita a organelor componente, ale masinilor ,utilajelor si
instalatiilor.Aceasta se refera in primul rind la piesele principale
ca:batiuri,mese,arbori principali, etc., de care depind precizia si calitatea executiei.
In cazul masinilor-unelte, precizia de functionare depinde de precizia pozitiei si
directiei deplasarii pieselor si a subansamblurilor in raport cu ghidajele batiuri-
lor.reducerea preciziei geometrice a batiurilor, ca urmare a uzarii, inrautateste brusc
caracteristicile de exploatare ale masinilor-unelte.

Elaborarea lucrarii de atestat a permis atingerea unor unitati de competenta :


1. Comunicare si iteratie.
2. Asigurarea calitatii.
3. Igiena si securitatea muncii.
4. Lucrul in echipa.
5. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei

5
EXAMEN ATESTAT

4.ARBORI SI OSII
4.1.CARACTERISTICI TEHNICE.CLASIFICARI
Arborii sunt organe de maini cu micare de rotaie, destinate s transmit un
moment de torsiune in lungul axei lor i s susin piesele intre care se transmite
acest moment.
Prile componente ale arborelui sunt : corpul arborelui (a); poriunile
de calare (b); poriunile de reazem (c), numite i fusurile arborelui.

Fig.4.1.1.Arbore.Parti componente
Poriunile de calare sunt reprezentate de tronsoanele pe care se monteaz
piesele susinute de arbore, care pot fi: roi dinate, roi de curea, roi de lan, semi-
cuplaje etc. Aceste poriuni se pot executa cilindrice i mai rar conice; forma conic
este preferat in cazul montrilor i demontrilor repetate sau atunci cand se impune
o centrare mai precis a roii pe arbore.
Fusurile sunt materializate de prile arborelui cu care acesta se reazem in
carcas. In cazul lagrelor cu alunecare, se execut fusuri cilindrice, conice sau
sferice; la lagrele cu rulmeni, fusul se execut sub form cilindric, diametrul
fusului alegandu-se in funcie de diametrul interior al rulmentului.

4.2.CLASIFICAREA ARBORILOR SI OSIILOR


Pentru lagrele cu rostogolire, fusurile se execut cilindrice relativ scurte in
cazul montrii unui singur rulment cu corpurile de rostogolire dispuse pe un rand,
sau mai lungi in cazul montrii a doi rulmeni sau a unui rulment avand corpurile
de rostogolire dispuse pe dou sau mai multe randuri. Diametrele acestor fusuri se
aleg dup diametrul interior al rulmentului. Uneori, fusurile arborelui se execut co-
nice avand conicitatea egal cu cea a alezajului rulmenilor oscilani cu bile sau cu
role butoi, rumenilor cu role cilindrice de mrime mare etc.
Pentru lagrele cu alunecare, fusurile se execut cilindrice, conice sau sferice,
cele mai utilizate fiind fusurile cilindrice care au diametrul mai mic decat al treptei
6
EXAMEN ATESTAT

alturate, pentru simplificarea montajului i pentru obinerea de umeri de sprijin


pentru fixarea axial a lagrelor.
Fusurile conice se folosesc pentru a avea posibilitatea reglrii jocului din lagr
prin deplasarea axial a arborelui iar cele sferice doar in cazul unor arbori elastici,
cu deformaii de incovoiere foarte mari.

Clasificarea arborilor
Arborii drepi (fig.4.1.2, a, ..., d) sunt cel mai frecvent folosii in transmisiile
mecanice. Sunt utilizai ca arbori de transmisie, pentru fixarea organelor de transmi-
sie (roi dinate, roi de curea, roi de lan, semicuplaje etc.) sau ca arbori principali ai
mainilor unelte, unde servesc la fixarea organelor de lucru (sculelor). Seciunea ar-
borelui, pe lungime, care poate fi constant sau variabil in trepte, este determinat
de repartiia sarcinilor (momente de torsiune, momente de incovoiere, fore axiale)
de-a lungul axei sale i de tehnologia de execuie i montaj. Pentru arborii care sunt
solicitai numai la torsiune i momentul de torsiune este distribuit pe toat lungimea
acestora, se utilizeaz seciunea constant (fig.4.1.2, a).
Pentru arborii solicitai la torsiune i incovoiere, la care, de regul, momentul
de torsiune nu acioneaz pe toat lungimea, iar momentul incovoietor este variabil
pe lungimea acestora, fiind mai mic spre capete, se utilizeaz seciunea variabil in
trepte (fig.4.1.2, b). Acetia se apropie de grinda de egal rezisten, permit fixarea
axial a organelor susinute i asigur un montaj uor; se recomand c piesele mon-
tate pe arborii in trepte s treac liber pan la suprafeele lor de montaj, pentru a se
evita deteriorarea diferitelor suprafee i slbirea strangerii ajustajelor.
7
EXAMEN ATESTAT

Suprafeele exterioare ale arborilor pot fi netede (fig.4.1.2, a i b) sau canelate (fig.1.2,
c). Arborii netezi se folosesc, cu precdere, in construcia reductoarelor, iar arborii
canelai in construcia cutiilor de viteze.

Fig.4.1.2.Clasificarea arborilor
Arborii drepi se execut, de regul, cu seciunea plin. Atunci cand se impun
condiii severe de greutate sau atunci cand este necesar introducerea prin arbore a
unui alt arbore (arborii coaxiali ai cutiilor de viteze planetare sau arborii cutiilor de
viteze cu axe fixe ale unor tractoare, prin interiorul crora trece arborele prizei de
putere), acetia se execut tubulari (fig.4.1.2, d).
Domeniile de folosire a arborilor drepi se refer la: reductoarele de turaie de
uz general, ansamblele transmisiei automobilelor i tractoarelor (cutii de viteze, cutii
de distribuie, reductoare de turaie, prize de putere etc.), utilajele tehnologice, arbo-
rii principali ai mainilor unelte etc.
Arborii cotii (fig.4.1.2, e) se folosesc in construcia mecanismelor de tip biel-
manivel, pentru transformarea micrii de translaie in micare de rotaie (la mo-
toarele cu ardere intern) sau invers (la compresoare, prese, maini de forjat). Ace-
tia au dou sau mai multe fusuri paliere, dispuse pe lungimea arborelui, pentru a asi-
gura o rigiditate mare construciei i unul sau mai multe fusuri manetoane, de legtu-
r cu biela (bielele mecanismului). Arborii cotii sunt prevzui cu contragreuti,
8
EXAMEN ATESTAT

pentru echilibrarea static i dinamic, construcia i calculul lor fiind specifice do-
meniului de utilizare.
Arborii flexibili (fig.4.1.2, f, g i h) formeaz o grup special de arbori, la care
axa geometric are o form variabil in timp. Acetia se folosesc pentru transmiterea
momentelor de torsiune intre subansamble care ii schimb poziia relativ in timpul
funcionrii. Sunt confectionai din cateva straturi de sarm, infurate strans i in
sensuri diferite, sensul de infurare al ultimului strat fiind invers sensului de rotaie
al arborelui, pentru a realiza, in timpul transmiterii micrii, strangerea straturilor
interioare de ctre stratul exterior (fig.4.1.2, f).
Pentru protecia arborelui impotriva deteriorrii i a murdriei i pentru men-
inerea unsorii consistente intre spire, arborele elastic se introduce intr-o manta me-
talic (fig.4.1.2, g) sau executat din estur cauciucat (fig.4.1.2, h).Arborele flexibil
se racordeaz la elementele intre care se transmite micarea cu ajutorul armturilor
de capt.
Arborii transmit momente de torsiune, solicitarea lor caracteristic fiind torsi-
unea, dei uneori solicitarea la incovoiere poate fi predominant.

Fig.4.1.3.
In figura 4.1.3 sunt prezentate cateva exemple caracteristice de arbori:
a-arbore cu axa geometric dreapt i seciune constant;
b- arbore cu seciunea variabil (in trepte);
carborele principal al unui strung;
9
EXAMEN ATESTAT

darbore cotit cu un singur cot;


e arbore flexibil.
Forma i dimensiunile arborilor sint in funcie, indeosebi, de rolul funcional, reparti-
zarea sarcinilor pe lungime, tehnologia de fabricaie i condiiile de montaj impuse.

5.MATERIALE SI TEHNOLOGII
5.1.MATERIALE UTILIZATE
Alegerea materialului din care se execut arborii este determinat de: tipul ar-
borelui, condiiile de rezisten i rigiditate impuse, modul de rezemare (tipul lagre-
lor), natura organelor montate pe arbore (roi fixe, roi baladoare etc.).
Arborii drepi se execut din oeluri carbon obinuite (pentru construcii) i
de calitate i din oeluri aliate. Oelurile aliate se folosesc numai in cazuri speciale:
cand pinionul este confecionat din otel aliat i face corp comun cu arborele, la arbori
puternic solicitai, la turaii inalte, in cazul restriciilor de gabarit, la osiile autovehi-
culelor etc; oelurile aliate, tratate termic sau termochimic, se folosesc numai in m-
sura in care acest lucru este impus de durata de funcionare a lagrelor, canelurilor
sau a altor suprafee funcionale.
Pentru arborii drepi , se recomand:
oeluri de uz general pentru construcii , pentru arborii i osiile care nu necesit tra-
tament termic;
oeluri carbon de calitate de mbuntire i oeluri aliate de imbuntire (40 Cr
10, 41 CrNi 12 etc.), pentru arbori mediu soliciti i durata medie de funcionare a
fusurilor i a canelurilor;
oeluri carbon de calitate de cementare i oeluri aliate de cementare (13 CrNi 30
etc.), pentru arbori puternic solicitai i pentru arborii care funcioneaz la turaii
inalte.
Ca semifabricate, pentru arborii de dimensiuni mici i medii, se folosesc lami-
nate rotunde, iar la producia de serie semifabricate matriate; pentru arborii de di-
mensiuni mari se folosesc semifabricate forjate sau turnate. Arborii drepi se prelu-
creaz prin strunjire, suprafeele fusurilor i ale canelurilor, urmand s se rectifice.

Arborii cotii i, in general, arborii grei se execut din font cu grafit nodular
sau din font modificat, care confer arborilor sensibilitate mai redus la concentra-
torii de tensiuni, proprieti antifriciune i de amortizare a ocurilor i vibraiilor,
concomitent cu avantajul unor importante economii de material i de manoper; in
alte cazuri se poate folosi fonta maleabila perlitic, fonta aliat sau oelul turnat. Ar-
borii cotii se execut prin turnare sau forjare. Semifabricatele forjate se obin prin
forjare in mai multe treceri i inclziri, in matrie inchise. Fusurile i manetoanele se
rectific.

10
EXAMEN ATESTAT

Fig.5.1.Arbore cotit
Arborii flexibili se confecioneaz din sarm de oel carbon, cu diametrul de
0,3 ... 3 mm, tras la rece. Mantaua arborilor flexibili este metalic, putand fi prevzu-
t i cu straturi de estura i cauciuc. Mantaua metalic se realizeaz dintr-o plat-
band de oel zincat, cu seciune profilat, infurat, fiind etanat cu nur de
bumbac. Mantaua din estur cauciucat este format dintr-un arc din banda de oel,
tratat termic, i dintr-o tres de bumbac acoperit cu cauciuc cu inserii de estur.
Arborele flexibil se racordeaz la elementele intre care se transmite micarea cu aju-
torul armturilor de capt.

5.2.ELEMENTE CONSTRUCTIVE
La proiectarea arborilor, o atenie deosebit trebuie acordat formei construc-
tive, care influeneaz rezistena la oboseal, corectitudinea fixrii axiale a organelor
susinute, tehnologicitatea i costul acestora.
In continuare, se prezint msuri constructive pentru diminuarea concentrato-
rilor de tensiuni, in funcie de tipul concentratorului.
Concentratorul trecere de seciune (salturile de diametre)
raz de racordare, in cazul cand diferena intre trepte este mic (fig.5.2.1,. a);
dou raze de racordare diferite (fig.5.2.1, b) sau racordare de form eliptic, in
cazul arborilor foarte solicitai (fig.5.2.1, c);
teirea captului treptei de diametru mare, pentru treceri mici de seciune
(fig.5.2.1, d);
teirea captului treptei de diametru mare, combinat cu racordare la treapta
de diametru mic (fig.5.2.1, e), pentru treceri de seciune mari;
raz de racordare, combinat cu canal de descrcare pe treapta de diametru
11
EXAMEN ATESTAT

mare (fig.5.2.1, f);


raz de racordare, combinat cu executarea unei guri pe treapta de diametru
mare (fig.5.2.1, g);
canale de trecere, executate la captul treptei de diametru mic (fig.5.2.1, h); la
arbori de dimensiuni mari, se recomand soluia din fig.5.2.1, i;
degajare interioar, executat in treapta de diametru mare (fig.5.2.1, j);
canale de trecere, combinate cu degajare interioar (fig.5.2.1, k); soluia asigur
creterea rezistenei la oboseal, accesul pietrei de rectificat pe toat lungimea
tronsonului de diametru mic i un sprijin axial corect al organelor montate pe arbore;
raz de racordare, care necesit msuri speciale: teirea piesei susinute
(fig.5.2.1, l); intrebuinarea de piese suplimentare (fig.5.2.1, m).

Fig.5.2.1.Diminuarea concentratorilor de tensiuni

Concentratorul canal de pan sau caneluri


canalele de pan se recomand s se execute cu capetele rotunjite (fig.5.2.1, n),
fiind preferate canalele executate cu freze disc (fig.5.2.1, o);

12
EXAMEN ATESTAT

se prefer arborii canelai cu ieirea canelurilor racordat, la care diametrul ex-


terior al poriunii canelate este egal cu diametrul arborelui (fig.5.2.1, p);
Concentratorul presiune de capt, din zonele de contact arbore organe
susinute
ingroarea poriunii de calare (fig.5.2.1, r);
teirea sau rotunjirea muchiilor butucului (fig.5.2.1, s);
subierea marginilor butucului (fig.5.2.1, t);
executarea canalelor de descrcare in arbore (fig.5.2.1, u) sau in butuc
(fig.5.2.1, v).

5.3.FENOMENUL DE UZURA.CAUZE
In construcia i funcionarea mainilor i utilajelor frecarea uscat nu este sin-
gurul productor de uzare, deoarece in anumite condiii chiar in prezena lubrifiantu-
lui, poate avea loc contactul dintre micro-asperitile suprafeelor in contact.
Uzura pieselor reprezint un fenomen complex distructiv, care are ca efect
modificarea treptat a dimensiunilor in timpul exploatrii, ca urmare a frecrii supra-
feelor de contact.
In practic uzarea poate fi provocat in prezena lubrifiantului de urmtoarele
tipuri de frecare: limit (onctuoas prin aderen sau semiuscat); semifluid (mix-
t); elasto-hidrodinamic ( HHD ) i fluid ( hidrodinamic, gazodinamic, magneto-
hidrodinamic ).
Frecarea limit este caracterizat prin interpunerea unuia sau mai multor stra-
turi subiri moleculare de lubrifiant, care, de regul, impiedic contactul direct. In
acest caz, stratul de lubrifiant, format pe suprafaa in frecare, este legat prin aceasta
prin puternice fore de adeziune molecular ( de unde i numele de frecare prin ade-
ren).
Frecarea limit are importan practic deoarece reduce considerabil uzarea
suprafeelor in contact, reprezentand un fel de barier impotriva uzrii. De aceea in
aceste condiii se recomand folosirea unor aditivi cu onctuozitate i presiune extre-
m, folosirea unor lubrifiani solizi ( grafit, bisulfur de molibden ) sau acoperirea cu
un strat depus chimic ( oxid sau sulfur metalic ). Frecarea limit se intalnete la
asamblrile care funcioneaz la temperaturi ridicate, asamblarea piston-bol, seg-
ment-cilindru.
Frecarea semifluid (mixt) apare la limita frecrii flaide, atunci cand supra-
feele conjugate prezint un anumit grad de rugozitate. In acest caz, dei pelicula de
lubrifiant are o grosime corespunztoare, este intrerupt temporar, datorit
varfurilor proeminente ale microasperitilor, aprand contactul direct dintre supra-
fee.
Frecarea semifluid nu poate fi evitat in regimurile tranzitorii ale mainilor (
pornire - oprire ), cand pelicula de lubrifiant nu s-a format sau cand viteza scade
mult, schimbandu-se eventual i sensul micrii. In acest regim de frecare pot aprea

13
EXAMEN ATESTAT

simultan trei situaii: contactul direct al varfurllor mai proeminente ale asperitilor
celor dou suprafee, regimul onctuos, regimul de lubrifiere fluid.
Se deduce c regimul de frecare semifluid nu este un regim de funcionare normal, ci
unul tranzitoriu, a crui durat s fie cat mai redus.
Frecarea fluid in regim hidrodinamic i hidrostatic, prin prezena lubrifian-
tului asigur o separare teoretic perfect a suprafeelor de contact, printr-o pelicul
continu i portant de lubrifiant a crui grosime minim este mai mare decat suma
inlimilor maximale ale microasperitilor suprafeelor. Dac grosimea peliculei hm
= 10...100mm, sau chiar mai mult, lubrifierea se numete cu film gros, iar cand grosi-
mea peliculei aste hm = 1...10mm, lubrifierea este cu film subire de lubrifiant.
In cazul frecrii fluide hidrodinamice, realizarea filmului de lubrifiant se datorete
micrii relative a suprafeelor i se intalnete des la lagrale cu alunecare.
In cazul frecrii fluide hidrostatice, pelicula portant se creaz prin introduce-
rea lubrifiantului sub presiune, in funcie de mrimea presiunii medii din lagr,
obinandu-se i o bun rotire, stabilitate, reglaj.

5.4.TIPURI CARACTERISTICE DE UZURI


A. Uzarea prin frecare
Este cauzat atat de frecarea exterioar i de frecarea din structura pieselor.
Defectele generate de frecarea exterioar a pieselor fac parte din grupa defectelor de
uzare ce pot fi inlturate. Frecarea care genereaz defectele structurale ce afecteaz
durabilitatea pieselor considerate defecte ce nu pot fi inlturate.
B. Uzarea de adeziune
Este cauzat de aciunea simultan a componentei de natur mecanic i a celei
cauzat de forele moleculare sau atomice.
O consecina a uzrii prin adeziune este uneori griparea care apare la sarcini
mari in lipsa lubrifiantului sau la strpungerea peliculei, in urma producerii unor
temperaturi locale ridicate. Adeziunile sau microjonciunile puternice ce se creeaz
nu mai pot fi forfecate i deplasarea relativ inceteaz, cupla de frecare fiind astfel
blocat. Presiunea de gripaj variaz in funcie de viteza tangenial i de materialele
cuplei.
C.Uzarea de abraziune.
Cauza acestui proces pur mecanic este prezena particulelor dure abrazive in-
tre suprafeele in contact sau de asperitile mai dure ale uneia dintre suprafeele in
contact.
Este uor de recunoscut dup urmele orientate pe direcia de micare. Caracte-
rul nu se schimb, indiferent dac particulele abrazive provin din afar sau sunt con-
inute intr-unul din corpurile de frecare, cum ar fi de exemplu, cazul pieselor recondi-
ionate prin metalizare, cromare, oelizare sau sudare.
D. Uzarea prin oboseal i imbtranirea materialelor.
Oboseala materialelor pieselor apare la piesele solicitate la sarcini armonice
sau alternante, fr s se observe urme de deformaii remanente.
14
EXAMEN ATESTAT

Uzarea prin oboseal se produce la frecarea de rostogolire. Pe suprafeele de lucru


ale rulmenilor i pe flancurile roilor.
Oboseala materialelor produce i degradarea pieselor, ele devin nerecondiionabile,
deoarece se poate produce i ruperea.
E. Uzarea prin coroziune
Coroziunea pieselor poate fi punctiform i intarcriatalin, care afecteaz rezis-
tena mecanic i la oboseala a materialelor.
In cazul coroziunii mecanochimice i tribochimice are loc aciunea simultan a
mediului corosiv i a solicitrilor mecanice statice ( coroziune de tensionare ) sau pe-
riodice ( de oboseal ).
La maini procesul de uzare prin oxidare este caracteristic fusurilor de arbori
i coroziunea de contact dintre suprafeele metalice cu diferite poteniale dar i din-
tre metale i piese nemetalice.

5.5.CALITATEA LUBRIFIANTILOR UTILIZATI


Lubrifianii trabuie s aib o bun stabilitate chimic, o vascozitate corespun-
ztoare, caliti de oncuozitate, s nu conin acizi sau impuniti mecanice.
Vascozitatea influeneaz direct asupra grosimii i vitezei de formare a pelicu-
lei, fiind influenat mai mult de temperatur decat de presiune. Deci uzura este cu
atat mai mare cu cat viscozitatea este mai mic.
Lubrifiantul trebuie s adere, s fie adsorbit la suprafaa pieselor pentru a asi-
gura o frecare semiuscat. Pentru aceasta este necesar o vascositate ridicat, o bun
onctuozitate. Pentru creterea onctuozitii se adaug cantiti mici de acizi grai, ca-
re duc la micorarea coeficientului de frecare. Acetia ins duc la intensificarea rit-
mului de uzur chimic.
In vederea micorrii uzurii trebuie respectat jocul care asigur ungerea lichi-
d, iar la alegerea lubrIfianilor trebuie respectate cu strictee normele in vigoare.

15
EXAMEN ATESTAT

6.PROCESE TEHNOLOGICE
DE REPARARE A ARBORILOR
6.1.ELEMENTELE PROCESULUI TEHNOLOGIC
In decursul procesului tehnologic de recondiionare, utilajele supuse reparaiei
parcurg mai multe etape, intr-o anumit ordine impus de desfurarea logic a pro-
cesului tehnologic, cum ar fi: pregtirea utilajului pentru reparare, demontarea aces-
tuia n ansambluri, subansambluri i piese componente, splarea i sortarea pieselor,
recondiionarea pieselor reparabile i nlocuirea celor nereparabile, asamblarea i ro-
darea utilajului, recepia i vopsirea lui.
Prin proces tehnologic de reparaie se inelege partea din procesul de producie
al unitii de reparaii, care cuprinde totalitatea aciunilor ce se intreprind pentru re-
stabilirea formelor i dimensiunilor iniiale ale pieselor ce se recondiioneaz sau
prin realizarea unor dimensiuni noi, de reparaie, pentru realizarea calitii suprafe-
elor, precum i realizarea caracterului iniial al ajustajelor asamblrilor uzate.
Astfel, in procesul de producie al unitilor de reparaie se intalnete tehnolo-
gia demontrii utilajului, tehnologia recondiionrii pieselor reparabile, tehnologia de
reparaie a unor piese de mare uzur (buce, axe simple, roi dinate etc.) i tehnologia
asamblrii.
Procesele tehnologice de reparaie se elaboreaz in mai multe situaii i anume:
cu ocazia recondiionrii unor piese pentru care nu sunt elaborate procese
tehnologice tip, sau atunci cand dei acestea exist, posibilitile unitii de re-
parat nu permit aplicarea lor. In acest caz se intocmesc procese tehnologice de
recondiionare prin metode existente care ins trebuie s asigure aceleai con-
diii tehnice;
atunci cand pentru imbuntirea condiiilor de funcionare se face modifica-
rea constructiv a unor ansambluri sau piese la utilaje aflate in exploatare cu-
rent;
in cazul cand se schimb natura materialului (mai ales in cazul inlocuirii
materialelor metalice cu materiale nemetalice de obicei materiale plastice sau
compozite;
atunci cand se pune in aplicare o propunere de inovaie sau raionalizare pri-
vind natura materialului, forma constructiv, sau modificarea a insi tehnolo-
giei de recondiionare.
Procesele tehnologice de recondiionare se intocmesc in scopul de a stabili me-
toda de reparaie privind demontarea, recondiionarea i asamblarea, care s asigure
condiiile tehnice impuse, iar pe de alt parte s fie i cea mai productiv (dintre me-
todele posibile de aplicare), s permit stabilirea normelor de timp pe baza crora s
se poat face calculul pentru necesarul de materiale, piese de schimb, scule i dispozi-
tive i in final, s permit calcularea preului de cost al reparrii.

16
EXAMEN ATESTAT

6.2.DOCUMENTATIA NECESARA ELEBORARII


PROCESULUI TEHNOLOGIC DE REPARARE
In momentul introducerii in reparaie a utilajului se intocmete foaia de consta-
tare general, iar dup splare i demontare foaia de constatare detaliat. Aceast
documentaie este necesar nu atat pentru intocmirea tehnologiei de recondiionare,
cat mai ales pentru stabilirea pieselor uzate, distruse complet, sau lips, care vor fi
recondiionate sau inlocuite.
1. Foaia de constatare general se intocmete in momentul primirii in repara-
ie i cuprinde date care se refer la:
aspectul exterior al mainii, menionandu-se starea in care se gsete, dac
anumite organe sau subansamble sunt distruse sau lipsesc etc.;
pe cat posibil precizia strii tehnice a motorului, transmisiei etc.;
precizarea felului in care au fost executate ingrijirile tehnice i volumul de lu-
crri executat de la darea in exploatare sau de la ultima reparaie;
felul reparaiei ce urmeaz a se efectua;
alte indicaii.
2. Foaia de constatare detaliat, in baza creia se face i antecalculaia repa-
raiei, trebuie s conin date referitoare la lucrrile de efectuat, precum i date asu-
pra necesarului de materiale i piese pentru efectuarea reparaiei.
Pentru inlocuirea documentaiei tehnologice sub form de file tehnologice sau
plane de operaii, in care se precizeaz metodele de recondiionare i succesiunea
lor, sunt necesare ca date iniiale, urmtoarele:
desenele de execuie ale pieselor ce se recondiioneaz;
desenele sau cotele suprafeele de uzur ale pieselor cu tolerane i abateri;
desenele complete a subansamblului sau ansamblului din care fac parte piesa
cu ajustajele recomandate;
caracteristicile tehnice ale utilajului existent in unitatea de reparaie care exe-
cut recondiionarea;
normele tehnice de control i recepie;
volumul produciei (dat de tipul unitii de reparat).
a. Desenul de execuie a piesei ce se recondiioneaz reprezint una din datele
iniiale cele mai importante pentru intocmirea procesului tehnologic de recon-
diionare.
b. Cu ajutorul desenelor sau a cotelor suprafeelor de uzur se stabilete meto-
da i traseul tehnologic de recondiionare, cu ajutorul cruia se intocmete fia tehno-
logic sau planul de operaii.
c. Desenele de ansamblu i subansamblu din care face parte piesa, sunt necesa-
re pentru stabilirea tehnologiei de demontare i montare a acesteia. Desenele conin
date referitoare la dimensiunile de gabarit, caracterul ajustajelor i precizia elemen-

17
EXAMEN ATESTAT

tului de inchidere a lanului de dimensiuni. Caracterul ajustajului de multe ori este


dat in desenul de execuie.
d. Pentru intocmirea unui proces tehnologic optim este necesar s se cunoasc
caracteristicile tehnice ale utilajelor existente, privind posibilitile de prelucrare din
punct de vedere al dimensiunilor pieselor, a preciziei pe care o poate asigura, a echi-
pamentului tehnologic de care dispune etc. In baza listei utilajului existent in unitatea
de reparat i a caracteristicilor acestora, se intocmete traseul tehnologic de prelu-
crare, cu alte cuvinte se nominalizeaz metodele de prelucrare.
e. Punctul de control din unitatea de reparat trebuie s fie inzestrat cu norme
de control i recepie. Normele de control sunt necesare pentru trierea pieselor i
constatarea defectelor pe care le prezint dup demontare, stabilindu-se piesele bu-
ne, piesele pentru recondiionat i piesele rebut. De asemenea, aceste norme stau la
baza controlului interoperaional i final al produselor prelucrate. Pe lang preciza-
rea condiiilor tehnice pe care trebuie s le indeplineasc piesele, se stabilesc metode
i aparatul sau instrumentul de control. Normele de recepie stabilesc de asemenea
condiiile tehnice privind ansamblul, subansamblul sau produsul finit, piesele ce se
recondiioneaz, precum i aparatura indicat in aa fel incat produsul s-i recapete,
pe cat posibil, parametrii de funcionare iniiali.
f. Volumul produciei reprezint de asemenea o dat iniial important pen-
tru c, funcie de mrimea acestuia, se vor stabili tehnologia de recondiionare prin
fie tehnologice (in cazul unui volum mic de producie, in cazul produciei individuale
sau de serie mic la care nomenclatura produciei este foarte variat), sau se
intocmesc plane de operaii (in cazul unei producii de serie mijlocie sau mare, cu o
nomenclatur ceva mai redus, la un volum de producie mare).

6.3.RECONDITIONAREA ARBORILOR PRIN SUDARE


Datorit avantajelor pe care le prezint, sudarea este un procedeu tehnologic
de baz folosit in atelierele i uzinele de reparaii.
La recondiionarea pieselor privind imbinarea sau sudarea fusurilor i crptu-
rilor, precum i pentru incrcarea cu material a prilor uzate de la organele mobile
se folosete sudarea oxiacetilenic sau electric.
De obicei, sudarea oxiacetilenic se folosete pentru recondiionarea pieselor
din font i metale neferoase, iar sudarea electric pentru incrcarea suprafeelor
uzate ale pieselor din oel.
Ca metode mai noi pentru incrcarea cu metal a pieselor uzate se folosete
incrcarea sub strat de flux i prin vibrocontact.
Pentru a aprecia posibilitile de sudare a fiecrui material trebuie s se in seama
de urmtoarele insuiri ale lor:
cu cat conductivitatea termic este mai mare, cu atat necesit un consum mai
mare de cldur i o metod mai rapid de sudare;
coeficientul de dilatare termic determinat (mai ales la font) producerea de
tensiuni interne, fisuri etc.;
18
EXAMEN ATESTAT

dac temperatura de topire a aliajului este apropiat de temperatura de fierbe-


re a unuia din componentele sale, se ingreuneaz sudarea;
metalele in stare topit absorb gazele;
rezistena electric a metalelor e mult mai mare la temperatur ridicat;
coninutul de carbon i elemente de aliere ingreuneaz realizarea unei bune
suduri.
Pentru prevenirea formrii oxizilor i inlturarea celor formai, se folosesc fluxuri
care au compoziia funcie de materialul prelucrat.

6.3.1.SUDAREA OXIACETILENICA
Gazul cel mai utilizat pentru acest gen de sudur este acetilena, care degaj cea
mai mare cantitate de cldur in comparaie cu hidrogenul, gazele de iei etc. El se
obine cu ajutorul unor generatoare ce pot fi: cu carbid in ap, cu ap peste carbid i
prin contact. Ultimul tip este mai des folosit i funcioneaz prin cufundarea periodi-
c a carbidului in ap.
Presiunea de lucru este de 400 mm H2O, iar incrcarea cu carbid de 5 kg,
obinandu-se debitul de 3500 l/h.
Arderea acetilenei se realizeaz in curent de oxigen, duza sulfatului fiind astfel
construit incat temperatura flcrii difer in funcie de zona de sudare. Sudarea se
execut cu flacr secundar (zona II), deoarece aici temperatura este maxim.
In cazul flcrii neutre (raportul O2/C2H2 este de 1 1,2) exist un nucleu puternic
luminos i bine conturat, alb i de form cilindric. La sudarea cu exces de O2, flacra
devine oxidant i capt o nuan albstruie, iar nucleul i conul acesteia se mico-
reaz. Flacra devine carburant, in cazul excesului de acetilen, nucleul alungindu-
se foarte mult spre zona a doua .
Ca material de adaos se folosete sarm i vergele turnate, care vor fi lipsite de
grsimi, oxizi, zgur i vopsea.

6.3.2.INCARCAREA PRIN SUDARE ELECTRICA


Recondiionarea pieselor uzate prin sudare electric este un procedeu aplicat
larg i pe scar industrial in intreprinderile, seciile i atelierele de reparaii. Acest
procedeu de recondiionare are o mare productivitate, iar zona de influen termic
este mult mai mic (cu grosimea de numai 2-6 mm), ceea ce face ca atat materialul de
adaos, cat i piesa s aib proprieti mecanice superioare.
Inainte de recondiionare, piesa se cur prin splare-degresare, i se
indeprteaz oxizii sau vopseaua de pe suprafaa care urmeaz a fi incrcat.
Sudarea electric se poate efectua la rece sau la cald. Dac sudarea se face la
cald atunci piesa se preinclzete la temperaturi diferite, in funcie de materialul din
care a fost fabricat (tabelul 2.1).

19
EXAMEN ATESTAT

La executarea acestei operaii se folosesc electrozi care au un inveli special de


flux, pentru a putea proteja metalul topit impotriva aciunii oxigenului i a azotului
din aer.
Electrozii cu inveli subire (0,15-0,55 mm) se utilizeaz pentru sudarea piese-
lor mai puin solicitate, supuse la sarcini statice. Cel cu inveli gros (care reprezint
25-30% din diametrul total al electrodului) se intrebuineaz la sudarea pieselor im-
portante din oel carbon i oeluri aliate care sunt supuse unor regimuri grele de lu-
cru, la sarcini dinamice, la frecri intense etc. Inveliul conine substane care for-
meaz gaze (amidon, fin comestibil, rumegu de lemn, celuloz etc.), zgur (feld-
spat, nisip cuaros, marmur etc.) cu proprieti dezoxidante (feromangan, ferosiliciu
etc.), toate legate printr-un liant (sticl solubil, clei organic, dextrin etc.).
Substanele din prima categorie realizeaz un strat gazos care protejeaz meta-
lul topit contra aciunii aerului, iar stratul de zgur incetinete rcirea i permite
compactizarea sudurii. Pentru sudarea oelurilor aliate, in stratul de flux se introduc
elemente de aliere (crom, molibden, mangan etc.).

6.3.3.INCARCAREA PIESELOR PRIN SUDARE CU PLASMA


Sub form de plasm, materia se caracterizeaz nu numai prin temperaturile
inalte dar i printr-o mare densitate de energie, putand fi folosit, cu succes, in proce-
sul de prelucrare a aliajelor metalice care, fie c se prelucreaz greu, fie c nu pot fi
prelucrate prin alte procedee.
1. cu ajutorul arcului electric, avand temperaturi de 6000-15000 0K i presiuni de
ordinul celei atmosferice; arcul electric se poate obine in curent continuu (pentru
puteri pan la 100 kW) sau in curent alternativ (pentru puteri mai mari de 100 kW ;
2. cu ajutorul curentului de inalt frecven, la temperaturi de 6000 0K i presiuni
inferioare celei atmosferice; acest procedeu este mai economic, puterea maxim a
generatorului fiind pan la caiva kilowai.
Exist unele deosebiri intre procedeul de recondiionare prin sudare cu arc
electric i cel de recondiionare cu jet de plasm. Astfel, la arcul electric mediul ioni-
zat il constituie aerul, pe cand plasma se dezvolt intr-un format dintr-un gaz (numit
plasmogen) care se injecteaz din spatele electrodului. Aerul ionizat, precum i gaze-
le dezvoltate ale arcului electric de sudur se gsesc la presiunea atmosferic, in timp
ce la plasm gazul plasmogen se introduce sub presiune, ceea ce determin viteze
mari de curgere.
Coloana arcului electric de sudur se dezvolt liber, pe cat vreme jetul de
plasm este puternic trangulat atat mecanic prin existena unei diuze la ajutaj cat
i termic din cauza unei mari diferene de temperaturi intre plasm i pereii diuzei
ajutajului care sunt rcii cu ap, dar i electromagnetic, ca urmare a atraciei dintre

20
EXAMEN ATESTAT

curenii electrici paraleli. Avand in vedere forma coloanei, la arcul electric de sudare
aceasta este tronconic iar la jetul de plasm este cilindric. In sfarit, temperatura
arcului electric de sudare este considerabil mai mic decat cea a plasmei.
Atat cercetrile cat i practica au demonstrat c electrozii trebuie fabricai din
wolfram aliat, pentru a asigura o ardere stabil a plasmei, precum i pentru o intensi-
ficare a emisiunii termolectrice.
De asemenea, tot in practic se demonstreaz c uzura electrodului pentru
generarea plasmei depinde nu numai de materialul din care este confecionat ci i de:
gazul plasmogen folosit, temperatura electrodului, regimul de lucru etc.

6.3.4.RECONDITIONAREA PRIN METALIZARE


Instalaia de metalizare cu pulberi metalice este de tipul cu flacr (gaze) i se
compune din:
aparatura de metalizare, alctuit din: pistol de metalizare, set diuze arztor,
set complet de pulberi metalice (cu duriti intre 20 65 HRC), reductoare de
presiune, past izolant ;
sursa de combustie, format din recipiente de acetilen i oxigen;
sursa de aer comprimat pentru pulverizare;
instalaiile auxiliare (de rcire, de control etc.).
Presiunea de lucru a gazelor de combustie este de 0,4 0,5 MPa cand se folosete
oxigen i de 2 MPa cand se utilizeaz acetilen.
Pulberile metalice folosite ca materiale de adaos sunt amestecuri de metale ni-
chel, cobalt, fier, crom, cupru, aluminiu, molibden etc. cu fondani in proporie rigu-
ros stabilit pe cale experimental.

Fig.6.3.4.1.Instalatia de metalizare
Instalaia este alctuit dintr-un pistol de metalizat, un sistem de conducte
pentru transportul oxigenului, oxiacetilenei, al aerului comprimat i un motor de
21
EXAMEN ATESTAT

acionare.
Pistolul de metalizat are in componena dou role de ghidare, una fix si una
reglabil cu ajutorul unui urub de reglare. Pistolul are in partea superioar un capac
ce poate fi indeprtat pentru facilitarea accesului in zona de lucru a rolelor iar in par-
tea inferioar este prevzut cu o tij pentru transportul amestecului oxigen-acetilen.
Capul pistolului este compus dintr-o diuz, piulia pentru fixarea diuzei i un ramifi-
cator.
Sistemul de acionare este compus din motorul electric, semicuplele de rotaie, ar-
borele melcat i roata melcata.

Fig.6.3.4.2.Pistol de metalizare
Dispozitivul de metalizare se poate amplasa pe strungul universal, pe sania
port-cuit, in locul cuitului de strung.
Arborele de recondiionat este amplasat i fixat in universalul mainii-unelte
executand o micare de rotaie iar micarea de avans este realizat de sania port-
cutit, pe care este amplasat dispozitivul de metalizare. Turaia axului principal al
mainii unelte se alege astfel incat viteza periferic a piesei de metalizat s nu de-
paeasc 1,5-2m/min, iar distana dintre punctul de topire si suprafaa piesei va fi de
minim 100 mm apoi se mrete, pentru a se evita incalzirea excesiv a piesei.
Materialul de adaos (sarma calibrat) este tras in interiorul pistolului de rola
reglabil si ghidat de rola fix. Rolele au practicate cate un canal de ghidare prevzut
cu striaii care ajut la tragerea sarmelor. Amestecul de oxigen-acetilen este realizat
in interiorul pistolului, in tija de amestec i transportat ctre capul pistolului, in
diuz.
Flacra oxiacetilenic, aprins de la o surs extern, realizeaz topirea

22
EXAMEN ATESTAT

materialului in particule fine, sub form de spray care este apoi pulverizat spre su-
prafaa de metalizat de ctre jetul de aer comprimat. Ajuns in contact cu suprafaa de
recondiionat, spray-ul se solidific, realizand incrcarea pe suprafaa dorit.

6.3.5.CROMAREA
Cromul depus pe cale electrolitic are culoare argintieopac i este foarte dur
(600 1200 HB). El se poate depune pe suprafaa pieselor de recondiionat fabricate
din oel, font, cupru, alam, aliaje de aluminiu etc. Stratul de crom are rezisten la
coroziune mare, un coeficient de frecare mic, precum i duritate i rezisten la uzur
mari. Rezistena la rupere a stratului scade odat cu creterea grosimii lui. Odat
cu creterea grosimii stratului scade i rezistena la oboseal, care poate fi restabilit
dac piesei i se aplic un tratament termic de revenire (la 150 250 0C timp de trei
ore).
Umectarea cu ulei a suprafeei stratului de crom se face greu; din aceast cauz freca-
rea este semiuscat, dezavantaj eliminat la cromarea poroas.
Electrolitul folosit la cromare este o soluie apoas de anhidrid cromic (CrO3)
cu adaos de acid sulfuric (H2SO4). Anozii bii de cromare sunt insolubili i se confec-
ioneaz din plumb pur sau aliaj de plumb i stibiu
Tensiunea aplicat la electrozii bii este de 6 10 V. Depunerea continu de
crom pe pies duce la scderea concentraiei de anhidrid cromic, ceea ce face nece-
sar completarea sistematic a bii cu electrolit. La anod se degaj o mare cantitate
de oxigen, care oxidand plumbul, scade randamentul de depunere a stratului de
crom.
Pentru a preveni o astfel de situaie, periodic, anozii trebuie curai de peroxi-
dul de plumb cu ajutorul unor soluii de acid sulfuric i de bioxid de sodiu. Pentru o
bun cromare este necesar ca raportul dintre anhidrida cromic i acidul sulfuric din
electrolit s se menin constant, optim fiind 90 120.
Micorarea acestui raport duce la scderea capacitii de difuziune a electroli-
tului, precum i a randamentului. Mrirea lui peste limita admis sporete cantitatea
de gaze degajat (hidrogen i oxigen) i favorizeaz apariia fisurilor in stratul de
crom depus. Concentraia de anhidrid cromic i acid sulfuric determin trei catego-
rii de electrolit care conduc la randamente diferite i proprieti specifice .
Regimul electrolizei influeneaz structura, proprietile i aspectul exterior al
stratului de crom depus. Densitatea de curent variaz in limite largi intre 10 100
A/dm2 i chiar pan la 200 A/dm2. Dac densitatea de curent este mare durata opera-
iunii se micoreaz iar randamentul crete.
Tensiunea aplicat la electrozii bii este de 6 10 V. Depunerea continu de
crom pe pies duce la scderea concentraiei de anhidrid cromic, ceea ce face nece-
sar completarea sistematic a bii cu electrolit. La anod se degaj o mare cantitate
de oxigen, care oxidand plumbul, scade randamentul de depunere a stratului de
crom. Pentru a preveni o astfel de situaie, periodic, anozii trebuie curai de peroxi-
23
EXAMEN ATESTAT

dul de plumb cu ajutorul unor soluii de acid sulfuric i de bioxid de sodiu. Pentru o
bun cromare este necesar ca raportul dintre anhidrida cromic i acidul sulfuric din
electrolit s se menin constant, optim fiind 90 120.

6.3.6.RECONDITIONAREA PIESELOR PRIN BUCSARE


Procedeul se utilizeaz pentru eliminarea uzurii suprafeelor cilindrice blo-
curi de cilindri, alezaje pentru rulmeni, fusuri de arbori etc.
Fusul de capt al unui arbore uzat se prelucreaz la un diametru mai mic pen-
tru a fi adus la forma geometric iniial, presand apoi pe el o buc confecionat, de
regul, din acelai material ca i arborele. Dup presare, buca este prelucrat la ex-
terior la diametrul nominal al arborelui. Pentru a evita rotirea ei pe arbore, se punc-
teaz sau se sudeaz pe partea frontal .Grosimea pereilor bucei este determinat
de gradul de uzur al piesei de recondiionat, de adaosul de prelucrare necesar pen-
tru corectarea formei geometrice i de solicitrile la care este supus buca.
De obicei, piesele de compensare se monteaz prin strangere. Presarea cu
strangere mare a pieselor compensatoare, trebuie fcut prin inclzirea piesei cu-
prinztoare sau prin rcirea piesei cuprinse. Imbinarea pieselor prin strangere, prin
inclzire sau rcire este mult mai rezistent decat prin presarea la rece, deoarece as-
peritile de pe suprafeele pieselor nu se distrug i valoarea strangerii nu se mico-
reaz. Dac celelalte condiii nu se schimb, rezistena ajustajelor realizate prin
inclzire (rcire) este de trei ori mai mare decat rezistena ajustajelor presate la rece,
iar valoarea medie a strangerilor este de dou ori mai mare, datorit intreptrunderii
rugozitilor suprafeelor in contact.
Piesele se inclzesc la 100 150 0C in bi de ulei sau cu dispozitive electrice care
asigur o inclzire uniform. Cand sunt necesare temperaturi mai mari se folosesc
cuptoare electrice sau arztoare cu flacr Rcirea pieselor interioare in vederea pre-
srii se realizeaz in bi in care se gsesc substane cu punct de fierbere foarte sc-
zut.
Pentru a uura centrarea bucei in timpul presrii i pentru a evita formarea ri-
zurilor, muchiile arborelui i alezajului trebuie s aib o teitur de 30 45 0.
Presarea trebuie executat cu atenie, incet, la inceput cu for mic dac pre-
sarea se execut la pres sau cu lovituri uoare de ciocan dac presarea se face
manual, la ambele situaii trebuie evitate dezaxrile. Dac buca trebuie s aib duri-
tatea mare, inainte de presare, ea este supus tratamentului termic corespunztor.
Recondiionarea pieselor prin bucare este un procedeu destul de complicat, de
aceea se recomand a fi aplicat cand recondiionarea piesei la cota de reparaie nu
mai este posibil.
Se asigur totui calitatea pieselor recondiionate i nu necesit inclzire (care
anuleaz caracteristicile mecanice induse prin tratamente termice).

24
EXAMEN ATESTAT

7.TEHNOLOGII GENERALE APLICATE


7.1.SISTEME DE REPARATII
Repararea masinilor,utilajelor si instalatiilor se poate realiza prin mai multe
sisteme , principalele fiind urmatoarele :
Sistemul de reparatii executate dupa necesitate dupa acest sistem ,masina se
repara atunci cand nu mai poate fi mentinuta in expoatare,deci neplanificat si
numai din cauza uzarii avansate a pieselor.
Sistemul de reparatii pe baza de constatari-este sistemul prin care cu ocazia
unei revizii executate la un utilaj se stabileste si termenul la care se face revizia
urmatoare ,precum si volumul reparatiei,pregatindu-se piesele de schimb si materi-
alele necesare.Volumul si termenele reparatiei depind de starea masinii.
Sistemul de reparatii cu planificare rigida-prevede scoaterea obligatorie a mas-
inii din functiune,pentru executarea reparatiilor,la anumite perioade sta-
bilite,independent de starea tehnica a lor,precum si repararea sau inlocuirea
pieselor si organelor componente la termenele stabilite.
Sistemul preventiv de reparatii periodice planificate-se bazeaza pe determina-
rea cat mai exacta a variatiei uzarilor in timp,la toate organele,piesele si ele-
mentele masinilor.
Pe baza acestor uzari in raport cu limitele admise pentru fiecare organ,piesa sau
element in parte se determina duratele de functionare corespunzatoare intre doua
reparatii,exprimate in numar de ore de functionare.acestedurate de functionare sunt
folosite pentru stabilirea termenelor la care masina va fi scoasa din serviciu pentru
reparatii (structura ciclurilor de reparatii) .
Avantajele principale ale acestui sistem constau in evitarea iesirii neprevazute a
masinii din functiune si in posibilitatea unei mai bune organizari si pregatiri a
reparatiei si a planificarii lucrarilor de reparatie pentru orice termen.
Acest sistem prevede lucrari de intretinere si reparatii

7.2.DOCUMENTATIA TEHNOLOGICA
Dup stabilirea traseului tehnologic cu operaiile necesare recondiionrii, cal-
culul regimurilor de lucru i a normelor de timp, se elaboreaz fia tehnologic sau
planul de operaii. Se elaboreaz fia tehnologic in ateliere mecanice de reparaii,
adic acolo unde nomenclatura produciei este foarte variat iar seria de fabricare
redus.
Fia tehnologic, pentru a fi util atelierelor, trebuie s cuprind:
1. desenul de execuie a piesei;
2. denumirea piesei;
3. materialul din care este executat i eventual tratamentul termic recomandat;
4. denumirea defectului, metoda de stabilire a acestuia i aparatul sau instrumentul
folosit;
25
EXAMEN ATESTAT

5. precizarea dimensiunilor iniiale, jocul sau strngerea cu piesa conjugat,


dimensiuni admise pn la reparaie, jocul sau strngerea maxim admis, cota
de reparaie;
6. denumirea operaiei de recondiionare;
7. tehnologia sumar;
8. condiii tehnice;
9. utilajul, dispozitivele, sculele i verificatoarele necesare, cu stabilirea metodei de
control.
Planul de operaii se intocmete acolo unde organizarea produciei, volumul
i nomenclatorul produciei, precum i dotarea unitii, permite defalcarea tehnolo-
giei de reparaii pe operaii i faze cu respectarea strict a regimului de lucru,
normrii tehnice i a altor prescripii.
Planul de operaii trebuie s cuprind:
1. denumirea piesei;
2. utilajul pe care se execut operaia de recondiionare;
3. denumirea operaiei;
4. schia piesei, cu indicarea dimensiunilor strict necesare executrii operaiei, n
care se precizeaz toleranele, abaterile de form maxim admisibile, abaterile
de la poziia reciproc a suprafeelor, calitatea de suprafa etc.;
5. instruciuni suplimentare care se refer la condiiile concrete de lucru;
6. dispozitivele, sculele, verificatoarele necesare;
7. regimul de lucru i norma de timp.
Dac operaia se execut din mai multe faze, acestea sunt menionate pe foaia de
operaie, precizandu-se de asemenea sculele, verificatoarele, regimul i norma de
timp.
Planul de operaii (care cuprinde atatea foi cate operaii sunt stabilite in traseul
tehnologic), servete executantului in atelierul de prelucrare.

8.NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII


LA INTRETINEREA SI REPARAREA ARBORILOR

8.1.NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA INTRETINERE


SI REPARARE

In atelierele de reparare a utilajelor se desfasoara o activitate complexa datori-


ta carui fapt si normele de tehnica a securitatii munci sunt diverse in functie de locur-
ile de munca .

26
EXAMEN ATESTAT

Se vor respecta normele de tehnica a securitatii muncii si normele de prevenire


si stingere a incendiilor specifice lucrarilor de: lacatuserie, prelucrare a metalelor la
rece cu ajutorul masinilor-unelte, sudare si taiere cu gaze si arc electric precum si
urmatoarele norme specifice reparatiilor:
la demontarea, repararea si montarea utilajelor, echipa va lucra sub conduc-
erea unui maistru sau sef de echipa;
uneltele si dispozitivele de ridicat (vinciuri, macarale, poduri rulante
etc.)utilizate de echipa de reparatii trebuie sa fie in buna stare;
inainte de inceperea lucrarilor de intretinere sau reparatii la un utilaj, maistrul
sau seful de echipa se va asigura ca masina respectiva sa nu poata fi pusa acci-
dental in miscare, iar pentru orice eventualitate pe intrerupatorul electric prin-
cipal se va pune o tabla indicatoare cu inscriptia: NU CUPLATI SE LUCREAZA
la masinile prevazute cu anumite ansambluri care pot aluneca pe ghidaje verti-
cale trebuie luate masuri de sprijinire a acestora;
dupa terminarea reparatiilor, masina nu va fi pusa in stare de functiune inainte
de montarea tuturor dispozitivelor de protectie;
inainte de punerea in functiune se va controla daca sculele folosite la reparatie
au fost inlaturate de pe masina;
darea masinii in functiune nu se va face decat dupa executarea receptiei;
in incaperile in care se spala si degreseaza piesele cu lichide inflamabile este
interzis fumatul sau accesul cu foc deschis;
la degresarea pieselor cu solventi organici, care sunt toxici si inflamabili, se vor
folosi bai cu capace de inchidere si se vor lua masuri de prevenire si stingere a
incendiilor;
soda caustica se va introduce in baile de degresare cu cosuri de sita;
piesele se vor introduce si scoate in baile de degresare electronica numai dupa
intreruperea curentului electric care alimenteaza baia;
la acoperiri galvanice muncitorii isi vor unge mainile si narile cu o alifie protec-
toare pentru a prevenii actiunea vatamatoare a vaporilor diferitilor compusi
chimici si vor purta tot echipamentul prevazut de normele de protectia muncii;
nu este permis lucrul in pozitie aplecata deasupra baii
cand nu se lucreaza , baile vor fi acoperite cu un capac , pentru a impiedica
evaporarea electrolitului;
in incinta atelierelor de galvanizare se interzice introducerea si consumarea al-
imentelor precum si fumatului;

27
EXAMEN ATESTAT

9.BIBLIOGRAFIE

1.Imagini
http://www.google.com

2.Reconditionarea arborilor
http://www.scribd.com

28
EXAMEN ATESTAT

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU


OLTENIA

Nr. ______ din _________

PROIECT
pentru

EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENELOR PROFESIONALE
PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI
DE CALIFICARE PROFESIONAL
NIVEL III

Calificarea: TEHNICIAN MECANIC PENTRU NTREINERE I


REPARAII

Tema:
REPARAREA I NTREINEREA
GHIDAJELOR

NDRUMTOR:

Elev:
Clasa:

2013

1
EXAMEN ATESTAT

2.CUPRINS
1.Tema proiectului 1

2.Cuprins 2

3.Argument 3

4.Ghidajele masinilor-unelte 6

4.1.Clasificarea ghidajelor 6

5.Tipuri constructive de ghidaje 9

6.Reglarea ghidajelor 12

7.Fenomene de uzura.Cauze 14

7.1.Tipuri caracteristice de uzuri 15

7.2.Calitatea lubrifiantilor utilizati 16

8.Procesul tehnologic de reparare si intretinere 16

8.1.Elementele procesului tehnologic 16

8.2.Documentatia necesara elaborarii procesului tehnologic de reparatii 17

9.Tehnologii generale aplicate 19

9.1.Sisteme de reparatii 19

9.2.Documentatia tehnologica 19

10.Tehnologii de reparare a ghidajelor 21

10.1.Prelucrari mecanice prin aschiere 21

10.2.Incarcarea prin sudare electrica 23

10.3.Incarcarea pieselor prin sudare cu plasma 24

11.Controlul ghidajelor 25

12.Norme de tehnica securitatii muncii la intretinerea si repararea ghidajelor 27

12.1. Norme de tehnica securitatii muncii la intretinere si reparare 27

13.Bibliografie 29

2
EXAMEN ATESTAT

3.ARGUMENT
Absolvenii noului sistem de formare profesional, dobndesc abiliti, cu-
notine, deprinderi dezvoltand si o serie de abiliti cheie transferabile, cu scopul de
a sprijini procesul de nvare continu, prin posibilitatea unei reconversii
profesoinale flexibile catre meserii inrudite.
Fiecare dintre calificrile profesionale naionale necesit uniti de
competen cheie i uniti de competen profesionale. Competenele profesionale
sunt grupate n uniti de competen generale i specializate.
Cererea pieei i necesitatea formrii profesionale la nivel european au
reprezentat motivele eseniale pentru includerea abilitilor cheie n cadrul
Standardelor de Pregtire Profesional ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie s li se ofere
posibilitatea de a dobndi acele competene de baz care sunt importante pe piaa
muncii.
Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute astfel
nct s dezvolte abiliti de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de
munc, pentru asumarea rolului n societate ca persoane responsabile, care se
instruiesc pe tot parcursul vieii. Aceste cerine, necesare unei viei adaptate la
exigenele societii contemporane, au fost ncorporate n abilitile cheie
Fiecare nivel parcurs n domeniul Tehnic, implic dobndirea unor abiliti,
cunotine i deprinderi care permit absolvenilor fie s se angajeze, fie s-i continue
pregtirea la un nivel superior.
Pregtirea forei de munc calificate n conformitate cu standardele europene
presupune desfurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare i eval-
uare, centrate pe elev.
Noii angajai vor putea desfura sarcini non-rutiniere care implic
colaborarea n cadrul unei echipe.
Prin unitile de competene specializate din cadrul Curriculum-ului specific
nivelul 3 de calificare, elevul este solicitat n multe activiti practice care i stimu-
leaz i creativitatea. Orice activitate creativ va duce la o lrgire semnificativ a ex-
perienei i la aplicarea contient a cunotinelor dobndite.

Lucrarea de atestat REPARAREA I NTREINEREA GHIDAJELOR implica


elevul in atingerea Standardelor de Pregatire Profesionala specifice pregatirii sale
in domeniul tehnic.
In timpul functionarii masinilor, utilajelor si instalatiilor are loc o uzare
nentrerupta a suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de masini din componen-

3
EXAMEN ATESTAT

ta acestora.Din aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari, forma, di-
mensiunile, precum si starea suprafetelor. La o anumita valoare a acestor modificari
apare o inrautatire brusca a insusirilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale
intregii masini-unelte, fapt care determina necesitatea raparatiei.
Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, uitlajelor si instalatiilor
necesita cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un numeros
personal muncitor cu inalta calificare. Depistarea din timp si eliminarea cauzelor care
provoaca iesirea prematura din uz a organelor de masini au rezultate economice im-
portante:
micsoreaza opririle neproductive ;
maresc perioada dintre reparatii ;
reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi timp, pen-
tru alte lucrari, un mare numar de muncitori calificati.
Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor si
instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in unitatea de
timp si caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si chimice ale stra-
turilor superficiale ale metalului din acre sunt confectionate piesele, de viteza relati-
va de deplasare a suprafetelor acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum si
de unii factori externi, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea
prelucrarii suprafetelor respective.
Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se produce
atit in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si din ca-
uza asa-zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza coroziunii sau
din alte cauze.
In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative, suprafetele
se distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este caracteristic pentru
imbinarile cu pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme etc.In
cazul miscarii de rotatie , sau rectilinii alternative , distrugerea suprafetelor are loc
mai ales datorita uzarii si strivirii.
In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utilaje si
instalatii: lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune si ale franelor,
suruburile conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele etc.
Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz atit
datorita cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructive sau a
repararii defectuoase.
Asemenea defecte sunt:
alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund
conditiilor de exploatare a pieselor;
alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale pieselor;
utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor;
datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in frecare;
alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe
suprafete de frecare;
4
EXAMEN ATESTAT

rezistenta si rigiditatea insuficienta a pieselor si montarea sau reglarea inco-


recta a masinii,utilajului sau instalatiei.
Exploatarea corecta a masinilor ,utilajelor si instalatiilor in bune conditii maresc
considerabil durata de serviciu.
Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea sistemelor de
siguranta , de blocare si a limitatoarelor. Cresterea duratei de serviciu a pieselor
masinilor, uilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin perfectionarea metodelor de
reparare, marirea rezistentei la uzarea pieselor, controlul uzarii principalelor
imbinari, modernizarea subansamblurilor, mecanismelor etc..
Obtinerea unei productii de buna calitate este conditia obligatorie pentru stabi-
lirea marimii uzarii limita a organelor componente, ale masinilor ,utilajelor si
instalatiilor.Aceasta se refera in primul rind la piesele principale
ca:batiuri,mese,arbori principali, etc., de care depind precizia si calitatea executiei.
In cazul masinilor-unelte, precizia de functionare depinde de precizia pozitiei si
directiei deplasarii pieselor si a subansamblurilor in raport cu ghidajele batiuri-
lor.Reducerea preciziei geometrice a batiurilor, ca urmare a uzarii, inrautateste brusc
caracteristicile de exploatare ale masinilor-unelte.

Elaborarea lucrarii de atestat a permis atingerea unor unitati de competenta :


1. Comunicare si iteratie.
2. Asigurarea calitatii.
3. Igiena si securitatea muncii.
4. Lucrul in echipa.
5. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei

5
EXAMEN ATESTAT

4.GHIDAJELE MASINILOR-UNELTE
4.1.CLASIFICAREA GHIDAJELOR
Ghidajele mainilor-unelte au rolul de a conduce n timpul funcionrii orga-
nele mo- bile, cum sunt: sniile, mesele, suporturile etc. i de a susine aceste organe.
In funcie de traiectoria dup care se de- plaseaz organul mobil, se disting trei
tipuri de ghidaje, i anume :
ghidaje rectilinii (plane);
ghidaje cilindrice ;
ghidaje circulare.
Ghidajele mainilor-unelte se realizeaz prin combinarea a cel puin dou profile,
care pot fi :
de acelai fel numite ghidaje cu acelai profil;
combinaii de profile numite ghidaje combinate.
Un cuplu de ghidare este format din mai multe suprafee active care in-
deplinesc diferite funcii. Astfel se disting suprafeele de conducere , care determin
traiectoria organului mobil, suprafeele de susinere , ce suport greutatea organului
mobil i suprafeele de nchidere care asigur poziia n plan a acestuia.
In majoritatea cazurilor, suprafeele de nchidere se realizeaz priu intermediul
riglelor de nchidere .
Ghidajele rectilinii (plane). Aceste ghidaje asigur deplasarea n ambele sen-
suri a organului mobil dup o traiectorie rectilinie.

Fig.4.1.1.Ghidaje cu profil plan

In figura 4.1.1.snt reprezentate dou ghidaje cu profile plane folosite la


mainile de frezat longitudinale (fig. 4.1.1., a) i la mainile de rectificat grele (fig.
4.1.1., b).
La aceste ghidaje, suprafeele de conducere 1 snt aezate n plan vertical, iar
cele de susinere 2 i de nchidere 4, n plan orizontal. Pentru reglarea jocului n plan
orizontal se folosesc penele de reglare 3.

6
EXAMEN ATESTAT

Ghidajul din figura 4.1.1., b nu are suprafa de nchidere. Deoarece aceste


ghidaje nu snt autoreglabile, precizia mainii-unelte este afectat de uzura lor, pro-
dus n timp.
Susinerea i conducerea organului mobil se realizeaz, n acest caz, de ctre
cele dou suprafee 1 i 2 ale profilelor. Aceste ghidaje prezint avantajul auto-
reglrii. In schimb, folosirea combinaiei de profile (A i V) duce la complicaii tehno-
logice deosebite. Acestea deoarece ajustarea prin rzuire a suprafeelor de ghidare
uzate, pentru a se obine contactul pe ambele profile, reprezint o operaie extrem de
grea.
Ghidajele rectilinii, reprezentate n figura 4.1.2. , sunt formate din dou profile
n coad de rndunic, fiind folosite n cazul mainilor de frezat, la ghidajele supor-
tului portcuit de la strunguri etc.

Fig.4.1.2.

In cazul acestui tip de ghidaj, suprafeele 1 i 3 ndeplinesc funciile de con-


ducere i nchidere, iar suprafeele 2, funcia de susinere. Pentru reglarea jocului n
plan orizontal se folosete pana de reglare 4.
Ghidajele cilindrice. Aceste ghidaje asigur deplasarea organului mobil tot
dup o traiectorie rectilinie, dar, n unele cazuri, permit i realizarea unei micri os-
cilatorii, n jurul axei profilului cilindric.
In mod frecvent, aceste ghidaje se ntlnesc la mainile-unelte de gurit radiale ,
pentru realizarea ghidrii braului pe coloana. Construcia coloanei este astfel con-
ceput net permite i rotirea braului n jurul axei geometrice a acesteia.

Fig.4.1.3.Masina de gaurit radiala


7
EXAMEN ATESTAT

Ghidajele circulare. Ele asigur realizarea traiectoriei circulare dup care se


deplaseaz organul mobil, i snt utilizate n cazul mainilor-unelte la care organele
mobile efectueaz o micare de rotaie n jurul unei axe verticale, cum snt platourile
strungurilor carusel, capetele-revolver etc. ,
La proiectarea i asamblarea acestor ghidaje trebuie s se in seama de faptul
c este necesar s se asigure o micare circular precis, fr joc axial.
Pentru aceasta se prevede posibilitatea de compensare a jocurilor rezultate din uz-
ur.

Fig.4.1.4.Ghidaje circulare

Profilele ghidajelor circulare (fig. 4.1.4) pot. fi : plane, plan-nclinate (numite i


unghiulare) i biunghiulare (n V).
Profilul plan (fig. 4.1.4, a) se utilizeaz la ghidajele circulare cu diametre mari
(platourile strungurilor-carusel cu diametrul peste 2 000 mm). Ele nu asigur dect
susinerea organului mobil. Pentru conducere (ghidarea radial a organului mobil)
trebuie prevzut un ghidaj radial.
Profilul unghiular (fig. 4.1.4, b) i cel biunghiular (4.1.4, c) ndeplinesc ambele
funcii (susinere i conducere), fiind utilizate la strungurile-carusel i la mesele cir-
culare ale mainilor de frezat, ale mainilor de rectificat plan cu mas rotativ i ale
mainilor de mortezat.
In ceea ce privete execuia, ghidajele circulare snt mai simple dect celelalte
tipuri de ghidaje i deci mai uor de prelucrat i ntreinut.

Fig.4.1.5.Strungul carusel
8
EXAMEN ATESTAT

5.TIPURI CONSTRUCTIVE DE GHIDAJE

Natura frecrii dintre suprafeele n contact ale organelor cuplului de ghidare


(mobil i fix) depinde de modul n caic se realizeaz acest contact.
Dac contactul este direct, frecarea este cu alunecare, iar ghidajele se numesc
ghidaje fr elemente intermediare (de alunecare).
Dac contactul este indirect, adic ntre suprafeele de ghidare ale elementului
mobil i cele ale organului fix se afl elemente intermediare de tipul corpurilor de
rostogolire, atunci frecarea este cu rostogolire, i ghidajele se vor numi ghidaje cu el-
emente intermediare (de rostogolire).
Ghidajele de alunecare. Aceste ghidaje snt foarte mult utilizate n construcia
de maini-unelte. Ele pot fi de dou feluri: ghidaje dintr-o bucat (cu organul fix sau
mobil) i ghidaje aplicate (pe organul fix sau mobil).
Ghidajele dintr-o bucat (fig. 5.1) fac corp comun cu batiul mainii- unelte sau
cu organul mobil, ceea ce presupune utilizarea unui singur material, comun, pentru
confecionarea acestora.

Fig.5.1.Ghidaj dintr-o bucata

Ghidajele aplicate (pe organul fix sau mobil) se confecioneaz obinuit din oel
sau font de calitate superioar.
Fa de ghidajele dintr-o bucat, ghidajele aplicate prezint urmtoarele avantaje :
durabilitate ridicat, ca urmare a folosirii materialelor cu caliti superioare ;
posibilitate de prelucrare i nlocuire mai uoar n caz de uzur.
Ca dezavantaj se subliniaz necesitatea efecturii unor prelucrri suplimentare
pentru fixarea acestora, scumpind n acest fel construcia.
Ghidajele aplicate pe batiu se fixeaz cu uruburi. Pentru a asigura centrarea, cit i
descrcarea uruburilor de eforturile transversale, mbinarea se face, de obicei, cu
canal i pan (fig. 5.2., a).

9
EXAMEN ATESTAT

Fig.5.2.Ghidaj cu canal si pana

Pentru a se evita gurirea suprafeei de ghidare, ghidajele cu profil n A ,se fixeaz


cu uruburi cu cap cilindric crestat i loca hexagonal (fig. 5.2., b), iar pentru fixarea
ghidajelor cu profil plan se adopt soluiile din figura 5.3, a i b. In figura 5.4 ,s-a ex-
emplificat cazul unui ghidaj aplicat la organul mobil (sania capului-revolver al unui
strung semiautomat).

Fig.5.3. Fig.5.4.
In cazul batiurilor din oel executate prin sudare, ghidajele se fixeaz tot prin su-
dare (fig. 5.5, a, b, c i d).

Fig.5.5.Ghidaje sudate
10
EXAMEN ATESTAT

Ghidajele aplicate din materiale plastice asigur o deplasare uniform, nesacadat,


a sniilor mainilor-unelte, ndeosebi n cazul vitezelor mici i foarte mici de avans.
Ca rezultat al experienelor efectuate, ghidajele aplicate din materiale plastice i
gsesc utilizarea la mainile-unelte grele, cum snt: strungurile plane, strungurile-
carusel, mainile de frezat longitudinale, mainile de rabotat etc.

Fig.5.6.Strungul revolver

Ghidajele de rostogolire. Aceste ghidaje au cptat o rspndire foarte mare


n ultima perioad, datorit frecrii reduse a elementelor n contact i a micorrii
efortului necesar pentru deplasarea organului mobil.
In funcie de traiectoria dup care se deplaseaz organul mobil, ghidajele de
rostogolire se clasific n : ghidaje pentru micare rectilinie i ghidaje pentru micare
circular.
In general, un ghidaj de rostogolire se compune din urmtoarele elemente :
corpurile de rulare , care pot fi bile, role sau ace, cile de rulare , care la ghidajele rec-
tilinii snt formate din bare, iar la cele circulare din inele i colivia .

Fig.5.7.Ghidaj de rostogolire
11
EXAMEN ATESTAT

Din punctul de vedere al contactului dintre corpurile de rulare i cile de rula-


re, ghidajele de rostogolire se mpart n :
ghidaje fr strngerea prealabil a corpurilor de rulare, aceasta realizndu-se
numai datorit greutii proprii a organului mobil;
ghidaje cu strngere prealabil, cu posibilitatea de reglare a ei prin intermediul
unor dispozitive speciale.

6.REGLAREA GHIDAJELOR

Ajustarea ghidajelor i a pieselor mobile conjugate este o operaie care necesit


un volum mare de munc. Pentru a simplifica operaia de ajustare i reglare a jocur-
ilor dintre suprafeele n contact, att la montare ct i n timpul funcionrii mainii
se prevd pentru organul mobil dispozitive speciale de reglare (pies de compen-
saie).
Astfel, pentru reglarea ghidajelor rectilinii se utilizeaz, n general, penele de
reglare (cu profil dreptunghiular, trapezoidal sau de paralelogram).
Ghidajele cu profil n A sau n V, fiind autoreglabile, nu reclam utilizarea dis-
pozitivelor de reglare. In schimb, pentru reglarea ghidajelor cu profil n coad de
rndunic se pot utiliza mai multe soluii constructive. Cele mai simple din punct de
vedere tehnologic snt penele cu profil de paralelogram (fig. 6.1).

Fig.6.1.Pana cu profil paralelogram Fig.6.2.Pana cu profil trapezoidal

Aceast variant prezint inconvenientul c uzura penelor nu este constant n


lungul lor, ca rezultat al presiunii de contact mai mare n dreptul uruburilor de re-
glare.
Reglarea jocurilor cu ajutorul penelor cu profil trapezoidal (fig. 6.2) este mai
bun, deoarece asigur o repartiie mai uniform a presiunii de contact i deci o uz-
ur mai redus.
In cazul variantei reprezentate n figura 6.2, a, jocul se regleaz prin intermedi-
ul urubului 1, dup ce, n prealabil, s-a slbit urubul 2, iar n cazul variantei din fig-
ura 6.2, b, reglarea este determinat de mrimea adaosului intermediar 1.

12
EXAMEN ATESTAT

In figura 6.3 snt reprezentate variantele folosite pentru reglarea ghidajelor cu


ajutorul penelor nclinate (1 :40 pn la 1 : 100). Deplasarea longitudinal a penelor 1
se face prin intermediul uruburilor de reglare 2 (fig. 6.3, a, b, c i d), care au posibili-
tatea s deplaseze penele (cu clci) n ambele sensuri.
Un exemplu de preluare a jocului cu ajutorul unei pene nclinate 1 i urubului
2, n cazul ghidajelor n coad de rndunic, s-a reprezentat n figura 6.3, e.
Dispozitivele de reglare cu pene au rigiditate sczut, fapt ce influeneaz negativ ri-
giditatea organului mobil, favoriznd apariia vibraiilor.
Ghidajele dintr-o bucat se execut, n general, din aceleai materiale ca i cele
ale organului fix (batiu) sau ale celui mobil. In aceste cazuri, organul fix sau mobil al
mainii-unelte se execut din fonte superioare sau speciale, prin turnare.
In cazul ghidajelor aplicate, organul fix sau mobil se execut dintr-un material
ieftin, iar ghidajele dintr-un material calitativ superior primului (fonte aliate, oeluri
de calitate i materiale plastice).
Asamblarea mecanismelor cu micare de translaie ncepe, n primul rnd, prin
asigurarea preciziei necesare la asamblare, precum i a poziiilor reciproce ale
pieselor ce se afl n micare de translaie. Piesele cu ghidaje i piesele conjugate se
aduc la locul de asamblare prelucrate definitiv sau necesitnd anumite operaii de fin-
isare.
In cazul ghidajelor executate dintr-o bucat cu batiul, n cadrul seciilor de
montare se execut numai lucrrile de finisare.
La ghidajele aplicate (demontabile), asamblarea ncepe cu fixarea pe batiu a
plcilor ghidajelor. Plcile lungi i subiri se fixeaz nainte de finisarea batiurilor,
prin canal i pan dreapt sau n coad de rndunic i uruburi . Plcile se execut cu
un adaos de prelucrare, n vederea finisrii.
In majoritatea cazurilor, pentru mrirea rezistenei la uzur, ghidajele din oel
se cementeaz i se clesc sau se nitrureaz.
Ghidajele tratate termic se finiseaz dup fixarea lor pe batiu prin rectificare
sau prin rodare.

Fig.6.3.Variante de reglare a ghidajelor


13
EXAMEN ATESTAT

Plcile de ghidare, groase i rigide, se finiseaz nainte de montare. Poziia pre-


cis a ghidajelor se obine ns prin rectificarea sau prin rzuirea suprafeelor de fix-
are pe batiu . Acest procedeu se aplic, n special, n cazul plcilor de ghidare nitru-
rate.

7.FENOMENUL DE UZURA.CAUZE
In construcia i funcionarea mainilor i utilajelor frecarea uscat nu este sin-
gurul productor de uzare, deoarece in anumite condiii chiar in prezena lubrifiantu-
lui, poate avea loc contactul dintre micro-asperitile suprafeelor in contact.
Uzura pieselor reprezint un fenomen complex distructiv, care are ca efect
modificarea treptat a dimensiunilor in timpul exploatrii, ca urmare a frecrii supra-
feelor de contact.
In practic uzarea poate fi provocat in prezena lubrifiantului de urmtoarele
tipuri de frecare: limit (onctuoas prin aderen sau semiuscat); semifluid (mix-
t); elasto-hidrodinamic ( HHD ) i fluid ( hidrodinamic, gazodinamic, magneto-
hidrodinamic ).
Frecarea limit este caracterizat prin interpunerea unuia sau mai multor stra-
turi subiri moleculare de lubrifiant, care, de regul, impiedic contactul direct. In
acest caz, stratul de lubrifiant, format pe suprafaa in frecare, este legat prin aceasta
prin puternice fore de adeziune molecular ( de unde i numele de frecare prin ade-
ren).
Frecarea limit are importan practic deoarece reduce considerabil uzarea
suprafeelor in contact, reprezentand un fel de barier impotriva uzrii. De aceea in
aceste condiii se recomand folosirea unor aditivi cu onctuozitate i presiune extre-
m, folosirea unor lubrifiani solizi ( grafit, bisulfur de molibden ) sau acoperirea cu
un strat depus chimic ( oxid sau sulfur metalic ). Frecarea limit se intalnete la
asamblrile care funcioneaz la temperaturi ridicate, asamblarea piston-bol, seg-
ment-cilindru.
Frecarea semifluid (mixt) apare la limita frecrii flaide, atunci cand supra-
feele conjugate prezint un anumit grad de rugozitate. In acest caz, dei pelicula de
lubrifiant are o grosime corespunztoare, este intrerupt temporar, datorit
varfurilor proeminente ale microasperitilor, aprand contactul direct dintre supra-
fee.
Frecarea semifluid nu poate fi evitat in regimurile tranzitorii ale mainilor (
pornire - oprire ), cand pelicula de lubrifiant nu s-a format sau cand viteza scade
mult, schimbandu-se eventual i sensul micrii. In acest regim de frecare pot aprea
simultan trei situaii: contactul direct al varfurllor mai proeminente ale asperitilor
celor dou suprafee, regimul onctuos, regimul de lubrifiere fluid.
14
EXAMEN ATESTAT

Se deduce c regimul de frecare semifluid nu este un regim de funcionare normal, ci


unul tranzitoriu, a crui durat s fie cat mai redus.
Frecarea fluid in regim hidrodinamic i hidrostatic, prin prezena lubrifian-
tului asigur o separare teoretic perfect a suprafeelor de contact, printr-o pelicul
continu i portant de lubrifiant a crui grosime minim este mai mare decat suma
inlimilor maximale ale microasperitilor suprafeelor. Dac grosimea peliculei hm
= 10...100mm, sau chiar mai mult, lubrifierea se numete cu film gros, iar cand grosi-
mea peliculei aste hm = 1...10mm, lubrifierea este cu film subire de lubrifiant.
In cazul frecrii fluide hidrodinamice, realizarea filmului de lubrifiant se datorete
micrii relative a suprafeelor i se intalnete des la lagrale cu alunecare.
In cazul frecrii fluide hidrostatice, pelicula portant se creaz prin introduce-
rea lubrifiantului sub presiune, in funcie de mrimea presiunii medii din lagr,
obinandu-se i o bun rotire, stabilitate, reglaj.

7.1.TIPURI CARACTERISTICE DE UZURI


A. Uzarea prin frecare
Este cauzat atat de frecarea exterioar i de frecarea din structura pieselor.
Defectele generate de frecarea exterioar a pieselor fac parte din grupa defectelor de
uzare ce pot fi inlturate. Frecarea care genereaz defectele structurale ce afecteaz
durabilitatea pieselor considerate defecte ce nu pot fi inlturate.
B. Uzarea de adeziune
Este cauzat de aciunea simultan a componentei de natur mecanic i a celei
cauzat de forele moleculare sau atomice.
O consecina a uzrii prin adeziune este uneori griparea care apare la sarcini
mari in lipsa lubrifiantului sau la strpungerea peliculei, in urma producerii unor
temperaturi locale ridicate. Adeziunile sau microjonciunile puternice ce se creeaz
nu mai pot fi forfecate i deplasarea relativ inceteaz, cupla de frecare fiind astfel
blocat. Presiunea de gripaj variaz in funcie de viteza tangenial i de materialele
cuplei.
C.Uzarea de abraziune.
Cauza acestui proces pur mecanic este prezena particulelor dure abrazive in-
tre suprafeele in contact sau de asperitile mai dure ale uneia dintre suprafeele in
contact.
Este uor de recunoscut dup urmele orientate pe direcia de micare. Caracte-
rul nu se schimb, indiferent dac particulele abrazive provin din afar sau sunt con-
inute intr-unul din corpurile de frecare, cum ar fi de exemplu, cazul pieselor recondi-
ionate prin metalizare, cromare, oelizare sau sudare.
D. Uzarea prin oboseal i imbtranirea materialelor.
Oboseala materialelor pieselor apare la piesele solicitate la sarcini armonice
sau alternante, fr s se observe urme de deformaii remanente.
Uzarea prin oboseal se produce la frecarea de rostogolire. Pe suprafeele de lucru
ale rulmenilor i pe flancurile roilor.
15
EXAMEN ATESTAT

Oboseala materialelor produce i degradarea pieselor, ele devin nerecondiionabile,


deoarece se poate produce i ruperea.
E. Uzarea prin coroziune
Coroziunea pieselor poate fi punctiform i intarcriatalin, care afecteaz rezis-
tena mecanic i la oboseala a materialelor.
In cazul coroziunii mecanochimice i tribochimice are loc aciunea simultan a
mediului corosiv i a solicitrilor mecanice statice ( coroziune de tensionare ) sau pe-
riodice ( de oboseal ).
La maini procesul de uzare prin oxidare este caracteristic fusurilor de arbori
i coroziunea de contact dintre suprafeele metalice cu diferite poteniale dar i din-
tre metale i piese nemetalice.

7.2.CALITATEA LUBRIFIANTILOR UTILIZATI


Lubrifianii trabuie s aib o bun stabilitate chimic, o vascozitate corespun-
ztoare, caliti de oncuozitate, s nu conin acizi sau impuniti mecanice.
Vascozitatea influeneaz direct asupra grosimii i vitezei de formare a pelicu-
lei, fiind influenat mai mult de temperatur decat de presiune. Deci uzura este cu
atat mai mare cu cat viscozitatea este mai mic.
Lubrifiantul trebuie s adere, s fie adsorbit la suprafaa pieselor pentru a asi-
gura o frecare semiuscat. Pentru aceasta este necesar o vascositate ridicat, o bun
onctuozitate. Pentru creterea onctuozitii se adaug cantiti mici de acizi grai, ca-
re duc la micorarea coeficientului de frecare. Acetia ins duc la intensificarea rit-
mului de uzur chimic.
In vederea micorrii uzurii trebuie respectat jocul care asigur ungerea lichi-
d, iar la alegerea lubrIfianilor trebuie respectate cu strictee normele in vigoare.

8.PROCESUL TEHNOLOGIC DE REPARARE SI


INTRETINERE

8.1.ELEMENTELE PROCESULUI TEHNOLOGIC


In decursul procesului tehnologic de recondiionare, utilajele supuse reparaiei
parcurg mai multe etape, intr-o anumit ordine impus de desfurarea logic a pro-
cesului tehnologic, cum ar fi: pregtirea utilajului pentru reparare, demontarea aces-
tuia n ansambluri, subansambluri i piese componente, splarea i sortarea pieselor,
recondiionarea pieselor reparabile i nlocuirea celor nereparabile, asamblarea i ro-
darea utilajului, recepia i vopsirea lui.
Prin proces tehnologic de reparaie se inelege partea din procesul de producie
al unitii de reparaii, care cuprinde totalitatea aciunilor ce se intreprind pentru re-
16
EXAMEN ATESTAT

stabilirea formelor i dimensiunilor iniiale ale pieselor ce se recondiioneaz sau


prin realizarea unor dimensiuni noi, de reparaie, pentru realizarea calitii suprafe-
elor, precum i realizarea caracterului iniial al ajustajelor asamblrilor uzate.
Astfel, in procesul de producie al unitilor de reparaie se intalnete tehnolo-
gia demontrii utilajului, tehnologia recondiionrii pieselor reparabile, tehnologia de
reparaie a unor piese de mare uzur (buce, axe simple, roi dinate etc.) i tehnologia
asamblrii.
Procesele tehnologice de reparaie se elaboreaz in mai multe situaii i anume:
cu ocazia recondiionrii unor piese pentru care nu sunt elaborate procese
tehnologice tip, sau atunci cand dei acestea exist, posibilitile unitii de re-
parat nu permit aplicarea lor. In acest caz se intocmesc procese tehnologice de
recondiionare prin metode existente care ins trebuie s asigure aceleai con-
diii tehnice;
atunci cand pentru imbuntirea condiiilor de funcionare se face modifica-
rea constructiv a unor ansambluri sau piese la utilaje aflate in exploatare cu-
rent;
in cazul cand se schimb natura materialului (mai ales in cazul inlocuirii
materialelor metalice cu materiale nemetalice de obicei materiale plastice sau
compozite;
atunci cand se pune in aplicare o propunere de inovaie sau raionalizare pri-
vind natura materialului, forma constructiv, sau modificarea a insi tehnolo-
giei de recondiionare.
Procesele tehnologice de recondiionare se intocmesc in scopul de a stabili me-
toda de reparaie privind demontarea, recondiionarea i asamblarea, care s asigure
condiiile tehnice impuse, iar pe de alt parte s fie i cea mai productiv (dintre me-
todele posibile de aplicare), s permit stabilirea normelor de timp pe baza crora s
se poat face calculul pentru necesarul de materiale, piese de schimb, scule i dispozi-
tive i in final, s permit calcularea preului de cost al reparrii.

8.2.DOCUMENTATIA NECESARA ELEBORARII


PROCESULUI TEHNOLOGIC DE REPARARE
In momentul introducerii in reparaie a utilajului se intocmete foaia de consta-
tare general, iar dup splare i demontare foaia de constatare detaliat. Aceast
documentaie este necesar nu atat pentru intocmirea tehnologiei de recondiionare,
cat mai ales pentru stabilirea pieselor uzate, distruse complet, sau lips, care vor fi
recondiionate sau inlocuite.
1. Foaia de constatare general se intocmete in momentul primirii in repara-
ie i cuprinde date care se refer la:
aspectul exterior al mainii, menionandu-se starea in care se gsete, dac
anumite organe sau subansamble sunt distruse sau lipsesc etc.;
pe cat posibil precizia strii tehnice a motorului, transmisiei etc.;
17
EXAMEN ATESTAT

precizarea felului in care au fost executate ingrijirile tehnice i volumul de lu-


crri executat de la darea in exploatare sau de la ultima reparaie;
felul reparaiei ce urmeaz a se efectua;
alte indicaii.
2. Foaia de constatare detaliat, in baza creia se face i antecalculaia repa-
raiei, trebuie s conin date referitoare la lucrrile de efectuat, precum i date asu-
pra necesarului de materiale i piese pentru efectuarea reparaiei.
Pentru inlocuirea documentaiei tehnologice sub form de file tehnologice sau
plane de operaii, in care se precizeaz metodele de recondiionare i succesiunea
lor, sunt necesare ca date iniiale, urmtoarele:
desenele de execuie ale pieselor ce se recondiioneaz;
desenele sau cotele suprafeele de uzur ale pieselor cu tolerane i abateri;
desenele complete a subansamblului sau ansamblului din care fac parte piesa
cu ajustajele recomandate;
caracteristicile tehnice ale utilajului existent in unitatea de reparaie care exe-
cut recondiionarea;
normele tehnice de control i recepie;
volumul produciei (dat de tipul unitii de reparat).
a. Desenul de execuie a piesei ce se recondiioneaz reprezint una din datele
iniiale cele mai importante pentru intocmirea procesului tehnologic de recon-
diionare.
b. Cu ajutorul desenelor sau a cotelor suprafeelor de uzur se stabilete meto-
da i traseul tehnologic de recondiionare, cu ajutorul cruia se intocmete fia tehno-
logic sau planul de operaii.
c. Desenele de ansamblu i subansamblu din care face parte piesa, sunt necesa-
re pentru stabilirea tehnologiei de demontare i montare a acesteia. Desenele conin
date referitoare la dimensiunile de gabarit, caracterul ajustajelor i precizia elemen-
tului de inchidere a lanului de dimensiuni. Caracterul ajustajului de multe ori este
dat in desenul de execuie.
d. Pentru intocmirea unui proces tehnologic optim este necesar s se cunoasc
caracteristicile tehnice ale utilajelor existente, privind posibilitile de prelucrare din
punct de vedere al dimensiunilor pieselor, a preciziei pe care o poate asigura, a echi-
pamentului tehnologic de care dispune etc. In baza listei utilajului existent in unitatea
de reparat i a caracteristicilor acestora, se intocmete traseul tehnologic de prelu-
crare, cu alte cuvinte se nominalizeaz metodele de prelucrare.
e. Punctul de control din unitatea de reparat trebuie s fie inzestrat cu norme
de control i recepie. Normele de control sunt necesare pentru trierea pieselor i
constatarea defectelor pe care le prezint dup demontare, stabilindu-se piesele bu-
ne, piesele pentru recondiionat i piesele rebut. De asemenea, aceste norme stau la
baza controlului interoperaional i final al produselor prelucrate. Pe lang preciza-
rea condiiilor tehnice pe care trebuie s le indeplineasc piesele, se stabilesc metode
i aparatul sau instrumentul de control. Normele de recepie stabilesc de asemenea
condiiile tehnice privind ansamblul, subansamblul sau produsul finit, piesele ce se
18
EXAMEN ATESTAT

recondiioneaz, precum i aparatura indicat in aa fel incat produsul s-i recapete,


pe cat posibil, parametrii de funcionare iniiali.
f. Volumul produciei reprezint de asemenea o dat iniial important pen-
tru c, funcie de mrimea acestuia, se vor stabili tehnologia de recondiionare prin
fie tehnologice (in cazul unui volum mic de producie, in cazul produciei individuale
sau de serie mic la care nomenclatura produciei este foarte variat), sau se
intocmesc plane de operaii (in cazul unei producii de serie mijlocie sau mare, cu o
nomenclatur ceva mai redus, la un volum de producie mare).

9.TEHNOLOGII GENERALE APLICATE


9.1.SISTEME DE REPARATII
Repararea masinilor,utilajelor si instalatiilor se poate realiza prin mai multe
sisteme , principalele fiind urmatoarele :
Sistemul de reparatii executate dupa necesitate dupa acest sistem ,masina se
repara atunci cand nu mai poate fi mentinuta in expoatare,deci neplanificat si
numai din cauza uzarii avansate a pieselor.
Sistemul de reparatii pe baza de constatari-este sistemul prin care cu ocazia
unei revizii executate la un utilaj se stabileste si termenul la care se face revizia
urmatoare ,precum si volumul reparatiei,pregatindu-se piesele de schimb si materi-
alele necesare.Volumul si termenele reparatiei depind de starea masinii.
Sistemul de reparatii cu planificare rigida-prevede scoaterea obligatorie a mas-
inii din functiune,pentru executarea reparatiilor,la anumite perioade sta-
bilite,independent de starea tehnica a lor,precum si repararea sau inlocuirea
pieselor si organelor componente la termenele stabilite.
Sistemul preventiv de reparatii periodice planificate-se bazeaza pe determina-
rea cat mai exacta a variatiei uzarilor in timp,la toate organele,piesele si ele-
mentele masinilor.
Pe baza acestor uzari in raport cu limitele admise pentru fiecare organ,piesa sau
element in parte se determina duratele de functionare corespunzatoare intre doua
reparatii,exprimate in numar de ore de functionare.acestedurate de functionare sunt
folosite pentru stabilirea termenelor la care masina va fi scoasa din serviciu pentru
reparatii (structura ciclurilor de reparatii) .
Avantajele principale ale acestui sistem constau in evitarea iesirii neprevazute a
masinii din functiune si in posibilitatea unei mai bune organizari si pregatiri a
reparatiei si a planificarii lucrarilor de reparatie pentru orice termen.
Acest sistem prevede lucrari de intretinere si reparatii

9.2.DOCUMENTATIA TEHNOLOGICA
Dup stabilirea traseului tehnologic cu operaiile necesare recondiionrii, cal-
culul regimurilor de lucru i a normelor de timp, se elaboreaz fia tehnologic sau
19
EXAMEN ATESTAT

planul de operaii. Se elaboreaz fia tehnologic in ateliere mecanice de reparaii,


adic acolo unde nomenclatura produciei este foarte variat iar seria de fabricare
redus.
Fia tehnologic, pentru a fi util atelierelor, trebuie s cuprind:
1. desenul de execuie a piesei;
2. denumirea piesei;
3. materialul din care este executat i eventual tratamentul termic recomandat;
4. denumirea defectului, metoda de stabilire a acestuia i aparatul sau instrumentul
folosit;
5. precizarea dimensiunilor iniiale, jocul sau strngerea cu piesa conjugat,
dimensiuni admise pn la reparaie, jocul sau strngerea maxim admis, cota
de reparaie;
6. denumirea operaiei de recondiionare;
7. tehnologia sumar;
8. condiii tehnice;
9. utilajul, dispozitivele, sculele i verificatoarele necesare, cu stabilirea metodei de
control.
Planul de operaii se intocmete acolo unde organizarea produciei, volumul
i nomenclatorul produciei, precum i dotarea unitii, permite defalcarea tehnolo-
giei de reparaii pe operaii i faze cu respectarea strict a regimului de lucru,
normrii tehnice i a altor prescripii.
Planul de operaii trebuie s cuprind:
1. denumirea piesei;
2. utilajul pe care se execut operaia de recondiionare;
3. denumirea operaiei;
4. schia piesei, cu indicarea dimensiunilor strict necesare executrii operaiei, n
care se precizeaz toleranele, abaterile de form maxim admisibile, abaterile
de la poziia reciproc a suprafeelor, calitatea de suprafa etc.;
5. instruciuni suplimentare care se refer la condiiile concrete de lucru;
6. dispozitivele, sculele, verificatoarele necesare;
7. regimul de lucru i norma de timp.
Dac operaia se execut din mai multe faze, acestea sunt menionate pe foaia de
operaie, precizandu-se de asemenea sculele, verificatoarele, regimul i norma de
timp.
Planul de operaii (care cuprinde atatea foi cate operaii sunt stabilite in traseul
tehnologic), servete executantului in atelierul de prelucrare.

20
EXAMEN ATESTAT

10.TEHNOLOGII DE REPARARE A GHIDAJELOR


10.1.PRELUCRARI MECANICE PRIN ASCHIERE
Suprafeele de alunecare ale ghidajelor se pot finisa prin : rabotare de
netezire, frezare de netezire, broare, rzuire, rectificare i rodare.

Rabotarea de netezire a ghidajelor, cu cuite late, se folosete, n special, n ca-


zul mainilor-unelte grele, la care, datorit lungimii mari a acestora, nu este posibil
rectificarea. Metoda este utilizat la ghidajele netratate termic i pentru orice fel de
producie.
Rabotarea de netezire este un procedeu productiv i ieftin, n comparaie cu ce-
lelalte metode de finisare a ghidajelor.

Prelucrarea final a ghidajelor prin frezare este un procedeu foarte produc-


tiv, n special cnd se lucreaz cu o frez cu mai muli dini.
Calitatea i precizia suprafeelor obinute prin acest procedeu snt superioare,
i anume se poate obine clasa a 8-a de calitate, iar abaterea de la planitatea su-
prafeelor prelucrate poate 0,010,015 mm/1000 mm.

Broarea. Aceast metod de finisare a suprafeelor de ghidare se afl nc n


stadiul experimental. Procedeul se recomand numai n cazul produciei n serie
mare, din cauza costului ridicat al sculei.

Finisarea prin rzuire este foarte rspndit, deoarece permite s se obin


suprafee precise ale ghidajelor de orice lungime i construcie.
Rzuirea urmeaz de multe ori prelucrrii de finisare prin rabotare sau frezare,
operaia realizndu-se, n acest caz, mult mai uor i cu rezultate mai bune.
Prin rzuire se urmrete s se realizeze :
prelucrarea definitiv a suprafeelor de ghidare ale mainilor-unelte i me-
canismelor foarte precise, pentru obinerea unui numr de 18...25 pete (de
vopsea sau luminoase) pe o suprafa de 25 X 25 mm2 ;
prelucrarea ghidajelor mainilor-unelte foarte mari n lipsa unor maini-unelte
corespunztoare ;
prelucrarea definitiv a ghidajelor ale cror particulariti constructive exclud
folosirea altor metode.

Operaia de rzuire se ncepe mai nti cu prelucrarea ghidajului de referin


(de baz) fa de care se execut rzuirea celorlalte ghidaje. In acest scop, ghidajul de
referin se prelucreaz ct mai precis.
Drept ghidaj de referin se alege ghidajul care este mai puin solicitat.

21
EXAMEN ATESTAT

Locul de rzuire se indic cu ajutorul plcii de tuat (fig. 10.24) sau al riglei de tuat
(fig. 10.25) i prin intermediul unei vopsele de control.
Rzuirea de degroare se face cu scopul de a se ndeprta urmele rmase de la
prelucrarea anterioar i a se asigura planitatea suprafeei.
Operaia se execut prin aplicarea pe plac sau pe rigla de tuat a unui strat
subire de vopsea i determinarea suprafeelor portante (se admit 12 .. 18 pete, pe un
ptrat de 25 X 25 mm2).
La finisare, suprafaa portant se determin dup numrul petelor luminoase
(20...25 pete, pe un ptrat de 25 X 25 mm2).

Rectificarea este metoda cea mai productiv de prelucrare final a su-


prafeelor de ghidare i, n acelai timp, cea mai rspndit, ca urmare a multiplelor
dezavantaje ale rzuirii : cost ridicat, imposibilitatea prelucrrii suprafeelor clite
etc.
Dezavantajele rectificrii snt:
necesitatea utilizrii unei maini-unelte speciale ;
limitarea lungimii ghidajelor care se rectific, datorit lipsei unei maini de rec-
tificat corespunztoare.

Rodarea se folosete, n special, la prelucrarea foarte fin a suprafeelor de


ghidare ale mainilor-unelte de nalt precizie (de exemplu, de rectificat).
Prin rodare se obine o cretere a preciziei dimensionale i de form, o foarte
bun etanare a dou piese conjugate, cum sunt cepul unui robinet cu corpul su,
supapa cu scaunul su etc. Cnd se urmrete etanarea perfect a dou piese con-
jugate, ele se rodeaz mpreun, iar cnd se urmrete obinerea unei forme geo-
metrice ct mai perfecte sau a unei nalte precizii dimensionale, piesa respectiv se
rodeaz cu ajutorul unei scule de form i dimensiuni corespunztoare pe care se de-
pune pulberea sau pasta abraziv.
Condiia care trebuie ndeplinit n asemenea cazuri, n afar de form i di-
mensiuni, este ca scula s fie executat dintr-un metal mai moale dect piesa de
prelucrat (font moale, oel moale, cupru, alam, etc.).
n primul caz rodarea se face prin deplasarea reciproc a pieselor ntre ele, iar
al doilea caz prin deplasarea relativ a piesei i sculei cu care se prelucreaz. n urma
acestei deplasri, are loc o aciune mecanic de mcinare a proeminenelor su-
prafeelor respective de ctre particulele abrazive i n felul acesta se obin su-
prafee cu un aspect mai uniform sau cu un aspect uniform lucios.
Rodarea se poate executa numai dup prelucrri care asigur o oarecare
precizie i deci adaosuri de prelucrare foarte mici (0,010,02 mm) cum sunt :strun
jirea cu diamant, alezarea, rectificarea etc.
La rodare, micarea poate fi combinat(rotaie i translaie) sau simpl, numai
rotaie sau numai translaie.
Suprafeele supuse rodrii pot avea diferite forme: plane,cilindrice, conice, pro-
filate.Rodarea se aplic la finisarea de:robinete,supape,injectoare,batiuri .
22
EXAMEN ATESTAT

Tehnologia rodrii. Dac rodarea se execut dup o prelucrare ngrijit n


urma creia adaosul de prelucrare nu este mai mare de 0,02 mm, ea se poate efectua
ntr-o singur faz.
n caz contrar, ea trebuie executat n dou faze i anume : o rodare prealabil
i o rodare definitiv. La rodarea prealabil, se folosesc pulberi abrazive cu granulaie
mai mare sau paste grosolane care au drept scop ndeprtarea celei mai mari pri
din adaosul de prelucrare. La rodarea definitiv, se folosesc pulberi mai fine (micro-
pulberi) sau paste fine, aceast faz avnd drept scop ndeprtarea restului adaosului
de prelucrare i obinerea unor suprafee cu caliti corespunztoare.
n vederea rodrii, abrazivul se amestec cu lubrifiant corespunztor i se de-
pune ntr-un strat subire pe una din piese.
n cazul rodrii cu paste, acestea se dilueaz cu un solvent ntr-un vas de sticl
sau porelan i se amestec bine pn ce se obine un fluid consistent. Pasta sau pul-
berea pregtit se depune pe pies dup ce aceasta a fost umezit cu petrol pentru a
avea o bun aderen.
Astfel pregtit, piesa se suprapune cu perechea ei care este fix i se mic
ntr-un anumit mod, exercitndu-se totodat asupra ei o uoar presiune.
n general, se execut micri de rotaie combinate cu translaie, astfel c tra-
iectoria fiecrei granule abrazive la micarea urmtoare s nu coincid cu cea an-
terioar.
Abrazivul care dup un numr de micri i pierde calitile achietoare se nde-
prteaz cu o crp curat i se depune un strat nou de abraziv.
Operaia se repet pn ce se obin rezultatele prescrise. Verificarea se face
trasnd cu creta sau cu creionul linii longitudinale pe suprafaa uneia din piese i de-
plasarea reciproc de 2-3 ori a pieselor ntre ele.
Calitatea se apreciaz dup mrimea poriunilor de linie care au disprut n urma
frecrii pieselor. O suprafa corect rodat nu trebuie s prezinte zgrieturi sau pete
lucioase.
Operaia de rodare se termin atunci cnd, pe o suprafa de 25x25 mm2 se obin 4-5
pete mare.Anterior, suprafaa se poate prelucra prin rzuire.
Dup fiecare succesiune de micri, se demonteaz suprafeele, se spal cu petrol, se
terg i se continu operaia de rodare cu past proaspt.
La terminarea operaiei de rodare,suprafeele se spal cu petrol pentru a elim-
ina orice urma de impuritate.

10.2.INCARCAREA PRIN SUDARE ELECTRICA


Recondiionarea pieselor uzate prin sudare electric este un procedeu aplicat
larg i pe scar industrial in intreprinderile, seciile i atelierele de reparaii. Acest
procedeu de recondiionare are o mare productivitate, iar zona de influen termic
este mult mai mic (cu grosimea de numai 2-6 mm), ceea ce face ca atat materialul de
adaos, cat i piesa s aib proprieti mecanice superioare.
23
EXAMEN ATESTAT

Inainte de recondiionare, piesa se cur prin splare-degresare, i se


indeprteaz oxizii sau vopseaua de pe suprafaa care urmeaz a fi incrcat.
Sudarea electric se poate efectua la rece sau la cald. Dac sudarea se face la
cald atunci piesa se preinclzete la temperaturi diferite, in funcie de materialul din
care a fost fabricat (tabelul 2.1).

La executarea acestei operaii se folosesc electrozi care au un inveli special de


flux, pentru a putea proteja metalul topit impotriva aciunii oxigenului i a azotului
din aer.
Electrozii cu inveli subire (0,15-0,55 mm) se utilizeaz pentru sudarea piese-
lor mai puin solicitate, supuse la sarcini statice. Cel cu inveli gros (care reprezint
25-30% din diametrul total al electrodului) se intrebuineaz la sudarea pieselor im-
portante din oel carbon i oeluri aliate care sunt supuse unor regimuri grele de lu-
cru, la sarcini dinamice, la frecri intense etc. Inveliul conine substane care for-
meaz gaze (amidon, fin comestibil, rumegu de lemn, celuloz etc.), zgur (feld-
spat, nisip cuaros, marmur etc.) cu proprieti dezoxidante (feromangan, ferosiliciu
etc.), toate legate printr-un liant (sticl solubil, clei organic, dextrin etc.).
Substanele din prima categorie realizeaz un strat gazos care protejeaz meta-
lul topit contra aciunii aerului, iar stratul de zgur incetinete rcirea i permite
compactizarea sudurii. Pentru sudarea oelurilor aliate, in stratul de flux se introduc
elemente de aliere (crom, molibden, mangan etc.).

10.3.INCARCAREA PIESELOR PRIN SUDARE CU PLASMA


Sub form de plasm, materia se caracterizeaz nu numai prin temperaturile
inalte dar i printr-o mare densitate de energie, putand fi folosit, cu succes, in proce-
sul de prelucrare a aliajelor metalice care, fie c se prelucreaz greu, fie c nu pot fi
prelucrate prin alte procedee.
1. cu ajutorul arcului electric, avand temperaturi de 6000-15000 0K i presiuni de
ordinul celei atmosferice; arcul electric se poate obine in curent continuu (pentru
puteri pan la 100 kW) sau in curent alternativ (pentru puteri mai mari de 100 kW ;
2. cu ajutorul curentului de inalt frecven, la temperaturi de 6000 0K i presiuni
inferioare celei atmosferice; acest procedeu este mai economic, puterea maxim a
generatorului fiind pan la caiva kilowai.
Exist unele deosebiri intre procedeul de recondiionare prin sudare cu arc
electric i cel de recondiionare cu jet de plasm. Astfel, la arcul electric mediul ioni-
zat il constituie aerul, pe cand plasma se dezvolt intr-un format dintr-un gaz (numit
plasmogen) care se injecteaz din spatele electrodului. Aerul ionizat, precum i gaze-
le dezvoltate ale arcului electric de sudur se gsesc la presiunea atmosferic, in timp

24
EXAMEN ATESTAT

ce la plasm gazul plasmogen se introduce sub presiune, ceea ce determin viteze


mari de curgere.
Coloana arcului electric de sudur se dezvolt liber, pe cat vreme jetul de
plasm este puternic trangulat atat mecanic prin existena unei diuze la ajutaj cat
i termic din cauza unei mari diferene de temperaturi intre plasm i pereii diuzei
ajutajului care sunt rcii cu ap, dar i electromagnetic, ca urmare a atraciei dintre
curenii electrici paraleli. Avand in vedere forma coloanei, la arcul electric de sudare
aceasta este tronconic iar la jetul de plasm este cilindric. In sfarit, temperatura
arcului electric de sudare este considerabil mai mic decat cea a plasmei.
Atat cercetrile cat i practica au demonstrat c electrozii trebuie fabricai din
wolfram aliat, pentru a asigura o ardere stabil a plasmei, precum i pentru o intensi-
ficare a emisiunii termolectrice.
De asemenea, tot in practic se demonstreaz c uzura electrodului pentru
generarea plasmei depinde nu numai de materialul din care este confecionat ci i de:
gazul plasmogen folosit, temperatura electrodului, regimul de lucru etc.

11.CONTROLUL GHIDAJELOR

Suprafeele ghidajelor batiului trebuie s ndeplineasc condiii severe n ceea ce


privete formelor geometrice care formeaz bazele principale ale batiului .

exactitatea poziiei lor reciproce (paralelismul, perpendicularitatea etc.);


precizia dimensiunilor geometrice care leag suprafeele ;
calitatea suprafeelor.

Verificarea rectilinitii. Se execut cu ajutorul nivelei cu bul de aer . Nivela se


deplaseaz succesiv de-a lungul suprafeei de ghidare, nregistrnd pentru fiecare
poriune abaterea de la rectilinitate.

Pentru verificarea rectilinitii ghidajelor cu lungimi mai mari de 1 600 mm, se


recomand utilizarea aparatelor optice.
Metodele optice de verificare a rectilinitii snt numeroase, cele mai rspndite fi-
ind metoda vizrii directe i metoda autocolimaiei.

Verificarea prin metoda vizrii directe (colimatiei) se face aeznd pe ghidajul


1, luneta 2 i colimatorul 3 (fig. 11.1).

25
EXAMEN ATESTAT

Fig.11.1.

Colimatorul este format din obiectivul 4, n focarul cruia se afl dou fire reticu-
lare luminate de sursa 5. Fasciculul de raze de lumin paralele care ies din colimator,
intrnd n lunet, proiecteaz n planul ei focal imaginea firelor reticulare. Aceast
imagine, mpreun cu imaginea celor dou fire reticulare ale lunetei, se examineaz
prin ocularul 6.
Abaterile de la rectilinitate se msoar n felul urmtor : luneta i colimatorul se
aaz la capetele ghidajului, astfel nct imaginea ambelor perechi de fire reticulare,
care se vd n ocular, s coincid; apoi se deplaseaz colimatorul de-a lungul ghida-
jelor, citindu-se abaterile unghiulare, care se exprim prin deplasarea perechilor de
fire reticulare ale colimatorului i lunetei.
Procedeul permite verificarea rectilinitii att n plai: orizontal ct i n plan verti-
cal.

Verificarea prin metoda autocolimaiei (fig. 11.2.). Pe ghidajul mainii- unelte 1


se aaz luneta autocolimatoare 2 i oglinda plan 3. Luneta autocolimatoare 2 este
prevzut cu o surs de lumin 4, care lumineaz placa de sticl cu fire reticulare 5,
aezat nclinat fa de axa optic a lunetei.

Fig.11.2.
Obiectivul lunetei 6 proiecteaz, pe oglinda 3, firele reticulare ale plcii 5, iar
aceasta le reflect napoi n lunet, vizarea lor fcndu-se cu ajutorul micrometrului
ocular 7. Dac poziia oglinzii 3 este strict perpendicular pe axa optic a lunetei 2,
26
EXAMEN ATESTAT

firele reticulare ale plcii 5 coincid cu cele reflectate, ceea ce indic absena abaterii
de la rectilinitate. Orice abatere de la aceast poziie determin deplasarea firelor re-
ticulare reflectate.
Dup ndeprtarea plcii de pe suprafaa de ghidare, se examineaz repartiia pe-
telor rezultate n urma contactului, pe unitatea de suprafa, repartiie care trebuie s
fie uniform i de o anumit valoare dat.
Verificarea poziiei reciproce a suprafeelor de ghidare. Aceast verificare se re-
zum, de obicei, la controlul paralelismului sau al perpendicularitii suprafeelor.
Cea mai simpl metod pentru verificarea paralelismului suprafeelor de ghidare
const n deplasarea pe cele dou suprafee ale ghidajelor a unei plci de control.
Paralelismul se apreciaz prin observarea petelor de vopsea rezultate n urma de-
plasrii plcii de control.
In figura 11.3 snt reprezentate dispozitivele folosite pentru verificarea parale-
lismului i a perpendicularitii suprafeelor de ghidare.

Fig.11.3.

Pentru controlul ghidajelor se folosesc, destul de des, metode combinate, prin care
se verific concomitent, cu aceleai mijloace de verificare, mai muli parametri, cum
ar fi : precizia formelor geometrice, poziia lor reciproc i chiar precizia dimensiuni-
lor, care poziioneaz diferitele suprafee.

12.NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII


LA INTRETINEREA SI REPARAREA GHIDAJELOR

12.1.NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA IN-


TRETINERE SI REPARARE

In atelierele de reparare a utilajelor se desfasoara o activitate complexa datori-


ta carui fapt si normele de tehnica a securitatii munci sunt diverse in functie de locur-
ile de munca .
27
EXAMEN ATESTAT

Se vor respecta normele de tehnica a securitatii muncii si normele de prevenire


si stingere a incendiilor specifice lucrarilor de: lacatuserie, prelucrare a metalelor la
rece cu ajutorul masinilor-unelte, sudare si taiere cu gaze si arc electric precum si
urmatoarele norme specifice reparatiilor:
la demontarea, repararea si montarea utilajelor, echipa va lucra sub conduc-
erea unui maistru sau sef de echipa;
uneltele si dispozitivele de ridicat (vinciuri, macarale, poduri rulante
etc.)utilizate de echipa de reparatii trebuie sa fie in buna stare;
inainte de inceperea lucrarilor de intretinere sau reparatii la un utilaj, maistrul
sau seful de echipa se va asigura ca masina respectiva sa nu poata fi pusa acci-
dental in miscare, iar pentru orice eventualitate pe intrerupatorul electric prin-
cipal se va pune o tabla indicatoare cu inscriptia: NU CUPLATI SE LUCREAZA
la masinile prevazute cu anumite ansambluri care pot aluneca pe ghidaje verti-
cale trebuie luate masuri de sprijinire a acestora;
dupa terminarea reparatiilor, masina nu va fi pusa in stare de functiune inainte
de montarea tuturor dispozitivelor de protectie;
inainte de punerea in functiune se va controla daca sculele folosite la reparatie
au fost inlaturate de pe masina;
darea masinii in functiune nu se va face decat dupa executarea receptiei;
in incaperile in care se spala si degreseaza piesele cu lichide inflamabile este
interzis fumatul sau accesul cu foc deschis;
la degresarea pieselor cu solventi organici, care sunt toxici si inflamabili, se vor
folosi bai cu capace de inchidere si se vor lua masuri de prevenire si stingere a
incendiilor;
soda caustica se va introduce in baile de degresare cu cosuri de sita;
piesele se vor introduce si scoate in baile de degresare electronica numai dupa
intreruperea curentului electric care alimenteaza baia;
la acoperiri galvanice muncitorii isi vor unge mainile si narile cu o alifie protec-
toare pentru a prevenii actiunea vatamatoare a vaporilor diferitilor compusi
chimici si vor purta tot echipamentul prevazut de normele de protectia muncii;
nu este permis lucrul in pozitie aplecata deasupra baii
cand nu se lucreaza , baile vor fi acoperite cu un capac , pentru a impiedica
evaporarea electrolitului;
in incinta atelierelor de galvanizare se interzice introducerea si consumarea al-
imentelor precum si fumatului;

28
EXAMEN ATESTAT

13.BIBLIOGRAFIE

1.Imagini
http://www.google.com

2.Reconditionarea arborilor
http://www.scribd.com
3.Tehnologia asamblarii si montajului Gheorghe Ion s.a.
Editura Didactica si Pedagogica 1978

29
EXAMEN ATESTAT

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU


OLTENIA

Nr. ______ din _________

PROIECT
pentru

EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENELOR PROFESIONALE
PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI
DE CALIFICARE PROFESIONAL
NIVEL III

Calificarea: TEHNICIAN MECANIC PENTRU NTREINERE I


REPARAII

Tema:
NTREINEREA I REPARAREA
MECANISMELOR DE RIDICAT.
SCRIPEI I PALANE

NDRUMTOR:

Elev:
Clasa:

2013

1
EXAMEN ATESTAT

2.CUPRINS
1.Tema proiectului 1

2.Cuprins 2

3.Argument 3

4.Masini de ridicat si transportat 6

4.1.Generalitati 6

5.Masini de ridicat.Macarale 8

5.1.Tipuri constructive 8

5.2.Sisteme de actionare 9

6.Mecanisme si instalatii de ridicat 10

6.1.Sisteme de scripeti si palane 11

6.2.Palanul mecanic cu lant 14

6.3.Electropalane 16

7.Importanta si sarcinile repararii utilajului 17

8.Intretinerea si repararea masinilor de ridicat si transportat 19

8.1.Organele flexibile 20

8.1.1.Franghiile 21

8.1.2.Cablurile 21

8.1.3.Lanturile 21

8.1.4.Fixarea franghiilor, cablurilor si lanturilor 22

8.2.Organe pentru ghidarea si actionarea elementelor flexibile 24

8.2.1.Role pentru franghii si cabluri 24

8.2.2.Role si roti pentru lanturi 25

8.2.3.Tobe pentru franghii, cabluri si lanturi 25

9.Norme de securitatea muncii la intretinerea si repararea

masinilor de ridicat si transportat 27

10.Bibliografie 29

2
EXAMEN ATESTAT

3.ARGUMENT
Absolvenii noului sistem de formare profesional, dobndesc abiliti, cu-
notine, deprinderi dezvoltand si o serie de abiliti cheie transferabile, cu scopul de
a sprijini procesul de nvare continu, prin posibilitatea unei reconversii
profesoinale flexibile catre meserii inrudite.
Fiecare dintre calificrile profesionale naionale necesit uniti de
competen cheie i uniti de competen profesionale. Competenele profesionale
sunt grupate n uniti de competen generale i specializate.
Cererea pieei i necesitatea formrii profesionale la nivel european au
reprezentat motivele eseniale pentru includerea abilitilor cheie n cadrul
Standardelor de Pregtire Profesional ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie s li se ofere
posibilitatea de a dobndi acele competene de baz care sunt importante pe piaa
muncii.
Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute astfel
nct s dezvolte abiliti de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de
munc, pentru asumarea rolului n societate ca persoane responsabile, care se
instruiesc pe tot parcursul vieii. Aceste cerine, necesare unei viei adaptate la
exigenele societii contemporane, au fost ncorporate n abilitile cheie
Fiecare nivel parcurs n domeniul Tehnic, implic dobndirea unor abiliti,
cunotine i deprinderi care permit absolvenilor fie s se angajeze, fie s-i continue
pregtirea la un nivel superior.
Pregtirea forei de munc calificate n conformitate cu standardele europene
presupune desfurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare i eval-
uare, centrate pe elev.
Noii angajai vor putea desfura sarcini non-rutiniere care implic
colaborarea n cadrul unei echipe.
Prin unitile de competene specializate din cadrul Curriculum-ului specific
nivelul 3 de calificare, elevul este solicitat n multe activiti practice care i stimu-
leaz i creativitatea. Orice activitate creativ va duce la o lrgire semnificativ a ex-
perienei i la aplicarea contient a cunotinelor dobndite.

Lucrarea de atestat INTRETINEREA SI REPARAREA MECANISMELOR DE


RIDICAT.SCRIPETI SI PALANE implica elevul in atingerea Standardelor de
Pregatire Profesionala specifice pregatirii sale in domeniul tehnic.
In timpul functionarii masinilor, utilajelor si instalatiilor are loc o uzare
nentrerupta a suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de masini din componen-
3
EXAMEN ATESTAT

ta acestora.Din aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari, forma, di-
mensiunile, precum si starea suprafetelor. La o anumita valoare a acestor modificari
apare o inrautatire brusca a insusirilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale
intregii masini-unelte, fapt care determina necesitatea raparatiei.
Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, utilajelor si instalatiilor
necesita cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un numeros
personal muncitor cu inalta calificare. Depistarea din timp si eliminarea cauzelor care
provoaca iesirea prematura din uz a organelor de masini au rezultate economice im-
portante:
micsoreaza opririle neproductive ;
maresc perioada dintre reparatii ;
reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi timp, pen-
tru alte lucrari, un mare numar de muncitori calificati.
Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor si
instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in unitatea de
timp si caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si chimice ale stra-
turilor superficiale ale metalului din care sunt confectionate piesele, de viteza relati-
va de deplasare a suprafetelor acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum si
de unii factori externi, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea
prelucrarii suprafetelor respective.
Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se produce
atit in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si din ca-
uza asa-zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza coroziunii sau
din alte cauze.
In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative, suprafetele
se distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este caracteristic pentru
imbinarile cu pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme etc.In
cazul miscarii de rotatie , sau rectilinii alternative , distrugerea suprafetelor are loc
mai ales datorita uzarii si strivirii.
In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utilaje si
instalatii: lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune si ale franelor,
suruburile conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele etc.
Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz atit
datorita cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructive sau a
repararii defectuoase.
Asemenea defecte sunt:
alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund
conditiilor de exploatare a pieselor;
alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale pieselor;
utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor;
datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in frecare;
alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe
suprafete de frecare;
4
EXAMEN ATESTAT

rezistenta si rigiditatea insuficienta a pieselor si montarea sau reglarea inco-


recta a masinii,utilajului sau instalatiei.
Exploatarea corecta a masinilor ,utilajelor si instalatiilor in bune conditii maresc
considerabil durata de serviciu.
Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea sistemelor
de siguranta , de blocare si a limitatoarelor. Cresterea duratei de serviciu a pieselor
masinilor, uilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin perfectionarea metodelor de
reparare, marirea rezistentei la uzarea pieselor, controlul uzarii principalelor
imbinari, modernizarea subansamblurilor, mecanismelor etc..
Obtinerea unei productii de buna calitate este conditia obligatorie pentru stabi-
lirea marimii uzarii limita a organelor componente, ale masinilor ,utilajelor si
instalatiilor.Aceasta se refera in primul rind la piesele principale
ca:batiuri,mese,arbori principali, etc., de care depind precizia si calitatea executiei.
In cazul masinilor-unelte, precizia de functionare depinde de precizia pozitiei si
directiei deplasarii pieselor si a subansamblurilor in raport cu ghidajele batiuri-
lor.Reducerea preciziei geometrice a batiurilor, ca urmare a uzarii, inrautateste brusc
caracteristicile de exploatare ale masinilor-unelte.

Elaborarea lucrarii de atestat a permis atingerea unor unitati de competenta :


1. Comunicare si iteratie.
2. Asigurarea calitatii.
3. Igiena si securitatea muncii.
4. Lucrul in echipa.
5. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei

5
EXAMEN ATESTAT

4.MASINI DE RIDICAT SI DE TRANSPORTAT


4.1.GENERALITATI
Mainile de ridicat i transportat joac un rol foarte important in diferitele
ramuri de producie. Actualmente, la aceste maini, este folosit aproape exclusiv
acionarea electric.
Acionarea electric a contribuit in mare msur la perfecionarea instalaiilor
de ridicat i transport din punctul de vedere al siguranei in funcionare i al produc-
tivitii.
Ca exemplu pentru unele din utilizrile mai importante ale mainilor de ridicat
i transportat se poate aminti:
in siderurgie: poduri de transbordare pentru cocs, minereuri i adausuri, mac-
arale pentru incrcarea cuptoarelor Simens-Martin, ascensoare pentru furnale
inalte, i diferite tipuri de poduri rulante;
n metalurgia prelucrtoare: macarale rotitoare i poduri rulante;
in domeniul construciilor: macarale turn i escavatoare;
in centralele electrice: poduri rulante in slile de maini, instalaii pentru
descrcarea combustibilului din vagoane de cale ferat sau din lepuri i
pentru repartizarea in depozit i instalaii pentru ridicarea combustibilului in
silozurile inalte; in acest scop se folosesc poduri de transbordare, screpere,
benzi de transport, elevatoare cu cupe, jgheaburi cu raclei, melci de transport,
monorailuri i ascensoare;
in porturi: instalaii de transbordare foarte mari, unde greutile ridicate ating
sute de tone;
in cldiri inalte: ascensoare pentru persoane.
Instalatiile de transportat si ridicat contribuie prin caracterul lor la marirea
productivitatii muncii si eficientei economice prin includerea lor n linii tehnologice,
ceea ce impune mecanizarea manipularii, transportului si depozitarii. Dezvoltarea si
modernizarea proceselor de productie implica mecanizarea si automatizarea
productiei, prin operatii de containerizare, paletizare, extinderea fronturilor de n-
carcare descarcare, alimentare continua cu semifabricate si modernizarea transpor-
turilor.
Paletizarea este operatia de mecanizare a transportului de marfuri pe platforme
simple sau duble manevrate cu ajutorul electrocarelor si al stivuitoarelor.
Pachetizarea este operatia de mecanizare a manipularii, trasportului si depozitarii
unui grup de marfuri strnse ntre ele printr-o legatura.
Containerizarea este sistemul de ambalare format din rame, lazi, containere, etc.
care serveste n mod repetat la transportul mecanizat.
Pentru aplicarea paletizarii si containerizarii sarcinile de transportat si ridicat
trebuiesc constituite n unitati de ncarcatura grupate convenabil n scopul manipu-
larii, cu dimensiuni care trebuie sa aiba la baza un modul. Din punct de vedere di-
mensional, paletele (de uz general sau special) respectiv containerele (universale sau
6
EXAMEN ATESTAT

speciale), sunt modulate dupa standarde n vederea efectuarii operatiilor de manipu-


lare, depozitare si transport.
Masinile de ridicat si transportat sunt utilizate pentru manipularea sarcinilor
ntre limitele unei ncaperi sau ale unui teren liber. Spre deosebire de transportul
ndepartat (feroviar, rutier, aerian) care transporta sarcini la distante mari, dis-
pozitivele de ridicat si transportat, deplaseaza sarcinile pe distante relativ scurte si
numai n anumite cazuri ele pot atinge distante mari (asigurarea unei comunicatii
permanente ntre doua sau mai multe puncte legate prin procesul de productie).
Transportul aferent unei ntreprinderi cuprinde operatii de manipulare a
sarcinilor n exteriorul sau n interiorul sau.
Transportul exterior serveste pentru aprovizionarea cu materii prime, semi-
fabricate, combustibili precum si desfacerea productiei finite sau eliminarea
deseurilor.
Transportul interior serveste la distributia materiilor prime, semifabricatelor,
pentru executarea operatiilor de transport ntre unitatile de lucru legate prin pro-
cesul de productie precum si pentru aducerea productiei finite si a deseurilor la
punctele de ncarcare-descarcare ale sistemului de transport exterior. Operatiile de
acest gen constau nu numai din operatia de transport propriu zisa, ci si din operatiile
de ncarcare si descarcare a sarcinilor pe organele ce poarta dispozitivele de ridicat si
transportat, asezarea lor n depozite sau pe masinile unelte care efectueaza diversele
operatii tehnologice.
Pentru executarea operatiilor de ncarcare si descarcare unele masini de
ridicat si transportat sunt prevazute cu organe speciale pentru apucarea sarcinilor
(electromagneti, graifare), altele sunt deservite de masini si instalatii auxiliare spe-
ciale, altele necesitnd o deservire manuala.
Transportul intern cuprinde la rndul sau transportul dintre ateliere si transportul n
interiorul atelierului (depozitului).
O categorie speciala a transportului din interiorul atelierului il constituie
transportul dintre doua operatii tehnologice succesive care executa deplasarea pro-
duselor de la o instalatie de prelucrare la alta, fiind strns legat de executarea oper-
atiilor tehnologice din atelier sau fabrica. Transportul dintre operatii joaca un rol im-
portant n productia de serie asigurnd legatura dintre instalatii si masini unelte
independente, nlesnind procesul de productie al atelierului dupa un anumit ritm de
lucru.

7
EXAMEN ATESTAT

5.MASINI DE RIDICAT.MACARALE
5.1.TIPURI CONSTRUCTIVE
Macaralele sunt instalatii de ridicat utilizate la manipularea sarcinilor prin
ridicarea neghidata pe verticala si deplasarea pe orizontala a acestora. Gradul de
complexitate al unei macarale depinde de numarul miscarilor si de mijloacele cu care
se realizeaza aceste miscari, adaptate n general la necesitatile tehnologice ale fluxul-
ui de lucru n care este integrata macaraua. Dintre acestea putem aminti:
a) Macarale rotitoare stationare:cu contrafixa; de perete cu tirant; cu coloana
rotitoare; cu coloana fixa; cu placa turnata.
b) Macarale cu deplasare pe sina de ghidare: macarale consola; macarale de ta-
van; macarale velociped; macarale turn; macarale portal.
c) Macarale cu deplasare pe cai fara sina: macarale montate pe carucioare
manuale sau mecanice; macarale montate pe autocamioane macarale montate pe
tractoare; macarale autopropulsate.
d) Macarale de cale ferata sau pe senile:
e) Macarale cu platforme rulante; cu grinda suspendata; poduri rulante cu o
singura grinda principala; poduri rulante cu doua grinzi principale; macarale capra si
semicapra.

Fig.5.1.1,Macara pe senile.Palane Fig.5.1.2.Automacara.Palane

8
EXAMEN ATESTAT

5.2.SISTEME DE ACTIONARE
In timpul funcionrii, o main de ridicat poate avea micri de translaie n plan
vertical (ridicare i coborre), micri de translaie n plan orizontal i micri de
rotaie. Mecanismele care realizeaz aceste micri pot fi acionate manual sau me-
canic.
Acionarea manual se utilizeaz de obicei pentru mecanisme de ridicat cu capac-
iti de ridicare mici i pe distane scurte. Dispozitivele pentru acionare manual pot
fi, funcie de tipul mecanismului de ridicat, manivele simple, manivele de siguran,
roi de manevr pentru lan, cabluri sau lanuri legate direct de elementele mainii.
Sarcina maxim la care poate fi folosit acionarea manual este 200 kN, aceasta
datorit forei limitate a omului.
Acionarea mecanic este astzi foarte rspndit i utilizeaz maini cu abur sau
motoare cu ardere intern, instalaii cu acionare hidraulic sau pneumatic i mo-
toare electrice.
Acionarea cu abur se folosete n special la macaralele de cale ferat i la macar-
alele plutitoare. Ea se caracterizeaz printr-o manipulare simpl, ntreinere i
reparare uoar, siguran mare n exploatare. Dezavantajele acionrii cu maini cu
abur snt: durata de punere n funciune relativ mare (4050 min), consum nepro-
ductiv de combustibil n perioada ntreruperii lucrului, dimensiuni de gabarit mari,
pericol de incendiu n locurile cu material inflamabil, randamentul instalaiei cazan-
main sczut.
Acionarea cu motoare cu ardere intern este utilizat la macaralele deplasabile
pe ci fr ine (automacarale, macarale pe enile, macarale pe tractoare) i la mac-
aralele de cale ferat (macarale montate pe vagon).
Avantajele acionrii cu motoare cu ardere intern snt: punerea rapid n funciune,
gabarit relativ mic, nlturarea pericolului de incendii, randament mai bun compara-
tiv cu acionarea cu abur. Dintre dezavantajele acionrii cu motoare cu ardere in-
tern se menioneaz: motoarele nu pot porni sub sarcin, ceea ce impune montarea
unui ambreiaj cu friciune ntre motor i mecanism, precum i necesitatea unui per-
sonal cu calificare superioar pentru deservirea mainii. Pentru acionare se pot fol-
osi motoare cu benzin sau motoare diesel.
Acionarea hidraulic este caracteristic mecanismelor de ridicat cu capacitate
de ridicare mare, la nlimi reduse (cricuri hidraulice). Ele au o micare linitit, fr
ocuri i prezint siguran mare n exploatare. Instalaiile de acionare hidraulic au
ns randament sczut, costul instalaiei este ridicat i necesit cheltuieli mari pentru
ntreinere i reparaii.

9
EXAMEN ATESTAT

Acionarea pneumatic se folosete de obicei numai la mainile de ridicat care


funcioneaz n ncperi cu materiale explozive. Caracteristica acestui tip de
acionare const n posibilitatea obinerii unui numr mare de conectri pe or, mai
mare chiar dect la acionarea electric. Dezavantajele instalaiilor de acionare
pneumatic snt: construcia complicat a distribuitoarelor de aer deci cost ridicat
i distana relativ mic pe care se poate deplasa sarcina.
Acionarea electric este cea mai rspndit, deoarece ofer o serie de avantaje
fa de mijloacele de acionare prezentate anterior. Instalaiile electrice de acionare
prezint deplin siguran n exploatare, snt economice, au comand uoar i co-
moda (comanda se poate realiza la distan) i permit reglarea vitezei sub sarcin n
limite largi. Fiecare mecanism al mainii poate fi acionat cu motor separat.
In cazul acionrii electrice se poate folosi att curent continuu ct i curent alter-
nativ.

6. MECANISME l INSTALAII DE RIDICAT


Mecanismele i instalaiile de ridicat utilizate n mod frecvent in ntreprinderile
constructoare de maini i n atelierele de ntreinere i reparaie pot fi grupate n:
mecanisme de ridicat simple, ascensoare i macarale.

Fig.6.1.Palane cu lant
10
EXAMEN ATESTAT

6.1.SISTEME DE SCRIPETI SI PALANE


Scripeii i angrenajele fac legtura dintre sursa de energie i sarcin, introducnd
ntre acestea un factor de multiplicare sau de demultiplicare. La mainile i in-
stalaiile de ridicat se folosesc scripei fici, mobili, precum i combinaii de scripei.
Scripeii ficsi numii i scripei de ghidare, se compun dintr-o rol , care se rotete
liber pe un ax, susinut de o furc . Dac se neglijeaz frecrile F=Q,
In practic, la orice scripete exist pierderi prin frecarea rolei pe ax i prin ri-
giditatea organului flexibil de traciune. Din cauza rigiditii cablului, acesta ia forma
din figura , adic se mrete braul de prghie al sarcinii Q i se micoreaz braul de
prghie al forei active F cu valoarea e; datorit acestor pierderi, pentru ridicarea
sarcinii Q, fora P trebuie s fie mai mare dect aceasta, adic
F= Q/ = Q [daN]
n care:
- este randamentul scripetelui.

Fig.6.1.1.Scripeti(a-scripete fix; b-scripete mobil)

Cele mai intalnite sisteme de scripeti sunt:palanul exponential, palanul factorial si


palanul diferential.

11
EXAMEN ATESTAT

Fig.6.1.2.Palanul exponential Fig.6.1.3.Palanul factorial


Cele mai reprezentative tipuri de palane snt: palanul factorial, palanul
diferenial,palanele acionate manual i electropalanele.

Fig.6.1.4.Palane cu 2 si 3 scripeti Fig.6.1.5.Palan vertical


12
EXAMEN ATESTAT

Palanul este un mecanism format din mai muli scripei fici i mobili, montai pe
cel puin dou axe, cu ajutorul cruia se poate ridica o sarcin, folosindu-se o for
mai mic dect greutatea sarcinii.

Palanul exponential este constituit dintr-un scripete fix si un numar, n de scripeti


mobili.

Palanul factorial este constituit din doua mufle: una fixa si una mobila, fiecare cu
un numar egal de scripeti montati pe aceeasi furca.

Palanul factorial este folosit mai rar separat, cel mai frecvent fiind nglobat n con-
strucia unei maini de ridicat, pentru a realiza distribuirea sarcinii de ridicat pe mai
multe ramuri de cablu, n timp ce ramura activ a cablului se nfoar pe un fir activ
la palanele simple sau pe dou fire active la palanele gemene.

Palanul factorial simplu , realizeaz mprirea sarcinii Q pe mai multe ramuri de


cablu prin rolele montate fix (mufla fix ) i prin rolele montate ntr-o carcas m-
preun cu crligul de ridicare mufla mobil .

Palanele factoriale gemene au avantajul c asigur o ridicare perfect vertical a


sarcinii Q.

Palanul diferential numit si


macara diferentiala este consti-
tuit dintr-un troliu cu roti soli-
tare de raze R si r si un scripete
mobil de raza r1

Fig.6.1.6.Palanul diferential
Palanul diferenial este folosit, n special, n industria construciilor de maini la
lucrri de reparaii sau de montaj pentru sarcini nu prea mari. Sarcina nominal a

13
EXAMEN ATESTAT

palanelor difereniale cuprinde o gam de la 250 la 12 500 daN. Randamentul este


mic 0,35.

Planul diferenial este alctuit dintr-un lan calibrat fr sfrit, care se nfoar
pe cele dou roi de lan , solidarizate pe acelai ax i pe roata , asamblat cu crligul
de suspendare a sarcinii.

6.2.PALANUL MECANIC CU LANT


Palanul mecanic cu lant este un dispozitiv de ridicare portabil usor de manevrat cu
ajutorul unui lant manual. Se poate folosi in ateliere de reparatii, ferme, pe santiere
de constructii, docuri sau in depozite pentru instalare de echipamente, dar si pentru
incarcarea sau descarcarea de marfuri. Este util pentru ridicarea mai ales din locurile
unde nu exista o retea electrica disponibila.
Se poate atasa unui carucior de macara de orice tip ca un palan cu lant mobil.
Se potriveste sistemului de transport cu macara mobila sau pivotanta.

Caracteristici :
utilizare sigura cu intretinere minima;
eficienta ridicata cu efort manual scazut;
greutate scazuta si manevrabilitate;
aspect placut si dimensiuni mici;
durata lunga in exploatare.

Pentru a folosi palanul trebuie in-


tai sa agatati carligul superior de
un inel metalic, o grinda sau o
structura de rezistenta care sa
permita sustinerea unei greutati
mai mari decat cea a sarcinii si a
palanului impreuna.
Sarcina trebuie agatata numai de
carligul inferior.
Tragand lantul de manevra de una
din parti, carligul inferior va
cobori. Tragand de cealalta parte,
carligul (impreuna cu sarcina) se
va ridica.

Fig.6.2.1..Palan cu lant

14
EXAMEN ATESTAT

INSTRUCTIUNI DE UTILIZARE
Amplasati palanul mecanic pe o suprafata curata, plana si fixa.
In prima faza de instalare este indicat sa aveti o persoana de asistenta care sa
va ajute la sustinerea si prinderea palanului mecanic.
Inainte de ridicare sarcina trebuie sa fie plasata vertical sub palan.
Verificati intotdeauna siguranta si carligul inainte de a incepe actionarea palanului cu
lant.
Verificati buna functionare a palanului inainte de a incepe lucrul cu acesta.
Asigurativa ca carligul superior este bine agatat si ca nu se poate desface in
timpul utilizarii palanului.
Asigurativa inainte de a ridica sarcina, ca acesta nu isi modifica centrul de greutate si
nu se poate desprinde si cadea din carlig in timpul sidicarii.
Nu utilizati palanul mecanic daca carligul este alungit, deformat sau daca sig-
uranta carligului lipseste. Asigurati-va ca sarcina este ridicata direct de catre palan si
ca lantul este corect pozitionat pentru a transporta incarcatura in conditii de sig-
uranta.
Nu incercati niciodata sa ridicati o sarcina cu greutatea mai mare decat cea
admisa si recomandata de catre producatorul palanului. Aveti in vedere ca sarcina sa
nu fie lasata sa cada agatata in carlig.
Exploatarea palanului este permisa numai daca acesta este suspendat in mod
corespunzator, asigurandu-se prin aceasta ca in cursul ridicarilor si al transportului
ramura de lant care iese din palan sa poata iesi usor sub influenta propriei sale greu-
tati.
Neluarea in seama a acestei indicatii conduce la incurcarea lantului si prin
aceasta la distrugerea palanului.
ATENTIE! Pentru protectia palanului, atunci cand este folosit in mediul exterior
se recomanda sa nu fie expus la ploaie sau in mediu umed.
Atunci cand reparati palanul nu-l amplasati pe suprafete umede, cu igrasie si folositi
un banc de lucru daca este disponibil.
Lantul de sarcina trebuie sa fie uns cu ulei de angrenaj pe toata lungimea lui,
inainte de a incepe lucrul cu palanul, dar si in mod regulat in timpul utilizarii in stare
libera de sarcina.
In functie de conditiile de exploatare, punctele de articulatie trebuie sa fie unse, dupa
ce in prealabil au fost curatate.
Lantul de sarcina trebuie sa fie verificat inainte de punerea in functiune a
palanului si trebuie sa acordati o atentie deosebita verificarii zalelor in punctele de
contact, uzura acestora, aparitia fisurilor, eventualelor deformatii sau deteriorari.
Lantul trebuie schimbat daca:
grosimea nominala a scazut in punctele de contact;
zaua s-a alungit, conducand la scaderea rezistentei lantului prin lungirea
acestuia;
zalele s-au intepenit.

15
EXAMEN ATESTAT

ATENTIE! La schimbarea lantului folositi numai lant de sarcina original livrat


de fabricant.

6.3.ELECTROPALANE
Electropalanele snt mecanisme de ridicat independente alctuite dintr-un motor
electric, o frn, un reductor cu roi dinate cilindrice, o tob, un palan factorial cu
organ flexibil pentru ridicare, un crlig pentru suspendarea sarcinii.

Fig.6.3.1.Electropalan

Electropalanele pot fi fixe sau mobile. Electropalanele fixe snt atrnate fie de
grinzile sau planeele atelierelor, fie pe capre speciale. Electropalanele fixe se pot
monta i pe sol; n acest caz ele nlocuiesc troliile. Electropalanele mobile se fixeaz
pe un crucior care se poate deplasa pe o cale suspendat, astfel c electropalanul
poate realiza pe lng micarea de ridicare i coborre a sarcinii i deplasarea sarci-
nii n lungul cii.
Mecanismul de ridicare este acionat de un motor electric de curent alternativ
cu prindere pe flan, care se cupleaz prin cuplajul 21 cu arborele principal 2 i
antreneaz transmisia cu roi dintate 3,4,5. Perechea de roi dinate 5 pune in
micare arborele le tubular 6 al tobei duble 7. Franarea se realizeaz cu ajutorul fra-
nei 13 care calc pe discul de fran 12 montat pe arborele principal.

16
EXAMEN ATESTAT

Fig.6.3.2.Electropalan

7. IMPORTANA I SARCINILE REPARRII UTILAJULUI


Desfurarea in mod ritmic a activitii de producie a unei intreprinderi indus-
triale necesit, ca o condiie de baz, o bun organizare a reparrii i intreinerii uti-
lajului. Acest lucru este impus de faptul c in procesul folosirii lor productive, mijloa-
cele fixe i utilajul de producie, ca o component a acestora, sunt supuse uzurii fizice
i morale .
Ca urmare a uzurii fizice a utilajului de producie are loc un proces de pierdere
treptat a valorii de intrebuinare i, in cele din urm, o pierdere a capacitii lui de a
satisface o necesitate social, ducand in final, in felul acesta, la pierderea valorii lui.
Uzura fizic a utilajului de producie, in condiiile folosirii utilajului in procesul
de producie, este insoit de transferarea valorii asupra produselor create i recupe-
rarea ei continu prin desfacerea acestora la diferii beneficiari .
In vederea meninerii caracteristicilor funcionale ale utilajului pe durata folo-
sirii lui i a funcionrii in condiii optime i cu posibiliti cat mai apropiate de cele
iniiale, in cadrul intreprinderilor se organizeaz un sistem de intreinere i reparare
a utilajului de producie .
Organizarea pe baze tiinifice a lucrrilor de intreinere i reparare a utilajelor tre-
buie s in seama de particularitile utilajului i de modul de uzur fizic a diferite-
lor pri componente ale acestora .
Din analiza comportamentului la uzura fizic a pieselor, semifabricatelor,
ansamblelor sau mecanismelor care compun utilajul de producie se constat c uzu-
ra lor se produce in mod diferit in timp . La un motor, de pild, cel mai rapid se uzea-
17
EXAMEN ATESTAT

z lagrele, pistoanele, segmenii, in timp ce la alte piese, cum sunt axul cu came, ar-
borele motor .a., procesul de uzur este mai lent. Aceasta impune repararea pieselor
cu o uzur mai mare i folosirea in continuare a mainii, fr a renuna la utilizarea ei
Folosirea utilajului de producie in condiii optime necesit, de asemenea, efec-
tuarea in scopuri preventive a unor msuri de intreinere, care s impiedice uzura
prematur i operaii de control i revizie care s permit depistarea din timp a even-
tualelor defeciuni .
Ca urmare a particularitilor utilajelor de a se uza in mod neuniform,
concretizate in faptul c in timp ce unele piese sunt complet uzate, altele mai pot fi
folosite o perioad oarecare de timp, iar celelalte au o durat de folosire indelungat,
se impune din punct de vedere economic adoptarea unui sistem adecvat de
intreinere i reparare a acestora .
Pentru o intreprindere industrial intreinerea i repararea utilajului de pro-
ducie prezint o importan deosebit . Astfel, executarea acestor activiti in condi-
ii optime asigur funcionarea in mod normal a utilajelor de producie,
conformgraficelor de producie, evitandu-se astfel scoaterile din funciune,
contribuindu-se prin aceasta la realizarea unei activiti ritmice .
O bun intreinere i reparare a utilajului de producie asigur meninerea
funcionrii acestuia potrivit performanelor tehnico-economice prevzute in cartea
tehnic, influenand direct randamentul i precizia de funcionare i realizarea pro-
duciei in cantitile i calitatea prevzute .
Organizarea intreinerii i reparrii utilajelor la un nivel superior contribuie, de
asemenea, in mod direct la reducerea costurilor de producie, prin realizarea acestor
activiti la un nivel redus de cheltuieli .
Organizarea executrii lucrrilor de intreinere i reparaii la nivelul unei uniti in-
dustriale trebuie s permit realizarea urmtoarelor sarcini de baz :
a) asigurarea meninerii utilajului n perfect stare de funcionare ;
b) evitarea uzurii excesive a utilajului i a scoaterii nainte de termen sau
accidental a acestuia din funciune ;
c) cretere timpului de funcionare a utilajului, att prin mrirea timpului
de funcionare ntre dou reparaii, ct i prin reducerea timpilor necesari executrii
reparaiilor ,
d) ridicarea productivitii muncii muncitorilor care execut reparaii,
asigurarea executrii reparaiilor cu cheltuieli minime i de o calitate ridicat ;
e) modernizarea mainilor i utilajelor nvechite .

18
EXAMEN ATESTAT

8.INTRETINEREA MASINILOR DE RIDICAT SI


TRANSPORTAT
Sigurana in exploatare a mainilor, utilajelor i instalaiilor de ridicat i transpor-
tat este condiionat i de efectuarea la timp a lucrrilor de ntreinere i revizii. De
modul cum snt luate msurile tehnico-organizatorice privind asigurarea personalu-
lui calificat i a materialelor necesare pentru efectuarea lucrrilor de ntreinere i
revizii, depinde funcionarea fr ntreruperi a acestor maini, utilaje i instalaii.
Pentru obinerea unor rezultate corespunztoare in exploatare, se recomand
formarea de echipe complexe de mecanici i electricieni ndrumai i supravegheai
de un cadru tehnic (tehnician, maistru) care s poal interveni n orice moment cnd
prezena lor este necesar. Acest personal trebuie s fie bine pregtit profesional,
instruit asupra atribuiilor lor i s cunoasc instalaiile.
O exploatare raional a mainilor, utilajelor i instalaiilor de ridicat i transpor-
tat necesit ungerea repetat a clementelor i mecanismelor care servesc la trans-
miterea i transformarea micrii. La o funcionare n mediu cu mult praf, uleiul
trebuie schimbat mai des sau, dac e posibil, s se foloseasc cuzinei speciali care
funcioneaz fr ungere.
In situaiile cnd srmele din componenta traverselor ncep s se rup, cablurile
vor fi schimbate. In cazul lanurilor articulate, uzarea articulaiilor conduce la alungi-
rea zalelor, fapt ce modific pasul lanului, rezultnd o funcionare cu ocuri a me-
canismului. De asemenea, dup un anumit timp, materialul obosete i din aceast
cauz este necesar ncercarea lanurilor care se afl n exploatare.

Fig.8.1.Lanturi Fig.8.2.Cabluri

Uzarea benzilor se datorete diferenei de vitez ce apare ntre aceasta i materi-


alul ce se ncarc, dispozitivelor cu scut de descrcare, frecrii prilor laterale de ba-
tiul mainii etc.
19
EXAMEN ATESTAT

La roile pentru cablu se uzeaz canalele n care se aeaz cablurile, datorit


alunecrii dintre cabluri i roi.
In cazul cuzineilor, manoanelor i lagrelor, uzarea se datorete ungerii insufi-
ciente, utilizrii unui ulei necorespunztor, ptrunderii impuritilor intre su-
prafeele de frecare sau a montajului necorespunztor. Canalele cuzineilor trebuie
s fie tiate corect, iar alimentarea lor cu ulei s se fac n afara zonei cu presiune
maxim.
Pentru a se evita uzarea prematur a transmisiilor cu roi dinate i cu urub-
melc, trebuie s se asigure ungerea dinilor, s nu intre impuriti ntre suprafeele
de lucru i s se evite ocurile puternice.
La frne se uzeaz cptueala saboilor sau a benzilor, tamburele de frn, conurile
discurilor de frn etc. Uzarea mrit i neuniform a suprafeelor de frecare este
eliminat printr-o reglare corect a frnei i prin curirea acestor suprafee.
In timpul lucrrilor de ntreinere vor fi respectate ntocmai msurile de protecie
a muncii specifice instalaiilor de ridicat prevzute n normativele in vigoare.
Cu ocazia efecturii lucrrilor de ntreinere, se va urmri n primul rnd executa-
rea acelor operaii care s asigure n continuare funcionarea mecanismului de
ridicat, macaralei etc.
Verificarea echipamentului mecanic i electric al macaralelor, a dispozitivelor de
siguran i protecie, a cii de rulare, a ungerii pieselor supuse frecrii, a cablurilor
sau lanurilor de traciune, respectiv a strii tehnice, trebuie s stea n atenia com-
ponenilor echipei care fac lucrrile de ntreinere.
De efectuarea unor lucrri de bun calitate este rspunztor eful de echip.
Acestuia i revine responsabilitatea verificrii n final a tuturor lucrrilor i dac s-au
luat toate msurile de protecie pentru punerea n funciune a instalaiei. Astfel se va
urmri dac motoarele, reductoarele i celelalte elemente componente snt bine cen-
trate i fixate, dac toate legturile electrice snt fcute corect, dac aprtorile de
protecie ale elementelor n micare snt puse la locul lor i snt prinse
corespunztor.
Pentru certificarea muncii depuse, a operaiilor executate ct i confirmarea
terminrii lucrrilor de ntreinere, efului de echip i revine obligaia s con-
semneze acestea, sub semntur, n registrul de supraveghere.

8.1.ORGANELE FLEXIBILE
La mainile, utilajele i instalaiile de ridicat i transportat se utilizeaz, n general,
ca elemente flexibile pentru ridicare i traciune, fringhii, cabluri i lanuri. Ele fac
legtura ntre organele pentru suspendarea i apucarea sarcinii i elementele pentru
ghidare i acionare.
20
EXAMEN ATESTAT

8.1.1.FRANGHIILE
Frnghiile se execut din cnep prin mpletirea a trei sau mai multor toroane
care, la rndul lor, se obin prin rsucirea mai multor fire de cnep cu lungimi mai
mari de 300 mm. In cazuri speciale, frnghiile se pot executa i din alte fibre textile:
bumbac, iut, manila etc.In scopul micorrii tendinei de dezrsucire, sensul toar-
cerii firului iniial va fi invers sensului rsucirii toronului, iar acesta, la rndul lui, va fi
invers sensului de cablare a frnghiei.
Frnghiile prezint o flexibilitate mult mai mare dect celelalte elemente pentru
ridicare i traciune: cablurile i lanurile.
Franghiile cu care se lucreaz iu aer liber se impregneaz cu gudron vegetal, n
scopul micorrii sensibilitii la umezeal. Datorit caracteristicilor mecanice in-
ferioare, folosirea frnghiilor ca organe pentru ridicare i traciune este limitat la
instalaii de ridicat simple i numai cu acionare manual.

8.1.2.CABLURI
Cablurile din srme de oel snt cele mai rspndite organe de traciune pentru
mainile de ridicat, fiind formate dintr-un ansamblu de srme de oel sau toroane
grupate prin nfurare n jurul unei inimi, ntr-unui sau mai multe straturi con-
centrice, cu excepia cablurilor plate, care snt construite din cabluri alturate n
plan i cusute. Snt preferate cablurile cu toroane de seciune rotund, deoarece
au o durat de serviciu mai ndelungat.
Toronul este format dintr-un mnunchi de srme rsucite n jurul unei srme cen-
trale sau a unei inimi, ntr-un singur strat sau n mai multe straturi concentrice.
Din punctul de vedere al materialului inimii, se recomand n condiii normale de
exploatare, folosirea cablurilor cu inim vegetal, deoarece aceasta se poate im-
pregna cu o unsoare neutr, care s o fereasc de coroziune sau putrezire i, n
acelai timp, s formeze un rezervor de unsoare care s asigure ungerea caablului
n interiorul su. Cablurile cu inima mineral (azbest) se folosesc atunci cnd tem-
peratura mediului n care lucreaz maina este ridicat, iar cablurile cu inima met-
alic se folosesc n condiiile n care cablul trebuie s suporte o compresiune trans-
versal puternic (cabluri ce se nfoar pe tobe netede n mai multe straturi).
Cablarea, adic nfurarea srmelor n toroane i nfurarea toroanelor pe inima
cablului, se poate executa spre dreapta, cablare in Z sau spre stnga, cablare .In ur-
ma cablrii, se formeaz:
1. cabluri simple construite dintr-un singur toron;
2. cabluri duble construite din ase cabluri simple sau toroane nfurate n jurul
unei inimi;
3. cabluri triple obinute prin nfurarea n jurul unei i n i m i a sase cabluri duble.

21
EXAMEN ATESTAT

Dintre acestea, cele mai folosite snt cablurile duble de construcie normal.

Fig.8.1.2.1.Cabluri
Cablurile snt caracterizate prin diametrul d, prin numrul de toroane, numrul i
diametrul srmelor i prin rezistena teoretic de rupere la ntindere.

8.1.3.LANURI

Fig.8.1.3.1.Lanturi
Lanurile sunt constituite din zale sudate sau articulate. Ele pot antrena o roat de
lan sau pot servi la prinderea sarcinilor.
La mainile de ridicat se folosesc lanurile cu zale sudate (lanuri industriale) i
lanurile articulate (lanuri Gal).
Lanturile sudate sunt constituite d i n elemente numite zale, executate din oel ro-
tund, zalele fiind sudate electric.
Dup lungimea zalelor, lanurile se mpart in:
lanuri cu zale lungi cu pasul p (dimensiunea interioar a zalei) >3,5 d
d fiind diametrul nominal al barei de oel rotund pentru lan);
lanuri cu zale scurte cu pasul p, cuprins ntre 2,5 d i 3 d .

22
EXAMEN ATESTAT

Lanurile cu zale lungi se folosesc Ia transportoare i elevatoare.Lanurile cu


zale scurte, cu diametrul stimei de 5 i de 6 mm, se folosesc pentru acionarea man-
ual a mecanismelor de ridicat, iar cele cu diametrul de 741 mm se folosesc att ca
organe de traciune cit i pentru legarea sarcinilor, caz n care snt prevzute la un
capt cu o za de capt i la cellalt cu un crlig sau la ambele capete cu zale de capt .
Dup precizia dimensiunilor, lanurile se mpart n:
lanuri necalibrate, avnd o abatere maxim de 60% la pas i de 10% la di-
ametrul oelului rotund pentru lan; zalele acestor lanuri rmn cu dimensi-
unile cu care au ieit d i n fabricaie;
lanuri calibrate, cu abaterea maxim de 3% la pas de 5%, la fiametrul
oelului rotund pentru lan.
Lanurile calibrate se execut cu zale scurte sau lungi i snt folosite pe tobe sau
pe role, cu dini sau cu locauri.

8.1.4.FIXAREA CAPETELOR FRNGHIILOR, CABLURILOR I


LANURILOR
Frnghiile, avnd rezisten mic la uzur, se fixeaz de organele care trebuie s fie
legale cu ajutorul unor piese de protecie metalice cu an periferic, numite ochiuri de
cablu sau ochei ; n acest scop, captul frnghiei se trece peste ochete, apoi bucla
astfel format este nchis, mpletind poriunile suprapuse ale fringhiei, dup care se
matiseaz cu sfoar.
Capetele cablurilor din srme de oel se pot fixa de cadrul troliilor, de braul mac-
aralelor rotitoare sau de alte pri ale mecanismelor de ridicat n diferite moduri.
La fixarea prin ochet de cablu, captul cablului se trece n jurul ochetului de oel i
apoi se leag prin matisare cu srm de ramura lung a cablului. Lungimea matisrii l
trebuie s fie de cel puin 15 d, dar nu mai mic de 300 mm. Captul cablului poate fi
legat, dup trecerea peste ochete, i cu ajutorul a cel puin 3 cleme de strngere.
Piuliele de strngere trebuie s se gseasc pe partea captului lung al cablului.
Clemele se vor verifica regulat in timpul funcionrii, deoarece cablurile cedeaz
ntotdeauna la cleme.
La fixarea prin pan captul cablului se nfoar n jurul unei pene de oel ,
prevzut cu un canal periferic i apoi se introduce, mpreun cu pana, ntr-un
manon , executat din oel turnat. Alunecarea cablului din manon este mpiedicat
datorit forei de frecare dintre cablu i pan.
La fixarea prin plumbuire n manon conic , piesa de fixare este un manon conic,
executat din oel turnat, avnd i un ochi de prindere. Pentru fixare, captul cablului
se trece prin manon; dup aceea, firele se desfac, se ndoaie n form de crlige i

23
EXAMEN ATESTAT

apoi cablul se trage n manon. In interiorul manonului se toarn un aliaj de 70% Pb,
10% Sn i 20 Sb.

8.2. ORGANE PENTRU GHIDAREA


l ACIONAREA ELEMENTELOR FLEXIBILE
Organele pentru ghidarea i ac ionarea clementelor flexibile servesc la modifi-
carea direciei i transmiterea micrii la organul flexibil pentru ridicare. Din catego-
ria acestora parte: role, roi, tobe (tambure), scripei fici i mobili i palanele.
Pentru ridicarea sarcinii, organul flexibil (frnghia, cablul de oel sau lantul) se
nfoar pe o tob . In cazul sarcinilor mari, pentru micorarea efortului n organul
flexibil se folosesc una sau mai multe role, formnd un scripete sau un sistem de
scripei. Aceste role au Ia periferia lor un profil special, care s permit micarea or-
ganului flexibil, fr ca acesta s scape de pe rol i fr s se nepeneasca in
c a n a l u l prevzut pentru ghidarea lui.

8.2.1.ROLE PENTRU FRNGHII I CABLURI


Rolele pentru frnghii i cabluri se execut din font sau din oel turnat. La rolele
pentru cabluri din srm de oel (fig. 8.2.1.) canalul rolei este astfel dimensionat, nct
cablul s se sprijine cu un joc lateral, pentru a nu fi strivit ntre pereii laterali ai rolei.
In general, adncimea canalului se ia 2d sau 3 d (d fiind diametrul cablului), pentru o
bun conducere a cablului. Profilul acestor roi este standardizat, n funcie de di-
ametrul cablului.

Fig.8.2.1.Role pentru cabluri

24
EXAMEN ATESTAT

Diametrul rolelor pentru cabluri D=400... 500 , n cazul acionrilor manuale si


D=-500..,1 000 , n cazul acionrilor mecanice ( este diametrul sarmelor din care
se execut cablul)

8.2.2.ROLE I ROI PENTRU LAN


Din aceast categorie fac parte rolele simple pentru lan, roile pentru lanuri cali-
brate i roile pentru lanuri cu eclise i boluri.
Rolele simple pentru lanuri cu zale se execut din font.Rolele pentru lant se folo-
sesc la scripeti mobili sau drept role de conducere la masini de ridicat cu actionare
manuala.
Rotile pentru lanturi calibrate ,numite si roti cu locasuri sau roti profilate,sunt
prevazute cu canale profilate dupa forma zalelor, in care lanul intra i iese cu un
mic joc . Roata se toarn din font sau d i n oel i se folosete fr alte prelucrri.
Datorit marii mobiliti a zalelor, roile pentru lan calibrat se execut cu un
numr redus de locauri i pot avea dimensiuni reduse.Din cauza frecrilor mari
care au loc n timpul funcionrii se produce o uzare rapid a lanului i a roii, ceea
ce face ca zalele s nu mai calce n locaurile roii.
Roile pentru lanuri calibrate se prevd cu aprtori, pentru mpiedicarea ieirii
lanului de pe roat. Aceste roi se ntrebuineaz ca roi de acionare la palanele i
vinciurile manuale.
Roile pentru lanuri cu eclise i bolturi au la periferia lor dini, care angreneaz cu
zalele lanului. Dinii ptrund prin spaiile dintre dou boluri consecutive i eclisele
respective ale lanului.

8.2.3.TOBE PENTRU FRNGHII, CABLURI I LANURI


La mainile de ridicat, organul flexibil de traciune se nfoar n spire elicoidale,
ntr-unui sau mai multe straturi, la suprafaa unei tobe de care este fixat cu un capt.
Tobele se executa prin turnare, din font sau din oel.
Tobele pentru franghii au o suprafa cilindric neted. Frnghia se nfoar de
obicei pe un singur rnd, spirele fiind alturate (fig. 8.2.3.1.). Pentru a avea o tob de
lungime util mai mic, frnghiile pot fi nfurate n straturi suprapuse. Captul
frnghiei se prinde de tob, prin legarea acesteia de o pies de prindere, fixat pe to-
b cu piulie. Pentru evitarea deteriorrii frnghiei la locul de prindere pe tob
trebuie ca atunci cnd sarcina este complet cobort s rmn nfurate pe tob cel
puin dou spire.

25
EXAMEN ATESTAT

Fig.8.2.3.1.Toba
Diametrul nominal al tobei este n funcie de diametrul d al frnghiei .
Tobele pentru cabluri din otel au suprafaa neted sau cu caneluri elicoidale care
ajut la aezarea uniform a cablului de tob, eliminnd uzarea cablului prin frecarea
spirelor ntre ele.
Canelura are profilul n form de arc de cerc avind raza r cu 0,54 mm mai
mare dect raza seciunii cablului, deoarece sub aciunea sarcinii, cand intr n
canelura tobei, cablul se turtete p u i n i, dac nu ar avea acest joc, s-ar uza prea
repede prin efectul de mpnare.Pasul elicei de nfurare t = d + (1...6) mm, pentru
ca n t i m p u l nfurrii pe toba spirele vecine ale cablului s nu se frece intre ele.
La sarcini mai mari, greutatea este repartizat pe dou cabluri, care se infasoar
pe aceeai tob i lucreaz asupra unui crlig unic de ridicare. In acest caz toba
trebuie s aib canelura elicoidal pe una dintre jumti pe dreapta. iar pe cealalt
jumtate, pe stnga . Cablul se nfoar pe tob simultan dinspre ambele capete spre
mijloc; mijlocul lui formeaz un ochi, care susine rola cu crligul, pentru suspendarea
sarcinii. Pe msur ce se ridic sarcina, cele dou cabluri se apropie de vertical.
Captul cablului se poate fixa pe tob cu: bride de fixare; pan paralel si uruburi de
fixare; pan nclinat.
Fixarea captului cablului cu ajutorul bridelor este foarte des utilizat datorit
uurinei la montaj i siguranei n exploatare. Bridele se fixeaza de corpul tobei
prin intermediul unor prezoane.
Pentru fixarea cablului cu pan paralel i uruburi de fixare sau cu pan n-
clinat este necesar s fie executate n corpul tobei locauri pentru montarea pe-
nelor. Pana paralel de fixare are o form special i este presat de captul cablu-
lui cu ajutorul uruburilor.
Pana nclinata este prevzut cu un canal longitudinal semicircular pe care se
nfoar captul cablului.
26
EXAMEN ATESTAT

Toba poate fi liber pe ax sau solidarizat cu acesta prin intermediul penelor. In


primul caz, axul este fixat prin plcile de gard ,care nu permit rotirea i deplasarea
longitudinal a axului i n acelai timp a tobei.
Toba este antrenat n micarea de rotaie cu ajutorul unei roi dinate care se
monteaz pe tob cu uruburi. Pentru o bun centrare, roata dinat are un guler ,
iar toba un loca corespunztor gulerului. Toba se rotete pe ax prin intermediul a
dou buce de bronz . In capetele axului se afl ungtoarele cu plnie i canalele axi-
al-radiale pentru asigurarea ungerii.

Tobele pentru lanuri se execut cu suprafaa exterioar neted sau profilat,


(canalele executate trebuie s permit aezarea corect a zalelor lanurilor i au
aceeai form ca i roile pentru lan calibrat.
Lanul se nfoar numai pe un singur rnd i numai n mod excepional pe mai
multe rnduri. Extremitile lantului se fixeaz cu un crlig simplu i urub .Diametrul
minim D al tobei se ia n funcie de diametrul d al barei de oel pentru lan: D>20 d.

9.NORME DE SECURITATEA MUNCII LA INTRETINEREA


SI REPARAREA MASINILOR
DE RIDICAT SI TRANSPORTAT
Pentru asigurarea securitii muncii la mainile, utilajele i instalaiile de ridicat i
transportat este necesar s fie luate urmtoarele msuri:

indicarea capacitii de transport;


construirea unor ngrdiri de protecie peste curelele de transmisie, peste
lanuri, asupra transmisiilor cu roi dinate i cu urub-melc etc;
folosirea dispozitivelor de protecie cu semnalizare sonor, luminoas sau me-
canic n construcia mainii i asigurarea funcionrii lor permanente prin ex-
aminarea sistematic, repararea sau nlocuirea lor;
asigurarea cerinelor impuse locului de lucru din punct de vedere al vizibilitii,
al comenzii rapide a mainii, al circulaiei uoare; cile de acces pentru person-
alul de deservire vor fi protejate contra accidentelor cu plase sau balustrade;
cunoaterea riguroas a normelor de exploatare pentru fiecare main, utilaj
sau instalaie;
verificarea izolrii cablurilor electrice i echipamentului electric n vederea
evitrii accidentelor datorit aciunii curentului electric;
interzicerea manipulrii materialelor inflamabile n apropierea ntre-
ruptoarelor electrice, ntruct scanteile ce apar la aceste ntreruptoare pot

27
EXAMEN ATESTAT

provoca incendii;
utilajele i instalaiile de ridicat i transportat s fie echipate cu estinctoare;
efectuarea instructajului de protecia muncii la ntreg personalul care lucreaz
cu mainile, utilajele i instalaiile de ridicat i transportat i s se urmreasc
pe teren modul de nsuire i de aplicare a instruciunilor de tehnica securitii
muncii.

28
EXAMEN ATESTAT

10.BIBLIOGRAFIE

1.Clasificarea macaralelor
http://www.scribd.com

2.Masini, utilaje si instalatii din industria constructiilor de masini


N.Huzum, G Rantz
Editura Didactica si Pedagogica 1979

3.Dispozitive si instalatii de ridicat si transportat


http://tvet.ro

4.Imagini
http://www.google.com

29
EXAMEN ATESTAT

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU


OLTENIA

Nr. ______ din _________

PROIECT
pentru

EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENELOR PROFESIONALE
PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI
DE CALIFICARE PROFESIONAL
NIVEL III

Calificarea: TEHNICIAN MECANIC PENTRU NTREINERE I


REPARAII

Tema:
NTREINEREA I REPARAREA
MECANISMELOR DE RIDICAT.
TROLII SI VINCIURI

NDRUMTOR:

Elev:
Clasa:

2013

1
EXAMEN ATESTAT

2.CUPRINS
1.Tema proiectului 1

2.Cuprins 2

3.Argument 3

4.Masini de ridicat si transportat 6

4.1.Generalitati 6

5.Masini de ridicat.Macarale 8

5.1.Tipuri constructive 8

5.2.Sisteme de actionare 9

6.Mecanisme si instalatii de ridicat 10

6.1.Mecanisme de ridicat simple 10

6.2.Vinciuri 11

6.3.Trolii 14

7.Importanta si sarcinile repararii utilajului 19

8.Intretinerea si repararea masinilor de ridicat si transportat 20

9.Norme de securitatea muncii la intretinerea si repararea

masinilor de ridicat si transportat 22

10.Bibliografie 23

11.Anexe 24

2
EXAMEN ATESTAT

3.ARGUMENT
Absolvenii noului sistem de formare profesional, dobndesc abiliti, cu-
notine, deprinderi dezvoltand si o serie de abiliti cheie transferabile, cu scopul de
a sprijini procesul de nvare continu, prin posibilitatea unei reconversii
profesoinale flexibile catre meserii inrudite.
Fiecare dintre calificrile profesionale naionale necesit uniti de
competen cheie i uniti de competen profesionale. Competenele profesionale
sunt grupate n uniti de competen generale i specializate.
Cererea pieei i necesitatea formrii profesionale la nivel european au
reprezentat motivele eseniale pentru includerea abilitilor cheie n cadrul
Standardelor de Pregtire Profesional ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie s li se ofere
posibilitatea de a dobndi acele competene de baz care sunt importante pe piaa
muncii.
Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute astfel
nct s dezvolte abiliti de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de
munc, pentru asumarea rolului n societate ca persoane responsabile, care se
instruiesc pe tot parcursul vieii. Aceste cerine, necesare unei viei adaptate la
exigenele societii contemporane, au fost ncorporate n abilitile cheie
Fiecare nivel parcurs n domeniul Tehnic, implic dobndirea unor abiliti,
cunotine i deprinderi care permit absolvenilor fie s se angajeze, fie s-i continue
pregtirea la un nivel superior.
Pregtirea forei de munc calificate n conformitate cu standardele europene
presupune desfurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare i eval-
uare, centrate pe elev.
Noii angajai vor putea desfura sarcini non-rutiniere care implic
colaborarea n cadrul unei echipe.
Prin unitile de competene specializate din cadrul Curriculum-ului specific
nivelul 3 de calificare, elevul este solicitat n multe activiti practice care i stimu-
leaz i creativitatea. Orice activitate creativ va duce la o lrgire semnificativ a ex-
perienei i la aplicarea contient a cunotinelor dobndite.

Lucrarea de atestat INTRETINEREA SI REPARAREA MECANISMELOR DE


RIDICAT.TROLII SI VINCIURI implica elevul in atingerea Standardelor de Pregatire
Profesionala specifice pregatirii sale in domeniul tehnic.
In timpul functionarii masinilor, utilajelor si instalatiilor are loc o uzare
nentrerupta a suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de masini din componen-
3
EXAMEN ATESTAT

ta acestora.Din aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari, forma, di-
mensiunile, precum si starea suprafetelor. La o anumita valoare a acestor modificari
apare o inrautatire brusca a insusirilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale
intregii masini-unelte, fapt care determina necesitatea raparatiei.
Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, utilajelor si instalatiilor
necesita cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un numeros
personal muncitor cu inalta calificare. Depistarea din timp si eliminarea cauzelor care
provoaca iesirea prematura din uz a organelor de masini au rezultate economice im-
portante:
micsoreaza opririle neproductive ;
maresc perioada dintre reparatii ;
reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi timp, pen-
tru alte lucrari, un mare numar de muncitori calificati.
Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor si
instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in unitatea de
timp si caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si chimice ale stra-
turilor superficiale ale metalului din acre sunt confectionate piesele, de viteza relati-
va de deplasare a suprafetelor acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum si
de unii factori externi, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea
prelucrarii suprafetelor respective.
Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se produce
atit in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si din ca-
uza asa-zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza coroziunii sau
din alte cauze.
In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative,
supratefetele se distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este caracteristic
pentru imbinarile cu pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme
etc.In cazul miscarii de rotatie , sau rectilinii alternative , distrugerea suprafetelor are
loc mai ales datorita uzarii si strivirii.
In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utilaje si
instalatii: lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune si ale franelor,
suruburile conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele etc.
Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz atit datori-
ta cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructive sau a repararii
defectuoase.
Asemenea defecte sunt:
alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund
conditiilor de exploatare a pieselor;
alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale pieselor;
utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor;
datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in frecare;
alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe
suprafete de frecare;
4
EXAMEN ATESTAT

rezistenta si rigiditatea insuficienta a pieselor si montarea sau reglarea inco-


recta a masinii,utilajului sau instalatiei.
Exploatarea corecta a masinilor ,utilajelor si instalatiilor in bune conditii maresc
considerabil durata de serviciu.
Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea sistemelor de
siguranta , de blocare si a limitatoarelor. Cresterea duratei de serviciu a pieselor
masinilor, uilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin perfectionarea metodelor de
reparare, marirea rezistentei la uzarea pieselor, controlul uzarii principalelor
imbinari, modernizarea subansamblurilor, mecanismelor etc..
Obtinerea unei productii de buna calitate este conditia obligatorie pentru stabi-
lirea marimii uzarii limita a organelor componente, ale masinilor ,utilajelor si
instalatiilor.Aceasta se refera in primul rind la piesele principale
ca:batiuri,mese,arbori principali, etc., de care depind precizia si calitatea executiei.
In cazul masinilor-unelte, precizia de functionare depinde de precizia pozitiei si
directiei deplasarii pieselor si a subansamblurilor in raport cu ghidajele batiuri-
lor.reducerea preciziei geometrice a batiurilor, ca urmare a uzarii, inrautateste brusc
caracteristicile de exploatare ale masinilor-unelte.
In capitolele 4 si 5 se prezinta notiuni specifice , caracteristice masinilor de ri-
dicat si transportat.
Capitolul 6 abordeaza aspectele tehnice, constructive si functionale care
caracterizeaza mecanismele de ridicat simple, componente ale masinilor de ridcat si
transportat.
Capitolele 7 si 8 analizeaza problematica intretinerii si repararii mecanismelor
de ridicat .
Elaborarea lucrarii de atestat a permis atingerea unor unitati de competenta :
1. Comunicare si iteratie.
2. Asigurarea calitatii.
3. Igiena si securitatea muncii.
4. Lucrul in echipa.
5. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei

5
EXAMEN ATESTAT

4.MASINI DE RIDICAT SI DE TRANSPORTAT


4.1.GENERALITATI
Mainile de ridicat i transportat joac un rol foarte important in diferitele
ramuri de producie. Actualmente, la aceste maini, este folosit aproape exclusiv
acionarea electric.
Acionarea electric a contribuit in mare msur la perfecionarea instalaiilor
de ridicat i transport din punctul de vedere al siguranei in funcionare i al produc-
tivitii.
Ca exemplu pentru unele din utilizrile mai importante ale mainilor de ridicat
i transportat se poate aminti:
in siderurgie: poduri de transbordare pentru cocs, minereuri i adausuri, mac-
arale pentru incrcarea cuptoarelor Simens-Martin, ascensoare pentru furnale
inalte, i diferite tipuri de poduri rulante;
n metalurgia prelucrtoare: macarale rotitoare i poduri rulante;
in domeniul construciilor: macarale turn i escavatoare;
in centralele electrice: poduri rulante in slile de maini, instalaii pentru
descrcarea combustibilului din vagoane de cale ferat sau din lepuri i
pentru repartizarea in depozit i instalaii pentru ridicarea combustibilului in
silozurile inalte; in acest scop se folosesc poduri de transbordare, screpere,
benzi de transport, elevatoare cu cupe, jgheaburi cu raclei, melci de transport,
monorailuri i ascensoare;
in porturi: instalaii de transbordare foarte mari, unde greutile ridicate ating
sute de tone;
in cldiri inalte: ascensoare pentru persoane.
Instalatiile de transportat si ridicat contribuie prin caracterul lor la marirea
productivitatii muncii si eficientei economice prin includerea lor n linii tehnologice,
ceea ce impune mecanizarea manipularii, transportului si depozitarii. Dezvoltarea si
modernizarea proceselor de productie implica mecanizarea si automatizarea
productiei, prin operatii de containerizare, paletizare, extinderea fronturilor de n-
carcare descarcare, alimentare continua cu semifabricate si modernizarea transpor-
turilor.
Paletizarea este operatia de mecanizare a transportului de marfuri pe platforme
simple sau duble manevrate cu ajutorul electrocarelor si al stivuitoarelor.
Pachetizarea este operatia de mecanizare a manipularii, trasportului si depozitarii
unui grup de marfuri strnse ntre ele printr-o legatura.
Containerizarea este sistemul de ambalare format din rame, lazi, containere, etc.
care serveste n mod repetat la transportul mecanizat.
Pentru aplicarea paletizarii si containerizarii sarcinile de transportat si ridicat
trebuiesc constituite n unitati de ncarcatura grupate convenabil n scopul manip-
ul_rii, cu dimensiuni care trebuie sa aiba la baza un modul. Din punct de vedere di-
mensional, paletele (de uz general sau special) respectiv containerele (universale sau
6
EXAMEN ATESTAT

speciale), sunt modulate dupa standarde n vederea efectuarii operatiilor de manipu-


lare, depozitare si transport.
Masinile de ridicat si transportat sunt utilizate pentru manipularea sarcinilor
ntre limitele unei ncaperi sau ale unui teren liber. Spre deosebire de transportul
ndepartat (feroviar, rutier, aerian) care transporta sarcini la distante mari, dis-
pozitivele de ridicat si transportat, deplaseaza sarcinile pe distante relativ scurte si
numai n anumite cazuri ele pot atinge distante mari (asigurarea unei comunicatii
permanente ntre doua sau mai multe puncte legate prin procesul de productie).
Transportul aferent unei ntreprinderi cuprinde operatii de manipulare a
sarcinilor n exteriorul sau n interiorul sau.
Transportul exterior serveste pentru aprovizionarea cu materii prime, semi-
fabricate, combustibili precum si desfacerea productiei finite sau eliminarea
deseurilor.
Transportul interior serveste la distributia materiilor prime, semifabricatelor,
pentru executarea operatiilor de transport ntre unitatile de lucru legate prin pro-
cesul de productie precum si pentru aducerea productiei finite si a deseurilor la
punctele de ncarcare-descarcare ale sistemului de transport exterior. Operatiile de
acest gen constau nu numai din operatia de transport propriu zisa, ci si din operatiile
de ncarcare si descarcare a sarcinilor pe organele ce poarta dispozitivele de ridicat si
transportat, asezarea lor n depozite sau pe masinile unelte care efectueaza diversele
operatii tehnologice.
Pentru executarea operatiilor de ncarcare si descarcare unele masini de
ridicat si transportat sunt prevazute cu organe speciale pentru apucarea sarcinilor
(electromagneti, graifare), altele sunt deservite de masini si instalatii auxiliare spe-
ciale, altele necesitnd o deservire manuala.
Transportul intern cuprinde la rndul sau transportul dintre ateliere si transportul n
interiorul atelierului (depozitului).
O categorie speciala a transportului din interiorul atelierului il constituie
transportul dintre doua operatii tehnologice succesive care executa deplasarea pro-
duselor de la o instalatie de prelucrare la alta, fiind strns legat de executarea oper-
atiilor tehnologice din atelier sau fabrica. Transportul dintre operatii joaca un rol im-
portant n productia de serie asigurnd legatura dintre instalatii si masini unelte
independente, nlesnind procesul de productie al atelierului dupa un anumit ritm de
lucru.

7
EXAMEN ATESTAT

5.MASINI DE RIDICAT.MACARALE
5.1.TIPURI CONSTRUCTIVE
Macaralele sunt instalatii de ridicat utilizate la manipularea sarcinilor prin
ridicarea neghidata pe verticala si deplasarea pe orizontala a acestora. Gradul de
complexitate al unei macarale depinde de numarul miscarilor si de mijloacele cu care
se realizeaza aceste miscari, adaptate n general la necesitatile tehnologice ale fluxul-
ui de lucru n care este integrata macaraua. Dintre acestea putem aminti:
a) Macarale rotitoare stationare:cu contrafixa; de perete cu tirant; cu coloana
rotitoare; cu coloana fixa; cu placa turnata.
b) Macarale cu deplasare pe sina de ghidare: macarale consola; macarale de ta-
van; macarale velociped; macarale turn; macarale portal.
c) Macarale cu deplasare pe cai fara sina: macarale montate pe carucioare
manuale sau mecanice; macarale montate pe autocamioane macarale montate pe
tractoare; macarale autopropulsate.
d) Macarale de cale ferata sau pe senile:
e) Macarale cu platforme rulante; cu grinda suspendata; poduri rulante cu o
singura grinda principala; poduri rulante cu doua grinzi principale; macarale capra si
semicapra.

Fig.5.1.Macara pe senile Fig.5.2.Automacara

8
EXAMEN ATESTAT

5.2.SISTEME DE ACTIONARE
In timpul funcionrii, o main de ridicat poate avea micri de translaie n plan
vertical (ridicare i coborre), micri de translaie n plan orizontal i micri de
rotaie. Mecanismele care realizeaz aceste micri pot fi acionate manual sau me-
canic.
Acionarea manual se utilizeaz de obicei pentru mecanisme de ridicat cu capac-
iti de ridicare mici i pe distane scurte. Dispozitivele pentru acionare manual pot
fi, funcie de tipul mecanismului de ridicat, manivele simple, manivele de siguran,
roi de manevr pentru lan, cabluri sau lanuri legate direct de elementele mainii.
Sarcina maxim la care poate fi folosit acionarea manual este 200 kN, aceasta
datorit forei limitate a omului.
Acionarea mecanic este astzi foarte rspndit i utilizeaz maini cu abur sau
motoare cu ardere intern, instalaii cu acionare hidraulic sau pneumatic i mo-
toare electrice.
Acionarea cu abur se folosete n special la macaralele de cale ferat i la macar-
alele plutitoare. Ea se caracterizeaz printr-o manipulare simpl, ntreinere i
reparare uoar, siguran mare n exploatare. Dezavantajele acionrii cu maini cu
abur snt: durata de punere n funciune relativ mare (4050 min), consum nepro-
ductiv de combustibil n perioada ntreruperii lucrului, dimensiuni de gabarit mari,
pericol de incendiu n locurile cu material inflamabil, randamentul instalaiei cazan-
main sczut.
Acionarea cu motoare cu ardere intern este utilizat la macaralele deplasabile
pe ci fr ine (automacarale, macarale pe enile, macarale pe tractoare) i la mac-
aralele de cale ferat (macarale montate pe vagon).
Avantajele acionrii cu motoare cu ardere intern snt: punerea rapid n funciune,
gabarit relativ mic, nlturarea pericolului de incendii, randament mai bun compara-
tiv cu acionarea cu abur. Dintre dezavantajele acionrii cu motoare cu ardere in-
tern se menioneaz: motoarele nu pot porni sub sarcin, ceea ce impune montarea
unui ambreiaj cu friciune ntre motor i mecanism, precum i necesitatea unui per-
sonal cu calificare superioar pentru deservirea mainii. Pentru acionare se pot fol-
osi motoare cu benzin sau motoare diesel.
Acionarea hidraulic este caracteristic mecanismelor de ridicat cu capacitate
de ridicare mare, la nlimi reduse (cricuri hidraulice). Ele au o micare linitit, fr
ocuri i prezint siguran mare n exploatare. Instalaiile de acionare hidraulic au
ns randament sczut, costul instalaiei este ridicat i necesit cheltuieli mari pentru
ntreinere i reparaii.

9
EXAMEN ATESTAT

Acionarea pneumatic se folosete de obicei numai la mainile de ridicat care


funcioneaz n ncperi cu materiale explozive. Caracteristica acestui tip de
acionare const n posibilitatea obinerii unui numr mare de conectri pe or, mai
mare chiar dect la acionarea electric. Dezavantajele instalaiilor de acionare
pneumatic snt: construcia complicat a distribuitoarelor de aer deci cost ridicat
i distana relativ mic pe care se poate deplasa sarcina.
Acionarea electric este cea mai rspndit, deoarece ofer o serie de avantaje
fa de mijloacele de acionare prezentate anterior. Instalaiile electrice de acionare
prezint deplin siguran n exploatare, snt economice, au comand uoar i co-
moda (comanda se poate realiza la distan) i permit reglarea vitezei sub sarcin n
limite largi. Fiecare mecanism al mainii poate fi acionat cu motor separat.
In cazul acionrii electrice se poate folosi att curent continuu ct i curent alter-
nativ.

6. MECANISME l INSTALAII DE RIDICAT


Mecanismele i instalaiile de ridicat utilizate n mod frecvent in ntreprinderile
constructoare de maini i n atelierele de ntreinere i reparaie pot fi grupate n:
mecanisme de ridicat simple, ascensoare i macarale.

6.1.MECANISME DE RIDICAT SIMPLE


Din categoria acestor mecanisme fac parte: cricurile, vinciurile, electro-palanele,
troliile, crucioarele pentru ci suspendate etc.

Cricuri i vinciuri. Cricurile i vinciurile snt mecanisme de ridicat cu curs re-


dus, destinate ridicrii sarcinilor mari. Se utilizeaz la lucrri de montaj i reparaii,
fiind uor de transportat datorit masei proprii i gabaritelor mici. Uneori snt
folosite ca mecanisme de mpingere sau cu destinaie special.

Cricurile, dup construcia lor, pot fi: mecanice i hidraulice. Cele mecanice se ex-
ecut n mai multe variante, folosindu-se ca element de ridicare cremaliera.

Cricul cu cremaliera se preteaz la ridicri de sarcini de 5 pn la 200 kN, avnd


nlimi de ridicare de circa 300400 mm.

10
EXAMEN ATESTAT

Sarcina se sprijin pe capul ro-


titor 4 situat la extremitatea
superioar a cremalierei 2 care
alunec pe ghidajele 3 ,n car-
casa I, fiind acionat de roile
dinate 7, 8, 9,10 i 11. Cricul
este acionat manual prin in-
termediul manivelei 6. Pentru
sigurana funcionrii i sus-
pendrii sarcinii, cricul se pre-
vede cu opritorul cu clichet 12.
Raportul de multiplicare a
roilor dinate se calculeaz
astfel nct efortul la manivel
fora s nu depeasc 45 daN.

Fig.6.1.Cric cu cremaliera

Corpul cricului se execut din tabl de oel, iar cremaliera, din oel carbon de cali-
tate, fiind solicitat att la compresiune de sarcina de ridicat ct i la ncovoiere de
componenta radial a forei de angrenare.

Cricurile cu cremaliera au un randament mediu 0,75) i o nlime de ridicare de


circa 400 mm.

Dac distana ntre sol i sarcin este prea mic i nu ncape cricul, sarcina se ridic
introducnd talpa 5 a cremalierei sub sarcin.

Pentru evitarea accidentelor care pot avea loc la coborrea sarcinii, prin scparea
manivelei, se recomand ca cricurile s fie prevzute cu manivele de siguran .

6.2.VINCIURILE
Vinciurile se utilizeaz la ridicarea sarcinilor mari i au o stabilitate mai mare
dect cricurile. Ele pot fi acionate manual, electric, hidraulic sau pneumatic.

Din categoria vinciurilor cu acionare manual se disting vinciurile cu urub i


vinciurile hidraulice.
11
EXAMEN ATESTAT

Vinciurile cu urub servesc pentru ridicarea mainilor, a utilajelor i a altor


sarcini n vederea operaiilor de montaj sau reparaii.

Fgi.6.2.1.Vinci cu surub

Sarcinile nominale snt de 50040 000 daN, ns viteza de ridicare ct i ran-


damentul snt mai mici dect la cricurile cu cremaliera.

Datorit simplitii lor constructive snt ns mai ieftine dect acestea.

uruburile 1 i 4 snt prevzute cu un filet de profil dreptunghiular sau trapezoidal,


fiind acionate cu o prghie cu clichet 2 i respectiv 5.

Piulia urubului poate fi prelucrat direct n carcas sau poate fi executat sepa-
rat.Pentru siguran n exploatare, filetul se execut cu autofrnare.

Tija filetului se calculeaz la solicitri compuse: compresiune datorit sarcinii de


ridicat i rsucire (torsiune), fcndu-se i o verificare la flambaj.

Datorit faptului c urubul este cu autofrnare, acest tip de vinci nu necesit or-
gan de frnare. Pentru a se putea deplasa i longitudinal, vinciurile se monteaz pe
glisiere.

Vinciul hidraulic se ntrebuineaz la lucrri de montaj pentru ridicarea sarci-


nilor foarte mari (cu masa pn la 5 000 kN), precum i ca utilaj tehnologic la
operaiile care necesit fore foarte mari (ndreptarea construciilor metalice, presa-
rea roilor etc).

12
EXAMEN ATESTAT

Fig.6.2.2.Vinci hidraulic Fig.6.2.3.Vinci hidraulic cu dubla actiune

Vinciul hidraulic se compune din cilindrul 1, n care se poate deplasa pistonul de


ridicare 2, sub aciunea unui lichid (ulei mineral, ap cu glicerina, alcool etc.) pompat
cu o pomp acionat manual sau mecanic.

Pompa se compune din pistonul 3, cilindrul 1, supapa de aspiraie 5, supapa de re-


fulare 6, rezervorul 7 i prghia de comand 8. Lichidul din cilindrul de ridicare se
ntoarce n rezervor prin robinetul 9. Cnd prghia 8 capt o micare de oscilaie
(nainte-napoi), lichidul de lucru este absorbit prin supapa de aspiraie i trecut prin
supapa de refulare in cilindrul 1, provocnd ridicarea pistonului cu sarcina de ridicat
care reazem . Corpul cilindrului 1 este prevzut la partea superioar cu o garnitur
din piele, pentru asigurarea etaneitii.

La captul de sus al cursei pistonului 2 se deschide o supap de siguran, astfel


nct aceast poziie superioar nu poate fi depit, lichidul refulat n cilindru
revenind n rezervor. Pentru coborrea sarcinii se deschide robinetul 9 i lichidul
este evacuat din cilindrul 1, in rezervorul 7.

In timpul funcionrii, presiunea n cilindri atinge valori pn la 400 daN/cm2, ceea


ce necesit asigurarea unei etaneiti deosebite att a cilindrului de ridicare ct i a
celui de acionare.Pentru accelerarea operaiei de ridicare i coborre a sarcinilor
grele,se folosete vinciul hidraulic cu aciune dubl (perpetuum) . El are o nlime de
ridicare mare, limitat doar de posibilitatea de sprijinire la partea inferioar a vin-
ciului. Se ridic nti cilindrul prin introducerea uleiului prin supapa 4, uleiul de sub
piston ieind prin supapa 5 se introduc sub cilindru elementele de rezemare 2 dup
care se introduce ulei n spaiul de sub pistonul 3 prin supapa 5. Dup deplasarea pis-
tonului, spre partea superioar a cilindrului, sub piston se introduce adaosul 6, i
operaia se repet.

13
EXAMEN ATESTAT

Electropalanele snt mecanisme de ridicat independente alctuite dintr-un motor


electric, o frn, un reductor cu roi dinate cilindrice, o tob, un palan factorial cu
organ flexibil pentru ridicare, un crlig pentru suspendarea sarcinii.

Fig.6.2.4.Electropalan

Electropalanele pot fi fixe sau mobile. Electropalanele fixe snt atrnate fie de
grinzile sau planeele atelierelor, fie pe capre speciale. Electropalanele fixe se pot
monta i pe sol; n acest caz ele nlocuiesc troliile. Electropalanele mobile se fixeaz
pe un crucior care se poate deplasa pe o cale suspendat, astfel c electropalanul
poate realiza pe lng micarea de ridicare i coborre a sarcinii i deplasarea sarci-
nii n lungul cii.

6.3.TROLIILE
Troliile snt mecanisme de ridicat care se utilizeaz la deplasarea diverselor sarci-
ni pe antierele de construcii, la lucrri de prospeciuni sau sunt nglobate n con-
strucia diverselor tipuri de ascensoare sau macarale. Se deosebesc trolii cu
acionare manual, trolii cu acionare mecanic i trolii cu acionare electric.

Fig.6.3.1.Troliu
14
EXAMEN ATESTAT

Fig.6.3.2.

a) Troliile cu acionare manual se construiesc ca trolii de montaj sau ca trolii


de perete.

Fig.6.3.3.Troliu cu actionare manuala

Troliul cu un tambur se compune din asiul 1, alctuit din dou scuturi solidarizate
ntre ele, ntre care se gsesc dou perechi de roi dinate i din tamburul 2, pe care
se nfoar cablul de ridicare. Marginile tamburului snt nalte, pentru a permite
nfurarea cablului pe mai multe rnduri. Arborele 3, acionat de manivela 4, are
posibilitatea s se deplaseze n direcia axei sale, pentru schimbarea angrenajelor i
adaptarea vitezei, n funcie de sarcin.

In poziia din figur, roata dinat 5, fixat pe arborele 3, angreneaz cu roata


dinat 6, a arborelui 7, pe care se gsete i roata dinat 8, care angreneaz cu roata
dinat 9, fixat pe arborele 10 al tamburului. In acest caz, rotaia se transmite de la

15
EXAMEN ATESTAT

arborele 3, prin perechea de roi 56, la arborele 7, i de la acesta, prin roile 89, la
arborele tamburului.In aceast poziie, troliul se folosete pentru sarcini mari.

Prin deplasarea arborelui 3 spre dreapta, roata dinat 5 iese din angrenarea cu
roata dinat 6 i prin deplasarea mai departe, roata dinat 11 (fixat pe arborele 3)
intr n angrenare cu roata dinat 9 a arborelui tamburului. In acest caz, rotaia se
transmite direct de la arborele 3 la arborele tamburului i sarcina (mai mic) se
poate ridica cu o vitez mai mare.

Troliul este prevzut cu frna cu band 12, pentru oprirea tamburului n poziia
dorit i pentru a mpiedica rotirea lui nedorit sub aciunea greutii sarcinii.

Scuturile saiului snt prevzute la partea inferioar cu corniere de reazem, pentru


fixarea troliului de fundaie. Capetele axelor se reazem n lagre cu buc de font
sau de bronz.

Prin folosirea unor manivele de siguran i a unor frne centrifuge se obine re-
glarea automat a coborrii sarcinii.

b) Troliile mecanice au o construcie asemntoare cu a troliilor manuale,ns snt


acionate de motoare electrice, de maini cu abur sau de motoare cu ardere intern.

Troliile mecanice se folosesc independent, ca mecanisme de ridicat ori de tras


sarcinile, cu ajutorul cablurilor de oel, sau fac parte dintr-o main de ridicat, ascen-
sor etc, ele snt utilizate la exploatri intensive, cu viteze mari de ridicare.

c) Troliul cu acionare electric se compune din motorul electric 1, legat de re-


ductorul 2, prin cuplajul 3, care are i rolul de roat de frn pentru frna 4, al crei
scop este de a opri i a reine sarcina n poziia necesar. La arborele de ieire al re-
ductorului este cuplat tamburul 5, pe care se nfoar cablul 6 al palanului 7, de care
este suspendat crligul 8 de ridicare a sarcinii. Toate aceste organe snt montate pe
batiul 9.

16
EXAMEN ATESTAT

Fig.6.3.4.Troliu

Reductorul 2 i palanul 7 au scopul de a amplifica cu plul dat de motor i de a


micora n acelai timp viteza de rotaie dat de acesta.In componena troliilor intr
i palanele simple sau, n cazul sarcinilor mari, palanele duble.

Fig.6.3.5.Troliu actionat electric

17
EXAMEN ATESTAT

Fig.6.3.6.Troliu actionat electric

Crucioarele pentru ci suspendate snt utilaje de transport care se deplaseaz


pe ine cu profile dublu T suspendate. Ele snt alctuite din asiul 1 pe care se gsesc
mecanismele de deplasare i de ridicare a sarcinii.

Mecanismul de deplasare este alctuit din motorul 2, care, prin intermediul unui
cuplaj cu frn i al reductoru-lui 3, acioneaz toate cele patru roi 4 ale cruciorului.
Datorit acionrii tuturor roilor, utilajul se deplaseaz centrat pe ina de care este
suspendat.

Mecanismul de ridicare const din motorul 5, care, prin intermediul reductorului


6, transmite micarea tamburului 7. De pe acesta se desfoar cablul palanului 8, de
care este suspendat crligul 9.

Fig.6.3.7.Carucior pentru cai suspendate


18
EXAMEN ATESTAT

7. IMPORTANA I SARCINILE REPARRII UTILAJULUI


Desfurarea in mod ritmic a activitii de producie a unei intreprinderi indus-
triale necesit, ca o condiie de baz, o bun organizare a reparrii i intreinerii uti-
lajului. Acest lucru este impus de faptul c in procesul folosirii lor productive, mijloa-
cele fixe i utilajul de producie, ca o component a acestora, sunt supuse uzurii fizice
i morale .
Ca urmare a uzurii fizice a utilajului de producie are loc un proces de pierdere
treptat a valorii de intrebuinare i, in cele din urm, o pierdere a capacitii lui de a
satisface o necesitate social, ducand in final, in felul acesta, la pierderea valorii lui.
Uzura fizic a utilajului de producie, in condiiile folosirii utilajului in procesul
de producie, este insoit de transferarea valorii asupra produselor create i recupe-
rarea ei continu prin desfacerea acestora la diferii beneficiari .
In vederea meninerii caracteristicilor funcionale ale utilajului pe durata folo-
sirii lui i a funcionrii in condiii optime i cu posibiliti cat mai apropiate de cele
iniiale, in cadrul intreprinderilor se organizeaz un sistem de intreinere i reparare
a utilajului de producie .
Organizarea pe baze tiinifice a lucrrilor de intreinere i reparare a utilajelor tre-
buie s in seama de particularitile utilajului i de modul de uzur fizic a diferite-
lor pri componente ale acestora .
Din analiza comportamentului la uzura fizic a pieselor, semifabricatelor,
ansamblelor sau mecanismelor care compun utilajul de producie se constat c uzu-
ra lor se produce in mod diferit in timp . La un motor, de pild, cel mai rapid se uzea-
z lagrele, pistoanele, segmenii, in timp ce la alte piese, cum sunt axul cu came, ar-
borele motor .a., procesul de uzur este mai lent. Aceasta impune repararea pieselor
cu o uzur mai mare i folosirea in continuare a mainii, fr a renuna la utilizarea ei
Folosirea utilajului de producie in condiii optime necesit, de asemenea, efec-
tuarea in scopuri preventive a unor msuri de intreinere, care s impiedice uzura
prematur i operaii de control i revizie care s permit depistarea din timp a even-
tualelor defeciuni .
Ca urmare a particularitilor utilajelor de a se uza in mod neuniform,
concretizate in faptul c in timp ce unele piese sunt complet uzate, altele mai pot fi
folosite o perioad oarecare de timp, iar celelalte au o durat de folosire indelungat,
se impune din punct de vedere economic adoptarea unui sistem adecvat de
intreinere i reparare a acestora .
Pentru o intreprindere industrial intreinerea i repararea utilajului de pro-
ducie prezint o importan deosebit . Astfel, executarea acestor activiti in condi-
ii optime asigur funcionarea in mod normal a utilajelor de producie,
conformgraficelor de producie, evitandu-se astfel scoaterile din funciune,
contribuindu-se prin aceasta la realizarea unei activiti ritmice .
O bun intreinere i reparare a utilajului de producie asigur meninerea
funcionrii acestuia potrivit performanelor tehnico-economice prevzute in cartea

19
EXAMEN ATESTAT

tehnic, influenand direct randamentul i precizia de funcionare i realizarea pro-


duciei in cantitile i calitatea prevzute .
Organizarea intreinerii i reparrii utilajelor la un nivel superior contribuie, de
asemenea, in mod direct la reducerea costurilor de producie, prin realizarea acestor
activiti la un nivel redus de cheltuieli .
Organizarea executrii lucrrilor de intreinere i reparaii la nivelul unei uniti in-
dustriale trebuie s permit realizarea urmtoarelor sarcini de baz :
a) asigurarea meninerii utilajului n perfect stare de funcionare ;
b) evitarea uzurii excesive a utilajului i a scoaterii nainte de termen sau
accidental a acestuia din funciune ;
c) cretere timpului de funcionare a utilajului, att prin mrirea timpului
de funcionare ntre dou reparaii, ct i prin reducerea timpilor necesari executrii
reparaiilor ,
d) ridicarea productivitii muncii muncitorilor care execut reparaii,
asigurarea executrii reparaiilor cu cheltuieli minime i de o calitate ridicat ;
e) modernizarea mainilor i utilajelor nvechite .

8.INTRETINEREA MASINILOR DE RIDICAT SI


TRANSPORTAT

Sigurana in exploatare a mainilor, utilajelor i instalaiilor de ridicat i transpor-


tat este condiionat i de efectuarea la timp a lucrrilor de ntreinere i revizii. De
modul cum snt luate msurile tehnico-organizatorice privind asigurarea personalu-
lui calificat i a materialelor necesare pentru efectuarea lucrrilor de ntreinere i
revizii, depinde funcionarea fr ntreruperi a acestor maini, utilaje i instalaii.

Pentru obinerea unor rezultate corespunztoare in exploatare, se recomand


formarea de echipe complexe de mecanici i electricieni ndrumai i supravegheai
de un cadru tehnic (tehnician, maistru) care s poal interveni n orice moment cnd
prezena lor este necesar. Acest personal trebuie s fie bine pregtit profesional,
instruit asupra atribuiilor lor i s cunoasc instalaiile.

O exploatare raional a mainilor, utilajelor i instalaiilor de ridicat i transpor-


tat necesit ungerea repetat a clementelor i mecanismelor care servesc la trans-
miterea i transformarea micrii. La o funcionare n mediu cu mult praf, uleiul
trebuie schimbat mai des sau, dac e posibil, s se foloseasc cuzinei speciali care
funcioneaz fr ungere.

In situaiile cnd srmele din componenta traverselor ncep s se rup, cablurile


vor fi schimbate. In cazul lanurilor articulate, uzarea articulaiilor conduce la alungi-
20
EXAMEN ATESTAT

rea fazelor, fapt ce modific pasul lanului, rczultnd o funcionare cu ocuri a me-
canismului. De asemenea, dup un anumit timp, materialul obosete i din aceast
cauz este necesar ncercarea lanurilor care se afl n exploatare.

Uzarea benzilor se datorele diferenei de vitez ce apare ntre aceasta i materi-


alul ce se ncarc, dispozitivelor cu scut de descrcare, frecrii prilor laterale de ba-
tiul mainii etc.

La roile pentru cablu se uzeaz canalele n care se aeaz cablurile, datorit


alunecrii dintre cabluri i roi.

In cazul cuzineilor, manoanelor i lagrelor, uzarea se datorete ungerii insufi-


ciente, utilizrii unui ulei necorespunztor, ptrunderii impuritilor intre su-
prafeele de frecare sau a montajului necorespunztor. Canalele cuzineilor trebuie
s fie tiate corect, iar alimentarea lor cu ulei s se fac n afara zonei cu presiune
maxim.

Pentru a se evita uzarea prematur a transmisiilor cu roi dinate i cu urub-


melc, trebuie s se asigure ungerea dinilor, s nu intre impuriti ntre suprafeele
de lucru i s se evite ocurile puternice.

La frne se uzeaz cptueala saboilor sau a benzilor, tamburele de frn, conurile


discurilor de frn etc. Uzarea mrit i neuniform a suprafeelor de frecare este
eliminat printr-o reglare corect a frnei i prin curirea acestor suprafee.

In timpul lucrrilor de ntreinere vor fi respectate ntocmai msurile de protecie


a muncii specifice instalaiilor de ridicat prevzute n normativele in vigoare.

Cu ocazia efecturii lucrrilor de ntreinere, se va urmri n primul rnd executa-


rea acelor operaii care s asigure n continuare funcionarea mecanismului de
ridicat, macaralei etc.

Verificarea echipamentului mecanic i electric al macaralelor, a dispozitivelor de


siguran i protecie, a cii de rulare, a ungerii pieselor supuse frecrii, a cablurilor
sau lanurilor de traciune, respectiv a strii tehnice, trebuie s stea n atenia com-
ponenilor echipei care fac lucrrile de ntreinere.

De efectuarea unor lucrri de bun calitate este rspunztor eful de echip.


Acestuia i revine responsabilitatea verificrii n final a tuturor lucrrilor i dac s-au
luat toate msurile de protecie pentru punerea n funciune a instalaiei. Astfel se va
urmri dac motoarele, reductoarele i celelalte elemente componente snt bine cen-
trate i fixate, dac toate legturile electrice snt fcute corect, dac aprtorile de
21
EXAMEN ATESTAT

protecie ale elementelor n micare snt puse la locul lor i snt prinse
corespunztor.

Pentru certificarea muncii depuse, a operaiilor executate ct i confirmarea


terminrii lucrrilor de ntreinere, efului de echip i revine obligaia s con-
semneze acestea, sub semntur, n registrul de supraveghere.

9.NORME DE SECURITATEA MUNCII LA INTRETINEREA


SI REPARAREA MASINILOR
DE RIDICAT SI TRANSPORTAT

Pentru asigurarea securitii muncii la mainile, utilajele i instalaiile de ridicat i


transportat este necesar s fie luate urmtoarele msuri:

indicarea capacitii de transport;


construirea unor ngrdiri de protecie peste curelele de transmisie, peste
lanuri, asupra transmisiilor cu roi dinate i cu urub-melc etc;
folosirea dispozitivelor de protecie cu semnalizare sonor, luminoas sau me-
canic n construcia mainii i asigurarea funcionrii lor permanente prin ex-
aminarea sistematic, repararea sau nlocuirea lor;
asigurarea cerinelor impuse locului de lucru din punct de vedere al vizibilitii,
al comenzii rapide a mainii, al circulaiei uoare; cile de acces pentru person-
alul de deservire vor fi protejate contra accidentelor cu plase sau balustrade;
cunoaterea riguroas a normelor de exploatare pentru fiecare main, utilaj
sau instalaie;
verificarea izolrii cablurilor electrice i echipamentului electric n vederea
evitrii accidentelor datorit aciunii curentului electric;
interzicerea manipulrii materialelor inflamabile n apropierea ntre-
ruptoarelor electrice, ntruct senteilc ce apar la aceste ntreruptoare pot
provoca incendii;
utilajele i instalaiile de ridicat i transportat s fie echipate cu estinctoare;
efectuarea instructajului de protecia muncii la ntreg personalul care lucreaz
cu mainile, utilajele i instalaiile de ridicat i transportat i s se urmreasc
pe teren modul de nsuire i de aplicare a instruciunilor de tehnica securitii
muncii.

22
EXAMEN ATESTAT

10.BIBLIOGRAFIE

1.Clasificarea macaralelor
http://www.scribd.com

2.Masini, utilaje si instalatii din industria constructiilor de masini


N.Huzum, G Rantz
Editura Didactica si Pedagogica 1979

3.Dispozitive si instalatii de ridicat si transportat


http://tvet.ro

4.Imagini
http://www.google.com

23
EXAMEN ATESTAT

11.ANEXE

Fig.11.1.Cricuri Fig.11.2.Vinci

Fig.11.3.Troliu

24
EXAMEN ATESTAT

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU


OLTENIA

Nr. ______ din _________

PROIECT
pentru

EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENELOR PROFESIONALE
PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI
DE CALIFICARE PROFESIONAL
NIVEL III

Calificarea: TEHNICIAN MECANIC PENTRU NTREINERE I


REPARAII

Tema:
NTREINEREA I REPARAREA
MACARALELOR

NDRUMTOR:

Elev:
Clasa:

2013

1
EXAMEN ATESTAT

2.CUPRINS
1.Tema proiectului 1

2.Cuprins 2

3.Argument 3

4.Masini de ridicat si transportat 6

4.1.Generalitati 6

5.Masini de ridicat.Macarale 8

5.1.Tipuri constructive 8

5.2.Sisteme de actionare 8

6.Macarale 10

7.Descrierea tipurilor de macarale 20

7.1.Caracteristici tehnice 20

8.Importanta si sarcinile repararii utilajului 25

9.Intretinerea si repararea masinilor de ridicat si transportat 27

10.Norme de securitatea muncii la intretinerea si repararea

masinilor de ridicat si transportat 29

11.Bibliografie 30

12.Anexe 31

2
EXAMEN ATESTAT

3.ARGUMENT
Absolvenii noului sistem de formare profesional, dobndesc abiliti, cu-
notine, deprinderi dezvoltand si o serie de abiliti cheie transferabile, cu scopul de
a sprijini procesul de nvare continu, prin posibilitatea unei reconversii
profesoinale flexibile catre meserii inrudite.
Fiecare dintre calificrile profesionale naionale necesit uniti de
competen cheie i uniti de competen profesionale. Competenele profesionale
sunt grupate n uniti de competen generale i specializate.
Cererea pieei i necesitatea formrii profesionale la nivel european au
reprezentat motivele eseniale pentru includerea abilitilor cheie n cadrul
Standardelor de Pregtire Profesional ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie s li se ofere
posibilitatea de a dobndi acele competene de baz care sunt importante pe piaa
muncii.
Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute astfel
nct s dezvolte abiliti de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de
munc, pentru asumarea rolului n societate ca persoane responsabile, care se
instruiesc pe tot parcursul vieii. Aceste cerine, necesare unei viei adaptate la
exigenele societii contemporane, au fost ncorporate n abilitile cheie
Fiecare nivel parcurs n domeniul Tehnic, implic dobndirea unor abiliti,
cunotine i deprinderi care permit absolvenilor fie s se angajeze, fie s-i continue
pregtirea la un nivel superior.
Pregtirea forei de munc calificate n conformitate cu standardele europene
presupune desfurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare i eval-
uare, centrate pe elev.
Noii angajai vor putea desfura sarcini non-rutiniere care implic
colaborarea n cadrul unei echipe.
Prin unitile de competene specializate din cadrul Curriculum-ului specific
nivelul 3 de calificare, elevul este solicitat n multe activiti practice care i stimu-
leaz i creativitatea. Orice activitate creativ va duce la o lrgire semnificativ a ex-
perienei i la aplicarea contient a cunotinelor dobndite.

Lucrarea de atestat INTRETINEREA SI REPARAREA MACARALELOR im-


plica elevul in atingerea Standardelor de Pregatire Profesionala specifice pregatirii
sale in domeniul tehnic.
In timpul functionarii masinilor, utilajelor si instalatiilor are loc o uzare
nentrerupta a suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de masini din componen-
3
EXAMEN ATESTAT

ta acestora.Din aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari, forma, di-
mensiunile, precum si starea suprafetelor. La o anumita valoare a acestor modificari
apare o inrautatire brusca a insusirilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale
intregii masini-unelte, fapt care determina necesitatea raparatiei.
Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, utilajelor si instalatiilor
necesita cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un numeros
personal muncitor cu inalta calificare. Depistarea din timp si eliminarea cauzelor care
provoaca iesirea prematura din uz a organelor de masini au rezultate economice im-
portante:
micsoreaza opririle neproductive ;
maresc perioada dintre reparatii ;
reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi timp, pen-
tru alte lucrari, un mare numar de muncitori calificati.
Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor si
instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in unitatea de
timp si caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si chimice ale stra-
turilor superficiale ale metalului din acre sunt confectionate piesele, de viteza relati-
va de deplasare a suprafetelor acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum si
de unii factori externi, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea
prelucrarii suprafetelor respective.
Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se produce
atit in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si din ca-
uza asa-zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza coroziunii sau
din alte cauze.
In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative,
supratefetele se distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este caracteristic
pentru imbinarile cu pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme
etc.In cazul miscarii de rotatie , sau rectilinii alternative , distrugerea suprafetelor are
loc mai ales datorita uzarii si strivirii.
In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utilaje si
instalatii: lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune si ale franelor,
suruburile conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele etc.
Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz atit datori-
ta
cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructive sau a repararii de-
fectuoase.
Asemenea defecte sunt:
alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund
conditiilor de exploatare a pieselor;
alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale pieselor;
utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor;
datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in frecare;

4
EXAMEN ATESTAT

alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe


suprafete de frecare;
rezistenta si rigiditatea insuficienta a pieselor si montarea sau reglarea inco-
recta a masinii,utilajului sau instalatiei.
Exploatarea corecta a masinilor ,utilajelor si instalatiilor in bune conditii maresc
considerabil durata de serviciu.
Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea sistemelor de
siguranta , de blocare si a limitatoarelor. Cresterea duratei de serviciu a pieselor
masinilor, uilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin perfectionarea metodelor de
reparare, marirea rezistentei la uzarea pieselor, controlul uzarii principalelor
imbinari, modernizarea subansamblurilor, mecanismelor etc..
Obtinerea unei productii de buna calitate este conditia obligatorie pentru stabi-
lirea marimii uzarii limita a organelor componente, ale masinilor ,utilajelor si
instalatiilor.Aceasta se refera in primul rind la piesele principale
ca:batiuri,mese,arbori principali, etc., de care depind precizia si calitatea executiei.
In cazul masinilor-unelte, precizia de functionare depinde de precizia pozitiei si
directiei deplasarii pieselor si a subansamblurilor in raport cu ghidajele batiuri-
lor.reducerea preciziei geometrice a batiurilor, ca urmare a uzarii, inrautateste brusc
caracteristicile de exploatare ale masinilor-unelte.

Elaborarea lucrarii de atestat a permis atingerea unor unitati de competenta :


1. Comunicare si iteratie.
2. Asigurarea calitatii.
3. Igiena si securitatea muncii.
4. Lucrul in echipa.
5. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei

5
EXAMEN ATESTAT

4.MASINI DE RIDICAT SI DE TRANSPORT


4.1.GENERALITATI
Mainile de ridicat i transport joac un rol foarte important in diferitele
ramuri de producie. Actualmente, la aceste maini, este folosit aproape exclusiv
acionarea electric.
Acionarea electric a contribuit in mare msur la perfecionarea instalaiilor
de ridicat i transport din punctul de vedere al siguranei in funcionare i al produc-
tivitii.
Ca exemplu pentru unele din utilizrile mai importante ale mainilor de ridicat
i transport se poate aminti:
in siderurgie: poduri de transbordare pentru cocs, minereuri i adausuri, mac-
arale pentru incrcarea cuptoarelor Simens-Martin, ascensoare pentru furnale
inalte, i diferite tipuri de poduri rulante;
n metalurgia prelucrtoare: macarale rotitoare i poduri rulante;
in domeniul construciilor: macarale turn i escavatoare;
in centralele electrice: poduri rulante in slile de maini, instalaii pentru
descrcarea combustibilului din vagoane de cale ferat sau din lepuri i
pentru repartizarea in depozit i instalaii pentru ridicarea combustibilului in
silozurile inalte; in acest scop se folosesc poduri de transbordare, screpere,
benzi de transport, elevatoare cu cupe, jgheaburi cu raclei, melci de transport,
monorailuri i ascensoare;
in porturi: instalaii de transbordare foarte mari, unde greutile ridicate ating
sute de tone;
in cldiri inalte: ascensoare pentru persoane.
Instalatiile de transport si ridicat contribuie prin caracterul lor la marirea produc-
tivitatii muncii si eficientei economice prin includerea lor n linii tehnologice, ceea ce
impune mecanizarea manipularii, transportului si depozitarii. Dezvoltarea si mod-
ernizarea proceselor de productie implica mecanizarea si automatizarea productiei,
prin operatii de containerizare, paletizare, extinderea fronturilor de ncarcare
descarcare, alimentare continua cu semifabricate si modernizarea transporturilor.
Paletizarea este operatia de mecanizare a transportului de marfuri pe platforme
simple sau duble manevrate cu ajutorul electrocarelor si al stivuitoarelor.
Pachetizarea este operatia de mecanizare a manipularii, trasportului si depozitarii
unui grup de marfuri strnse ntre ele printr-o legatura.
Containerizarea este sistemul de ambalare format din rame, lazi, containere, etc.
care serveste n mod repetat la transportul mecanizat.
Pentru aplicarea paletizarii si containerizarii sarcinile de transportat si ridicat
trebuiesc constituite n unitati de ncarcatura grupate convenabil n scopul manip-
ul_rii, cu dimensiuni care trebuie sa aiba la baza un modul. Din punct de vedere di-
mensional, paletele (de uz general sau special) respectiv containerele (universale sau

6
EXAMEN ATESTAT

speciale), sunt modulate dupa standarde n vederea efectuarii operatiilor de manipu-


lare, depozitare si transport.
Masinile de ridicat si transportat sunt utilizate pentru manipularea sarcinilor
ntre limitele unei ncaperi sau ale unui teren liber. Spre deosebire de transportul
ndepartat (feroviar, rutier, aerian) care transporta sarcini la distante mari, dis-
pozitivele de ridicat si transportat, deplaseaza sarcinile pe distante relativ scurte si
numai n anumite cazuri ele pot atinge distante mari (asigurarea unei comunicatii
permanente ntre doua sau mai multe puncte legate prin procesul de productie).
Transportul aferent unei ntreprinderi cuprinde operatii de manipulare a
sarcinilor n exteriorul sau n interiorul sau.
Transportul exterior serveste pentru aprovizionarea cu materii prime, semi-
fabricate, combustibili precum si desfacerea productiei finite sau eliminarea
deseurilor.
Transportul interior serveste la distributia materiilor prime, semifabricatelor,
pentru executarea operatiilor de transport ntre unitatile de lucru legate prin pro-
cesul de productie precum si pentru aducerea productiei finite si a deseurilor la
punctele de ncarcare-descarcare ale sistemului de transport exterior. Operatiile de
acest gen constau nu numai din operatia de transport propriu zisa, ci si din operatiile
de ncarcare si descarcare a sarcinilor pe organele ce poarta dispozitivele de ridicat si
transportat, asezarea lor n depozite sau pe masinile unelte care efectueaza diversele
operatii tehnologice.
Pentru executarea operatiilor de ncarcare si descarcare unele masini de
ridicat si transportat sunt prevazute cu organe speciale pentru apucarea sarcinilor
(electromagneti, graifare), altele sunt deservite de masini si instalatii auxiliare spe-
ciale, altele necesitnd o deservire manuala.
Transportul intern cuprinde la rndul sau transportul dintre ateliere si transportul n
interiorul atelierului (depozitului).
O categorie speciala a transportului din interiorul atelierului il constituie
transportul dintre doua operatii tehnologice succesive care executa deplasarea pro-
duselor de la o instalatie de prelucrare la alta, fiind strns legat de executarea oper-
atiilor tehnologice din atelier sau fabrica. Transportul dintre operatii joaca un rol im-
portant n productia de serie asigurnd legatura dintre instalatii si masini unelte
independente, nlesnind procesul de productie al atelierului dupa un anumit ritm de
lucru.

7
EXAMEN ATESTAT

5.MASINI DE RIDICAT.MACARALE
5.1.TIPURI CONSTRUCTIVE
Macaralele sunt instalatii de ridicat utilizate la manipularea sarcinilor prin
ridicarea neghidata pe verticala si deplasarea pe orizontala a acestora. Gradul de
complexitate al unei macarale depinde de numarul miscarilor si de mijloacele cu care
se realizeaza aceste miscari, adaptate n general la necesitatile tehnologice ale fluxul-
ui de lucru n care este integrata macaraua. Dintre acestea putem aminti:
a) Macarale rotitoare stationare:cu contrafixa; de perete cu tirant; cu coloana
rotitoare; cu coloana fixa; cu placa turnata.
b) Macarale cu deplasare pe sina de ghidare: macarale consola; macarale de ta-
van; macarale velociped; macarale turn; macarale portal.
c) Macarale cu deplasare pe cai fara sina: macarale montate pe carucioare
manuale sau mecanice; macarale montate pe autocamioane macarale montate pe
tractoare; macarale autopropulsate.
d) Macarale de cale ferata sau pe senile:
e) Macarale cu platforme rulante; cu grinda suspendata; poduri rulante cu o
singura grinda principala; poduri rulante cu doua grinzi principale; macarale capra si
semicapra.

Fig.5.1.Macara pe senile Fig.5.2.Automacara

5.2.SISTEME DE ACTIONARE
In timpul funcionrii, o main de ridicat poate avea micri de translaie n plan
vertical (ridicare i coborre), micri de translaie n plan orizontal i micri de
rotaie. Mecanismele care realizeaz aceste micri pot fi acionate manual sau me-
canic.
8
EXAMEN ATESTAT

Acionarea manual se utilizeaz de obicei pentru mecanisme de ridicat cu capac-


iti de ridicare mici i pe distane scurte. Dispozitivele pentru acionare manual pot
fi, funcie de tipul mecanismului de ridicat, manivele simple, manivele de siguran,
roi de manevr pentru lan, cabluri sau lanuri legate direct de elementele mainii.
Sarcina maxim la care poate fi folosit acionarea manual este 200 kN, aceasta
datorit forei limitate a omului.
Acionarea mecanic este astzi foarte rspndit i utilizeaz maini cu abur sau
motoare cu ardere intern, instalaii cu acionare hidraulic sau pneumatic i mo-
toare electrice.
Acionarea cu abur se folosete n special la macaralele de cale ferat i la macar-
alele plutitoare. Ea se caracterizeaz printr-o manipulare simpl, ntreinere i
reparare uoar, siguran mare n exploatare. Dezavantajele acionrii cu maini cu
abur snt: durata de punere n funciune relativ mare (4050 min), consum nepro-
ductiv de combustibil n perioada ntreruperii lucrului, dimensiuni de gabarit mari,
pericol de incendiu n locurile cu material inflamabil, randamentul instalaiei cazan-
main sczut.
Acionarea cu motoare cu ardere intern este utilizat la macaralele deplasabile
pe ci fr ine (automacarale, macarale pe enile, macarale pe tractoare) i la mac-
aralele de cale ferat (macarale montate pe vagon).
Avantajele acionrii cu motoare cu ardere intern snt: punerea rapid n funciune,
gabarit relativ mic, nlturarea pericolului de incendii, randament mai bun compara-
tiv cu acionarea cu abur. Dintre dezavantajele acionrii cu motoare cu ardere in-
tern se menioneaz: motoarele nu pot porni sub sarcin, ceea ce impune montarea
unui ambreiaj cu friciune ntre motor i mecanism, precum i necesitatea unui per-
sonal cu calificare superioar pentru deservirea mainii. Pentru acionare se pot fol-
osi motoare cu benzin sau motoare diesel.
Acionarea hidraulic este caracteristic mecanismelor de ridicat cu capacitate
de ridicare mare, la nlimi reduse (cricuri hidraulice). Ele au o micare linitit, fr
ocuri i prezint siguran mare n exploatare. Instalaiile de acionare hidraulic au
ns randament sczut, costul instalaiei este ridicat i necesit cheltuieli mari pentru
ntreinere i reparaii.
Acionarea pneumatic se folosete de obicei numai la mainile de ridicat care
funcioneaz n ncperi cu materiale explozive. Caracteristica acestui tip de
acionare const n posibilitatea obinerii unui numr mare de conectri pe or, mai
mare chiar dect la acionarea electric. Dezavantajele instalaiilor de acionare
pneumatic snt: construcia complicat a distribuitoarelor de aer deci cost ridicat
i distana relativ mic pe care se poate deplasa sarcina.

9
EXAMEN ATESTAT

Acionarea electric este cea mai rspndit, deoarece ofer o serie de avantaje
fa de mijloacele de acionare prezentate anterior. Instalaiile electrice de acionare
prezint deplin siguran n exploatare, snt economice, au comand uoar i co-
moda (comanda se poate realiza la distan) i permit reglarea vitezei sub sarcin n
limite largi. Fiecare mecanism al mainii poate fi acionat cu motor separat.
In cazul acionrii electrice se poate folosi att curent continuu ct i curent alter-
nativ.

6.MACARALE
In funcie de micrile posibile ale sarcinii, macaralele se clasific n dou catego-
rii:
1. macarale cu platforme rulante, la care mecanismul de ridicare este montat
pe un crucior ce se deplaseaz de-a lungul unei platforme, care, la rndul ei
se deplaseaz pe o cale de rulare; din aceast categorie fac parte podurile
rulante, macaralele capr (portal) i semicapr (semiportal), podurile de
transbordare i macaralele consol;
2. macaralele rotitoare, la care mecanismul de ridicare este montat pe un bra.
rotitor, fie direct, fie prin intermediul unui crucior. Din aceast categorie
fac parte macaralele rotitoare staionare i macaralele deplasabile (pe ine,
pe ci fr ine, pe ape).
1) Podurile rulante reprezint, n activitatea unei ntreprinderi, mijlocul cel mai
rspndit pentru ridicat i transportat. Podurile rulante se construiesc n general
pentru sarcini utile de 10-750 kN i pentru deschideri de 5-32 m.
Podul rulant const din construcia metalica 1, pe care se deplaseaz cruciorul 2.
Construcia metalic a podului se deplaseaz de-a lungul halei pe inele 3 cu me-
canismul de deplasare al podului 4; pe crucior se gsesc dou mecanisme: de de-
plasare a cruciorului 5 de-a lungul podului i de ridicare a sarcinii 6.

Fig.6.1.Pod rulant
10
EXAMEN ATESTAT

In acest fel, podul rulant poate deplasa sarcina dup cele trei direcii i astfel el
poate transporta sarcini n orice punct al halei n care este montat.

Fig.6.2.Pod rulant
Mecanismele podului primesc curent electric prin troleul 7. Podul este comandat
dintr-o cabin i este prevzut cu alte dispozitive i elemente auxiliare: aparatur
electric de comand, scri de acces, balustrade etc.
Construcia metalic a podului rulant este alctuit din grinzile principale 1,
mbinate la capete cu grinzile de capt 2, formate din dou profile U. Paralel cu
grinzile principale 1 se monteaz grinzile auxiliare 3, legate de cele principale prin
grinzile orizontale 4. Ansamblul celor trei grinzi este rigidizat cu contravnturile 5.
Pe grinzile principale se fixeaz inele 6 pentru deplasarea cruciorului, iar ntre pro-
filele grinzilor de capt se monteaz roile 7 ale podului.

Fig.6.3.Constructia metalica

11
EXAMEN ATESTAT

Cruciorul podului rulant este alctuit din construcia metalic (asiul) 1,


care se deplaseaz cu roile 2 pe inele de pe grinzile principale.Pe acest asiu se
gsesc montate: mecanismul de ridicare 3 i mecanismul 4 de deplasare, care
acioneaz n mod obinuit dou roi ale cruciorului.In afar de acest tip de
crucior cu destinaie general, unele poduri rulante au crucioare speciale, din-
tre care se menioneaz: crucioare cu dou mecanisme de ridicare, cruciorul
pentru graifr etc.

Fig.6.4.Caruciorul podului rulant


Mecanismul de deplasare a podului rulant este alctuit din: motorul 1, re-
ductorul 2, frna 3, arborele 4, lagrele 5 i cuplajul 6.De obicei, la podurile rulante
snt acionate dou roi iar mecanismul de deplasare este aezat pe grinda orizon-
tal la construcia normal sau pe platforma grinzii n cheson.
In afar de acest tip de crucior cu destinaie general, unele poduri rulante au
crucioare speciale, dintre care se menioneaz: crucioare cu dou mecanisme
de ridicare, cruciorul pentru graifr etc.

Mecanismul de deplasare a podului rulant este alctuit din: motor, reductor,


frna, arbore, lagre i cuplaj.De obicei, la podurile rulante snt acionate dou roi
iar mecanismul de deplasare este aezat pe grinda orizontal la construcia nor-
mal sau pe platforma grinzii n cheson.

2)Macaraua portal se compune din pod, alctuit din grinzi cu zbrele. Podul
se sprijin pe dou picioare, construite tot sub form de grinzi cu zbrele: piciorul
fixat rigid la pod i piciorul care la deschideri mai mari de 30 m este de obicei
pendular, fiind legat articulat cu podul. Pentru a avea un cmp de aciune mai

12
EXAMEN ATESTAT

mare, podul are uneori o consol sau dou, care depesc limitele picioarelor
macaralei.

Fig.6.5.Macaraua portal

Picioarele snt prevzute cu crucioarele de rulare (avnd cte dou sau patru
roi fiecare), care se deplaseaz cu ajutorul unui mecanism, compus din motor
electric i reductor, pe ine de rulare montate pe sol.

Pe centura superioar a podului snt montate inele pe care se deplaseaz


cruciorul mobil , care are o construcie asemntoare cu aceea a crucioarelor
de la podurile rulante. Pe cruciorul mobil, n exteriorul roilor de rulare snt
montate rolele de conducere ale cablurilor palanului de sarcin .

Macaraua semiportal are unul din capete sprijinit pe calea de rulare de pe sol, iar
cellalt capt, pe o cale de rulare situat pe stlpi sau pe un perete al halei de
producie. Folosirea macaralei semiportal se impune cnd trebuie deservit o supra-
fa lng care este construit o hal de producie pe care se poate monta calea de
rulare superioar.

3) Macaralele rotitoare staionare se pot roti n jurul unui ax vertical. Ele pot fi
cu raza de aciune constant i cu raz de aciune variabil. Macaralele rotitoare
staionare cu raza de aciune constant permit n general executarea a dou micri,
ridicarea sarcinii i rotirea ei n jurul unui ax.Macaralele rotitoare staionare cu raz
de aciune variabil permit n plus deplasarea orizontal a sarcinii, fie cu ajutorul
unui crucior, care se mic pe calea de rulare montat pe braul macaralei, fie cu
ajutorul unui bra oscilant

Macaralele rotitoare se preteaz la ridicarea i transportul sarcinilor voluminoase,


deoarece au un spaiu mare liber sub bra. Ele au o greutate proprie mic i posibili-
tate de rotire uoar.
13
EXAMEN ATESTAT

Aceste macarale pot fi acionate manual, cu motoare electrice, cu maini cu abur


sau cu motoare cu ardere intern. Cele mai rspndite snt macaralele acionate elec-
tric, avnd motoare separate pentru fiecare mecanism (de ridicare, de rotire, de de-
plasare a cruciorului sau de oscilare a braului). Macaralele rotitoare se folosesc n
ateliere, turntorii, gri, porturi, la lucrri de construcie etc.

Clasificarea macaralelor rotitoare se face:

dup posibilitatea de deplasare: fixe, mobile pe cale de rulare proprie, mo-


bile fr cale de rulare proprie;
dup felul braului: cu bra constant, cu bra basculant, cu bra telescopic;
dup felul mecanismului de ridicare: mecanism de ridicare fix i mecanism
de ridicare deplasabil (cu crucior de sarcin);
dup felul coloanei sau turnului: cu coloan (turn) fix i cu coloan (turn)
rotitoare.

Fig.6.6.Macaraua turn

a) Macaralele rotitoare fixe cu bra constant snt constituite dintr-o coloan fix
7 (fix sau rotitoare) montat prin intermediul unor uruburi, pe o fundaie i un bra
constant 2, care se rotete mpreun cu coloana. Pentru echilibrarea braului, n par-
tea opus acestuia, se monteaz o contragreutate 4. Mecanismul de ridicare 3 este
montat fix i servete Ia manipularea sarcinilor pe vertical. Rotirea coloanei, respec-
tiv a braului, la sarcini mici se execut manual, iar la sarcini mari cu acionare me-
canic. Asemenea macarale se utilizeaz n depozite, magazii i ateliere pentru
nlimi de ridicare de 1015 m, sarcini de cel mult 100 kN i lungimi de bra de
pn la 5 m.

14
EXAMEN ATESTAT

b) Macaralele rotitoare fixe cu mecanism de ridicare deplasabil se compun din


coloana fix 1, braul rotitor 2, mecanismul de ridicare deplasabil pe braul orizontal,
constituit dintr-un electropalan 3 cu cruciorul 5, mecanismul de deplasare (I al
cruciorului i contragreutatea 4 pentru echilibrare.
Acest tip de macara se utilizeaz att n ateliere pentru deservirea mainilor-unelte
ct i pentru mecanizarea operaiilor de ncrcare i descrcare. Sarcina nominal i
nlimea de ridicare a acestor macarale snt determinate de parametrii electro-
palanului utilizat.

Fig.6.7.Macarale rotitoare

c) Macaralele Derrick snt destinate ridicrii sarcinilor mari cnd este necesar o
deschidere mare a braului de ridicare.

Fig.6.8.Macarale Derrick

Macaraua Derrick se compune din coloana rotitoare , meninut n poziie verti-


cal de doi tirani rigizi, fixai la 90 unul fa de altul, i din braul oscilant , articulat

15
EXAMEN ATESTAT

la baza coloanei i avnd captul superior legat printr-un palan de captul superior al
coloanei rotitoare. In cazul macaralelor pentru sarcini mari, capetele tiranilor
trebuie s fie fixate solid n pmnt prin amenajarea de fundaii speciale.

Mecanismele pentru ridicarea i coborirea sarcinii pentru oscilarea braului i


pentru rotirea coloanei pot fi acionate manual, mecanic sau mixt. Troliile respective
se monteaz ntr-o ncpere n afara macaralei, puind fi executate sub form de trei
agregate independente, sau sub form de troliu, cu trei tobe i cu cuplaje de frici-
une. Inlimea de ridicare a acestor macarale poate atinge 50 m, iar raza de aciune
2050 m.

4) Macaralele de perete snt instalaiile de ridicat fixate sau care circul pe ci de


rulare amplasate pe perei. Din acest motiv, aceste macarale se amplaseaz numai n
interiorul halelor industriale sau depozitelor pe care le servesc.

Fig.6.9.Macaraua de perete

In figura este reprezentat o macara de perete fix, cu acionare mecanic, la care


se deosebesc: braul 2, care constituie totodat i calea de rulare a cruciorului elec-
tropalanului; coloana 2 pe care este fixat n consol braul macaralei; lagrul inferior
3 rezemat pe un suport ncastrat n perete; lagrul superior 4, montat de asemenea
pe un suport ncastrat n perete; tirantul 5 al braului; electropalanul cu crucior.

Lagrul inferior este prevzut cu un rulment radial axial pentru a putea prelua
ncrcrile datorit sarcinii i greutii proprii in direcie vertical i orizontal.
Lagrul superior este prevzut cu rulment radial (nu preia sarcini axiale).

16
EXAMEN ATESTAT

Comanda unei macarale de perete se face de la sol; cruciorul electropalanului


puind fi acionat electric sau tractat manual. Rotirea braului macaralei se face man-
ual.

5) Macaralele rotitoare mobile se pot roti n jurul axei, avnd n acelai timp
posibilitatea de a se deplasa pe suprafaa de lucru .

Dup modul in care se realizeaz deplasarea macaralelor rotitoare mobile pe


teren, se deosebesc: macarale rotitoare mobile cu deplasare pe cale de rulare proprie
(ine) i macarale rotitoare mobile cu deplasare fr cale de rulare proprie.

Macaralele rotative cu deplasare pe ci cu ine includ i macaraua portic utilizat la


mecanizarea operaiilor de transbordare a mrfurilor n porturile maritime i flu-
viale. Pe porticul macaralei este posibil circulaia vagoanelor de cale ferat pe una
sau dou linii.

Fig.6.10.Macaraua portic

a) Macaralele rotitoare mobile fr ci de rulare proprii au o larg ntrebuin-


are n ntreprinderi, depozite, magazii etc, deoarece prezint o raz marc de aciune,
iar funcionarea lor nu depinde de existena unei ci de rulare sau a jnei surse de en-
ergie.
Se deosebesc: automacarale, macarale autopropulsate, macarale pe asiu cu vagon
de cale ferat, macarale pe crucior, macarale pe tractor, macarale portal pe pneuri
etc.

17
EXAMEN ATESTAT

Automacaralele snt instalaii de ridicat montate pe asiuri de autocamion sau


asiuri de construcie special care se pot deplasa rapid de la in punct de lucru la al-
tul.

Fig.6.11.Automacara

Inainte de nceperea lucrului, este necesar aezarea pe sol a reazemelor, aperaie


care se execut prin acionare hidraulic. Ridicarea sarcinii este realizata de ctre
automacara printr-un troliu.

Mecanismele automacaralelor cu capacitate de ridicare mic i medie snt


acionate de motorul autocamionului care asigur i deplasarea macaralei. La au-
tomacaralele cu capacitate de ridicare mare, motorul autovehiculului pe care snt
montate execut numai deplasarea ntregii instalaii, iar energia pentru acionarea
mecanismelor macaralei este asigurat de un alt motor montat pe platforma roti-
toare. Energia furnizat de motor poate fi transmis direct la mecanisme n cazul
acionrii mecanice sau transformat n alt form de energie ca n cazul acionrilor
electrice, hidraulice sau combinate.

Macaralele autopropulsate, dup sistemul de deplasare, pot fi macarale pe pneuri


si macarale pe enile. Sistemele de acionare, mecanismele, echipamentele miscrile
de execuie snt asemntoare automacaralelor.

18
EXAMEN ATESTAT

Fig.6.12.Macarale autopropulsate

Macaralele mobile pe asiu de vagon de cale ferat, denumite i macarale


C.F.,au de asemenea mecanisme i echipamente asemntoare automacaralelor - cu
deosebirea c platforma fix este aezat pe boghiuri de deplasare pe linie CF. De-
plasarea este asigurat de un mecanism propriu acionat de motorul macaralei.

Fig.6.13.Macara C.F.

19
EXAMEN ATESTAT

7.DESCRIEREA TIPURILOR DE MACARALE


7.1.CARACTERISTICI TEHNICE
CARACTERISTICILE TEHNICE PRINCIPALE:
1. sarcina nominal, exprimat in kg sau tone
2. momentul de sarcin in tm(kgm) in cazul macaralelor cu bra
3. deschiderea, in metri
4. raza de aciune, in metri
5. ecartament, in metri
6. ampatament, in metri
7. vitezele de ridicare, coborare i deplasare, in m/min
8. viteza de rotaie: rot/min
9. locul de comand: din cabin sau de la sol
10. felul comenzii: electric, pneumatic, hidraulic

Automacara cu senile-KOBELCO
20
EXAMEN ATESTAT

GRUPA A
Macarale deplasabile pe ci fr in de rulare i cele montate pe vagoane
de cale ferat (automacarale, macarale pe senile, macarale autopropulsate pe
pneuri, macarale remorcate, macarale montate pe vagon de cale ferat).
I.AUTOMACARALE Sunt instalaii de ridicat montate pe asiuri de autocami-
on sau asiuri de construcie special care se pot deplasa rapid de la un punct de lu-
cru la altul.
Caracteristic automacaralelor este c deplasarea se realizeaz prin motorul
autovehicolului. Vitezele de deplasare prescrise sunt cuprinse intre 40-70 km/h.

Fig.7.1.Automacarale
Descriere: in general, o automacara are urmtoarele pri principale:
a. asiul;
b. platforma fix;
c. dispozitivele de calare;
d. platforma rotitoare;
e. echipamentul de suprastructur, braul sau turnul la macaraua cu
echipament turn;
f. sistemul de acionare (agregate, mecanisme);
g. instalaii sau dispozitive de comand;
h. dispozitive de siguran;
i. dispozitive de semnalizare (optic i acustic);
j. cabina macaragiului;
k. contragreutatea.
a. ASIUL: automacaralele cu capacitate de pan la 20t, se folosete direct a-
siul acestuia iar peste aceast capacitate este necesar rigidizarea intregului sistem.
b. PLATFORMA FIX: construcie metalic sudat, montat pe asiu prin
uruburi (la macaralele cu capacitate de ridicare mic i medie) iar la cele cu capaci-
tate de ridicare mare se monteaz prin sudur de asiu. Platforma fix, asiul i dis-
pozitivele de calare constituie infrastructura macaralei.
c. DISPOZITIVELE DE CALARE: in vederea mririi stabilitii macaralei, se

21
EXAMEN ATESTAT

folosesc dispozitive de calare ce constau din patru picioare de sprijin amplasate in


colurile platformei; cu cat acestea sunt la distan mai mare de centrul de rotaie al
macaralei, cu atat se mrete stabilitatea acesteia.
Dispozitivele (picioarele) de calare sunt rabatabile sau telescopice in exterior de la
platforma fix, acionate manual sau cu ajutorul unei instalaii hidraulice.
La macarale cu bra foarte lung (peste 40m), stabilitatea este asigurat
suplimentar de inc dou picioare montate pe partea din spate a platformei fixe,
astfel incat braul se ridic/coboar la sol pe direcia axei longitudinale a asiului,
orientate spre spate.

Fig.7.2.Macara cu brat foarte lung


d. PLATFORMA ROTITOARE: construcie metalic, ce se sprijin pe platforma
fix prin intermediul unui rulment de presiune. Pe aceast platform rotitoare se
monteaz:
mecanisme de acionare,
echipamentul (bra sau turn)
instalaia de comand
contragreutatea
agregate de acionare suprastructura
22
EXAMEN ATESTAT

e. ECHIPAMENTUL DE SUPRASTRUCTUR (BRA sau TURN): construcie


metalic spaial sudat. Materialele utilizate sunt oel carbon obinuit sau slab aliat
cu Cr i Mo, folosindu-se profile cornier, table, evi ptrate i rotunde. Braul este
articulat la baz pe supori fixai la platforma rotitoare iar in varf are rolele de
conducere a cablului de la mecanismul carligului.
Braele telescopare se pot prelungi prin adugarea unor tronsoane intermedi-
are sau prin telescopare (brae formate din dou, trei sau patru tronsoane).
Extinderea sau retragerea tronsoanelor telescopice se realizeaz hidraulic cu
ajutorul unor cilindri cu piston.
Braele ce se prelungesc prin tronsoane intermediare au greuti proprii reduse i
macaralele permit montarea unor brae de lungimi foarte mari.
f. SISTEME DE ACIONARE (agregate, mecanisme, principii acionare):
AGREGATUL DE ACIONARE poate fi MOTOR DIESEL sau motor cu explozie.
Mecanismele automacaralelor sunt in general pentru executarea urmtoarelor
micri:
1. ridicare-coborare carlig principal;
2. ridicare-coborare carlig auxiliar;
3. basculare bra;
4. basculare prelungitor (gat lebd)
5. rotire
Mecanismele automacaralelor cu, capacitate de ridicare mic i medie sunt acionate
de motorul autocamionului care asigur i deplasarea macaralei, iar la automacarale-
le cu, capacitate mare de ridicare aceste mecanisme sunt acionate de un alt motor
montat pe platforma rotitoare.
Energia rezultat de la motor se poate transmite direct la mecanisme in cazul
acionrii mecanice sau transformat in alt form de energie ca in cazul acionrilor
electrice, hidraulice sau combinate.
g. INSTALAII I DISPOZITIVE DE COMAND: transmiterea comenzilor la
sistemul de acionare pentru funcionarea sau oprirea diverselor mecanisme se
realizeaz prin instalaii (dispozitive) de comand.
1.- COMENZI MECANICE SAU MANUALE: se realizeaz prin sisteme de
parghii, astfel incat se cupleaz sau decupleaz mecanismele care trebuiesc acionate
in sensurile dorite.
Sistemele de parghii sunt astfel concepute, incat simultan cu efectuarea comenzii
se acioneaz i asupra franelor de pe mecanismul comandat, astfel incat frana se
deschide sau se inchide dup caz, odat cu funcionarea sau oprirea mecanismului
respectiv.
Aceste comenzi sunt aplicate numai in cazul acionrilor mecanice i foarte rar,
intrucat prezint dezavantaje:
eforturi fizice sporite
comenzile nu pot fi prompte
mecanismele nu pot fi comandate astfel incat s realizeze micri sensibile i
23
EXAMEN ATESTAT

precise
uzurile (jocurile) ce se produc la articulaiile parghiilor genereaz nesiguran
2.- COMENZI ELECTRICE: sunt des utilizate in cadrul tuturor sistemelor de
acionri, prezentand siguran in exploatare i realizeaz comenzile cu promptitu-
dine la tensiuni de 12 sau 24V, alimentarea fcandu-se de la baterii, sau 220V in cazul
macaralelor cu acionri electrice, cand alimentarea se face de la generator (cu cupla-
je magnetice care au avantajul transmiterii unei micri de rotaie fr ocuri).
3.- COMENZI PNEUMATICE: utilizate in cazul acionrilor mecanice (macaraua
AM5).
4.- COMENZI HIDRAULICE: folosite in cazul acionrilor hidraulice i uneori in
cazul acionrilor mecanice
5.- COMENZI COMBINATE: automacaralele cu capacitate de ridicare mare
uzeaz de aceste comenzi combinate. Comenzile hidraulice sunt combinate cu cele
electrice, iar comenzile pneumatice cu cele electrice.
h. DISPOZITIVE DE SIGURAN: toate automacaralele au dotare minim cu
urmtoarele dispozitive de siguran:
limitatoare fine curs ridicare carlige;
limitatori fine curs ridicare bra;
limitatori de moment;
intreruptor de avarie;
sigurane la carlige;
indicator al sarcinilor maxime admise corespunztoare deschiderii braului.
Pe lang aceste dispozitive de sigura, automacaralele mai pot fi dotate cu:
limitatori coborare bra;
bul de nivel bidirecional pentru indicarea orizontalitii macaralei;
opritoare cu tampoane elastice sau cabluri ancore pentru a nu se da braul pes-
te cap (in cazul unor macarale cu capacitate de ridicare mare);
limitatori pentru a nu se desfura in totalitate cablul de pe tob(acioneaz
cand rman 3 spire);
anemometru
limitatori de rotire pentru lucru numai pe spate (100 stanga dreapta, cazul
macaralei Demag), cand se pot ridica sarcini mai mari fa de celelalte poziii;
dispozitive de semnalizare la apropierea braului de linii electrice aeriene sub
tensiune;
dispozitive de limitare a basculrii braului in domenii reglabile (unghi minim
i maxim) cazul macaralei PH;
limitatoare de rotire cu braul pe deasupra cabinei autovehicolului;
limitatoare de sarcin (ca in cazul macaralelor MDK, RDK, etc.)in afara
limitatorului de moment.
i. DISPOZITIVE DE SEMNALIZARE:
1. ACUSTICE: clacsoane, sonerii, clopote electrice acionate de deserventul de
pe automacara pentru atenionare
24
EXAMEN ATESTAT

3. OPTICE: lmpi
j. CABINA MACARAGIULUI: manevra automacaralei se execut de regul dintr-
o cabin amplasat pe platforma rotitoare, lateral fa de bra
k. CONTRAGREUTATEA: necesar pentru asigurarea stabilitii sub sarcin, la
macaralele cu capacitate de ridicare mare, montandu-se pe partea posterio-
ar a platformei rotitoare, contragreuti. Mrimea i amplasarea contragre-
utii nu trebuie s influieneze negativ stabilitatea in gol.

8. IMPORTANA I SARCINILE REPARRII UTILAJULUI


Desfurarea in mod ritmic a activitii de producie a unei intreprinderi indus-
triale necesit, ca o condiie de baz, o bun organizare a reparrii i intreinerii uti-
lajului. Acest lucru este impus de faptul c in procesul folosirii lor productive, mijloa-
cele fixe i utilajul de producie, ca o component a acestora, sunt supuse uzurii fizice
i morale .
Ca urmare a uzurii fizice a utilajului de producie are loc un proces de pierdere
treptat a valorii de intrebuinare i, in cele din urm, o pierdere a capacitii lui de a
satisface o necesitate social, ducand in final, in felul acesta, la pierderea valorii lui.
Uzura fizic a utilajului de producie, in condiiile folosirii utilajului in procesul
de producie, este insoit de transferarea valorii asupra produselor create i recupe-
rarea ei continu prin desfacerea acestora la diferii beneficiari .
In vederea meninerii caracteristicilor funcionale ale utilajului pe durata folo-
sirii lui i a funcionrii in condiii optime i cu posibiliti cat mai apropiate de cele
iniiale, in cadrul intreprinderilor se organizeaz un sistem de intreinere i reparare
a utilajului de producie .
Organizarea pe baze tiinifice a lucrrilor de intreinere i reparare a utilajelor tre-
buie s in seama de particularitile utilajului i de modul de uzur fizic a diferite-
lor pri componente ale acestora .
Din analiza comportamentului la uzura fizic a pieselor, semifabricatelor,
ansamblelor sau mecanismelor care compun utilajul de producie se constat c uzu-
ra lor se produce in mod diferit in timp . La un motor, de pild, cel mai rapid se uzea-
z lagrele, pistoanele, segmenii, in timp ce la alte piese, cum sunt axul cu came, ar-
borele motor .a., procesul de uzur este mai lent. Aceasta impune repararea pieselor
cu o uzur mai mare i folosirea in continuare a mainii, fr a renuna la utilizarea ei
Folosirea utilajului de producie in condiii optime necesit, de asemenea, efec-
tuarea in scopuri preventive a unor msuri de intreinere, care s impiedice uzura
prematur i operaii de control i revizie care s permit depistarea din timp a even-
tualelor defeciuni .
Ca urmare a particularitilor utilajelor de a se uza in mod neuniform,
concretizate in faptul c in timp ce unele piese sunt complet uzate, altele mai pot fi
folosite o perioad oarecare de timp, iar celelalte au o durat de folosire indelungat,

25
EXAMEN ATESTAT

se impune din punct de vedere economic adoptarea unui sistem adecvat de


intreinere i reparare a acestora .
Pentru o intreprindere industrial intreinerea i repararea utilajului de pro-
ducie prezint o importan deosebit . Astfel, executarea acestor activiti in condi-
ii optime asigur funcionarea in mod normal a utilajelor de producie,
conformgraficelor de producie, evitandu-se astfel scoaterile din funciune,
contribuindu-se prin aceasta la realizarea unei activiti ritmice .
O bun intreinere i reparare a utilajului de producie asigur meninerea
funcionrii acestuia potrivit performanelor tehnico-economice prevzute in cartea
tehnic, influenand direct randamentul i precizia de funcionare i realizarea pro-
duciei in cantitile i calitatea prevzute .
Organizarea intreinerii i reparrii utilajelor la un nivel superior contribuie, de
asemenea, in mod direct la reducerea costurilor de producie, prin realizarea acestor
activiti la un nivel redus de cheltuieli .
Organizarea executrii lucrrilor de intreinere i reparaii la nivelul unei uniti in-
dustriale trebuie s permit realizarea urmtoarelor sarcini de baz :
a) asigurarea meninerii utilajului n perfect stare de funcionare ;
b) evitarea uzurii excesive a utilajului i a scoaterii nainte de termen sau
accidental a acestuia din funciune ;
c) cretere timpului de funcionare a utilajului, att prin mrirea timpului
de funcionare ntre dou reparaii, ct i prin reducerea timpilor necesari executrii
reparaiilor ,
d) ridicarea productivitii muncii muncitorilor care execut reparaii,
asigurarea executrii reparaiilor cu cheltuieli minime i de o calitate ridicat ;
e) modernizarea mainilor i utilajelor nvechite .

26
EXAMEN ATESTAT

9.INTRETINEREA MASINILOR DE RIDICAT SI


TRANSPORTAT

Sigurana In exploatare a mainilor, utilajelor i instalaiilor de ridicat i transpor-


tat este condiionat i de efectuarea la timp a lucrrilor de ntreinere i revizii. De
modul cum snt luate msurile tehnico-organizatorice privind asigurarea personalu-
lui calificat i a materialelor necesare pentru efectuarea lucrrilor de ntreinere i
revizii, depinde funcionarea fr ntreruperi a acestor maini, utilaje i instalaii.

Pentru obinerea unor rezultate corespunztoare in exploatare, se recomand


formarea de echipe complexe de mecanici i electricieni ndrumai i supravegheai
de un cadru tehnic (tehnician, maistru) care s poal interveni n orice moment cnd
prezena lor este necesar. Acest personal trebuie s fie bine pregtit profesional,
instruit asupra atribuiilor lor i s cunoasc instalaiile.

O exploatare raional a mainilor, utilajelor i instalaiilor de ridicat i transpor-


tat necesit ungerea repetat a clementelor i mecanismelor care servesc la trans-
miterea i transformarea micrii. La o funcionare n mediu cu mult praf, uleiul
trebuie schimbat mai des sau, dac e posibil, s se foloseasc cuzinei speciali care
funcioneaz fr ungere.

In situaiile cnd srmele din componenta traverselor ncep s se rup, cablurile


vor fi schimbate. In cazul lanurilor articulate, uzarea articulaiilor conduce la alungi-
rea fazelor, fapt ce modific pasul lanului, rczultnd o funcionare cu ocuri a me-
canismului. De asemenea, dup un anumit timp, materialul obosete i din aceast
cauz este necesar ncercarea lanurilor care se afl n exploatare.

Uzarea benzilor se datorele diferenei de vitez ce apare ntre aceasta i materi-


alul ce se ncarc, dispozitivelor cu scut de descrcare, frecrii prilor laterale de ba-
tiul mainii etc.

La roile pentru cablu se uzeaz canalele n care se aeaz cablurile, datorit


alunecrii dintre cabluri i roi.

In cazul cuzineilor, manoanelor i lagrelor, uzarea se datorete ungerii insufi-


ciente, utilizrii unui ulei necorespunztor, ptrunderii impuritilor intre su-
prafeele de frecare sau a montajului necorespunztor. Canalele cuzineilor trebuie

27
EXAMEN ATESTAT

s fie tiate corect, iar alimentarea lor cu ulei s se fac n afara zonei cu presiune
maxim.

Pentru a se evita uzarea prematur a transmisiilor cu roi dinate i cu urub-


melc, trebuie s se asigure ungerea dinilor, s nu intre impuriti ntre suprafeele
de lucru i s se evite ocurile puternice.

La frne se uzeaz cptueala saboilor sau a benzilor, tamburele de frn, conurile


discurilor de frn etc. Uzarea mrit i neuniform a suprafeelor de frecare este
eliminat printr-o reglare corect a frnei i prin curirea acestor suprafee.

In timpul lucrrilor de ntreinere vor fi respectate ntocmai msurile de protecie


a muncii specifice instalaiilor de ridicat prevzute n normativele in vigoare.

Cu ocazia efecturii lucrrilor de ntreinere, se va urmri n primul rnd executa-


rea acelor operaii care s asigure n continuare funcionarea mecanismului de
ridicat, macaralei etc.

Verificarea echipamentului mecanic i electric al macaralelor, a dispozitivelor de


siguran i protecie, a cii de rulare, a ungerii pieselor supuse frecrii, a cablurilor
sau lanurilor de traciune, respectiv a strii tehnice, trebuie s stea n atenia com-
ponenilor echipei care fac lucrrile de ntreinere.

De efectuarea unor lucrri de bun calitate este rspunztor eful de echip.


Acestuia i revine responsabilitatea verificrii n final a tuturor lucrrilor i dac s-au
luat toate msurile de protecie pentru punerea n funciune a instalaiei. Astfel se va
urmri dac motoarele, reductoarele i celelalte elemente componente snt bine cen-
trate i fixate, dac toate legturile electrice snt fcute corect, dac aprtorile de
protecie ale elementelor n micare snt puse la locul lor i snt prinse
corespunztor.

Pentru certificarea muncii depuse, a operaiilor executate ct i confirmarea


terminrii lucrrilor de ntreinere, efului de echip i revine obligaia s con-
semneze acestea, sub semntur, n registrul de supraveghere.

28
EXAMEN ATESTAT

10.NORME DE SECURITATEA MUNCII LA INTRETINEREA


SI REPARAREA MASINILOR
DE RIDICAT SI TRANSPORTAT

Pentru asigurarea securitii muncii la mainile, utilajele i instalaiile de ridicat i


transportat este necesar s fie luate urmtoarele msuri:

indicarea capacitii de transport;


construirea unor ngrdiri de protecie peste curelele de transmisie, peste
lanuri, asupra transmisiilor cu roi dinate i cu urub-melc etc;
folosirea dispozitivelor de protecie cu semnalizare sonor, luminoas sau me-
canic n construcia mainii i asigurarea funcionrii lor permanente prin ex-
aminarea sistematic, repararea sau nlocuirea lor;
asigurarea cerinelor impuse locului de lucru din punct de vedere al vizibilitii,
al comenzii rapide a mainii, al circulaiei uoare; cile de acces pentru person-
alul de deservire vor fi protejate contra accidentelor cu plase sau balustrade;
cunoaterea riguroas a normelor de exploatare pentru fiecare main, utilaj
sau instalaie;
verificarea izolrii cablurilor electrice i echipamentului electric n vederea
evitrii accidentelor datorit aciunii curentului electric;
interzicerea manipulrii materialelor inflamabile n apropierea ntre-
ruptoarelor electrice, ntruct senteilc ce apar la aceste ntreruptoare pot
provoca incendii;
utilajele i instalaiile de ridicat i transportat s fie echipate cu estinctoare;
efectuarea instructajului de protecia muncii la ntreg personalul care lucreaz
cu mainile, utilajele i instalaiile de ridicat i transportat i s se urmreasc
pe teren modul de nsuire i de aplicare a instruciunilor de tehnica securitii
muncii.

29
EXAMEN ATESTAT

11.BIBLIOGRAFIE

1.Clasificarea macaralelor
http://www.scribd.com

2.Masini, utilaje si instalatii din industria constructiilor de masini


N.Huzum, G Rantz
Editura Didactica si Pedagogica 1979

3.Dispozitive si instalatii de ridicat si transportat


http://tvet.ro

4.Imagini
http://www.google.com

30
EXAMEN ATESTAT

12.ANEXE
12.1.CLASIFICAREA MACARALELOR
Conform Prescripiei Tehnice ISCIR PT R1/2003 (Cerine tehnice privind
montarea, punerea n funciune, utilizarea, repararea i verificarea tehnic a macar-
alelor) in raport cu complexitatea deservirii i gradul de pericol pe care il prezint in
exploatare, macaralele se impart in urmtoarele grupe: A, B, C, D i E.

Grupa A: Macarale deplasabile pe ci fr in de rulare i cele montate


pe vagoane de cale ferat: automacarale, macarale pe senile, macarale auto-
propulsate pe pneuri, macarale remorcate, macarale montate pe vagon de cale
ferat.

Grupa B: Macarale deplasabile pe ci cu in de rulare avnd bra i plat-


forma rotitoare (macarale turn, macarale portic i similare) i macarale Der-
rick.

Grupa C: Macarale deplasabile pe ci cu in de rulare (poduri rulante,


macarale portal i semiportal, grinzi rulante suspendate, transbordoare, mac-
arale de turnare, arjare, forjare, etc.

Grupa D: Include macarale de tip special, care nu se inlud n grupele ante-


rioare (macarale pe cablu, macarale foarfece, etc.).

Grupa E: Orice tip de macara (din grupele A, B, C, D) manevrate de la sol


prin cutie cu butoane, comand radio i infrarou orice tip de macara.

31
EXAMEN ATESTAT

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU


OLTENIA

Nr. ______ din _________

PROIECT
pentru

EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENELOR PROFESIONALE
PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI
DE CALIFICARE PROFESIONAL
NIVEL III

Calificarea: TEHNICIAN MECANIC PENTRU NTREINERE I REPARAII

Tema:
REPARAREA I NTREINEREA MAINILOR
I UTILAJELOR PENTRU DEBITAREA TABLELOR

NDRUMTOR:

Elev
Clasa

2013

1
EXAMEN ATESTAT

2.CUPRINS
1.Tema proiectului 1
2.Cuprins 2
3.Argument 3
4.Introducere 6
5.Debitarea tablelor 7
5.1.Generalitati 7
5.2.Debitarea mecanica a tablelor 7
5.2.1.Debitarea mecanica a tablelor prin forfecare 7
5.2.2.Debitarea mecanica a tablelor prin aschiere 12
5.3.Debitarea termica a tablelor 13
5.3.1.Debitarea cu flacara de gaze 13
5.3.2.Debitarea cu plasma 16
6.Intretinerea si repararea masinilor si utilajelor 17
6.1.Necesitatea lucrarilor de intretinere si reparare 17
6.2.Categorii de reparatii 19
6.3.Intretinerea si repararea instalatiilor hidraulice 19
6.4.Defecte si remedieri ale instalatiilor hidraulice 21
6.5.Intretinerea si repararea instalatiilor pneumatice 21
6.6.Intretinerea si repararea echipamentului electric 22
7.N.T.S.M. la intretinere si repararea masinilor si utilajelor 23
7.1.Deservirea masinilor-unelte 24
7.2.N.T.S.M. la taierea cu flacara 26
7.3.Poluarea ambientului de lucru la debitarea cu plasma 27
8.Bibliografie 28
9.Anexe 29

2
EXAMEN ATESTAT

3.ARGUMENT
Absolvenii noului sistem de formare profesional, dobndesc abiliti, cu-
notine, deprinderi dezvoltand si o serie de abiliti cheie transferabile, cu scopul de a
sprijini procesul de nvare continu, prin posibilitatea unei reconversii profesoinale
flexibile catre meserii inrudite.
Fiecare dintre calificrile profesionale naionale necesit uniti de competen
cheie i uniti de competen profesionale. Competenele profesionale sunt grupate n
uniti de competen generale i specializate.
Cererea pieei i necesitatea formrii profesionale la nivel european au
reprezentat motivele eseniale pentru includerea abilitilor cheie n cadrul Standardelor
de Pregtire Profesional ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie s li se ofere posibilitatea de a
dobndi acele competene de baz care sunt importante pe piaa muncii.
Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute astfel nct s
dezvolte abiliti de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de munc, pentru
asumarea rolului n societate ca persoane responsabile, care se instruiesc pe tot
parcursul vieii. Aceste cerine, necesare unei viei adaptate la exigenele societii
contemporane, au fost ncorporate n abilitile cheie
Fiecare nivel parcurs n domeniul Tehnic, implic dobndirea unor abiliti, cu-
notine i deprinderi care permit absolvenilor fie s se angajeze, fie s-i continue pre-
gtirea la un nivel superior.
Pregtirea forei de munc calificate n conformitate cu standardele europene
presupune desfurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare i evaluare,
centrate pe elev.
Noii angajai vor putea desfura sarcini non-rutiniere care implic colaborarea n
cadrul unei echipe.
Prin unitile de competene specializate din cadrul Curriculum-ului specific nive-
lul 3 de calificare, elevul este solicitat n multe activiti practice care i stimuleaz i
creativitatea. Orice activitate creativ va duce la o lrgire semnificativ a experienei i la
aplicarea contient a cunotinelor dobndite.
Lucrarea de atestat REPARAREA SI INTRETINEREA MASINILOR SI UTILAJELOR
PENTRU DEBITAREA TABLELOR implica elevul in atingerea Standardelor de Pregatire
Profesionala specifice pregatirii sale in domeniul tehnic.
In timpul functionarii masinilor, utilajelor si instalatiilor are loc o uzare
nentrerupt a suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de masini din componenta
acestora.Din aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari, forma, dimensiuni-
le, precum si starea suprafetelor. La o anumita valoare a acestor modificari apare o
3
EXAMEN ATESTAT

inrautatire brusca a insusirilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale intregii
masini-unelte, fapt care determina necesitatea raparatiei.
Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, uitlajelor si instalatiilor necesi-
ta cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un numeros personal
muncitor cu inalta calificare. Depistarea din timp si eliminarea cauzelor care provoaca
iesirea prematura din uz a organelor de masini au rezultate economice importante:
micsoreaza opririle neproductive ;
maresc perioada dintre reparatii ;
reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi timp, pentru
alte lucrari, un mare numar de muncitori calificati.
Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor si
instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in unitatea de timp
si caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si chimice ale straturilor su-
perficiale ale metalului din acre sunt confectionate piesele, de viteza relativa de deplasa-
re a suprafetelor acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum si de unii factori
externi, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea prelucrarii
suprafetelor respective.
Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se produce atit
in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si din cauza asa-
zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza coroziunii sau din alte cau-
ze.
In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative, supratefetele
se distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este caracteristic pentru imbinarile cu
pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme etc.In cazul miscarii de
rotatie , sau rectilinii alternative , distrugerea suprafetelor are loc mai ales datorita uzarii
si strivirii.
In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utilaje si instalatii:
lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune si ale franelor, suruburile
conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele etc.
Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz atit datorita
cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructive sau a repararii defectu-
oase.
Asemenea defecte sunt:
alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund conditiilor
de exploatare a pieselor;
alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale pieselor;
utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor;
datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in frecare;
alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe
suprafete de frecare;

4
EXAMEN ATESTAT

rezistenta si rigiditatea insuficienta a pieselor si montarea sau reglarea incorecta a


masinii,utilajului sau instalatiei.
Exploatarea corecta a masinilor ,utilajelor si instalatiilor in bune conditii maresc consi-
derabil durata de serviciu.
Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea sistemelor de
siguranta , de blocare si a limitatoarelor. Cresterea duratei de serviciu a pieselor
masinilor, uilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin perfectionarea metodelor de repa-
rare, marirea rezistentei la uzarea pieselor, controlul uzarii principalelor imbinari, moder-
nizarea subansamblurilor, mecanismelor etc..
Obtinerea unei productii de buna calitate este conditia obligatorie pentru stabilirea
marimii uzarii limita a organelor componente, ale masinilor ,utilajelor si insta-
latiilor.Aceasta se refera in primul rind la piesele principale ca:batiuri,mese,arbori princi-
pali, etc., de care depind precizia si calitatea executiei.
In cazul masinilor-unelte, precizia de functionare depinde de precizia pozitiei si
directiei deplasarii pieselor si a subansamblurilor in raport cu ghidajele batiuri-
lor.reducerea preciziei geometrice a batiurilor, ca urmare a uzarii, inrautateste brusc ca-
racteristicile de exploatare ale masinilor-unelte.
Elaborarea lucrarii de atestat a permis atingerea unor unitati de competenta :
1. Comunicare si iteratie.
2. Asigurarea calitatii.
3. Igiena si securitatea muncii.
4. Lucrul in echipa.
5. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei

5
EXAMEN ATESTAT

4.INTRODUCERE

Istoria omenirii este strns legat de dezvoltarea mijloacelor de producie.


Pentru a-i procura cele necesare traiului, omul preistoric a folosit o serie de obiec-
te din natur pe care le-a utilizat ca arme i unelte. Treptat el a trecut la confecionarea
acestora, astfel ca ele s corespund mai bine scopului urmrit. Materialele din care erau
realizate acestea au dat nume principalelor epoci ale istoriei: epoca pietrei, a bronzului, a
fierului, aceasta din urm continund i n zilele noastre i diversificndu-se prin utilizarea
pe scar larg a aluminiului, a materialelor plastice, ceramice, compozite, etc.
Concepute i realizate empiric i acionate manual sau cu fora animalelor, uneltele
primitive asigurau performane reduse.
Apariia i dezvoltarea societii omeneti a determinat creterea i diversificarea
continu a necesarului de bunuri materiale. Pentru a face fa nevoilor mereu crescute,
omul a fost nevoit s perfecioneze continuu uneltele de producie, pentru a realiza per-
formane din ce n ce mai ridicate privind precizia, productivitatea i costul prelucrrilor.
Dezvoltarea acestora a fost posibil datorit progreselor realizate n domeniul materiale-
lor, al tehnologiilor de fabricaie, al sistemelor de acionare i al automatizrii, ajungn-
du-se n zilele noastre la o gam foarte larg de maini-unelte.
Ca urmare a progreselor realizate n diferitele domenii ale tiinei, n ultimele de-
cenii a fost posibil realizarea celei mai moderne unelte create de om pn acum calcu-
latorul electronic numeric care a deschis o nou epoc n istoria omenirii epoca in-
formaional.
Efectele benefice ale implicrii tiinei n producie au fcut ca aceasta s devin
principala for de producie, avnd ca efect realizarea sistemelor de producie moderne.
Sistemele care reunesc maini-unelte, sisteme de deservire i calculatoare electronice
reprezint cele mai perfecionate sisteme de producie realizate de om pn acum sis-
temele CIM (Computer Integrated Manufacturing) care realizeaz procesarea automat
att a materiei ct i a informaiei.

6
EXAMEN ATESTAT

5.DEBITAREA TABLELOR
5.1.GENERALITATI
DEFINIIE:
Debitarea semifabricatelor este operaia tehnologic de separare complet sau
parial a semifabricatelor, sub aciunea unor fore exterioare.

Clasificarea metodelor de debitare


Debitarea este operaia prin care semifabricatele snt aduse la dimensiunile
necesare pentru prelucrarea mecanic ulterioar. Aceast operaie poate fi executat
prin deformare plastic, achiere, topire sau ardere local etc.

5.2.DEBITAREA MECANICA A TABLELOR

5.2.1.DEBITAREA MECANICA A TABLELOR PRIN FORFECARE


Mainile pentru debitat prin deformare plastic execut forfecarea semifabricatelor
cu ajutorul lamelor paralele i nclinate, flcilor (pentru bare laminate), cuitelor disc etc.

Foarfecele ghilotin este folosit pentru debitarea unor semifabricate din tabl
sau platband, linia de tiere fiind dreapt.

7
EXAMEN ATESTAT

Fig.5.1.Foarfeca ghilotina

Uzual, aceste maini se construiesc pentru semifabricate avnd lungimea liniei de


tiere de 5004 000 mm, iar grosimea de 1 8 mm. Exist ns i foarfece pentru tabl,
avnd lungimea liniei de tiere pn Ia 8 000 mm i 60 mm grosime, utilizate de antierele
navale. Tierea se execut cu ajutorul unor la-ne paralele sau nclinate ntre care exist
un joc, a crui valoare depinde de grosimea tablelor de tiat (fig. 5.2, a, b). Frecvena
micrii traversei mobile este de 3060 c.d/min, ns ea poate fi pn la 300 c.d/min n
cazul foarfecelor incluse n linii automate.

Fig.5.2.Pozitia relativa a lamelor foarfecelui

Pentru acionarea foarfecelor se utilizeaz sisteme mecanice, hidraulice sau hi-


dromecanice.

In figura 5.3. este reprezentat schema cinematic a unui foarfece uor acionat
mecanic. Micarea de la motorul electric 1 se transmite la volantul 2, la arborele cotit 4

8
EXAMEN ATESTAT

prin intermediul cuplajului 3 i apoi, prin intermediul bielelor 5, la lama mobil 6. Foarfe-
cele poate fi oprit cu frna 7, montat direct pe arborele cotit.

Fig.5.3.Schema cinematica a unui foarfece usor

La foarfecele mijlociu (fig.5.4), micarea de la motorul 1 se transmite la arborele cotit


2, prin intermediul unui reductor de turaii 3, format din angrenaje cilindrice; la foarfe-
cele greu, deoarece turaia arborelui cotit este redus, reductorul este realizat din an-
grenaje melcate, arborele cotit avnd dubl acionare, n scopul simetrizrii ncrcrii i
deci a simetrizrilor ncrcrii la cele dou capete. In figur, cu V s-a notat volantul, cu F -
frna i cu C-cuplajul.

Fig.5.4.Schema cinematica a unui foarfece mijlociu

9
EXAMEN ATESTAT

Foarfecele cu aciune hidromecanic (fig. 5.5) dispune de un motor hidraulic 1 care


acioneaz sistemul de prghii 2,3 i 4, ale crui elemente finale 5 snt asamblate cu tra-
versa mobil 6.

Fig.5.5.Schema de principiu

Fig.5.6.Foarfeca cu actionare hidraulica

Mainile pentru tiat cu role cu axe paralele sint destinate pentru


tierea n fii a benzilor laminate la rece. Rolele tietoare se monteaz cu o suprapu
nere S=0,2...0,5 din grosimea benzii ce urmeaz a fi tiat.

10
EXAMEN ATESTAT

Fig.5.7.Masina de debitat cu role

In figura 5.8. este reprezentat schema cinemtic a unei maini pentru debitat cu
dou perechi de role. Cele dou perechi de role 1 primesc micarea de la motorul 2 prin
intermediul reductorului 3, arborelui 4, a sistemului de roi dinate z1, z2 i axele cardan-
ice 5. Jocul lateral dintre role se realizeaz prin deplasarea arborilor portrole cu ajutorul
mecanismului 6, iar limea semifabricatului prin deplasarea cadrului II cu motorul elec-
tric 7 prin sistemul urub-piuli 8. Reglarea fin a suprapunerii rolelor se face cu ajutorul
bucelor excentrice 9, acionate de angrenajul melc-roat melcat 10, iar reglarea brut
se obine prin nclinarea batiurilor oscilante interioare cu roi de mn prin intermediul
unor angrenaje cu melc 11.

Fig.5.8.Schema cinematica.Masina de debitat cu role

11
EXAMEN ATESTAT

5.2.2.DEBITAREA MECANICA A TABLELOR PRIN ASCHIERE


La debitarea mecanic prin achiere se utilizeaz urmtoarele maini i utilaje:
Ferstrul mecanic alternativ.
Maina de debitat circular(fix i portabil).
Maina de debitat cu band.
Maina de debitat cu disc abraziv.

Ferstrul mecanic alternativ.


Se utilizeaz pentru debitarea semifabricatelor cu grosimea maximum 200 mm.Este aci-
onat electromecanic.n timpul operaiei de debitare se utilizeaz lichid de rcire.

Fig.5.9.Ferastraul mecanic alternativ


Maina de debitat circular(fix i portabil).
Se utilizeaz la debitarea semifabricatelor tip bar, profile de dimensiuni(grosimi)
mari.Sculele achietoare sunt freze disc.

Fig.5.10.Masini de debitat circulare


12
EXAMEN ATESTAT

Se utilizeaz pentru debitarea metalelor i aliajelor la care se cere ca limea tie-


turii s fie mic.Pnza este tip band cu grosimea 0,8-1 mm,fiind antrenat de dou dis-
curi care primesc micarea de la un motor electric.

Fig.5.11.Masina de debitat cu banda

5.3.DEBITAREA TERMICA A TABLELOR


5.3.1.DEBITAREA CU FLACARA DE GAZE
Tierea cu flacra de gaze, cu arcul electric, cu jetul de plasm etc., dei este o
operaie de separare sau de desprindere, adic contrar mbinrii, formeaz un procedeu
conex sudrii, deoarece folosete sursele de energie termic de la sudare.
Tierea oelurilor moi cu flacr de gaze i jet de oxigen este o tiere prin ardere i
se bazeaz pe faptul c, temperatura de ardere n oxigen a acestor oeluri este inferioar
temperaturii de topire. n acest scop, locul de nceput de tiere se aduce la temperatura
de aprindere, respectiv de ardere, dup care se proiecteaz un jet de oxigen de tiere
care produce o ardere rapid a metalului pe ntreaga grosime, rezultnd o tietur de cali-
tate.
Arcul electric este, de asemenea, folosit la tiere, care poate fi realizat fie prin to-
pire, fie prin ardere; n ultimul caz, la locul de incandescen se insufl un jet de oxigen.
Folosirea noilor surse de temperaturi foarte nalte i cu densiti mari de energie (jet de
plasm, laser etc.) face posibil i tierea metalelor sau a aliajelor greu fuzibile.

13
EXAMEN ATESTAT

Fig.5.12.Schema de principiu
n ntreprinderile moderne, mainile de tiere snt complet automate, la care co-
manda este fotoelectric (dup desene la aceeai scar sau micorate pn la 1 : 100), sau
numeric (cu benzi perforate), dotate cu echipament electronic, care pot executa tieturi
cu suprafee tiate de nalt calitate i cu un mare grad de precizie pentru abateri la di-
mensiunile nominale.
Tierea metalelor cu grosime mare este avantajos s fie executat dup nclzire,
n care caz vitezele de tiere obinute snt mai mari, iar consumul de gaz combustibil i
oxigen pe unitatea de lungime tiat este mult mai redus. Este recomandabil ca tierea
s fie executat la temperaturi de 500-600C, dac este posibil chiar i la temperaturi de
peste 1 000C.
n ntreprinderile siderurgice, tierea la temperaturi nalte este o operaie curent,
deoarece n procesul tehnologic semifabricatele snt nclzite, astfel nct operaia de tie-
re poate fi inclus pe fluxul de fabricaie cnd materialul se afl n stare cald. In acest caz,
operaiile de aducere i de rsturnare a blocurilor, bramelor i aglelor snt mecanizate i
se dispune de maini de tiere corespunztoare tierii la cald. Pentru tierea materialelor
cu grosimea de 50 -100 mm, vitezele de tiere la temperaturi de 1 000C snt de peste 4
ori mai mari, fa de tierea la temperaturi obinuite. In industria siderurgic, gazele
combustibile folosite pentru tiere snt gazele naturale, gazul de iluminat i propanul care
prezint avantajul unor arderi lente.
Mecanizarea i automatizarea operaiei de tiere se face prin folosirea mainilor de
tiere cu flacr de gaze astfel nct dirijarea flcrii i a jetului de oxigen de tiere s nu
se mai execute cu suflaiuri manuale dup linia de tiere trasat in prealabil pe piesa de
lucru, ci aceast operaie s fie executat cu suflaiuri montate pe o main. Operaia tre-
buie astfel condus, nct dup tiere s nu mai fie necesar nici o operaie de prelucrare,
de asemenea tierea s fie executat simultan cu suflaiuri multiple, n vederea obinerii
de productiviti ct mai mari. Economicitatea folosirii mainilor de tiere este n funcie
de numeroi factori: capacitatea de tiere a mainii, numrul de suflaiuri ale mainii cu
care se execut simultan tierea pieselor respective, productivitatea instalaiei, cota de
amortizare a investiiilor etc.
14
EXAMEN ATESTAT

Mainile de tiere cu flacra de gaze snt considerate maini-unelte, la care scula


de prelucrare este suflaiul; tierea nu se face prin contactul direct al sculei, prin separa-
rea pieselor tiate, care se obine prin deplasrile suflaiului de tiere la distana necesar
grosimii respective supuse operaiei.
Dac ns seria de piese de tiat permite introducerea unei maini de tiere, este
indicat folosirea acestor maini, deoarece se pot obine suprafee tiate de calitate att
n privina dimensiunilor pieselor, ct i a rugozitii suprafeelor.
Pentru serii mari de piese se recomand mainile la care nu numai tierea se face auto-
mat, ci la care i comanda operaiei de tiere este automatizat, cu posibilitatea folosirii
mecanismelor centrale de antrenare cu fotoscop i a mai multor suflaiuri, ceea ce condu-
ce la obinerea de piese precise, de o calitate superioar a tieturilor la un pre de cost
redus.
In prezent, mainile mari pentru tiere automat snt echipate cu agregate complexe cu
trei suflaiuri, care la lungimi mari execut dintr-o singur trecere rosturi n X, Y i K cu
precizia necesar.
Mainile moderne de tiere automat, echipate cu suflaiuri multiple mai sunt echi-
pate i cu reglarea automat capacitiv a distanei bec-piesa de tiat

Fig.5.13.Masina de taiere automata

Fig.5.14.Masina de debitat cu suflaiuri multiple

15
EXAMEN ATESTAT

5.3.2. DEBITAREA CU PLASM

Prin tierea unei piese metalice se produce distrugerea local a legturilor


coezionale n zona unde se face tierea. Calitatea unei tieturi se apreciaz dup ru-
gozitatea suprafetelor tieturii si dup extinderea zonei influentat termic de procesul de
tiere, unde pot s apar dilatri, contractii, transformri structurale, absorbtii de gaze,
oxidri, reduceri, nitrurri, formri si descompuneri de faze intermetalice.

Fig.5.15.Schema de principiu

Tierea termic ale pieselor metalice se poate realiza prin:


tierea termic prin arderea metalului, de exemplu tierea cu oxigen, cu aplicabili-
tate limitat de conditia ca temperatura de aprindere n oxigen a metalului sau ali-
ajului metalic s fie mai mic dect temperatura de topire;
tierea termic prin topirea metalului- tierea metalelor cu plasm; nu se impun
limitri de temperaturi si deci se poate aplica la orice metal sau aliaj.
Tierea cu plasm este mai performant pentru c plasma, fiind mai concentrat, are
o temperatur mult mai mare, ceea ce face posibil tierea metalelor si aliajelor metalice
conductoare electric, ce nu pot fi tiate cu oxigen: oteluri nalt aliate refractare si inox-
idabile, aluminiu, cupru, titan. Datorit concentrrii energiei, se obtin viteze mari de
tiere, fr nclzire prealabil sau prelucrri ulterioare.

16
EXAMEN ATESTAT

Fig.5.16.Debitarea cu plasma

6.INTRETINEREA SI REPARAREA MASINILOR SI UTILAJELOR


6.1.NECESITATEA LUCRRILOR DE NTREINERE I REPARARE
Intreinerea urmrete s menin mainile, utilajele i instalaiile in condiii nor-
male de exploatare intre dou reparaii consecutive, reducand posibilitatea apariiei unor
reparaii accidentale.
Este necesar ca periodic s se verifice i starea accesoriilor din dotarea mainii,
utilajului i a instalaiei respective, chiar dac sunt situaii cand unele dintre acestea sunt
folosite mai rar.
Activitatea de intreinere i reparare a utilajelor este impus de faptul c, pe parcursul
folosirii lor productive, acestea sunt supuse procesului de uzur fizic i moral.
Ca urmare, a procesului de uzur fizic, are loc un proces de pierdere treptat a valorii de
intrebuinare a utilajului, i in final o pierdere a capacitii de satisfacere a nevoii sociale
pentru care a fost creat.
Obinerea unei durate de funcionare normale cat mai lungi se poate realiza prin
incetinirea procesului de uzare fizic a pieselor componente, aceasta asigurandu-se prin:
exploatarea mainilor, utilajelor i instalaiilor la sarcina normal (prin evitarea
supraincrcrilor), intreinerea corect i curirea zilnic, ungerea pieselor in micare,
observarea continu a strii i funcionrii lor, lucrul de bun calitate a echipelor de
intreinere i reparaii i executarea reparaiilor la timp, conform prescripiilor
intreprinderii constructoare.
In vederea meninerii caracteristicilor funcionale ale utilajului i a funcionrii in
condiii cat mai apropiate de cele iniiale, in cadrul intreprinderilor se organizeaz un
serviciu de intreinere i reparare a utilajului de producie. Din analiza comportamentului
utilajelor in procesul de uzur fizic se poate constata c uzura in timp a diferitelor
componente are loc in mod difereniat.

17
EXAMEN ATESTAT

Fenomenul de uzur fizic a utilajului poate fi ameliorat i printr-un sistem de


activiti de intreinere a acestuia, precum i printr-un ansamblu de operaii de control i
revizie, care s permit depistarea din timp a eventualelor defeciuni.
Realizarea unor activiti de intreinere i reparare corespunztoare a utilajelor are
o serie de avantaje, dintre care mai importante sunt:
creterea perioadei de timp in care utilajul este in stare de funcionare i realizarea
produciei conform graficelor;
creterea randamentului i a preciziei de funcionare a utilajelor;
reducerea costurilor de producie i, implicit, creterea eficienei activitii de
producie.
Activitatea de intreinere i reparaii a devenit o problem tehnologic, in timp ce
o lung perioad de timp era considerat ca o activitate anex neimportant.
Aceastmodificare de optic este fireasc, deoarece astzi intr-o intreprindere construc-
toare de maini exis un numr foarte mare de utilaje diversificate.
Existena unui compartiment de intreinere i reparaii este justificat de necesitatea
asigurrii utilizrii permanente a echipamentelor i cldirilor din intreprinderile tot mai
complexe.
Domeniul de activitate al compartimentului de intreinere este diferit de la o
intreprindere la alta, dar cuprinde in general, urmtoarele lucrri:
intreinerea i repararea echipamentului i cldirilor;
modificrile aduse acestora;
montarea i punerea in funciune a noilor echipamente;
livrarea de utiliti in scopuri de producie (ap, energie electric, aer, abur, gaze
etc.);
controlul i evidena cheltuielilor de intreinere i reparaii;
paza contra incendiilor.
Pentru atingerea obiectivelor compartimentul de intreinere trebuie s se foloseasc
de principalele mijloace:
s se constituie intr-un organism proporional dimensionat cu cadre i bine organi-
zat in funcie de specificul intreprinderii;
s elaboreze un program de lucru bine conceput;
s-i organizeze disponibilul de piese de schimb in funcie de necesiti;
s evidenieze i s studieze continuu cauzele avariilor i s prevad remediile;
s lucreze in strans colaborare cu celelalte compartimente, astfel ca s se asigure
funcionarea utilajelor prin respectarea programelor;
s se informeze permanent in pas cu progresul tehnologic, in domeniul materiale-
lor, metodelor i echipamentelor noi.

18
EXAMEN ATESTAT

6.2.CATEGORII DE REPARAII CE SE EXECUT N CADRUL SISTEMU-


LUI DE REPARAII PREVENTIV PLANIFICATE
Categoria Scopul Faze tehnologice Loc executie Importanta
reparatiei
Revizia tehnic (Rt) Se constat starea - Se verific starea tehnic a utilaju- In instalaie Este o operaie intermediar
utilajului i se remediaz lui in vederea meninerii in stare de intre dou reparaii, care
defeciunile aprute de la funcionare pan la urmtoarea asigur meninerea in
ultima reparaie a utilajului. reparaie. funcionare a utilajului pan
- Se efectueaz reglajele mecanis- la urmtoarea reparaie.
melor.
- Se strang sau se inlocuiesc garnitu-
rile de etanare.
- Se controleaz piesele de uzur
frecvent pentru a stabili volumul
reparaiei urmtoare (piese de
schimb, materiale, manoper).
- Se verific instalaiile de comand
i ungere.
- Se verific dispozitivele care asigu-
r securitatea muncii.
Reparaia curent de Se verific subansamblele - Se execut inlocuirea sau recondi- In instalaie Asigur funcionarea
gradul I (Rc1) principale prin demontarea ionarea pieselor de uzur foarte normal pan la urmtoarea
prilor componente care rapid (piese de etanare, buce, reparaie planificat.
faciliteaz aceast operaie rulmeni, etc.).
- Se verific i se elimin jocurile
intre piese.
- Se controleaz circuitele de ungere
i rcire, dispozitivele de comand.
- Se repar dispozitivele de protec-
ie.
- Se reface protecia anticorosiv
exterioar.
Reparaia curent de - Se verific toate suban- - Se inlocuiesc sau se recondiionea- In instalaie sau in Asigur funcionarea in
gradul II (Rc2) samblele prin demontarea z piesele cu uzur rapid. atelierul mecanic condiii normale a utilajelor
lor complet. - Se inlocuiesc sau se recondiionea- central (utilaje i instalaiilor.
- Se face dup mai multe z piesele cu frecven de uzur mai mici i uor
reparaii curente de gradul I mijlocie. de transportat)
- Celelalte operaii sunt ca la Rc1
Reparaia capital (Rk) Revizia total a utilajului - Se demonteaz complet utilajul i In instalaie sau in Este redat integral
pentru a se inlocui sau se verific fiecare pies. atelierul mecanic capacitatea de funcionare a
reface piesele sau - Se verific i piesele care nu sunt central (utilaje cu utilajului sau instalaiei.
subansamblele de baz supuse uzurii mecanice, dar au fost gabarite reduse i
ajunse in stare de uzur solicitate de ocuri termice. uor de
avansat. - Se verific i piesele care formeaz transportat)
scheletul pe care se sprijin elemen-
tele active (supori, carcase de
susinere, etc.) deoarece in timpul
funcionrii funcionrii utilajului
caracteristicile metalelor pot suferi
schimbri.

6.3.NTREINEREA I REPARAREA INSTALAIILOR HIDRAULICE


Controlul instalaiilor de acionare hidraulic se efectueaz la intervale regulate, i
const in:
controlul nivelului uleiului i urmrirea schimbrii acestuia Ia intervalele prescrise
in funcie de condiiile de lucru;
observarea meninerii temperaturilor i presiunilor de regim;
controlul zilnic al pierderilor, gradului de murdrire, uzur excesiv, racorduri i
garnituri uzate;
19
EXAMEN ATESTAT

semnalarea defectelor personalului de intreinere.


ntreinerea instalaiilor hidraulice ale mainilor i utilajelor const in:
intreinerea agentului hidraulic (lichidul de lucru);
intreinerea elementelor componente ale instalaiei.
Agentul hidraulic (apa, uleiul mineral, lichide sintetice etc.) vehiculat in sistemele
hidraulice ale mainilor i utilajelor, in cea mai mare parte, este depozitat intr-un rezervor
sau bazin. Datorit frecrilor mecanice, variaiei presiunii, schimbrii temperaturii etc.
agentul de lucru este supus oxidrii, descompunerii, murdririi, aciuni care ii modific
proprietile fizice i chimice, fcandu-l necorespunztor scopului su, conducand i la
uzarea instalaiei hidraulice.
Rezervorul de ulei, impreun cu filtrele instalaiei, au rolul de a contribui la
meninerea proprietilor agentului hidraulic, eliminand particulele solide prin decantare
i filtrare i, asigurand meninerea temperaturii acestuia in limitele admisibile.
Decantarea se aplic lichidelor de lucru cu stocuri mari de lichid, cum sunt uleiurile
din circuitele de ungere prin recirculare la laminoare, compresoare, reductoare de turaie
de mare gabarit etc. Separarea contaminanilor, a cror densitate relativ este mult
difereniat de cea a uleiului, se face gravimetric. Pentru o mai bun separare,
decantoarele sunt compartimentate i se monteaz pe returul uleiului spre rezervorul de
lucru, timpul de staionare fiind cuprins intre 10 i 30 min, iar temperatura de 70-80C.
Particulele ce nu pot li reinute din circuit prin decantare vor fi eliminate prin filtrare.
Filtrarea lichidelor de lucru este un procedeu utilizat pe scar larg, deoarece fil-
trele pot fi schimbate cu uurin fr, s afecteze sistemul de ulei.
Elementele instalaiei hidraulice supuse mai des lucrrilor de intreinere sunt:
conductele, armturile, rezervoarele.
Conductele se degreseaz cu soluii alcaline calde, dup care se introduce
succesiv in bi cu acid clorhidric sau sulfuric cald (diluie 50%) ce conine pasivizatori, bi
cu ap pentru splare i neutralizare a urmelor de acizi. Protecia anticorosiv se asigur
prin suflarea conductelor cu abur, apoi, fr pauz, pulverizarea la interior a unor uleiuri
aditivate anticorosiv i inchiderea la capete a conductelor.
Armturile trebuie degresate (prin splare) i, acolo unde sunt pete de rugin, se
va interveni cu perii de sarm dup care se pulverizeaz ulei aditivat anticorosiv.
Rezervoarele se cur prin sablare, frecare cu perii de sarm apoi se spal cu
solveni (tricloretilen).
Dup montarea instalaiei hidraulice, este necesar splarea intregului sistem prin
recircularea intens, a unui lot de ulei de splare, la temperatura de 65-75C, fr
circulaie in lagre sau alte dispozitive speciale. In timpul splrii, se cur filtrele ori
decate ori se infund i, acolo unde exist, se pune in funciune separatorul centrifugal
pentru indeprtarea impuritilor existente in suspensie, in fluid. Operaia de splare se
consider incheiat cand la filtre sau la separatoarele centrifugale nu se mai acumuleaz
impuriti.
20
EXAMEN ATESTAT

Dup splare, se evacueaz uleiul i se controleaz dac in instalaie exist impuriti. Se


introduce lotul de ulei de lucru, se recirculeaz i se filtreaz, dac se consider c este
necesar, dup care instalaia poate intra in funciune normal.
Mai mult de 50% din avariile acestor dispozitive apare datorit suprainclzirilor,
impurificrilor i infiltraiilor de aer.
Defeciunile cele mai frecvente ale sistemelor hidraulice, cat i msurile de remediere ce
trebuie luate de personalul de intreinere sunt date in tabelul de mai jos.
6.4.DEFECIUNI I REMEDIERI ALE INSTALAIILOR HIDRAULICE.
Defectiunea Consecinte Cauze Mod de remediere
Suprainclzire a (la temperaturi - scderea vascozitii uleiului; - ulei necorespunztor; - se schimb uleiul conform
peste 1000C) - formarea de depuneri i aglome- - nivelul uleiului este sczut; vascozitii indicate de constructor;
rri de acizi; - suprasarcina; - reglarea regulatorului in
- uzuri rapide ale cilindrilor; - suprapresiuni, vederea respectrii caracteristicilor
- deteriorarea garniturilor; demontri repetate; nominale;
- blocarea comenzilor i a - pierderi interioare la pomp; - inlocuirea garniturilor;
supapelor de siguran; - obturarea fluxului de ulei datorit - se controleaz viteza de funciona-
- miros urat al uleiului; avariilor la tubulatur; re a diverselor organe cu comand
- uleiul ii inchide culoarea i se - rcire insuficient, reglarea defec- hidraulic i eventual inlocuirea
constat o scdere de presiune. tuoas a supapei de siguran. pompei;
- inlocuirea tubului avariat;
- se imbuntete circulaia aerului
i se cur punctele inclzite;
- se rectific i se regleaz supapele.
Impurificri - se accelereaz oxidarea uleiului; - montarea unor piese necurate in - curirea intregului circuit hidraulic
- ptrunderea particulelor in aerisiri utilaj; i repunerea lui in funciune;
i garnituri; - montarea in utilaj a unor piese cu - se inlocuiete i se cur filtrele,
- aciuni abrazive. impuriti. rezervorul de ulei i accesoriile;
- dup ce utilajul a fcut trei cicluri
in gol se descarc uleiul de splare,
se cur filtrele i se alimenteaz cu
ulei hidraulic proaspt.
Infiltraii de aer - apariia spumei in sistem; - garnituri necorespunztoare; - se descoper locurile pe unde
- accelerarea oxidrii uleiului. - inveliul filtrului absoarbe ulei; ptrunde aer, scurgand uleiul pe
- absorbirea de aer de la pomp. racord i ascultand modificarea
zgomotului;
- evile de aspiraie i refulare la
rezervor se va plasa cat mai jos sub
nivelul uleiului.

6.5.NTREINEREA I REPARAREA INSTALAIILOR PNEUMATICE


Elementele de comand pneumatice sunt constituite din mai multe subansambluri.
Fiecare subansamblu de comand este constituit din elemente de semnalizare (limitator
de sfarit de curs), elemente de aezare, elemente de comand i de acionare (cilindri,
urub etc.).
Din punct de vedere al subansamblurilor de intreinut un sistem pneumatic conine:
filtre, ungtoare, garnituri din material plastic, imbinri filetate, ventile, cilindri. Menine-
rea performanelor sistemului pneumatic depinde in mare msur de modul cum se rea-
lizeaz intreinerea i repararea acestor subansamble.
In tabelul de mai jos se indic cateva operaii ce trebuie efectuate la revizia tehnic
a sistemului pneumatic.
Indicaii privind ntreinerea instalaiilor pneumatice.

21
EXAMEN ATESTAT

Elementul sis- Indicatii de intretinere


temului
Filtrul Are rolul de a cura aerul ce vine de la reeaua de alimentare inainte de a intra in partea de comand.
Este necesar o curire sptmanal pentru sisteme ce lucreaz in condiii dure.
In multe cazuri filtrul este dotat cu separator de ap, care poate prezenta defeciuni:
acumulare de ap de condens, dereglarea arcului, defeciuni ce trebuie remediate la operaia de revizie.
Ungatorul Se urmrete meninerea nivelului uleiului la nivelul prescris. Dac nivelul a sczut se face umplerea cu ulei corespunztor.

Conductele Necesit verificri sptmanale pentru a se impiedica apariia defeciunilor; la conductele ce vin in contact cu uleiul se indic
utilizarea furtunurilor rezistente la ulei.
Imbinarile file- In aceste imbinri partea susceptibil la defectri este garnitura de etanare; este indicat s se utilizeze garnituri din poliamide
care nu absorb uleiul i deci nu ii modific volumul iniial.
tate
Cilindrul Se verific tija pistonului, care trebuie nu trebuie s prezinte defecte ce pot conduce la distrugerea garniturii tijei; la cilindrii
supui la influene termice se impune schimbarea garniturii la perioade mai scurte.
Elemente de Se strang uruburile i se inlocuiesc cele uzate sau lips.

fixare

6.6.NTREINEREA I REPARAREA ECHIPAMENTULUI ELECTRIC


Un rol deosebit de important in buna funcionare a mainilor, utilajelor i instalaii-
lor la parametrii optimi il are i intreinerea corect a echipamentului electric. Acesta tre-
buie ferit de ptrunderea apei i a prafului. Periodic, mainile electrice se vor curi de
praf i mizerie pentru a impiedica scurtcircuitarea lor. Motoarele i generatoarele electri-
ce se verific de cel puin dou ori pe an.
Pentru a determina necesitatea de intreinere i reparare a mainilor electrice este nece-
sar s se cerceteze dac maina produce zgomote i vibraii.
Principalele surse de zgomot pot fi:
lagrele: locul arborelui este mare; rulment montat greit sau uzat;
ventilatoarele: plasele de intrare turtite sau astupate parial;
canalele radiale de ventilaie: nedegajate suficient, aezate unele in faa ce-
lorlalte;
periile sau miezurile de fier ale statorului sau rotorului: colectoare
Principalele surse de vibraii pot fi:
lagrele: uzuri mari;
rotorul: dezechilibrarea rotorului;
mecanismul de transmisie: inele slbite;
fundaia: fixarea slab pe fundaie sau in glisiere.
In cadrul reviziilor tehnice, la motoarele electrice, se execut urmtoarele operaii:
splarea, curirea i tergerea prilor exterioare;
splarea pieselor provenite de Ia mecanismele demontate i remedierea de-
fectelor de suprafa;
inlocuirea pieselor uzate;
verificarea i repararea dispozitivelor de ungere;
schimbarea lubrifiantului;
ungerea elementelor ce formeaz ajustaje;
vopsirea parial.
22
EXAMEN ATESTAT

7. NORME DE TEHNICA A SECURITATII MUNCII LA


INTRETINERE SI REPARARE
In atelierele de reparare a utilajelor se desfasoara o activitate complexa datorita
carui fapt si normele de tehnica a securitatii munci sunt diverse in functie de locurile de
munca .
Se vor respecta normele de tehnica a securitatii muncii si normele de prevenire si stinge-
re a incendiilor specifice lucrarilor de: lacatuserie, prelucrare a metalelor la rece cu ajuto-
rul masinilor-unelte, sudare si taiere cu gaze si arc electric precum si urmatoarele norme
specifice reparatiilor:
la demontarea, repararea si montarea utilajelor, echipa va lucra sub conducerea
unui maistru sau sef de echipa;
uneltele si dispozitivele de ridicat (vinciuri, macarale, poduri rulante etc.)utilizate
de echipa de reparatii trebuie sa fie in buna stare;
inainte de inceperea lucrarilor de intretinere sau reparatii la un utilaj, maistrul sau
seful de echipa se va asigura ca masina respectiva sa nu poata fi pusa accidental in
miscare, iar pentru orice eventualitate pe intrerupatorul electric principal se va pu-
ne o tabla indicatoare cu inscriptia: NU CUPLATI SE LUCREAZA
la masinile prevazute cu anumite ansambluri care pot aluneca pe ghidaje verticale
trebuie luate masuri de sprijinire a acestora;
dupa terminarea reparatiilor, masina nu va fi pusa in stare de functiune inainte de
montarea tuturor dispozitivelor de protectie;
inainte de punerea in functiune se va controla daca sculele folosite la reparatie au
fost inlaturate de pe masina;
darea masinii in functiune nu se va face decat dupa executarea receptiei;
in incaperile in care se spala si degreseaza piesele cu lichide inflamabile este inter-
zis fumatul sau accesul cu foc deschis;
la degresarea pieselor cu solventi organici, care sunt toxici si inflamabili, se vor fo-
losi bai cu capace de inchidere si se vor lua masuri de prevenire si stingere a incen-
diilor;
soda caustica se va introduce in baile de degresare cu cosuri de sita;
piesele se vor introduce si scoate in baile de degresare electronica numai dupa
intreruperea curentului electric care alimenteaza baia;
la acoperiri galvanice muncitorii isi vor unge mainile si narile cu o alifie protectoare
pentru a prevenii actiunea vatamatoare a vaporilor diferitilor compusi chimici si
vor purta tot echipamentul prevazut de normele de protectia muncii;
nu este permis lucrul in pozitie aplecata deasupra baii;
cand nu se lucreaza , baile vor fi acoperite cu un capac , pentru a impiedica evapo-
rarea electrolitului;

23
EXAMEN ATESTAT

in incinta atelierelor de galvanizare se interzice introdurea si cunsumarea alimente-


lor precum si fumatului;

7.1.DESERVIREA MASINILOR-UNELTE
Art. 9. - Inainte de inceperea lucrului,lucratorul va controla starea masinii, a dispozitivelor
de comanda (pornire-oprire si schimbarea sensului miscarii), existenta si starea dispoziti-
velor de protectie si a gratarelor din lemn.

Art. 10. - Lucratorul care deseveste o masina-unealta actionata electric va verifica zilnic:

a) integritatea sistemului de inchidere a carcaselor de protectie (usi, capace etc);

b) starea de contact intre bornele de legare la pamant si conductorul de protectie ;

c) modul de dispunere a cablurilor flexibile ce alimenteaza partile mobile, cu caracter


temporar, precum si integritatea invelisurilor exterioare ;

d) continuitatea legaturii la centuraa de impamantare.

Art. 11. - Se interzice lucratorilor care deservesc masinile-unelte sa execute reparatii la


masini sau instalatii electrice.

Art. 12. - In mod obligatoriu , masina-unealta , agregatul, linia automata vor fi oprite si
scula indepartata din piesa in urmatoarele cazuri :

a) la fixarea sau scoaterea piesei de prelucrat din dispozitivele de prindere atunci cand
masina nu este dotata cu un dispozitiv special care permite executarea acestor operatii in
timpul functionarii masinii :

b) la masurarea manuala a pieselor ce se prelucreaza ;

c) la schimbarea sculelor si a dispozitivelor;

d) la oprirea motorului transmisiei comune in cazul cand masina este actionata de la


aceasta transmisie.

Art. 13. - In mod obligatoriu, se vor deconecta motoarele electrice de antrenare ale
masinii-unealta, agregatului, liniei automate in urmatoarele cazuri:

a) la parasirea locului de munca sau zonei de polideservire, chiar si pentru un timp scurt ;

b) la orice intrerupere a curentului electric ;

24
EXAMEN ATESTAT

c) la curatirea si ungerea masinii si la indepartarea aschiilor ;

d) la constatarea oricaror defectiunii in functionare.

Art. 14. - In cazul cand in timpul functionarii se produc vibratii, masina se va opri imediat
si se va proceda la constatarea si inlaturarea cauzelor. In situatia in care acestea sunt de-
terminate de cauze tehnice, se va anunta conducatorul procesului de munca.

Art. 15. - Dupa terminarea lucrului sau la predarea schimbului, lucratorul este obligat sa
curete si sa unga masina, sa lase ordine la locul de munca si sa comunice schimbului
urmator , toate defectiunile care au avut loc in timpul lucrului, pentru a nu expune la ac-
cidente lucratorul care preia masina.

Art. 16. - Inlaturarea aschiilor si pulberilor de pe masinile-unelte se va face cu ajutorul


maturilor, periilor speciale sau carligelor. Se interzice inlaturarea aschiilor cu mana. Se
interzice suflarea aschiilor sau pulberilor cu jet de aer ; aceasta operatie este permisa
numai cu justificari tehnologice sau constructive si cu folosirea aerului comprimat de ma-
xim 2 atm.

Art. 17. - Evacuarea deseurilor de la masini se va face ori de cate ori prezenta acestora
este stanjenitoare pentru desfasurarea procesului de productie sau pentru siguranta ope-
ratorului si cel putin o data pe pe schimb.

Art. 18. - Piesele prelucrate, materialele , deseurile se vor aseza in locuri stabilite si nu
vor impiedica miscarile lucratorilor, functionarea masinii si circulatia pe caile de acces.
Piesele prelucrate, materialele si deseurile cu dimensiuni mai mici se vor depozita in con-
tainere.

Art. 19. - (1) Gratarele din lemn de la masini vor fi mentinute curate si in buna stare,
evitandu-se petele de ulei.

(2) Petele de ulei de pe gratare sau paviment se inlatura prin acoperire cu rumegus.

Art. 20. - Se interzice spalarea mainilor cu emulsii sau uleiuri de racire , produse inflama-
bile ( benzina, tetraclorura de carbon, silicat de sodiu etc.) precum si stergerea lor cu
bumbac utilizat la curatare masinii.

25
EXAMEN ATESTAT

7.2.MSURI DE TEHNIC A SECURITII MUNCII


LA TIEREA I PRELUCRAREA CU FLACR DE
GAZE
La tierea i prelucrarea cu flacra de gaze, msurile de tehnic a securitii
muncii care trebuie luate snt asemntoare cu cele de la sudarea cu gaze, innduse
seam de gazele i de utilajele folosite. Pentru generatoarele de acetilen sau buteliile de
acetilen, pentru buteliile de oxigen, robinete, reductoare, suflaiuri, tuburi etc. se vor
respecta msurile specifice.
Pentru tiere, piesele vopsite se vor cura de-a lungul rostului ce urmeaz a fi tiat; cu-
rirea se va face pe o lime de minimum 100 mm de fiecare parte. Dac piesele au pe
ele materiale inflamabile, se vor cura complet, spre a nu se produce incendii. Dup t-
iere, piesele vor fi introduse n conteinere nchise i apoi evacuate.
Se recomand stropirea pieselor tiate, cu ap. n cazul cnd se produc multe gaze arse i
fum, cum snt operaiile de flamare i scobire, se vor instala hote de exhaustare a fumului
produs, n special dac operaia este mecanizat, i jeturi de ap pentru nlturarea
zgurei formate.

Fig.7.1.Echipament de protectie la debitarea cu flacara de gaze

26
EXAMEN ATESTAT

7.3. ASPECTE PRIVIND POLUAREA AMBIENTULUI DE


LUCRU LA DEBITAREA CU PLASMA
Prelucrarea cu plasm a materialelor metalice (oteluri inoxidabile, metale si aliaje
neferoase) se caracterizeaz prin emanarea de noxe (substante nocive, zgomot si radiatii
luminoase), periculoase pentru sntatea operatorului. n consecint, sunt necesare
msuri pentru diminuarea polurii mediului, cum ar fi:
echiparea instalatiei cu sisteme de ventilatie;
procesarea cu plasm sub o perdea de ap cu ajutorul unui dus aer-ap sau
sub un clopot de protectie din ap ;
procesarea cu plasm deasupra unui jet de ap, care are rolul de a rci sI
transporta rapid masa de metal topit si zgura din rostul de tiere;
procesarea cu plasm prin imersie a piesei la o adncime 60...80mm de la
suprafata apei cu consecinte negative asupra propriettilor metalului dup tiere; n
compensatie se obtin deformatii termice mici, iar zona influentat termic este redus.

27
EXAMEN ATESTAT

8.BIBLIOGRAFIE

1.Norme de protectia muncii (NSSM 1)


http://www.iprotectiamuncii.ro/

2.Intretinerea tehnica a utilajelor


http://www.scribd.com

3.Imagini
http://www.google.com

4.Lucrari de intretinere si reparatii MEdCTCNDIPT / UIP 2008

28
EXAMEN ATESTAT

9.ANEXE

9.1.MASINI DE DEBITAT TABLA

Fig.9.1.Masini de debitat tabla

29
EXAMEN ATESTAT

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU


OLTENIA

Nr. ______ din _________

PROIECT
pentru

EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENELOR PROFESIONALE
PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI
DE CALIFICARE PROFESIONAL
NIVEL III

Calificarea: TEHNICIAN MECANIC PENTRU NTREINERE I REPARAII

Tema:
REPARAREA I NTREINEREA MAINILOR
I UTILAJELOR PENTRU INDOIREA TABLELOR

NDRUMTOR:

Elev:
Clasa:

2013

1
EXAMEN ATESTAT

2.CUPRINS
1.Tema proiectului 1
2.Cuprins 2
3.Argument 3
4.Introducere 6
5.Indoirea tablelor 7
5.1.Generalitati 7
6.Masini si utilaje pentru indoire 9
6.1.Clasificarea masinilor pentru indoire 9
6.2.Masini pentru indoit tabla 10
7.Intretinerea si repararea masinilor si utilajelor 12
7.1.Categorii de reparatii la intretinere si reparare 12
7.2.Intretinerea si repararea instalatiilor hidraulice 12
7.3.Defecte si remediere la instalatiile hidraulice 14
7.4.Intretinerea si repararea instalatiilor pneumatice 14
7.5.Intretinerea si repararea echipamentului electric 15
7.6.Intretinerea masinilor si utilajelor pentru indoit tabla 16
8.Norme de securitatea muncii la intretinere si reparare 22
8.1.Deservirea masinilor-unelte 17
8.2.Norme de tehnica securitatii muncii la intretinere si reparare 18
8.2.Norme de securitatea muncii la exploatarea masinilor de indoit 20
9.Bibliografie 21

2
EXAMEN ATESTAT

3.ARGUMENT
Absolvenii noului sistem de formare profesional, dobndesc abiliti, cu-
notine, deprinderi dezvoltand si o serie de abiliti cheie transferabile, cu scopul de a
sprijini procesul de nvare continu, prin posibilitatea unei reconversii profesoinale
flexibile catre meserii inrudite.
Fiecare dintre calificrile profesionale naionale necesit uniti de competen
cheie i uniti de competen profesionale. Competenele profesionale sunt grupate n
uniti de competen generale i specializate.
Cererea pieei i necesitatea formrii profesionale la nivel european au
reprezentat motivele eseniale pentru includerea abilitilor cheie n cadrul Standardelor
de Pregtire Profesional ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie s li se ofere posibilitatea de a
dobndi acele competene de baz care sunt importante pe piaa muncii.
Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute astfel nct s
dezvolte abiliti de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de munc, pentru
asumarea rolului n societate ca persoane responsabile, care se instruiesc pe tot
parcursul vieii. Aceste cerine, necesare unei viei adaptate la exigenele societii
contemporane, au fost ncorporate n abilitile cheie
Fiecare nivel parcurs n domeniul Tehnic, implic dobndirea unor abiliti, cu-
notine i deprinderi care permit absolvenilor fie s se angajeze, fie s-i continue pre-
gtirea la un nivel superior.
Pregtirea forei de munc calificate n conformitate cu standardele europene
presupune desfurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare i evaluare,
centrate pe elev.
Noii angajai vor putea desfura sarcini non-rutiniere care implic colaborarea n
cadrul unei echipe.
Prin unitile de competene specializate din cadrul Curriculum-ului specific nive-
lul 3 de calificare, elevul este solicitat n multe activiti practice care i stimuleaz i
creativitatea. Orice activitate creativ va duce la o lrgire semnificativ a experienei i la
aplicarea contient a cunotinelor dobndite.
Lucrarea de atestat REPARAREA SI INTRETINEREA MASINILOR SI UTILAJELOR
PENTRU INDOIREA TABLELOR implica elevul in atingerea Standardelor de Pregatire Pro-
fesionala specifice pregatirii sale in domeniul tehnic.
In timpul functionarii masinilor, utilajelor si instalatiilor are loc o uzare
nentrerupt a suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de masini din componenta
acestora.Din aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari, forma, dimensiuni-
le, precum si starea suprafetelor. La o anumita valoare a acestor modificari apare o
3
EXAMEN ATESTAT

inrautatire brusca a insusirilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale intregii
masini-unelte, fapt care determina necesitatea raparatiei.
Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, uitlajelor si instalatiilor necesi-
ta cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un numeros personal
muncitor cu inalta calificare. Depistarea din timp si eliminarea cauzelor care provoaca
iesirea prematura din uz a organelor de masini au rezultate economice importante:
micsoreaza opririle neproductive ;
maresc perioada dintre reparatii ;
reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi timp, pentru
alte lucrari, un mare numar de muncitori calificati.
Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor si
instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in unitatea de timp
si caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si chimice ale straturilor su-
perficiale ale metalului din acre sunt confectionate piesele, de viteza relativa de deplasa-
re a suprafetelor acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum si de unii factori
externi, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea prelucrarii
suprafetelor respective.
Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se produce atit
in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si din cauza asa-
zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza coroziunii sau din alte cau-
ze.
In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative, suprafetele se
distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este caracteristic pentru imbinarile cu
pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme etc.In cazul miscarii de
rotatie , sau rectilinii alternative , distrugerea suprafetelor are loc mai ales datorita uzarii
si strivirii.
In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utilaje si instalatii:
lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune si ale franelor, suruburile
conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele etc.
Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz atit datorita
cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructive sau a repararii defectu-
oase.
Asemenea defecte sunt:
alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund conditiilor
de exploatare a pieselor;
alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale pieselor;
utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor;
datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in frecare;
alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe
suprafete de frecare;

4
EXAMEN ATESTAT

rezistenta si rigiditatea insuficienta a pieselor si montarea sau reglarea incorecta a


masinii,utilajului sau instalatiei.
Exploatarea corecta a masinilor ,utilajelor si instalatiilor in bune conditii maresc consi-
derabil durata de serviciu.
Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea sistemelor de
siguranta , de blocare si a limitatoarelor. Cresterea duratei de serviciu a pieselor
masinilor, uilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin perfectionarea metodelor de repa-
rare, marirea rezistentei la uzarea pieselor, controlul uzarii principalelor imbinari, moder-
nizarea subansamblurilor, mecanismelor etc..
Obtinerea unei productii de buna calitate este conditia obligatorie pentru stabilirea
marimii uzarii limita a organelor componente, ale masinilor ,utilajelor si insta-
latiilor.Aceasta se refera in primul rind la piesele principale ca:batiuri,mese,arbori princi-
pali, etc., de care depind precizia si calitatea executiei.
In cazul masinilor-unelte, precizia de functionare depinde de precizia pozitiei si
directiei deplasarii pieselor si a subansamblurilor in raport cu ghidajele batiuri-
lor.Reducerea preciziei geometrice a batiurilor, ca urmare a uzarii, inrautateste brusc ca-
racteristicile de exploatare ale masinilor-unelte.
Elaborarea lucrarii de atestat a permis atingerea unor unitati de competenta :
1. Comunicare si iteratie.
2. Asigurarea calitatii.
3. Igiena si securitatea muncii.
4. Lucrul in echipa.
5. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei

5
EXAMEN ATESTAT

4.INTRODUCERE

Istoria omenirii este strns legat de dezvoltarea mijloacelor de producie.


Pentru a-i procura cele necesare traiului, omul preistoric a folosit o serie de obiec-
te din natur pe care le-a utilizat ca arme i unelte. Treptat el a trecut la confecionarea
acestora, astfel ca ele s corespund mai bine scopului urmrit. Materialele din care erau
realizate acestea au dat nume principalelor epoci ale istoriei: epoca pietrei, a bronzului, a
fierului, aceasta din urm continund i n zilele noastre i diversificndu-se prin utilizarea
pe scar larg a aluminiului, a materialelor plastice, ceramice, compozite, etc.
Concepute i realizate empiric i acionate manual sau cu fora animalelor, uneltele
primitive asigurau performane reduse.
Apariia i dezvoltarea societii omeneti a determinat creterea i diversificarea
continu a necesarului de bunuri materiale. Pentru a face fa nevoilor mereu crescute,
omul a fost nevoit s perfecioneze continuu uneltele de producie, pentru a realiza per-
formane din ce n ce mai ridicate privind precizia, productivitatea i costul prelucrrilor.
Dezvoltarea acestora a fost posibil datorit progreselor realizate n domeniul materiale-
lor, al tehnologiilor de fabricaie, al sistemelor de acionare i al automatizrii, ajungn-
du-se n zilele noastre la o gam foarte larg de maini-unelte.
Ca urmare a progreselor realizate n diferitele domenii ale tiinei, n ultimele de-
cenii a fost posibil realizarea celei mai moderne unelte create de om pn acum calcu-
latorul electronic numeric care a deschis o nou epoc n istoria omenirii epoca in-
formaional.
Efectele benefice ale implicrii tiinei n producie au fcut ca aceasta s devin
principala for de producie, avnd ca efect realizarea sistemelor de producie moderne.
Sistemele care reunesc maini-unelte, sisteme de deservire i calculatoare electronice
reprezint cele mai perfecionate sisteme de producie realizate de om pn acum sis-
temele CIM (Computer Integrated Manufacturing) care realizeaz procesarea automat
att a materiei ct i a informaiei.

6
EXAMEN ATESTAT

5.INDOIREA TABLELOR
5.1.GENERALITATI
DEFINIIE:
Indoirea este operatia tehnologica de modificare a formei si dimensiunilor se-
mifabricatelor,fara indepartare de material.

Fig.5.1.1.Masina de roluit tabla


Semifabricatele supuse operaiei de ndoire sunt:table,bare,evi,srme,profiluri.
Metodele de ndoire sunt:
dup natura efortului dezvoltat:

ndoire manual;
ndoire mecanic.

dup temperatur:

ndoire la rece;
ndoire la cald.

7
EXAMEN ATESTAT

Fig.5.1.2.Procesul de indoire
Capetele barei permit fixarea n vederea realizrii operaiei de ndoire.Ele nu sunt
supuse procesului de ndoire.Dup ndoire se constat c axa de simetrie (fibra medie
deformat) nu-i modific lungimea.Partea superioar a barei este solicitat la ntin-
dere,iar partea inferioar la compresiune.Fibra medie (axa neutr) se utilizeaz pentru
calculul lungimii iniiale a semifabricatului.
r- raza de ndoire;
-unghiul la centru.

Fig.5.1.3.Elemente geometrice
Raza minim de ndoire,rmin depinde de grosimea materialului i de natura sa.

8
EXAMEN ATESTAT

6.MASINI SI UTILAJE PENTRU INDOIRE


6.1.CLASIFICAREA MASINILOR PENTRU INDOIRE
ndoirea mecanic se aplic pentru semifabricate din categoria barelor, evilor, ta-
blelor i a profilelor.
Mainile de ndoit sunt cu acionare:
electromecanic;
hidraulic;
pneumatic.

Fig.6.1.1.Masina de indoit table Fig.6.1.2.Masina de indoit profile

Fig.6.1.3.Masina de roluit tabla

9
EXAMEN ATESTAT

6.2.MAINI PENTRU NDOIT TABL


Indoirea tablelor se execut n forme cilindrice, folosindu-se maini pentru ndoit cu
cilindri (cu valuri) i n unghi sau cu raze de curbur mici, operaia executndu-se pe
mainile pentru ndoit de tip abkant.

Mainile pentru ndoit cu cilindri se preteaz la ndoirea n forme cilindrice sau tron-
conice a tablelor i snt alctuite din trei cilindri acionai de un motor electric prin in-
termediul unui reductor. Schema ndoirii tablei n form cilindric este reprezentat n
figura, la care se deosebesc: cilindrii 1 i 2, prin care trece tabla de ndoit 3; cilindrul 2
poate fi deplasat pe vertical, obinndu-se n felul acesta modificarea razei de curbur
R.

Fig.6.2.1.Schema indoirii tablei


Presa pentru ndoit poate fi acionat mecanic sau hidraulic i servete la ndoirea
tablelor cu grosimi de 1-40 mm i lungimi de 1 200-4000mm dezvoltnd o for de
presare de 500 5 000 kN.
Indoirea se execut cu ajutorul unei matrie pentru ndoit montat pe presa pro-
priu-zis. Scula se compune din poansonul 1 i matria 4, care corespunde profilului de
ndoit. Poansonul se fixeaz cu uruburile de strngere 3 n placa mobil 2 n care este ex-
ecutat un canal cu profilul n T. Placa de formare (matria) are pe fiecare latur cte un
profil pentru ndoire.

10
EXAMEN ATESTAT

Fig.6.2.2. Fig.6.2.3.Indoirea tablei


Maina pentru ndoit (abkant) este asemntoare cu foarfecele
ghilotin cu deosebirea c n locul cuitelor se monteaz bare profilate pentru
ndoit i servete la ndoirea tablelor cu raze mici de curbur i de lungime
mare. Pe mese i placa se fixeaz cte o in de ndoire care au profilul corespunztor
piesei ce urmeaz a fi indoita. Masa inferioara este fixa. iar masa superioar se poate
cobor cu ajutorul suruburilor .Placa rabatabil are posibilitatea de a se roti in sus,
ajungand in pozitia punctat. Pentru executarea operaiei de ndoire, tabla se fixeaza
intre sine, dup care, prin ridicarea plcii rabatabile , se apasa cu sina rezultnd piesa
ndoit .

Fig.6.2.4.Masina de indoit
11
EXAMEN ATESTAT

7.INTRETINEREA SI REPARAREA MASINILOR SI UTILAJELOR


7.1.CATEGORII DE REPARAII CE SE EXECUT N CADRUL SISTEMU-
LUI DE REPARAII PREVENTIV PLANIFICATE
Categoria Scopul Faze tehnologice Loc executie Importanta
reparatiei
Revizia tehnic (Rt) Se constat starea - Se verific starea tehnic a utilaju- In instalaie Este o operaie intermediar
utilajului i se remediaz lui in vederea meninerii in stare de intre dou reparaii, care
defeciunile aprute de la funcionare pan la urmtoarea asigur meninerea in
ultima reparaie a utilajului. reparaie. funcionare a utilajului pan
- Se efectueaz reglajele mecanis- la urmtoarea reparaie.
melor.
- Se strang sau se inlocuiesc garnitu-
rile de etanare.
- Se controleaz piesele de uzur
frecvent pentru a stabili volumul
reparaiei urmtoare (piese de
schimb, materiale, manoper).
- Se verific instalaiile de comand
i ungere.
- Se verific dispozitivele care asigu-
r securitatea muncii.
Reparaia curent de Se verific subansamblele - Se execut inlocuirea sau recondi- In instalaie Asigur funcionarea
gradul I (Rc1) principale prin demontarea ionarea pieselor de uzur foarte normal pan la urmtoarea
prilor componente care rapid (piese de etanare, buce, reparaie planificat.
faciliteaz aceast operaie rulmeni, etc.).
- Se verific i se elimin jocurile
intre piese.
- Se controleaz circuitele de ungere
i rcire, dispozitivele de comand.
- Se repar dispozitivele de protec-
ie.
- Se reface protecia anticorosiv
exterioar.
Reparaia curent de - Se verific toate suban- - Se inlocuiesc sau se recondiionea- In instalaie sau in Asigur funcionarea in
gradul II (Rc2) samblele prin demontarea z piesele cu uzur rapid. atelierul mecanic condiii normale a utilajelor
lor complet. - Se inlocuiesc sau se recondiionea- central (utilaje i instalaiilor.
- Se face dup mai multe z piesele cu frecven de uzur mai mici i uor
reparaii curente de gradul I mijlocie. de transportat)
- Celelalte operaii sunt ca la Rc1
Reparaia capital (Rk) Revizia total a utilajului - Se demonteaz complet utilajul i In instalaie sau in Este redat integral
pentru a se inlocui sau se verific fiecare pies. atelierul mecanic capacitatea de funcionare a
reface piesele sau - Se verific i piesele care nu sunt central (utilaje cu utilajului sau instalaiei.
subansamblele de baz supuse uzurii mecanice, dar au fost gabarite reduse i
ajunse in stare de uzur solicitate de ocuri termice. uor de
avansat. - Se verific i piesele care formeaz transportat)
scheletul pe care se sprijin elemen-
tele active (supori, carcase de
susinere, etc.) deoarece in timpul
funcionrii funcionrii utilajului
caracteristicile metalelor pot suferi
schimbri.

7.2.NTREINEREA I REPARAREA INSTALAIILOR HIDRAULICE


Controlul instalaiilor de acionare hidraulic se efectueaz la intervale regulate, i
const in:
controlul nivelului uleiului i urmrirea schimbrii acestuia Ia intervalele prescrise
in funcie de condiiile de lucru;
observarea meninerii temperaturilor i presiunilor de regim;
12
EXAMEN ATESTAT

controlul zilnic al pierderilor, gradului de murdrire, uzur excesiv, racorduri i


garnituri uzate;
semnalarea defectelor personalului de intreinere.
ntreinerea instalaiilor hidraulice ale mainilor i utilajelor const in:
intreinerea agentului hidraulic (lichidul de lucru);
intreinerea elementelor componente ale instalaiei.
Agentul hidraulic (apa, uleiul mineral, lichide sintetice etc.) vehiculat in sistemele
hidraulice ale mainilor i utilajelor, in cea mai mare parte, este depozitat intr-un rezervor
sau bazin. Datorit frecrilor mecanice, variaiei presiunii, schimbrii temperaturii etc.
agentul de lucru este supus oxidrii, descompunerii, murdririi, aciuni care ii modific
proprietile fizice i chimice, fcandu-l necorespunztor scopului su, conducand i la
uzarea instalaiei hidraulice.
Rezervorul de ulei, impreun cu filtrele instalaiei, au rolul de a contribui la
meninerea proprietilor agentului hidraulic, eliminand particulele solide prin decantare
i filtrare i, asigurand meninerea temperaturii acestuia in limitele admisibile.
Decantarea se aplic lichidelor de lucru cu stocuri mari de lichid, cum sunt uleiurile
din circuitele de ungere prin recirculare la laminoare, compresoare, reductoare de turaie
de mare gabarit etc. Separarea contaminanilor, a cror densitate relativ este mult
difereniat de cea a uleiului, se face gravimetric. Pentru o mai bun separare,
decantoarele sunt compartimentate i se monteaz pe returul uleiului spre rezervorul de
lucru, timpul de staionare fiind cuprins intre 10 i 30 min, iar temperatura de 70-80C.
Particulele ce nu pot li reinute din circuit prin decantare vor fi eliminate prin filtrare.
Filtrarea lichidelor de lucru este un procedeu utilizat pe scar larg, deoarece fil-
trele pot fi schimbate cu uurin fr, s afecteze sistemul de ulei.
Elementele instalaiei hidraulice supuse mai des lucrrilor de intreinere sunt:
conductele, armturile, rezervoarele.
Conductele se degreseaz cu soluii alcaline calde, dup care se introduce
succesiv in bi cu acid clorhidric sau sulfuric cald (diluie 50%) ce conine pasivizatori, bi
cu ap pentru splare i neutralizare a urmelor de acizi. Protecia anticorosiv se asigur
prin suflarea conductelor cu abur, apoi, fr pauz, pulverizarea la interior a unor uleiuri
aditivate anticorosiv i inchiderea la capete a conductelor.
Armturile trebuie degresate (prin splare) i, acolo unde sunt pete de rugin, se
va interveni cu perii de sarm dup care se pulverizeaz ulei aditivat anticorosiv.
Rezervoarele se cur prin sablare, frecare cu perii de sarm apoi se spal cu
solveni (tricloretilen).
Dup montarea instalaiei hidraulice, este necesar splarea intregului sistem prin
recircularea intens, a unui lot de ulei de splare, la temperatura de 65-75C, fr
circulaie in lagre sau alte dispozitive speciale. In timpul splrii, se cur filtrele ori
decate ori se infund i, acolo unde exist, se pune in funciune separatorul centrifugal
pentru indeprtarea impuritilor existente in suspensie, in fluid. Operaia de splare se
13
EXAMEN ATESTAT

consider incheiat cand la filtre sau la separatoarele centrifugale nu se mai acumuleaz


impuriti.
Dup splare, se evacueaz uleiul i se controleaz dac in instalaie exist impuriti. Se
introduce lotul de ulei de lucru, se recirculeaz i se filtreaz, dac se consider c este
necesar, dup care instalaia poate intra in funciune normal.
Mai mult de 50% din avariile acestor dispozitive apare datorit suprainclzirilor,
impurificrilor i infiltraiilor de aer.
Defeciunile cele mai frecvente ale sistemelor hidraulice, cat i msurile de remediere ce
trebuie luate de personalul de intreinere sunt date in tabelul de mai jos.
7.3.DEFECIUNI I REMEDIERI ALE INSTALAIILOR HIDRAULICE.
Defectiunea Consecinte Cauze Mod de remediere
Suprainclzire a (la temperaturi - scderea vascozitii uleiului; - ulei necorespunztor; - se schimb uleiul conform
peste 1000C) - formarea de depuneri i aglome- - nivelul uleiului este sczut; vascozitii indicate de constructor;
rri de acizi; - suprasarcina; - reglarea regulatorului in
- uzuri rapide ale cilindrilor; - suprapresiuni, vederea respectrii caracteristicilor
- deteriorarea garniturilor; demontri repetate; nominale;
- blocarea comenzilor i a - pierderi interioare la pomp; - inlocuirea garniturilor;
supapelor de siguran; - obturarea fluxului de ulei datorit - se controleaz viteza de funciona-
- miros urat al uleiului; avariilor la tubulatur; re a diverselor organe cu comand
- uleiul ii inchide culoarea i se - rcire insuficient, reglarea defec- hidraulic i eventual inlocuirea
constat o scdere de presiune. tuoas a supapei de siguran. pompei;
- inlocuirea tubului avariat;
- se imbuntete circulaia aerului
i se cur punctele inclzite;
- se rectific i se regleaz supapele.
Impurificri - se accelereaz oxidarea uleiului; - montarea unor piese necurate in - curirea intregului circuit hidraulic
- ptrunderea particulelor in aerisiri utilaj; i repunerea lui in funciune;
i garnituri; - montarea in utilaj a unor piese cu - se inlocuiete i se cur filtrele,
- aciuni abrazive. impuriti. rezervorul de ulei i accesoriile;
- dup ce utilajul a fcut trei cicluri
in gol se descarc uleiul de splare,
se cur filtrele i se alimenteaz cu
ulei hidraulic proaspt.
Infiltraii de aer - apariia spumei in sistem; - garnituri necorespunztoare; - se descoper locurile pe unde
- accelerarea oxidrii uleiului. - inveliul filtrului absoarbe ulei; ptrunde aer, scurgand uleiul pe
- absorbirea de aer de la pomp. racord i ascultand modificarea
zgomotului;
- evile de aspiraie i refulare la
rezervor se va plasa cat mai jos sub
nivelul uleiului.

7.4.NTREINEREA I REPARAREA INSTALAIILOR PNEUMATICE


Elementele de comand pneumatice sunt constituite din mai multe subansambluri.
Fiecare subansamblu de comand este constituit din elemente de semnalizare (limitator
de sfarit de curs), elemente de aezare, elemente de comand i de acionare (cilindri,
urub etc.).
Din punct de vedere al subansamblurilor de intreinut un sistem pneumatic conine:
filtre, ungtoare, garnituri din material plastic, imbinri filetate, ventile, cilindri. Menine-
rea performanelor sistemului pneumatic depinde in mare msur de modul cum se rea-
lizeaz intreinerea i repararea acestor subansamble.
In tabelul de mai jos se indic cateva operaii ce trebuie efectuate la revizia tehnic
a sistemului pneumatic.
Indicaii privind ntreinerea instalaiilor pneumatice.
14
EXAMEN ATESTAT

Elementul sis- Indicatii de intretinere


temului
Filtrul Are rolul de a cura aerul ce vine de la reeaua de alimentare inainte de a intra in partea de comand.
Este necesar o curire sptmanal pentru sisteme ce lucreaz in condiii dure.
In multe cazuri filtrul este dotat cu separator de ap, care poate prezenta defeciuni:
acumulare de ap de condens, dereglarea arcului, defeciuni ce trebuie remediate la operaia de revizie.
Ungatorul Se urmrete meninerea nivelului uleiului la nivelul prescris. Dac nivelul a sczut se face umplerea cu ulei corespunztor.

Conductele Necesit verificri sptmanale pentru a se impiedica apariia defeciunilor; la conductele ce vin in contact cu uleiul se indic
utilizarea furtunurilor rezistente la ulei.
Imbinarile file- In aceste imbinri partea susceptibil la defectri este garnitura de etanare; este indicat s se utilizeze garnituri din poliamide
care nu absorb uleiul i deci nu ii modific volumul iniial.
tate
Cilindrul Se verific tija pistonului, care trebuie nu trebuie s prezinte defecte ce pot conduce la distrugerea garniturii tijei; la cilindrii
supui la influene termice se impune schimbarea garniturii la perioade mai scurte.
Elemente de Se strang uruburile i se inlocuiesc cele uzate sau lips.

fixare

7.5.NTREINEREA I REPARAREA ECHIPAMENTULUI ELECTRIC


Un rol deosebit de important in buna funcionare a mainilor, utilajelor i instalaii-
lor la parametrii optimi il are i intreinerea corect a echipamentului electric. Acesta tre-
buie ferit de ptrunderea apei i a prafului. Periodic, mainile electrice se vor curi de
praf i mizerie pentru a impiedica scurtcircuitarea lor. Motoarele i generatoarele electri-
ce se verific de cel puin dou ori pe an.
Pentru a determina necesitatea de intreinere i reparare a mainilor electrice este nece-
sar s se cerceteze dac maina produce zgomote i vibraii.
Principalele surse de zgomot pot fi:
lagrele: locul arborelui este mare; rulment montat greit sau uzat;
ventilatoarele: plasele de intrare turtite sau astupate parial;
canalele radiale de ventilaie: nedegajate suficient, aezate unele in faa ce-
lorlalte;
periile sau miezurile de fier ale statorului sau rotorului: colectoare
Principalele surse de vibraii pot fi:
lagrele: uzuri mari;
rotorul: dezechilibrarea rotorului;
mecanismul de transmisie: inele slbite;
fundaia: fixarea slab pe fundaie sau in glisiere.
In cadrul reviziilor tehnice, la motoarele electrice, se execut urmtoarele operaii:
splarea, curirea i tergerea prilor exterioare;
splarea pieselor provenite de Ia mecanismele demontate i remedierea de-
fectelor de suprafa;
inlocuirea pieselor uzate;
verificarea i repararea dispozitivelor de ungere;
schimbarea lubrifiantului;
ungerea elementelor ce formeaz ajustaje;
15
EXAMEN ATESTAT

vopsirea parial.

7.6.INTRETINEREA MASINILOR SI UTILAJELOR


PENTRU INDOIT TABLA
Intreinerea mainilor pentru ndoit const n verificarea motoarelor electrice, cupla-
jelor i ghidajelor.
La mainile pentru ndoit acionate mecanic se verific jocul roilor dinate, uzarea
uruburilor i piulielor de la sistemul de strngere al semifabricatelor, precum i articu-
laiile sistemului basculant pentru ndoit (abkant).
Cnd acionarea mainilor pentru ndoit este hidraulic (n cazul preselor pentru ndoit)
se verific elementele de acionare a coborrii i ridicrii poansonului, remediindu-se
eventualele defecte.
Intreinerea preselor mecanice i hidraulice prezint lucrri comune n ceea ce privete
ungerea mainii care trebuie fcut n conformitate cu prescripiile din cartea mainii;
verificarea tuturor pieselor asamblate n care scop se controleaz periodic strngerea
uruburilor de la glisiere i de la lagre; curirea ambreiajelor i a frnelor; verificarea
jocurilor din lagre; dup o perioad de 3 000 de ore de exploatare, rulmenii vor fi
splai cu benzin i umplui cu unsoare de rulmeni special, rezistent la temperaturi
mari i neacid; verificarea funcionrii motoarelor electrice, a reductoarelor i a ntregu-
lui sistem de transmitere a micrii.
In plus, fa de aceste lucrri, presele cu friciune mai necesit verificarea axului
roilor volante, a axului cu urub i a bucei de bronz a acestui ax din batiul mainii, iar la
presele hidraulice trebuie acordat atenie etaneitii pistoanelor fa de cilindri n care
lucreaz, ungerea pieselor n frecare i ungerea coloanelor de ghidare.
Exploatarea mainilor trebuie s se fac raional, inandu-se seama de tehnica secu-
ritii muncii. In general, presele nu se ncarc dect cu 6070% din fora nominal,
pentru a se evita o uzare prematur. Manipularea acestora se va face numai de ctre
personal calificat i instruit n acest scop.

16
EXAMEN ATESTAT

8. NORME DE TEHNICA A SECURITATII MUNCII LA


INTRETINERE SI REPARARE
In atelierele de reparare a utilajelor se desfasoara o activitate complexa datorita
carui fapt si normele de tehnica a securitatii munci sunt diverse in functie de locurile de
munca .
Se vor respecta normele de tehnica a securitatii muncii si normele de prevenire si stinge-
re a incendiilor specifice lucrarilor de: lacatuserie, prelucrare a metalelor la rece cu ajuto-
rul masinilor-unelte, sudare si taiere cu gaze si arc electric precum si urmatoarele norme
specifice reparatiilor:
la demontarea, repararea si montarea utilajelor, echipa va lucra sub conducerea
unui maistru sau sef de echipa;
uneltele si dispozitivele de ridicat (vinciuri, macarale, poduri rulante etc.)utilizate
de echipa de reparatii trebuie sa fie in buna stare;
inainte de inceperea lucrarilor de intretinere sau reparatii la un utilaj, maistrul sau
seful de echipa se va asigura ca masina respectiva sa nu poata fi pusa accidental in
miscare, iar pentru orice eventualitate pe intrerupatorul electric principal se va pu-
ne o tabla indicatoare cu inscriptia: NU CUPLATI SE LUCREAZA
la masinile prevazute cu anumite ansambluri care pot aluneca pe ghidaje verticale
trebuie luate masuri de sprijinire a acestora;
dupa terminarea reparatiilor, masina nu va fi pusa in stare de functiune inainte de
montarea tuturor dispozitivelor de protectie;
inainte de punerea in functiune se va controla daca sculele folosite la reparatie au
fost inlaturate de pe masina;
darea masinii in functiune nu se va face decat dupa executarea receptiei;
in incaperile in care se spala si degreseaza piesele cu lichide inflamabile este inter-
zis fumatul sau accesul cu foc deschis;
la degresarea pieselor cu solventi organici, care sunt toxici si inflamabili, se vor fo-
losi bai cu capace de inchidere si se vor lua masuri de prevenire si stingere a incen-
diilor;
soda caustica se va introduce in baile de degresare cu cosuri de sita;
piesele se vor introduce si scoate in baile de degresare electronica numai dupa
intreruperea curentului electric care alimenteaza baia;
la acoperiri galvanice muncitorii isi vor unge mainile si narile cu o alifie protectoare
pentru a prevenii actiunea vatamatoare a vaporilor diferitilor compusi chimici si
vor purta tot echipamentul prevazut de normele de protectia muncii;
nu este permis lucrul in pozitie aplecata deasupra baii;
cand nu se lucreaza , baile vor fi acoperite cu un capac , pentru a impiedica evapo-
rarea electrolitului;

17
EXAMEN ATESTAT

in incinta atelierelor de galvanizare se interzice introdurea si cunsumarea alimente-


lor precum si fumatului;

8.1.DESERVIREA MASINILOR-UNELTE
Art. 9. - Inainte de inceperea lucrului,lucratorul va controla starea masinii, a dispozitivelor
de comanda (pornire-oprire si schimbarea sensului miscarii), existenta si starea dispoziti-
velor de protectie si a gratarelor din lemn.

Art. 10. - Lucratorul care deseveste o masina-unealta actionata electric va verifica zilnic:

a) integritatea sistemului de inchidere a carcaselor de protectie (usi, capace etc);

b) starea de contact intre bornele de legare la pamant si conductorul de protectie ;

c) modul de dispunere a cablurilor flexibile ce alimenteaza partile mobile, cu caracter


temporar, precum si integritatea invelisurilor exterioare ;

d) continuitatea legaturii la centuraa de impamantare.

Art. 11. - Se interzice lucratorilor care deservesc masinile-unelte sa execute reparatii la


masini sau instalatii electrice.

Art. 12. - In mod obligatoriu , masina-unealta , agregatul, linia automata vor fi oprite si
scula indepartata din piesa in urmatoarele cazuri :

a) la fixarea sau scoaterea piesei de prelucrat din dispozitivele de prindere atunci cand
masina nu este dotata cu un dispozitiv special care permite executarea acestor operatii in
timpul functionarii masinii :

b) la masurarea manuala a pieselor ce se prelucreaza ;

c) la schimbarea sculelor si a dispozitivelor;

d) la oprirea motorului transmisiei comune in cazul cand masina este actionata de la


aceasta transmisie.

Art. 13. - In mod obligatoriu, se vor deconecta motoarele electrice de antrenare ale
masinii-unealta, agregatului, liniei automate in urmatoarele cazuri:

a) la parasirea locului de munca sau zonei de polideservire, chiar si pentru un timp scurt ;

b) la orice intrerupere a curentului electric ;

18
EXAMEN ATESTAT

c) la curatirea si ungerea masinii si la indepartarea aschiilor ;

d) la constatarea oricaror defectiunii in functionare.

Art. 14. - In cazul cand in timpul functionarii se produc vibratii, masina se va opri imediat
si se va proceda la constatarea si inlaturarea cauzelor. In situatia in care acestea sunt de-
terminate de cauze tehnice, se va anunta conducatorul procesului de munca.

Art. 15. - Dupa terminarea lucrului sau la predarea schimbului, lucratorul este obligat sa
curete si sa unga masina, sa lase ordine la locul de munca si sa comunice schimbului
urmator , toate defectiunile care au avut loc in timpul lucrului, pentru a nu expune la ac-
cidente lucratorul care preia masina.

Art. 16. - Inlaturarea aschiilor si pulberilor de pe masinile-unelte se va face cu ajutorul


maturilor, periilor speciale sau carligelor. Se interzice inlaturarea aschiilor cu mana. Se
interzice suflarea aschiilor sau pulberilor cu jet de aer ; aceasta operatie este permisa
numai cu justificari tehnologice sau constructive si cu folosirea aerului comprimat de ma-
xim 2 atm.

Art. 17. - Evacuarea deseurilor de la masini se va face ori de cate ori prezenta acestora
este stanjenitoare pentru desfasurarea procesului de productie sau pentru siguranta ope-
ratorului si cel putin o data pe pe schimb.

Art. 18. - Piesele prelucrate, materialele , deseurile se vor aseza in locuri stabilite si nu
vor impiedica miscarile lucratorilor, functionarea masinii si circulatia pe caile de acces.
Piesele prelucrate, materialele si deseurile cu dimensiuni mai mici se vor depozita in con-
tainere.

Art. 19. - (1) Gratarele din lemn de la masini vor fi mentinute curate si in buna stare,
evitandu-se petele de ulei.

(2) Petele de ulei de pe gratare sau paviment se inlatura prin acoperire cu rumegus.

Art. 20. - Se interzice spalarea mainilor cu emulsii sau uleiuri de racire , produse inflama-
bile ( benzina, tetraclorura de carbon, silicat de sodiu etc.) precum si stergerea lor cu
bumbac utilizat la curatare masinii.

19
EXAMEN ATESTAT

8.2. NORME DE TEHNICA A SECURITATII MUNCII LA


EXPLOATAREA MASINILOR DE INDOIT
La mainile i utilajele pentru debitat, ndreptat i ndoit accidentele de munc au un
caracter mai grav i pot aprea n numr mai mare, dac nu se iau toate msurile de
tehnic a securitii muncii.
Principalele cauze care produc accidente Ia aceste maini snt datorate defeciunilor a
mecanismele de acionare, ghidare, frnare sau rigiditii sczute, defeciunilor din cauza
uzrii la matrie i stane; nerespectarea procesului tehnologic, folosirea unor materiale
necorespunztoare, lipsa ungerii etc.Aceste defeciuni snt specifice fiecrui utilaj sau
scul.Pentru evitarea accidentelor cauzate de manevrarea pieselor la foarfece i prese,
este necesar ca aceste maini s fie prevzute cu aprtori de protecie i dis-
pozitive de siguran i protecie.
Aprtori le trebuie s protejeze transmisiile de curele, roi dinate, rotile de frici-
une, tablourile cu sigurane electrice etc. Aceste aprtori se vopsesc n mod distinct,
fiind comune la toate utilajele. Dispozitivele de protecie la foarfecele-ghilotin se mon-
teaz att n zona de tiere prin rigle de protecie reglabile, ct i prin dispozitive de
pornire a mainii, pentru eventualele atingeri involuntare ale pedalei.
La presele cu excentric, cele mai frecvente accidente snt cauzate de repetarea loviturii
n lipsa comenzii. Protecia mpotriva loviturilor duble se face cu dispozitive care
blocheaz mecanismul de declanare a micrii,dispozitive de protecie cu grtar, dis-
pozitive electrice cu celul fotoelectric,dispozitive de declanare cu ambele mini, peda-
la fiind suspendat etc.

20
EXAMEN ATESTAT

9.BIBLIOGRAFIE

1.Norme de protectia muncii (NSSM 1)


http://www.iprotectiamuncii.ro/

2.Intretinerea tehnica a utilajelor


http://www.scribd.com

3.Imagini
http://www.google.com

4.Lucrari de intretinere si reparatii MEdCTCNDIPT / UIP 2008

5.Masini, utilaje si instalatii din industria constructiilor de masini


N.Huzum, G Rantz
Editura Didactica si Pedagogica 1979

21
EXAMEN ATESTAT

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU


OLTENIA

Nr. ______ din _________

PROIECT
pentru

EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENELOR PROFESIONALE
PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI
DE CALIFICARE PROFESIONAL
NIVEL III

Calificarea: TEHNICIAN MECANIC PENTRU NTREINERE I


REPARAII

Tema:
MAINI DE BROARE.
REPARARE I NTREINERE

NDRUMTOR:

Elev:
Clasa:

2013

1
EXAMEN ATESTAT

2.CUPRINS
1.Tema proiectului 1

2.Cuprins 2

3.Argument 3

4.Prelucrarea prin brosare 5

4.1.Generalitati 5

5.Masini de brosat 8

5.1.Generalitati 8

6.Scule utilizate la brosare 12

7.Intretinerea si repararea masinilor si utilajelor.Probleme generale 14

7.1.Sisteme de reparatii 14

7.2. Categorii de lucrari de intretinere si reparatii 15

7.3.Lista lucrarilor pe categorii de reparatii specifice 19

8.Procesul tehnologic de reparare 21

8.1Importanta si sarcinile repararii utilajelor 21

8.2.Procesul tehnologic de reparare 22

8.3.Tehnologia de reparare a masinii de brosat 27

9.Intretinerea masinilor de brosat 29

9.1.Intretinerea si repararea instalatiei hidraulice 30

9.2.Defectiuni si remedieri ale instalatiei hidraulice 32

9.3.Intretinerea si repararea echipamentului electric 32

10. Norme de tehnica securitatii muncii la prelucrarea prin brosare 34

10.1.Norme de tehnica securitatii muncii la prelucrarea prin brosare 34

10.2. Norme de tehnica securitatii muncii la intretinerea si repararea

masinii de brosat 34

11.Bibliografie 36

2
EXAMEN ATESTAT

3.ARGUMENT
Absolvenii noului sistem de formare profesional, dobndesc abiliti, cu-
notine, deprinderi dezvoltand si o serie de abiliti cheie transferabile, cu scopul
de a sprijini procesul de nvare continu, prin posibilitatea unei reconversii
profesoinale flexibile catre meserii inrudite.
Fiecare dintre calificrile profesionale naionale necesit uniti de
competen cheie i uniti de competen profesionale. Competenele
profesionale sunt grupate n uniti de competen generale i specializate.
Cererea pieei i necesitatea formrii profesionale la nivel european au
reprezentat motivele eseniale pentru includerea abilitilor cheie n cadrul
Standardelor de Pregtire Profesional ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie s li se ofere
posibilitatea de a dobndi acele competene de baz care sunt importante pe piaa
muncii.
Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute astfel
nct s dezvolte abiliti de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de
munc, pentru asumarea rolului n societate ca persoane responsabile, care se
instruiesc pe tot parcursul vieii. Aceste cerine, necesare unei viei adaptate la
exigenele societii contemporane, au fost ncorporate n abilitile cheie
Fiecare nivel parcurs n domeniul Tehnic, implic dobndirea unor abili-
ti, cunotine i deprinderi care permit absolvenilor fie s se angajeze, fie s-i
continue pregtirea la un nivel superior.
Pregtirea forei de munc calificate n conformitate cu standardele euro-
pene presupune desfurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare i
evaluare, centrate pe elev.
Noii angajai vor putea desfura sarcini non-rutiniere care implic
colaborarea n cadrul unei echipe.
Prin unitile de competene specializate din cadrul Curriculum-ului spe-
cific nivelul 3 de calificare, elevul este solicitat n multe activiti practice care i
stimuleaz i creativitatea. Orice activitate creativ va duce la o lrgire semnifica-
tiv a experienei i la aplicarea contient a cunotinelor dobndite.

Lucrarea de atestat MASINI DE BROSAT. REPARARE SI


INTRETINERE implica elevul in atingerea Standardelor de Pregatire Profesio-
nala specifice pregatirii sale in domeniul tehnic.

3
EXAMEN ATESTAT

In timpul functionarii masinilor, utilajelor si instalatiilor are loc o uzare


nentrerupta a suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de masini din compo-
nenta acestora.Din aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari, for-
ma, dimensiunile, precum si starea suprafetelor. La o anumita valoare a acestor
modificari apare o inrautatire brusca a insusirilor de exploatare ale anumitor me-
canisme sau ale intregii masini-unelte, fapt care determina necesitatea raparatiei.
Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, utilajelor si instalatiilor
necesita cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un nume-
ros personal muncitor cu inalta calificare. Depistarea din timp si eliminarea cauze-
lor care provoaca iesirea prematura din uz a organelor de masini au rezultate eco-
nomice importante:
micsoreaza opririle neproductive ;
maresc perioada dintre reparatii ;
reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi timp,
pentru alte lucrari, un mare numar de muncitori calificati.
Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor
si instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in unitatea
de timp si caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si chimice
ale straturilor superficiale ale metalului din care sunt confectionate piesele, de vi-
teza relativa de deplasare a suprafetelor acestora, de presiunea de contact dintre
ele, precum si de unii factori externi, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu
impuritati si calitatea prelucrarii suprafetelor respective.
Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se pro-
duce atit in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si
din cauza asa-zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza coro-
ziunii sau din alte cauze.
In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative,
suprafetele se distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este caracteristic
pentru imbinarile cu pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reaze-
me etc.In cazul miscarii de rotatie , sau rectilinii alternative , distrugerea
suprafetelor are loc mai ales datorita uzarii si strivirii.
In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utilaje si
instalatii: lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune si ale
franelor, suruburile conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele etc.
Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz atit da-
torita cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructive sau a
repararii defectuoase.
Asemenea defecte sunt:
alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund
conditiilor de exploatare a pieselor;

4
EXAMEN ATESTAT

alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale piese-


lor;
utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor;
datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in frecare;
alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe
suprafete de frecare;
rezistenta si rigiditatea insuficienta a pieselor si montarea sau reglarea inco-
recta a masinii,utilajului sau instalatiei.
Exploatarea corecta a masinilor ,utilajelor si instalatiilor in bune conditii
maresc considerabil durata de serviciu.
Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea sistemelor
de siguranta , de blocare si a limitatoarelor. Cresterea duratei de serviciu a piese-
lor masinilor, uilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin perfectionarea metodelor
de reparare, marirea rezistentei la uzarea pieselor, controlul uzarii principalelor
imbinari, modernizarea subansamblurilor, mecanismelor etc..
Obtinerea unei productii de buna calitate este conditia obligatorie pentru
stabilirea marimii uzarii limita a organelor componente, ale masinilor ,utilajelor si
instalatiilor.
Aceasta se refera in primul rind la piesele principale ca:batiuri,mese,arbori
principali, etc., de care depind precizia si calitatea executiei.
In cazul masinilor-unelte, precizia de functionare depinde de precizia
pozitiei si directiei deplasarii pieselor si a subansamblurilor in raport cu ghidajele
batiurilor.Reducerea preciziei geometrice a batiurilor, ca urmare a uzarii,
inrautateste brusc caracteristicile de exploatare ale masinilor-unelte.

Elaborarea lucrarii de atestat a permis atingerea unor unitati de competen-


ta :
1. Comunicare si iteratie.
2. Asigurarea calitatii.
3. Igiena si securitatea muncii.
4. Lucrul in echipa.
5. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei

5
EXAMEN ATESTAT

4.PRELUCRAREA PRIN BROSARE


4.1.GENERALITATI
DEFINIIE:
Broarea este procedeul de prelucrare mecanic prin achiere, la care micarea prin-
cipal este executat de o scul prevzut cu un numr mare de dini, care detaeaz meta-
lul prin atac succesiv, n cursul unei singure micri relative fa de semifabricat.
ndeprtarea adaosului de prelucrare se realizeaz n mod obinuit la o sin-
gur trecere a sculei n raport cu piesa, rezultnd forma i dimensiunile finale ale
suprafeei prelucrate. Micarea principal de achiere poate fi rectilinie sau elicoi-
dal, executat de scul sau semifabricat.

Fz-fora principal de achiere.


v-viteza de achiere.
a-supranlarea pe dinte.
-unghiul de aezare.
-unghiul de degajare.
-unghiul de ascuire.

Fig.4.1.Prelucrarea prin brosare


Caracteristica procedeului de broare o constituie nlocuirea micrii de
avans, necesar ndeprtrii ntregului adaos de prelucrare, cu aciunea succesiv
a unor tiuri supranlate pe direcia adncimii stratului de achiere. Prin aceas-
ta avansul se fixeaz n construcia broei i nu poate fi modificat pentru o bro
dat.
Broarea se aplic n producia de serie.Prezint urmtoarele avantaje:
este o prelucrare cu productivitate mare;
costul ridicat al broei se amortizeaz.
precizie ridicat;
cinematic simpl a mainilor-unelte;
for de munc ieftin.

Principalul avantaj al brorii n comparaie cu alte procedee de prelucrare a


gurilor este productivitatea mare. Productivitatea mare se datorete faptului c
6
EXAMEN ATESTAT

se poate obine o precizie ridicat ntr-o singur trecere, timpul auxilar este redus,
nu sunt necesare msurtori sau reglri deosebite. Dei broa este scump, totui
datorit faptului c are o durabilitate mare (permite prelucrarea unui numr de
pn la 2000 guri fr reascuire), se asigur i o economicitate bun a pro-
cedeului, n condiiile prelucrrii unui numr mare de piese, la producie de serie
mare i de mas.
Dintre dezavantaje se menioneaz : complexitatea construciei broelor i
consum mare de oel rapid (HSS) i de aici costul lor ridicat; dificultatea brorii
pieselor nerigide, deoarece la broare apar fore de achiere mari care pot deforma
piesele.
Operaiile de broare se mpart n dou mari categorii, n funcie de poziia su-
prafeei prelucrate:
brori interioare;
brori exterioare.

Formele de suprafee care se pot realiza prin broare sunt diverse: suprafee
exterioare plane sau profilate, suprafee de revoluie profilate, roi dinate, alezaje,
canale de pan i caneluri interioare etc.

Fig.4.2.Piese prelucrate prin broare


n condiii de lucru obinuite, prin operaiile de broare interioar se pot ob-
ine suprafee care se ncadreaz n treapta a 7-a de precizie ISO, n schimb la bro-
area exterioar nu se atinge dect precizia aparinnd treptelor 8 9 ISO, deoare-
ce mai intervin precizia de montare a sculelor n portbroe. n ceea ce privete cali-
tatea suprafeei, n condiii normale, rugozitatea (parametrul Ra) este cuprins n-
tre 0,8 i 3,2 m.

7
EXAMEN ATESTAT

Fig.4.3.Prelucrarea prin brosare

5.MAINI DE BROAT.
5.1.GENERALITATI
Pentru broare se pot folosi maini de broat orizontale sau verticale. Mai-
nile de broat verticale ocup un spaiu de producie de circa 2...3 ori mai mic
dect cele orizontale. Pe mainile de broat verticale se pot broa, n general, guri
de lungime mai mic, deoarece cursa mainii este mai mic. Pentru broarea si-
multan a dou guri cu axe paralele n aceeai pies (de ex. ntr-o biel de motor)
se folosesc maini de broat speciale, orizontale sau verticale, cu dou broe.

Fig.5.1.Maina de broat vertical


Pentru broarea gurilor pe mainile de broat, aezarea pieselor se poate
face pe un suport rigid sau pe un suport sferic autocentrant. Aezarea pe suport
8
EXAMEN ATESTAT

rigid se folosete cnd suprafaa frontal de aezare a piesei este prelucrat n


prealabil perpendicular pe axa gurii . Prelucrarea prealabil a suprafeei frontale
trebuie s se fac ntr-o singur aezare, cu prelucrarea prealabil a gurii, pentru
a obine condiia de perpendicularitate. Dac suprafaa frontal nu este prelucrat
sau este prelucrat insuficient de precis, piesa se aaz pentru broare pe un su-
port sferic autocentrant .

Fig.5.2.Maina de broat Fig.5.3.Maina de broat vertical


orizontal

Fig.5.4.Maina de broat vertical Fig.5.5. Maina de broat orizontal

Mainile de broat sunt maini-unelte specializate n realizarea pieselor prin


procedeul brorii.
9
EXAMEN ATESTAT

Elementul cel mai important din cadrul unui sistem tehnologic de prelucra-
re prin broare este scula achietoare (broa), care determin direct precizia de
prelucrare, aceasta fiind de regul o scul dimensional, profilat, fabricat din
oel rapid.
Dup natura micrii principale broele pot fi de dou tipuri: liniare, real-
iznd prelucrarea printr-o micare de translaie , i circulare, la care micarea prin-
cipal este o micare de rotaie .
De obicei, prelucrrile prin broare se realizeaz dintr-o singur trecere, uti-
liznd o scul singular; atunci cnd aceasta ar avea ns o lungime prea mare, de
aici decurgnd o serie de dezavantaje legate de posibilitatea de realizare a broei
la precizia necesar, rigiditatea redus i exploatarea greoaie (sau chiar imposi-
bil), se recurge la soluia set de broe, prelucrarea realizndu-se din mai multe
treceri.
Mainile de broat au o cinematic simpl i o construcie robust, impus de
forele de achiere care au valori foarte mari ( 104 105 [N]). Caracteristicile prin-
cipale ale mainilor de broat sunt: lungimea maxim a cursei broei i fora max-
im de tragere.
Cele mai rspndite sunt mainile de broat liniar, care dup direcia de execuie a
micrii principale pot fi orizontale i verticale (mai rar nclinate).
Mainile de broat orizontale se utilizeaz n principal la prelucrarea su-
prafeelor interioare, care necesit scule de lungimi mari.
Principiul constructiv i funcional al acestor maini este prezentat n figura ,
n care s-au evideniat urmtoarele elemente: 1 - batiu; 2 - bra suport; 3 - suport
portbro; 4 bro (scula); 5 dispozitiv de prindere a piesei; 6 dispozitiv de
prindere a broei; 7 motor hidraulic de acionare; GH grup hidraulic.

Fig.5.6.Principiul constructiv si functional

10
EXAMEN ATESTAT

Broa, introdus prin pies (prevzut cu un alezaj iniial apropiat de di-


mensiunile suprafeei prelucrate) este fixat n dispozitivul de prindere i
acionare 6, iar la cellalt capt este rezemat pe suportul mobil 3, care se de-
plaseaz odat cu scula pe ghidajele braului 2.
Acionarea mainilor de broat se realizeaz aproape n exclusivitate cu sis-
teme hidraulice, deoarece acestea corespund cel mai bine cerinelor acestor
maini. La maina prezentat, acionarea capului de lucru 6 este asigurat de mo-
torul hidraulic 7, alimentat de grupul hidraulic GH. Reglarea vitezei principale de
achiere v (ntre 310 [m/min]) se realizeaz utiliznd pompe de debit reglabil,
lungimea i poziia cursei cu ajutorul limitatoarelor de curs, iar inversarea sen-
sului (pentru aducerea sculei n poziia iniial) cu ajutorul distribuitoarele hidr-
aulice, sau utiliznd pompe reversibile.
Mainile de broat verticale se construiesc mai ales pentru prelucrarea su-
prafeelor exterioare, dar i ca maini de broat universale, putnd prelucra att
suprafee exterioare ct i interioare. Ele prezint avantajul c ocup o suprafa
de producie mai mic i au o deservire mai uoar.
Principiul constructiv i funcional al mainilor verticale de broat este redat n
figura, n care s-au notat: 1 - batiu; 2 - mas reglabil; 3-dispozitiv de prindere a
piesei; 4-sanie portscul; 5-montant.

Fig.5.7.Principiul constructiv si functional

11
EXAMEN ATESTAT

Sania portscul 4 execut micarea principal de achiere v, iar masa 2 mi-


carea de poziionare wp. Aceste maini pot lucra i n ciclu semiautomat: iniial
masa 2 este retras n vederea schimbrii piesei, dup care aceasta se apropie n
micare wp pn n poziia prestabilit unde se blocheaz i se comand cobo-
rrea saniei 4 n micarea v; la terminarea cursei active se retrage masa 2, iar apoi
i sania 4, n vederea evitrii frecrii sculei de pies la cursa de ntoarcere.
Pe sania 4 se poate monta la partea inferioar un dispozitiv de prindere a
broelor de interior, astfel nct maina capt un caracter universal.
Pentru fabricaia de serie foarte mare sau de mas se construiesc maini de
broat speciale, cu prelucrare continu, la care broa este fix, iar piesele, fixate n
dispozitivele de prindere, sunt trecute succesiv prin dreptul sculei, unde are loc
prelucrarea. Dispozitivele de prindere ale pieselor sunt fixate pe o mas rotativ
sau pe un lan special cu deplasare continu, schimbarea semifabricatului fcn-
du-se din mers.

6.SCULE UTILIZATE LA BROARE.


Broele pentru guri pot fi:
1. broe normale acionate prin tragere ;
2. broe-poanson acionate prin mpingere.

Broele normale sunt cele mai rspndite ; sunt solicitate la ntindere.


Broele-poanson sunt solicitate la compresiune i snt mult mai scurte :
150...300mm. Dac la proiectarea sculei lungimea broei rezult prea mare, peste
1000...1500mm, se vor prevedea mai multe treceri de broare, efectuate fiecare cu
cte o bro; se obin astfel garnituri de broe.

Fig.6.1.Broe plate Fig.6.2.Broe plate.Broe cilindrice

12
EXAMEN ATESTAT

Fig.6.3.Broa plat

Fig.6.4.Elementele geometrice ale unei broe cilindrice

Fig.6.5.Broe.Piese broate
13
EXAMEN ATESTAT

Broele sunt prevzute cu un anumit numr de dini de degroare i


de finisare care,datorit supranlrii, ndeprteaz adaosul de prelucra-
re, precum i cu civa dini de pentru calibrare , realizai fr supranl-
are, care asigur dimensiunea final i netezimea suprafeei conform ce-
rinelor din desenul de execuie .
Unghiul de aezare se alege diferit n funcie de destinaia dinilor, deoarece
cerinele privind pstrarea dimensiunilor sunt mult mai importante pentru dinii
de calibrare. Pentru obinerea unor suprafee interioare n treapta a 7-a de preci-
zie ISO, se recomand urmtoarele valori ale unghiului de aezare:
= 20 30 pentru dinii de degroare;
= 10 30 pentru dinii de finisare;
= 00 30 pentru dinii de calibrare.
Unghiul de degajare se alege n funcie de felul materialului supus operaiei
de broare i avnd n vedere c valorile mari ale acestuia conduc la o reducere
nsemnat a forelor de achiere i, n consecin, la creterea durabilitii broelor.

7.REPARAREA SI INTRETINEREA MASINILOR


SI UTILAJELOR.PROBLEME GENERALE
7.1.SISTEME DE REPARATII
Repararea masinilor,utilajelor si instalatiilor se poate realiza prin mai multe
sisteme , principalele fiind urmatoarele :
Sistemul de reparatii executate dupa necesitate dupa acest sistem ,masina
se repara atunci cand nu mai poate fi mentinuta in expoatare,deci neplanifi-
cat si numai din cauza uzarii avansate a pieselor.
Sistemul de reparatii pe baza de constatari-este sistemul prin care cu ocazia
unei revizii executate la un utilaj se stabileste si termenul la care se face re-
vizia
urmatoare ,precum si volumul reparatiei,pregatindu-se piesele de schimb si mate-
rialele necesare.Volumul si termenele reparatiei depind de starea masinii.
Sistemul de reparatii cu planificare rigida-prevede scoaterea obligatorie a
masinii din functiune,pentru executarea reparatiilor,la anumite perioade
stabilite,independent de starea tehnica a lor,precum si repararea sau inlocui-
rea pieselor si organelor componente la termenele stabilite.
Sistemul preventiv de reparatii periodice planificate-se bazeaza pe deter-
minarea cat mai exacta a variatiei uzarilor in timp,la toate organele,piesele si
elementele masinilor.
Pe baza acestor uzari in raport cu limitele admise pentru fiecare organ,piesa
sau element in parte se determina duratele de functionare corespunzatoare intre
14
EXAMEN ATESTAT

doua reparatii,exprimate in numar de ore de functionare.acestedurate de func-


tionare sunt folosite pentru stabilirea termenelor la care masina va fi scoasa din
serviciu pentru reparatii (structura ciclurilor de reparatii) .
Avantajele principale ale acestui sistem constau in evitarea iesirii neprevazute a
masinii din functiune si in posibilitatea unei mai bune organizari si pregatiri a
reparatiei si a planificarii lucrarilor de reparatie pentru orice termen.
Acest sistem prevede lucrari de intretinere si reparatii

7.2.CATEGORII DE LUCRARI DE INTRETINERE SI


REPARATII
Potrivit normativelor tehnice de intretinere si reparare a utilajelor folosite in in-
dustria constructoare de masini ,intr-un ciclu de reparatii se cuprind ca lucrari de
baza :
a)Revizii tehnice
b)Reparatii curente
c)Reparatia capitala
a)Revizia tehnica - Rt - reprezinta ansamblul de operatii care se executa
inaintea unei reparatii planificate ,in scopul determinarii starii tehnice a utilajului
si a principalelor lucrari de reparatii care trebuie efectuate cu ocazia acesteia.
Lista de lucrari de reparatii ce se executa cu prilejul reviziilor tehnice
1. Determinarea elementelor cu uzuri avansate;
2. Executarea reglajelor la toate organele prevazute cu elemente care sa permita
eliminarea jocurilor;
3. Verificarea organelor de comanda si a dispozitivelor de protectie;
4. Verificarea instalatiei de racire si ungere;
5. Remedierea defectiunilor (care nu necesita consum mare de manopera);
6. Verificarea parametrilor de lucru ai masinii;
7. Verificarea instalatiei electrice;
8. Inlocuirea pieselor uzate ce nu prezinta garantii in functiune.
Reviziile tehnice se executa cand masinile sunt oprite din functiune,in timpul
zilelor de sambata,duminica si a sarbatorilor legale.
b)Reparatia curenta-Rc-reprezinta ansamblul de operatii care se executa pe-
riodic potrivit prevederilor de plan,in vederea inlaturarii uzurii materiale sau a
unor deteriorari locale prin repararea ,reconditionarea sau inlocuirea unor piese
componente sau subansambluri uzate.Reparatia curenta poate fi de gradul I sau
de gradul II ,in functie de marimea intervalului de timp de functionare intre
reparatii ,de importanta lucrarilor executate si valoarea pieselor si a subansam-
blurilor reparate ,reconditionate sau inlocuite.
Lista de lucrari ce se executa cu prilejul reparatiilor curente de gradul I :
1. Deconectarea masinii de la retea;
2. Demontarea partiala a masinii;
15
EXAMEN ATESTAT

3. Curatarea,spalarea pieselor demontate,curatarea ansamblelor ramase pe masi-


na;
4. Sortarea pieselor pe categorii (intocmirea constatarii );
5. Curatarea ghidajelor de rizuri si lovituri;
6. Verificarea si repararea sistemului de actionare hidraulic;
7. Verificarea si repararea instalatiei de ungere
8. Verificarea si repararea dispozitivelor de protectie;
9 Montarea masinii,efectuarea reglajelor;
10.Probarea,remedierea defectiunilor,verificarea preciziei masinii;
11.Reconditionarea pieselor uzate (inclusive ghidaje );
12.Confectionarea de piese noi;
13.Transportarea pieselor de la,respectiv la,masina care se repara;
14.Verificarea inca o data a deconectarii masinii de la retea,verificarea instalatiei si
tabloului electric;
15.Inlocuirea conductorilor,contactelor sau aparatelor uzate;
16.Curatirea,verificarea motoarelor electrice.

Lista de lucrari ce se executa cu prilejul reparatiilor curente de gradul II


1.Verificarea preciziei masinii pentru stabilirea gradului de uzura;
2.Demontarea partiala a masinii ( la locul functionarii);
3.Demontarea subansamblelor in atelierul de reparatii;
4.Curatirea,spalarea pieselor subansamblelor in atelierul de reparatii;
5.Sortarea pieselor pe categorii (intocmirea constatarii);
6.Repararea sistemului de racire si ungere;
7.Repararea sistemului de actionare hidraulic;
8.Repararea dispozitivelor de protectie;
9.Montarea subansamblelor reparate si montarea generala a masinii;
10.Reglarea,probarea functionarii masinii,remedierea defectiunilor;
11.Verificarea preciziei masinii conform normelor;
12.Vopsirea masinii;
13.Reconditionarea pieselor uzate (inclusive ghidaje );
14.Reconditionarea ghidajelor;
15.Confectionarea de piese noi;
16.Transportarea subansamblelor de la,respectiv la,locul de functionare al masinii;
17.Verificarea inca o data a faptului daca masina este deconectata de la retea si
demontarea partiala a instalatiei si a tabloului electric;
18.Repararea motoarelor electrice;
19.Inlocuirea aparaturii electrice deteriorate (intrerupatoare,elemente de
siguranta,butoane de comanda );
20.Inlocuirea conductorilor uzati;
21.Repararea lampii de iluminat;
16
EXAMEN ATESTAT

22.Montarea echipamentului electric al masinii,probe ,remedieri;


23.Confectionarea diferitelor piese necesare echipamentului electric.
c)Reparatia capitala -Rk- reprezinta categoria de interventie care se efec-
tueaza dupa expirarea ciclului de functionare prevazut in normativul
tehnic,avand ca scopreaducerea caracteristicilor tehnico- economice ale masinii la
nivelul avut initial si preantampinarea iesirii din functiune a acestuia inainte de
termen.

Categoria Scopul n ce const Locul Importana


reparaiei executrii
Revizia tehnic Se constat starea - Se verific starea tehnic a utilajului in vederea In instalaie Este o operaie intermedi-
(Rt) utilajului i se meninerii in stare de funcionare pan la urmtoarea ar intre dou reparaii,
remediaz reparaie. care asigur meninerea
defeciunile - Se efectueaz reglajele mecanismelor. in funcionare a utilajului
aprute de la - Se strang sau se inlocuiesc garniturile de etanare. pan la urmtoarea
ultima reparaie a - Se controleaz piesele de uzur frecvent pentru a reparaie.
utilajului. stabili volumul reparaiei urmtoare (piese de schimb,
materiale, manoper).
- Se verific instalaiile de comand i ungere.
- Se verific dispozitivele care asigur securitatea
muncii.
Reparaia Se verific su- - Se execut inlocuirea sau recondiionarea pieselor de In instalaie Asigur funcionarea
curent de bansamblele uzur foarte rapid (piese de etanare, buce, rulmeni, normal pan la
gradul I (Rc1) principale prin etc.). urmtoarea reparaie
demontarea - Se verific i se elimin jocurile intre piese. planificat.
prilor compo- - Se controleaz circuitele de ungere i rcire,
nente care facili- dispozitivele de comand.
teaz aceast - Se repar dispozitivele de protecie.
operaie - Se reface protecia anticorosiv exterioar.
Reparaia - Se verific toate - Se inlocuiesc sau se recondiioneaz piesele cu uzur In instalaie Asigur funcionarea in
curent de subansamblele rapid. sau in atelierul condiii normale a utila-
gradul II (Rc2) prin demontarea - Se inlocuiesc sau se recondiioneaz piesele cu mecanic cen- jelor i instalaiilor.
lor complet. frecven de uzur mijlocie. tral (utilaje
- Se face dup mai - Celelalte operaii sunt ca la Rc1 mai mici i
multe reparaii uor de trans-
curente de gradul portat)
I
Reparaia Revizia total a - Se demonteaz complet utilajul i se verific fiecare In instalaie Este redat integral
capital (Rk) utilajului pentru a pies. sau in atelierul capacitatea de funcionare
se inlocui sau - Se verific i piesele care nu sunt supuse uzurii mecanic cen- a utilajului sau instalaiei.
reface piesele sau mecanice, dar au fost solicitate de ocuri termice. tral (utilaje cu
subansamblele de - Se verific i piesele care formeaz scheletul pe care gabarite redu-
baz ajunse in se sprijin elementele active (supori, carcase de susi- se i uor de
stare de uzur nere, transportat)
avansat. etc.) deoarece in timpul funcionrii funcionrii utila-
jului caracteristicile metalelor pot suferi schimbri.

Lista de lucrari ce se executa cu prilejul reparatiilor capitale


A. Partea mecanica
1.Verificarea preciziei masinii pentru stabilirea gradului de uzura;
2.Demontarea completa a masinii in parti componente;
3.Curatirea ,spalarea ,stergerea pieselor;
4.Sortarea pieselor pe categorii (intocmirea constatarilor);
5.Repararea sistemului de actionare hidraulic;
6.Repararea sistemului de ungere si racire;
7.Repararea dispozitivelor de protectie;
17
EXAMEN ATESTAT

8.Montarea pe subansamble si montarea generala a masinii;


9.Reglarea,probarea functionarii masinii,remedierea defectiunilor;
10.Verificarea preciziei masinii conform normelor;
11.Chituirea si vopsirea masinii;
12.Demontarea si fixarea masinii de pe,respectiv pe ,locul de functionare;
13.Reconditionarea pieselor uzate;
14.Reconditionarea ghidajelor;
15.Confectionarea de piese noi;
16.Transportarea masinii de la ,respectiv la ,locul de functionare;

B. Partea electrica
1.Demontarea instalatiei electrice a transformatorului ,a tabloului electric si
verificarea aparaturii;
2.Demontarea,curatirea,spalarea pieselor motoarelor electrice;
3.Verificarea ,repararea bobinajului motoarelor electrice si al transformatoarelor
4.Inlocuirea aparaturii electrice deteriorate;
5.Inlocuirea lampii de iluminat si a diferitelor piese ce nu mai corespund;
6.Montarea ,probarea motoarelor electrice si transformatoarelor.

18
EXAMEN ATESTAT

7.3. LISTA LUCRARILOR PE CATEGORII


DE REPARATII SPECIFICE

19
EXAMEN ATESTAT

20
EXAMEN ATESTAT

8.PROCESUL TEHNOLOGIC DE REPARARE


8.1. IMPORTANA I SARCINILE REPARRII
UTILAJULUI
Desfurarea in mod ritmic a activitii de producie a unei intreprinderi in-
dustriale necesit, ca o condiie de baz, o bun organizare a reparrii i
intreinerii utilajului. Acest lucru este impus de faptul c in procesul folosirii lor
productive, mijloacele fixe i utilajul de producie, ca o component a acestora,
sunt supuse uzurii fizice i morale .
Ca urmare a uzurii fizice a utilajului de producie are loc un proces de pier-
dere treptat a valorii de intrebuinare i, in cele din urm, o pierdere a capacitii
lui de a satisface o necesitate social, ducand in final, in felul acesta, la pierderea
valorii lui.
Uzura fizic a utilajului de producie, in condiiile folosirii utilajului in pro-
cesul de producie, este insoit de transferarea valorii asupra produselor create i
recuperarea ei continu prin desfacerea acestora la diferii beneficiari .
In vederea meninerii caracteristicilor funcionale ale utilajului pe durata fo-
losirii lui i a funcionrii in condiii optime i cu posibiliti cat mai apropiate de
cele iniiale, in cadrul intreprinderilor se organizeaz un sistem de intreinere i
reparare a utilajului de producie .
Organizarea pe baze tiinifice a lucrrilor de intreinere i reparare a utilajelor
trebuie s in seama de particularitile utilajului i de modul de uzur fizic a
diferitelor pri componente ale acestora .
Din analiza comportamentului la uzura fizic a pieselor, semifabricatelor,
ansamblelor sau mecanismelor care compun utilajul de producie se constat c
uzura lor se produce in mod diferit in timp . La un motor, de pild, cel mai rapid
se uzeaz lagrele, pistoanele, segmenii, in timp ce la alte piese, cum sunt axul cu
came, arborele motor .a., procesul de uzur este mai lent. Aceasta impune repa-
rarea pieselor cu o uzur mai mare i folosirea in continuare a mainii.
Folosirea utilajului de producie in condiii optime necesit, de asemenea,
efectuarea in scopuri preventive a unor msuri de intreinere, care s impiedice
uzura prematur i operaii de control i revizie care s permit depistarea din
timp a eventualelor defeciuni .
Ca urmare a particularitilor utilajelor de a se uza in mod neuniform,
concretizate in faptul c in timp ce unele piese sunt complet uzate, altele mai pot fi
folosite o perioad oarecare de timp, iar celelalte au o durat de folosire
indelungat, se impune din punct de vedere economic adoptarea unui sistem
adecvat de intreinere i reparare a acestora .

21
EXAMEN ATESTAT

Pentru o intreprindere industrial intreinerea i repararea utilajului de pro-


ducie prezint o importan deosebit . Astfel, executarea acestor activiti in
condiii optime asigur funcionarea in mod normal a utilajelor de producie,
conformgraficelor de producie, evitandu-se astfel scoaterile din funciune,
contribuindu-se prin aceasta la realizarea unei activiti ritmice .
O bun intreinere i reparare a utilajului de producie asigur meninerea
funcionrii acestuia potrivit performanelor tehnico-economice prevzute in car-
tea tehnic, influenand direct randamentul i precizia de funcionare i realizarea
produciei in cantitile i calitatea prevzute .
Organizarea intreinerii i reparrii utilajelor la un nivel superior contribuie,
de asemenea, in mod direct la reducerea costurilor de producie, prin realizarea
acestor activiti la un nivel redus de cheltuieli .
Organizarea executrii lucrrilor de intreinere i reparaii la nivelul unei uniti
industriale trebuie s permit realizarea urmtoarelor sarcini de baz :
a) asigurarea meninerii utilajului n perfect stare de funcionare ;
b) evitarea uzurii excesive a utilajului i a scoaterii nainte de termen sau
accidental a acestuia din funciune ;
c) cretere timpului de funcionare a utilajului, att prin mrirea timpului
de funcionare ntre dou reparaii, ct i prin reducerea timpilor necesari executrii
reparaiilor ,
d) ridicarea productivitii muncii muncitorilor care execut reparaii,
asigurarea executrii reparaiilor cu cheltuieli minime i de o calitate ridicat ;
e) modernizarea mainilor i utilajelor nvechite .

8.2.PROCESUL TEHNOLOGIC DE REPARATII


Procesul tehnologic de reparatii aplicat la utilaje poate fi de doua feluri :
proces tehnologic de reparatie individual
proces tehnologic de reparatie pe subansambluri.
Procesul tehnologic de reparatie a masinii de frezat plan cuprinde urmatoarele
operatii:
1. primirea utilajului in reparatie si spalarea sa la exterior;
2. demontarea in piese componente;
3. spalarea pieselor;
4. constatarea defectelor si sortarea pieselor;
5. intocmirea documentatiei de reparatie;
6. repararea pieselor si a echipamentului electric;
7. montarea pieselor in subansambluri sau ansambluri si incercarea lor;
8. asamblarea utilajului;
9. rodajul,controlul si receptia utilajului;
10.vopsirea;
11.predarea utilajului la beneficiar.
22
EXAMEN ATESTAT

Pregatirea masinilor si instalatiilor pentru intrarea in reparatie


Primirea utilajelor si instalatiilor in reparatie se face de catre controlul tehnic
al atelierului de reparatii si de catre un reprezentant al sectiei mecano-energetice.
In prealabil, trebuie sa se execute curatirea si spalarea exterioara a masinii. Con-
trolul tehnic al atelierului de reparatii supune masina unei revizii tehnice. Cu
aceasta ocazie se urmareste daca masina este completa si care sunt defectiunile la
functionarea in gol si in sarcina. Aceste constatari servesc ulterior la intregirea ac-
tivitatii de constatare a defectelor.
Demontarea utilajelor si instalatiilor
Demontarea masinilor si instalatiilor este una dintre cele mai importante din
cadrul procesului tehnologic de reparatie. Aceasta operatie trebuie sa fie prece-
data de:
studierea amanuntita a constructiei si functionarii masinii respective;
stabilirea succesiunii operatiilor la demontare in functie de modul de fixare
al pieselor.
Demontarea pieselor trebuie sa se faca numai cu scule si dispozitive
adecvate, ceea ce permite evitarea deteriorarii lor. Daca la demontare se constata o
rezistenta mai mare piesele nu vor fi fortate, ci se va studia si stabili care este cau-
za. Pentru stifturi, bucse, arbori etc. se stabileste mai intii directia de demontare,
depozitare. Batiurile mari si grele ramin, in vederea reparatiei, la locurile de func-
tionare. Ele se transfera la atelierul de reparatii numai in cazuri speciale de
reparatii, si atunci daca sunt conditii.
Celelalte piese se transfera la atelierul de reparatii unde piesele grele sunt
asezate pe stelaje, iar piesele mici se asaza in lazi sau rafturi in asa fel incit supraf-
etele finisate sa nu se deterioreze.
Pentru a se usura montarea pieselor si a se evita unele erori, piesele se
inscriptioneaza cu vopsea sau se leaga de ele o marca de forma circulara sau
patrata,avind imprimat un numar care arata ordinea demontarii.
Asamblarea masinii se va face in ordinea inversa numerotarii. Demontarea
fiecarui organ de masina are unele particularitati care se prezinta in continuare.
Demontarea organelor filetate este o operatie relativ usoara daca i se acorda
atentia cuvenita. Se vor folosi numai chei in perfecta stare (nedecalibrate), de
preferinta tubulare.
Cind demontarea se face greu,se umezeste imbinarea cu petrol, se aplica
lovituri pe fata laterala a piulitei sau se incearca stringerea si desfacerea
surubului si filetului in mod succesiv, pina cind acesta se misca. Daca nici de
aceasta
data nu reuseste demontarea, se incearca desurubarea piulitei dupa ce, in preala-
bil, a fost incalzita. Uneori, din cauza griparii filetului, este necesara distrugerea
surubului prin taiere. Prezoanele se demonteaza cu doua piulite si cheie fixa sau
23
EXAMEN ATESTAT

cu dispozitive speciale. Stifturile se scot cu ajutorul piulitelor sau al unui surub,


dupa cum sunt prevazute cu tija filetata sau gaura filetata. Celelalte stifturi se scot
cu ajutorul dornurilor avind diametrul apropiat de al acestora.
Pentru demontarea bolturilor se folosesc dornuri construite din metale moi
(cupru, aluminiu, bronz etc.).
Cuiele spintecate se deterioareaza cu ajutorul dispozitivelor. Daca cuiele spin-
tecate sunt rupte, pentru extragerea lor se folosesc dornuri de otel avind di-
ametrul cu 0,5 mm mai mic decit diametrul gaurii cuiului.
Demontarea penelor din canalul lor se executa cu o bara de otel avind forma
unei dalti. Penele prevazute cu gauri de extragere se scot cu ajutorul suruburilor.
Penele cu calcai se extrag din locas cu ajutorul unui dispozitiv de tip surub-
piulita.
Demontarea inelelor de siguranta se face cu ajutorul clestilor. Daca urechile
inelelor sunt rupte, demontarea se face cu ajutorul unor scule de forma surubel-
nitelor.
Demontarea lagarelor si bucselor se executa in functie de tipul acestora.
Astfel, demontarea lagarelor din doua bucati se executa cu scule obisnuite.
Lagarele si bucsele montate prin presare se demonteaza cu ajutorul diferitelor ti-
puri de prese.
Demontarea rulmentilor se face cu grija pentru a nu se deteriora alezajul,
arborele sau chiar rulmentul. Lipsa dispozitivelor de extras rulmenti nu duce la
ieftinirea reparatiilor, ci la cheltuieli inutile pentru repararea deteriorarilor sau
chiar inlocuirea rulmentilor. Scoaterea rulmentilor prin lovituri de ciocan nu este
permisa decat la rulmentii cu alezaj conic. La acesti rulmenti loviturile de ciocan
se aplica prin intermediul a doua pene care forteaza in mod uniform intre labirint
si partile fixe.
Celalalte tipuri de rulmenti se scot cu ajutorului unor dispozitive si extractoare.
Demontarea rulmentilor cu doua randuri de bile se executa fara a se prinde
ghiarele dispozitivului de marginile inelului interior, pentru a nu-l deteriora. Ex-
tragerea rulmentilor din piese cu dimensiuni mici se executa numai prin transmit-
erea presiunii pe inelui exterior.
Rulmentii montati cu strangere se demonteaza dupa ce in prealabil au fost
incalziti cu ulei mineral la 90-100C.Incalzirea se face prin turnarea uleiului fierb-
inte pe rulment, in timp ce arborele se protejeaza cu azbest.
Rotitele dintate montate prin strangere, se demonteaza cu ajutorul dis-
pozitivului si extractoarelor a caror constitutie este identica cu a acelora folosite la
demontarea rulmentilor. In cazul in care depresarea se face greu se procedeaza la
incalzirea rotii pana la temperaturi de 100-200C.Incalzirea trebuie sa se faca
repede pentru a nu se incalzi si arborele.
Demontarea instalatiei electrice trebuie sa se faca pe grupe, inscriptionand
24
EXAMEN ATESTAT

fiecare conducta sau aparat. Acolo unde este cazul trebuie intocmita si schema
instalatiei electrice, daca aceasta nu se afla in cartea masini.
Curatirea si spalarea pieselor
Curatirea si spalarea pieselor ce urmeaza a fi reparate se face cu petrol,
detergenti sau diferite solutii, ca de exemplu: soda calcinata 3-5% dizolvata in apa,
avand temperatura de 60-80, in care se mai adauga 3-10 gr. sapun la litru de so-
lutie, pentru dizolvarea grasimilor .
Procesul de spalare are patru faze:
1. indepartarea noroiului sau a altor impuritati cu ajutorul razuitoarelor si al
maturilor;
2. spalarea pieselor in solutie incalzita;
3. spalarea in apa calda;
4. uscare cu aer cald.
Spalarea pieselor in solutii se face manual sau mecanizat. Spalarea mecanizata
se face cu ajutorul unei masini.
O particularitate prezinta spalarea rulmentilor, care se face in benzina sau
ulei mineral fierbinte. Spalarea rulmentilor in benzina se face astfel: intr-un vas
curat se toarna benzina pana ce se acopera rulmentii, iar apoi se adauga ulei min-
eral calitatea 305 in procent de 6-8% din volumul de benzina. In timpul spalarii,
inelele rulmentului se rotesc in sens contrar pana cand partile componente se
curata complet.
Daca rulmentul este prea imbacsit, se spala in doua faze. La ultima faza se
foloseste benzina curata. Spalarea in ulei fierbinte se face intr-o baie incalzita elec-
tric pana la temperatura de 80. Daca dupa spalare se constata ca rulmentul are
pete de coroziuni, se indeparteaza acestea cu panza de emery (smirghel nr.000)
uzata sau cu o pasta formata din oxid de crom si ulei mineral, aplicata pe o bucata
de pasla sau postav curat. Suprafata corodata se freaca pana cand petele dispar,
dupa care rulmentul se spala din nou cu benzina. Dupa uscare rulmentul se asaza
pe carton uscat si se unge cu ulei 305. Ungerea rulmentului se face prin rotirea lui
lenta in baia de ulei.
Sortarea pieselor si intocmirea foilor de constatare
Sortarea pieselor este operatia prin care se urmareste sa se stabileasca natura
defectelor, numarul pieselor ce se repara sau se inlocuiesc, volumul manoperei si
masurile necesare pentru eliminarea cauzelor care au accelerat uzura pieselor in
timpul exploatarii. In timpul sortarii, piesele se verifica din punct de vedere
dimensional, al formei si al aspectului, cu ajutorul aparatelor de masura si control
corespunzatoare. O atentie deosebita trebuie acordata verificarii pieselor a caror
defectare poate conduce la accidente. Acestea se controleaza la feroflux, ultrasun-
ete, etc., in vederea descoperirii aventualelor fisuri.
Prin sortare, piesele se repartizeaza in trei grupe: bune, de reparat si de
inlocuit.In categoria pieselor bune se trec numai piesele care se incadreaza in
25
EXAMEN ATESTAT

documentatia tehnica a utilajului sau a instalatiei. In categoria pieselor de reparat


se trec piesele care, datorita faptului ca nu au grad inaintat de uzura, este econom-
ic sa fie reparate. Ultima categorie cuprinde piesele care, ajungind la limita maxi-
ma a uzurii, este imposibila sau neeconomica repararea lor si in acest caz se inlo-
cuiesc cu altele noi.
Pentru piesele care se repara sau se inlocuiesc, trebuie sa se intocmeasca o
schita care sa cuprinda toate cotele si datele necesare reconditionarii sau repro-
ducerii lor. Stabilirea precisa a cotelor se face tinind seama si de piesele cu care se
asambleaza cele care se repara sau se inlocuiesc. In schitele intocmite pentru
piesele ce se repara, locul ce trebuie reparat va fi indicat prin linii groase.
Dupa schitele intocmite in timpul constatarii se executa ulterior desene, deoarece
nu se recomanda reconditionarea pieselor sau executarea lor din nou sa se faca
numai dupa model. Odata cu inlocuirea schitei se completeaza si foaia de consta-
tare.
Foaia de constatare cuprinde denumirea piesei, natura defectului, modul de re-
zolvare, numarul schitei sau desenului, volumul de manopera si, eventual, costul
reparatiei.
Constatarea defectelor
In cadrul operatiei de sortare se constata starea pieselor ,abaterile lor fata de
desenele de executie si conditiile tehnice inscrise in acestea,precum si care e cauza
defectarii survenite.
Cauzele defectarii pieselor pot fi:
de exploatare;
de fabricatie;
de constructie (proiectare).
Defectele de exploatare sunt cele mai frecvente.
Defectele de fabricatie provin din cauza greselilor comise in timpul procesului
de productie sau in cursul reparatiilor efectuate. Cele mai frecvente cauze sunt
abaterile fata de dimensiunile, tolerantele sau conditiile tehnice prevazute in
desenele de executie, precum si la executie sau montaj.
Defectele de constructie pot apare ca urmare a unor greseli de proiectare.Daca
dimensiunile, calitatea materialului, tolerantele, tratamentul termic sunt stabilite
gresit, piesele se uzeaza prematur.
Piesele uzate vor fi sortate, la randul lor, dupa criteriile mentionate mai sus,
urmand ca fiecare grup sa fie studiat detaliat, spre a se lua masurile cele mai po-
trivite pentru reconditionarea lor si pentru a se inlatura, in viitor, repetarea defec-
tarii din aceleasi cauze.
La operatia de constatare a defectelor se mai tine seama si de urmatoarele
criterii. Suruburile,prezoanele si piulitele trebuie sa aiba filetul curat, fara urme de
strivire sau lovire. Aceste defecte se admit numai daca dispar prin refiletare.
Filetul nu trebuie sa fie rupt mai mult de 1,5 spire sau strivit pe o jumatate de spi-
26
EXAMEN ATESTAT

ra la 10 spire. Gaurile pentru sprinturi si stifturi nu trebuie sa fie astupate sau de-
formate. Fusurile arborilor si ale axelor trebuie sa aiba o forma cilindrica fara ur-
me de lovire si fara rizuri.
Canalele de pana trebuie sa fie curate, iar fetele laterale paralele.La rotile
dintate, dantura trebuie sa fie curata, fara urme de ciupire si fara fisuri. Se admit
numai defectele care, in timpul reparatiei, pot fi eliminate. Uzura dintilor nu
trebuie sa fie mai mare de 0,2 din modulul rotii.
Suprafetele imbinarilor conice si cilindrice trebuie sa fie curate ,iar genera-
toarele suprafetelor rectilinii. Suprafetele conice se considera bune daca la contro-
lul cu vopsea aceasta acopera din suprafata conului.
La lagarele de rostogolire corpurile si caile de rulare nu trebuie sa prezinte
ciupituri sau urme de coroziune. Lagarele de alunecare trebuie sa aibe cuzinetii
fara urme de gripare, iar daca acestia au captuseala din compozitie se controleaza
si aderenta prin ciocanire, cuzinetului in stare suspendata, sunetul emis trebuind
sa fie cristalin. Cuzinetul de care captuseala nu adera are un zgomot infundat. O
metoda precisa pentru verificarea aderarii compozitiei la cuzinet este controlul cu
ultrasunete.
8.3.TEHNOLOGIA DE REPARARE
A MASINII DE BROSAT
Pentru repararea masinii de brosat se intocmesc urmatoarele documente :
1.Actul de constatare care cuprinde :
a. determinarea utilajului;
b. numarul de inventar;
c. data efectuarii constatarii;
d. locul;
e. cuprinsul defectatiei (piese defecte ce necesita remedieri, piese defecte ce
necesita inlocuiri);
f. beneficiarul reparatiei si cine executa lucrarea.
2.Fisa tehnologica care se intocmeste in baza actului de constatare si in
care se evidentiaza :
a. denumirea utilajului;
b. comanda de executie a reparatiei;
c. denumirea operatiei ce se executa;
d. norma tehnica;
e. manopera in ore;
f. materiale in unitati de masura si cantitatea necesara;
g. alte date care stau la baza calculului de cost al reparatiei .

27
EXAMEN ATESTAT

Repararea principalelor subansambluri mecanice


ale masinii de brosat
Repararea mesei : masa se uzeaza in zona canalelor T deprindere a
pieselor.In majoritatea cazurilor,printr-o exploatare necorespunzatoare mesele se
prezinta cu nervurile din zona canalelor T rupte si cu suprafata pentru prin-
dere a pieselor cu diferite denivelari,provenite din aschiere, atunci cand lucratorii
scapa sculele pe masa masinii.
Repararea meselor uzate se face prin placare si comporta urmatoarele operatii:
frezarea si gaurirea mesei in zona uzata;
confectionarea ,prin frezare si gaurire ,a unei placi corespunzatoare
locasului frezat din zona uzata a mesei;
montarea placii prin suruburi pe masa uzata;
rectificarea suprafetei mesei.
Dupa repararea mesei se ajusteaza suprafetele de ghidare si repararea pieselor
mecanismului de ridicare a mesei.Suprafata de lucru a mesei trebuie sa fie perfect
plana.Se admit abateri intre 0,03 si 0,04 mm pe lungimea de 300 mm.
Repararea batiului : lucrarea consta in special in reparatia ghidajelor uzate
si lovite.Reparatia ghidajelor incepe prin curatirea cu razuitorul a rizurilor ex-
istente pe suprafetele lor.apoi masina unealta se aseaza perfect orizontal .Precizia
de instalare este de cel putin 0,04 mm pe lungimea de 1000 mm.marimea uzurii
ghidajelor se verifica cu rigla si cu calibrul de interstitii.Daca uzura este de 0,5 mm
sau mai are,corpul se raboteaza.Uzurile si rizurile locale (cu lungimea de pana la
20 mm) se repara prin incarcare cu aliaj de antifrictiune .Ghidajele cu uzura de
0,15-0,20 mm se rectifica si se razuiesc,pentru a garanta o abatere de 0,02-0,03 mm
pe lungimea de 1000 mm.
Repararea cutiilor de viteze si de avansuri : consta in repararea sau inlocui-
rea axelor,a bucselor ,a lagarelor de alunecare ,a rulmentilor,a rotilor dintate ,a
penelor,etc. ,care se uzeaza intimpul exploatarii masinii .Toate aceste piese se
repara prin procedee de reconditionare obisnuite.Fusurile arborilor se strunjesc si
se rectifica,sau se reconditioneaza prin cromare ,prin calarea pe ele a unor
bucse,precum si prin alte procedee.Bucsele uzate se inlocuiesc cu altele noi.
Repararea transmisiilor prin curele : Defectele frecvente care se pot consta-
ta la transmisiile prin curele sunt :incovoierea arborilor ,uzura fusurilor arbor-
ilor,uzura lagarelor ,uzura curelelor si a rotilor de curea.Repararea rotilor de curea
consta in rectificarea suprfetei de lucru a obezii,reconditionarea alezajelor bu-
tucului la dimensiunile corespunzatoare ajustajului prescris si reconditionarea
asamblarii prin pana a rotii si arborelui .
Repararea angrenajelor : se executa tinandu-se cont de natura si cauzele
uzurii,de materialele din care sunt confectionate rotile dintate si precizia asam-
blarii. Rotile de fonta cu dintii uzati in proportie de peste 20% se inlocuiesc.Rotile

28
EXAMEN ATESTAT

din otel cu dinti uzati in proportie de peste 30% se inlocuiesc.La rotile care au
modulul mai mic de 6 mm,nu se admite inlocuirea dintilor rupti ;la cele cu modu-
lul mai mare de 10 mm ,se admite inlocuirea a maximum trei dinti rupti,cu dinti
sudati si rectificati,sau cu dinti filetati;fusurile butucurilor se pot repara prin su-
dare.
Repararea cuplajelor :se realizeaza prin incarcarea cu sudura si prelucrarea
la dimensiunile initiale;piesele de legatura rigida sau elastica (bolturi,suruburi
,inele )se inlocuiesc cu piese noi.
Repararea ambreiajelor :consta in inlocuirea garniturilor de frictiune
,rectificarea placilor de presiune ,reconditionarea sau inlocuirea elementelor de
asamblare si reglarea ambreiajelor.

9.INTRETINEREA MASINILOR DE BROSAT


Una dintre operaiile de ntreinere este ungerea curent a mainii. Ea este
mijlocul cel mai eficace pentru reducerea uzrii premature, puterii consumate i
pentru meninerea preciziei n timpul lucrului. n fiecare zi, nainte de nceperea
lucrului, este indicat ca muncitorul s controleze nivelul din baia de ulei i s veri-
fice dac locaurile de ungere nu snt murdare, dac transmit cantitatea de ulei
necesar i dac ghidajele au pelicula de ulei corespunztoare. n general, ungerea
se execut pe baza schemei de ungere, ntocmit pentru fiecare main. Este nece-
sar s se respecte lubrifiantul prescris, precum i data de nlocuire.
Instalaiile de ungere trebuie s fie prevzute cu aparatur de controlat care
s permit urmrirea funcionrii n timpul lucrului precum i cu aparatur de
reglare a debitului de ulei necesar ungerii.
Pentru a se uura respectarea intervalelor de ungere prevzute n instruc-
iuni, locurile de ungere pe main snt marcate cu simboluri, astfel:
un semicerc indic dou ungeri pe schimb;
un cerc indic o singur ungere pe schimb;
un triunghi indic o singur ungere sptmanal;
un ptrat indic ungere lunar sau trimestrial.
Locurile de ungere snt vopsite n culori diferite corespunztoare unui anumit
lubrifiant.In timpul lucrului, operatorul trebuie s nu prseasc maina i s nu
lucreze cu scule uzate, ascuite sau montate necorespunztor.
La apariia celui mai mic defect, maina trebuie oprit imediat, analizat cu
minuiozitate i repus n lucru, numai dup ce s-a remediat defectul. Dup ter-
minarea lucrului, muncitorul trebuie s curee maina i s o lase in perfect
ordine. Maina se cur de achii cu o perie i apoi cu crpe. Ghidajele mesei se
terg cu o crp curat umezit n petrol lampant, apoi cu o crp uscat, dup
care ghidajele se ung cu ulei mineral curat.
29
EXAMEN ATESTAT

Ghidajele i curelele de transmisie trebuie verificate periodic i eventual re-


glate.
Cel puin o dat la 10 zile se verific starea conductoarelor electrice, iar period-
ic, motorul de antrenare.

9.1. NTREINEREA I REPARAREA INSTALAIILOR


HIDRAULICE
Const n:
controlul nivelului uleiului i urmrirea schimbrii acestuia Ia intervalele
prescrise n funcie de condiiile de lucru;
observarea meninerii temperaturilor i presiunilor de regim;
controlul zilnic al pierderilor, gradului de murdrire, uzur excesiv, racor-
duri i garnituri uzate;
semnalarea defectelor personalului de ntreinere.

ntreinerea instalaiilor hidraulice ale mainilor i utilajelor const n:


ntreinerea agentului hidraulic (lichidul de lucru);
ntreinerea elementelor componente ale instalaiei.
Agentul hidraulic (apa, uleiul mineral, lichide sintetice etc.) vehiculat n sis-
temele hidraulice ale mainilor i utilajelor, n cea mai mare parte, este depozitat
ntr-un rezervor sau bazin. Datorit frecrilor mecanice, variaiei presiunii,
schimbrii temperaturii etc.
Agentul de lucru este supus oxidrii, descompunerii, murdririi, aciuni care i
modific proprietile fizice i chimice, fcndu-l necorespunztor scopului su,
conducnd i la uzarea instalaiei hidraulice.
Rezervorul de ulei, mpreun cu filtrele instalaiei, au rolul de a contribui la
meninerea proprietilor agentului hidraulic, eliminnd particulele solide prin
decantare i filtrare i, asigurnd meninerea temperaturii acestuia n limitele ad-
misibile.
Decantarea se aplic lichidelor de lucru cu stocuri mari de lichid, cum sunt
uleiurile din circuitele de ungere prin recirculare la laminoare, compresoare, re-
ductoare de turaie de mare gabarit etc. Separarea contaminanilor, a cror den-
sitate relativ este mult difereniat de cea a uleiului, se face gravimetric. Pentru o
mai bun separare, decantoarele sunt compartimentate i se monteaz pe returul
uleiului spre rezervorul de lucru, timpul de staionare fiind cuprins ntre 10 i 30
min, iar temperatura de 70-80C.
Particulele ce nu pot li reinute din circuit prin decantare vor fi eliminate prin fil-
trare.
Filtrarea lichidelor de lucru este un procedeu utilizat pe scar larg, de-
oarece filtrele pot fi schimbate cu uurin fr, s afecteze sistemul de ulei.
30
EXAMEN ATESTAT

Elementele instalaiei hidraulice supuse mai des lucrrilor de ntreinere


sunt:
conductele, armturile, rezervoarele.
Conductele se degreseaz cu soluii alcaline calde, dup care se intro-
duce succesiv n bi cu acid clorhidric sau sulfuric cald (diluie 50%) ce
conine pasivizatori, bi cu ap pentru splare i neutralizare a ur-
melor de acizi. Protecia anticorosiv se asigur prin suflarea con-
ductelor cu abur, apoi, fr pauz, pulverizarea la interior a unor ulei-
uri aditivate anticorosiv i nchiderea la capete a conductelor.
Armturile trebuie degresate (prin splare) i, acolo unde sunt pete de
rugin, se va interveni cu perii de srm dup care se pulverizeaz
ulei aditivat anticorosiv.
Rezervoarele se cur prin sablare, frecare cu perii de srm apoi se
spal cu solveni (tricloretilen).
Dup montarea instalaiei hidraulice, este necesar splarea ntregului sis-
tem prin recircularea intens, a unui lot de ulei de splare, la temperatura de 65-
75C, fr circulaie n lagre sau alte dispozitive speciale. n timpul splrii, se
cur filtrele ori de cte ori se nfund i, acolo unde exist, se pune n funciune
separatorul centrifugal pentru ndeprtarea impuritilor existente n suspensie, n
fluid. Operaia de splare se consider ncheiat cnd la filtre sau la separatoarele
centrifugale nu se mai acumuleaz impuriti.
Dup splare, se evacueaz uleiul i se controleaz dac n instalaie exist
impuriti. Se introduce lotul de ulei de lucru, se recirculeaz i se filtreaz, dac
se consider c este necesar, dup care instalaia poate intra n funciune normal.
Mai mult de 50% din avariile acestor dispozitive apare datorit supranclzirilor,
impurificrilor i infiltraiilor de aer.

31
EXAMEN ATESTAT

9.2.DEFECTIUNI SI REMEDIERI ALE INSTALATIEI HIDRA-


ULICE
Defectiunea Consecinte Cauze Mod de remediere
Suprainclzire - scderea vascozitii ule- - ulei necorespunztor; - se schimb uleiul conform
a (la temperaturi iului; - nivelul uleiului este vascozitii indicate de con-
peste 1000C) - formarea de depuneri i sczut; structor;
aglomerri de acizi; - suprasarcina; - reglarea regulatorului in
- uzuri rapide ale cilindrilor; - suprapresiuni, vederea respectrii caracteris-
- deteriorarea garniturilor; demontri repetate; ticilor nominale;
- blocarea comenzilor i a - pierderi interioare la - inlocuirea garniturilor;
supapelor de siguran; pomp; - se controleaz viteza de
- miros urat al uleiului; - obturarea fluxului de funcionare a diverselor organe
- uleiul ii inchide culoarea i ulei datorit avariilor la cu comand hidraulic i even-
se constat o scdere de pre- tubulatur; tual inlocuirea pompei;
siune. - rcire insuficient, - inlocuirea tubului avariat;
reglarea defectuoas a - se imbuntete circulaia
supapei de siguran. aerului i se cur punctele
inclzite;
- se rectific i se regleaz
supapele.
Impurificri - se accelereaz oxidarea - montarea unor piese ne- - curirea intregului circuit
uleiului; curate in utilaj; hidraulic i repunerea lui in
- ptrunderea particulelor - montarea in utilaj a unor funciune;
in aerisiri i garnituri; piese cu impuriti. - se inlocuiete i se cur
- aciuni abrazive. filtrele, rezervorul de ulei i
accesoriile;
- dup ce utilajul a fcut trei
cicluri in gol se descarc uleiul
de splare, se cur filtrele i se
alimenteaz cu ulei hidraulic
proaspt.
Infiltraii de aer - apariia spumei in sistem; - garnituri necorespun- - se descoper locurile pe
- accelerarea oxidrii ulei- ztoare; unde ptrunde aer, scurgand
ului. - inveliul filtrului absoarbe uleiul pe racord i ascultand
ulei; modificarea zgomotului;
- absorbirea de aer de la - evile de aspiraie i refulare la
pomp. rezervor se va plasa cat mai jos
sub nivelul uleiului.

9.3.INTRETINEREA SI REPARAREA ECHIPAMENTULUI


ELECTRIC
Un rol deosebit de important in buna funcionare a mainilor, utilajelor i
instalaiilor la parametrii optimi il are i intreinerea corect a echipamentului
electric. Acesta trebuie ferit de ptrunderea apei i a prafului. Periodic, mainile
electrice se vor curi de praf i mizerie pentru a impiedica scurtcircuitarea lor.
Motoarele i generatoarele electrice se verific de cel puin dou ori pe an.
Pentru a determina necesitatea de intreinere i reparare a mainilor electrice este
necesar s se cerceteze dac maina produce zgomote i vibraii.
32
EXAMEN ATESTAT

Principalele surse de zgomot pot fi:


lagrele: locul arborelui este mare; rulment montat greit sau uzat;
ventilatoarele: plasele de intrare turtite sau astupate parial;
canalele radiale de ventilaie: nedegajate suficient, aezate unele in faa
celorlalte;
periile sau miezurile de fier ale statorului sau rotorului: colectoare
Principalele surse de vibraii pot fi:
lagrele: uzuri mari;
rotorul: dezechilibrarea rotorului;
mecanismul de transmisie: inele slbite;
fundaia: fixarea slab pe fundaie sau in glisiere.
In cadrul sistemului de reparaii preventiv-planificate, se prevd pentru mo-
toarele electrice urmtoarele activiti:
1. revizie tehnic;
2. reparaie curent;
3. reparaie capital.
In cadrul reviziilor tehnice, la motoarele electrice, se execut urmtoarele
operaii:
splarea, curirea i tergerea prilor exterioare;
splarea pieselor provenite de Ia mecanismele demontate i reme-
dierea defectelor de suprafa;
inlocuirea pieselor uzate;
verificarea i repararea dispozitivelor de ungere;
schimbarea lubrifiantului;
ungerea elementelor ce formeaz ajustaje;
vopsirea parial.

33
EXAMEN ATESTAT

10.NORME DE SECURITATEA MUNCII LA IN-


TRETINEREA SI REPARAREA MASINILOR DE
BROSAT
10.1.NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA
BROSARE
In general, msurile de tehnic a securitii muncii snt aceleai pentru toate
tipurile de maini-unelte. Muncitorul trebuie s cunoasc funcionarea mainii i
s asigure fixarea corespunztoare a tuturor elementelor ce particip n procesul
de achiere (cuit, dispozitiv, pies etc).
Maina se pornete numai dac exist certitudinea c totul este n siguran.
Este necesar urmrirea cu atenie a lucrului, pentru a se evita accidente, ca:
pornirea suportului porlcuit i deci ruperea cuitului, ceea ce conduce la prinder-
ea minii pe axa de lucru a cuitului n cursa activ (caz frecvent al neateniei) etc.
De aceea, se recomand montarea ecranelor ce permit vizibilitatea n timpul lu-
crului.
Comenzile mainii i reglarea curselor snt interzise n timp ce maina
funcioneaz. Nerespectarea acestei prescripii duce la: ruperea danturii pin-
ioanelor, blocarea diferitelor subansambluri, ruperea sculei, lovirea muncitorului
etc.
Pentru evitarea accidentelor de munc ce pot aprea n timpul exploatrii
mainilor de broat se iau o serie de msuri speciale de prevenire, cum snt:
avertizarea persoanelor ce trec prin preajma mainii asupra pericolului pe care-1
prezint masa n micare i chiar ngrdirea spaiului n care se execut cursele
mesei; ngrdirea spaiului n care snt amplasate motoarele electrice de acionare
a mainii de rabotat, pentru a se preveni accidentele prin electrocutare.

10.2.NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA IN-


TRETINEREA SI REPARAREA MASINILOR DE BROSARE
In atelierele de reparare a utilajelor se desfasoara o activitate complexa dato-
rita carui fapt si normele de tehnica a securitatii munci sunt diverse in functie de
locurile de munca .
Se vor respecta normele de tehnica a securitatii muncii si normele de preve-
nire si stingere a incendiilor specifice lucrarilor de: lacatuserie, prelucrare a met-
alelor la rece cu ajutorul masinilor-unelte, sudare si taiere cu gaze si arc electric
precum si urmatoarele norme specifice reparatiilor:
34
EXAMEN ATESTAT

la demontarea, repararea si montarea utilajelor, echipa va lucra sub conduc-


erea unui maistru sau sef de echipa;
uneltele si dispozitivele de ridicat (vinciuri, macarale, poduri rulante
etc.)utilizate de echipa de reparatii trebuie sa fie in buna stare;
inainte de inceperea lucrarilor de intretinere sau reparatii la un utilaj,
maistrul sau seful de echipa se va asigura ca masina respectiva sa nu poata
fi pusa accidental in miscare, iar pentru orice eventualitate pe intrerupatorul
electric principal se va pune o tabla indicatoare cu inscriptia: NU CUPLA-
TI, SE LUCREAZA
la masinile prevazute cu anumite ansambluri care pot aluneca pe ghidaje
verticale trebuie luate masuri de sprijinire a acestora;
dupa terminarea reparatiilor, masina nu va fi pusa in stare de functiune
inainte de montarea tuturor dispozitivelor de protectie;
inainte de punerea in functiune se va controla daca sculele folosite la
reparatie au fost inlaturate de pe masina;
darea masinii in functiune nu se va face decat dupa executarea receptiei;
in incaperile in care se spala si degreseaza piesele cu lichide inflamabile este
interzis fumatul sau accesul cu foc deschis;
la degresarea pieselor cu solventi organici, care sunt toxici si inflamabili, se
vor folosi bai cu capace de inchidere si se vor lua masuri de prevenire si
stingere a incendiilor;
soda caustica se va introduce in baile de degresare cu cosuri de sita;
piesele se vor introduce si scoate in baile de degresare electronica numai
dupa intreruperea curentului electric care alimenteaza baia;
la acoperiri galvanice muncitorii isi vor unge mainile si narile cu o alifie pro-
tectoare pentru a prevenii actiunea vatamatoare a vaporilor diferitilor com-
pusi chimici si vor purta tot echipamentul prevazut de normele de protectia
muncii;
nu este permis lucrul in pozitie aplecata deasupra baii
cand nu se lucreaza , baile vor fi acoperite cu un capac , pentru a impiedica
evaporarea electrolitului;
in incinta atelierelor de galvanizare se interzice introdurea si cunsumarea al-
imentelor precum si fumatului.

35
EXAMEN ATESTAT

11.BIBLIOGRAFIE

1.Masini, utilaje si instalatii din industria constructiilor de masini


N.Huzum, G Rantz
Editura Didactica si Pedagogica 1979

2.Intretinerea tehnica a utilajelor


http://www.scribd.com

3.Masini-unelte si prelucrari prin aschiere


http://www.regielive.ro

4.Imagini
http://www.google.com

5.Prelucrari mecanice prin aschiere


http://www.scribd.com
6.Utilaje si echipamente pentru prelucrari mecanice
http://www.scribd.com
7.Lucrari de intretinere si reparatii
http://tvet.ro

36
EXAMEN ATESTAT

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU


OLTENIA

Nr. ______ din _________

PROIECT
pentru

EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENELOR PROFESIONALE
PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI
DE CALIFICARE PROFESIONAL
NIVEL III

Calificarea: TEHNICIAN MECANIC PENTRU NTREINERE I


REPARAII

Tema:
MAINI DE FREZAT PLAN.
NTREINERE I REPARARE

NDRUMTOR:

Elev:
Clasa:

2013

1
EXAMEN ATESTAT

2.CUPRINS
1.Tema proiectului 1

2.Cuprins 2

3.Argument 3

4.Prelucrarea prin frezare 6

4.1.Generalitati 6

5.Masini de frezat 9

5.1.Clasificarea masinilor de frezat 9

6.Tipuri de freze 10

7.Masini de frezat plan 12

8.Tehnologii generale aplicate 16

8.1.Sisteme de reparatii 16

8.2.Categorii de lucrari de intretinere si reparatii 16

8.3.Lista lucrarilor pe categorii de reparatii specifice 20

9.Intretinerea si repararea masinilor de frezat plan 22

9.1.Importanta si sarcinile repararii utilajului 22

9.2. Procesul tehnologic de reparare 23

9.3.Tehnologia de reparat a masinii de frezat plan 28

10.Norme de tehnica securitatii muncii 30

10.1.Norme de tehnica securitatii muncii la prelucrarea

prin frezare 30

10.2. Norme de tehnica securitatii muncii la intretinere 31

11.Bibliografie 32

12.Anexe 33

2
EXAMEN ATESTAT

3.ARGUMENT
Absolvenii noului sistem de formare profesional, dobndesc abiliti, cu-
notine, deprinderi dezvoltand si o serie de abiliti cheie transferabile, cu scopul de
a sprijini procesul de nvare continu, prin posibilitatea unei reconversii
profesoinale flexibile catre meserii inrudite.
Fiecare dintre calificrile profesionale naionale necesit uniti de
competen cheie i uniti de competen profesionale. Competenele profesionale
sunt grupate n uniti de competen generale i specializate.
Cererea pieei i necesitatea formrii profesionale la nivel european au
reprezentat motivele eseniale pentru includerea abilitilor cheie n cadrul
Standardelor de Pregtire Profesional ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie s li se ofere
posibilitatea de a dobndi acele competene de baz care sunt importante pe piaa
muncii.
Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute astfel
nct s dezvolte abiliti de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de
munc, pentru asumarea rolului n societate ca persoane responsabile, care se
instruiesc pe tot parcursul vieii. Aceste cerine, necesare unei viei adaptate la
exigenele societii contemporane, au fost ncorporate n abilitile cheie
Fiecare nivel parcurs n domeniul Tehnic, implic dobndirea unor abiliti,
cunotine i deprinderi care permit absolvenilor fie s se angajeze, fie s-i continue
pregtirea la un nivel superior.
Pregtirea forei de munc calificate n conformitate cu standardele europene
presupune desfurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare i eval-
uare, centrate pe elev.
Noii angajai vor putea desfura sarcini non-rutiniere care implic
colaborarea n cadrul unei echipe.
Prin unitile de competene specializate din cadrul Curriculum-ului specific
nivelul 3 de calificare, elevul este solicitat n multe activiti practice care i stimu-
leaz i creativitatea. Orice activitate creativ va duce la o lrgire semnificativ a ex-
perienei i la aplicarea contient a cunotinelor dobndite.

Lucrarea de atestat MASINI DE FREZAT PLAN.INTRETINERE SI REPARA-


RE implica elevul in atingerea Standardelor de Pregatire Profesionala specifice
pregatirii sale in domeniul tehnic.
In timpul functionarii masinilor, utilajelor si instalatiilor are loc o uzare
nentrerupta a suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de masini din componen-
3
EXAMEN ATESTAT

ta acestora.Din aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari, forma, di-
mensiunile, precum si starea suprafetelor. La o anumita valoare a acestor modificari
apare o inrautatire brusca a insusirilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale
intregii masini-unelte, fapt care determina necesitatea raparatiei.
Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, uitlajelor si instalatiilor
necesita cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un numeros
personal muncitor cu inalta calificare. Depistarea din timp si eliminarea cauzelor care
provoaca iesirea prematura din uz a organelor de masini au rezultate economice im-
portante:
micsoreaza opririle neproductive ;
maresc perioada dintre reparatii ;
reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi timp, pen-
tru alte lucrari, un mare numar de muncitori calificati.
Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor si
instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in unitatea de
timp si caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si chimice ale stra-
turilor superficiale ale metalului din acre sunt confectionate piesele, de viteza relati-
va de deplasare a suprafetelor acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum si
de unii factori externi, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea
prelucrarii suprafetelor respective.
Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se produce
atit in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si din ca-
uza asa-zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza coroziunii sau
din alte cauze.
In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative, suprafetele
se distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este caracteristic pentru
imbinarile cu pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme etc.In
cazul miscarii de rotatie , sau rectilinii alternative , distrugerea suprafetelor are loc
mai ales datorita uzarii si strivirii.
In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utilaje si
instalatii: lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune si ale franelor,
suruburile conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele etc.
Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz atit datori-
ta cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructive sau a repararii
defectuoase.
Asemenea defecte sunt:
alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund
conditiilor de exploatare a pieselor;
alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale pieselor;
utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor;
datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in frecare;
alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe
suprafete de frecare;
4
EXAMEN ATESTAT

rezistenta si rigiditatea insuficienta a pieselor si montarea sau reglarea inco-


recta a masinii,utilajului sau instalatiei.
Exploatarea corecta a masinilor ,utilajelor si instalatiilor in bune conditii maresc
considerabil durata de serviciu.
Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea sistemelor de
siguranta , de blocare si a limitatoarelor. Cresterea duratei de serviciu a pieselor
masinilor, uilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin perfectionarea metodelor de
reparare, marirea rezistentei la uzarea pieselor, controlul uzarii principalelor
imbinari, modernizarea subansamblurilor, mecanismelor etc..
Obtinerea unei productii de buna calitate este conditia obligatorie pentru stabi-
lirea marimii uzarii limita a organelor componente, ale masinilor ,utilajelor si
instalatiilor.
Aceasta se refera in primul rind la piesele principale ca:batiuri,mese,arbori
principali, etc., de care depind precizia si calitatea executiei.
In cazul masinilor-unelte, precizia de functionare depinde de precizia pozitiei si
directiei deplasarii pieselor si a subansamblurilor in raport cu ghidajele batiuri-
lor.reducerea preciziei geometrice a batiurilor, ca urmare a uzarii, inrautateste brusc
caracteristicile de exploatare ale masinilor-unelte.

Elaborarea lucrarii de atestat a permis atingerea unor unitati de competenta :


1. Comunicare si iteratie.
2. Asigurarea calitatii.
3. Igiena si securitatea muncii.
4. Lucrul in echipa.
5. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei

5
EXAMEN ATESTAT

4.PRELUCRAREA PRIN FREZARE


4.1.GENERALITATI
DEFINITIE:
Frezarea este operaia de prelucrare mecanic prin achiere pe maini-unelte de
fre-zat, cu scule numite freze.
Freza este o scul achietoare cu mai multe tiuri, pentru prelucrarea su-
prafeelor plane i profilate, a canalelor de diferite forme etc.

Fig.4.1.Procesul de prelucrare prin frezare


n cazul frezrii, micarea principal de achiere este executat de scul, iar
micarea de avans de piesa de prelucrat (mai rar de scul).
Regimul de achiere la frezare este caracterizat de:
1. adncimea de achiere(t);
2. avansul de achiere(s);
3. viteza de achiere(v).
Adncimea de achiere este stabilit n funcie de mrimea adaosului de prelucra-
re i numrul de treceri adoptat. La frezare se urmrete ca ntregul adaos de prelu-
crare s fie nlturat ntr-o singur trecere. Dac condiiile de precizie i calitate a su-
prafeei sunt ridicate, adaosul de prelucrare se ndeprteaz n dou faze: frezare de
degroare i frezare de finisare.

6
EXAMEN ATESTAT

Fig.4.2.Miscarile necesare in procesul de aschiere


Micarea principal de achiere se realizeaz cu viteza de achiere v. Mrimea
vitezei de achiere se poate determina cu ajutorul unor relaii experimentale sau se
alege din normative n funcie de:
schema de lucru adoptat;
natura i materialul sculei;
materialul de prelucrat .

Ea se exprim n [m/min].
Pe baza vitezei de achiere calculate, se determin turaia la arborele principal al
mainii cu relaia:

[rot/min]

unde:
v-viteza de achiere;
D-diametrul sculei achietoare.
Micarea de avans(s) presupune o deplasare ntre scul i pies.
Viteza de avans se determin din relaia :

[mm/rot]

unde:
s-avansul de lucru;
z-numrul de dini;
7
EXAMEN ATESTAT

sd-avansul pe dinte;
w-viteza de achiere.
Este preferabil s se lucreze cu avansuri ct mai mari, deoarece n acest fel se
asigur o productivitate ridicat. Avansul pe dinte ales se verific funcie de re-
zistena mecanismului de avans al mainii de frezat i funcie de rigiditatea dornului
port-frez.
Avansul pe dinte (sd), ca dimensiune a seciunii transversale a stratului de
achiere, este distana dintre dou suprafee de achiere consecutive, generate de doi
dini alturai, msurat n direcia avansului de frezare.

4.2.METODE DE FREZARE
Prelucrarea prin frezare poate fi realizat n contra avansului (B) sau n sensul
avansului (A).

Fig.4.3.Metode de frezare
La frezarea n sens contrar avansului:
angajarea dintelui se face de la grosime mic de achiere, ceea ce face ca o-
curile s fie mai mici;
jocul dintre flancurile filetului urubului conductor i piuliei din lanul cine-
matic al micrii de avans este preluat de componenta orizontal FH , care este
ndreptat n sens contrar avansului, n felul acesta fiind excluse vibraiile pe
orizontal;

componenta vertical FV , fiind ndreptat n sus, tinde s ridice semifabricatul


de pe masa mainii, putnd provoca n acest fel vibraii pe vertical, care influ-
eneaz negativ calitatea suprafeei prelucrate ;

8
EXAMEN ATESTAT

uzura sculei este mai puin intens ca urmare a faptului c tiurile lucreaz
totdeauna pe suprafaa prelucrat a piesei, nu ca n cazul frezrii n sensul
avansului, la care dintele ia contact de fiecare dat cu suprafaa de prelucrat,
care poate avea pe ea oxizi, impuriti sau crust dur
La frezarea n sensul avansului :
achia este atacat de ti n partea sa cea mai groas, fora de achiere la an-
gajare fiind maxim, deci, prelucrarea este nsoit de ocuri;
componenta vertical FV apas semifabricatul pa masa mainii, eliminnd posi-
bilitatea apariiei vibraiilor pe vertical, n schimb masa fiind mai ncrcat,
trebuie s fie bine susinut n consol;
componenta orizontal FH este dirijat, n acest caz, n sensul avansului i tinde
s trag materialul sub scul ; ea nu mai poate prelua jocul din cupla cinematic
urub-piuli, motiv pentru care pot s apar vibraii n plan orizontal;
frezarea n sensul avansului se aplic mai ales la operaiile de finisare sau de
frezare rapid.

5.MASINI DE FREZAT
5.1.CLASIFICAREA MASINILOR DE FREZAT
Maini-unelte de frezat
n funcie de construcia i de destinaia lor, mainile-unelte de frezat pot fi:
universale;
verticale;
orizontale;
speciale (longitudinale, pentru frezat filet, roi dinate etc).

Fig.5.1.Masina de frezat universala Fig.5.2.Masina de frezat verticala


9
EXAMEN ATESTAT

Fig.5.3.Masina de frezat universala de sculerie

Fig.5.4.Masini de frezat plan

6.TIPURI DE FREZE
La o frez se deosebesc dinii achietori i corpul. Din punct de vedere con-
structiv, frezele pot fi executate dintr-o bucat (n acest caz se numesc freze mo-
nobloc) sau asamblate (n acest caz se numesc freze cu dini montai).

10
EXAMEN ATESTAT

Fig.6.1.Freza monobloc Fig.6.2.Freza cu dinti montati


Frezele cilindrice se folosesc pentru prelucrarea suprafeelor plane pe mai-
nile de frezat orizontale. Ele pot avea dini drepi sau nclinai . Cele cu dini nclinai
lucreaz n condiii mai bune, deoarece achierea decurge mai linitit. Pentru di-
mensiuni mari de freze, construcia acestora poate fi realizat cu dini asamblai.
Aceast soluie permite construirea corpului din oel de construcie, iar dinii a-
chietori, din oel rapid (HSS) sau plcue din carburi metalice, ceea ce reduce sim-
itor costul sculei.

1.Frez deget
2.Frez cilindric cu dini
elicoidali
3.Frez modul disc
4.Frez deget
5.Frez cilindro-frontal
6.Frez disc
7.Frez disc
8.Frez pentru canale
(coad de rndunic)
9.Frez deget pentru profilare
10.Frez pentru canale
n T
11.Frez conic
12.Frez pentru canale
13.Frez deget

Fig.6.3.Tipuri de freze

11
EXAMEN ATESTAT

7.MASINI DE FREZAT PLAN


Maina de frezat longitudinal
Pentru prelucrarea unor piese mari, la producia n serie i n mas, se utili-
zeaz maini de frezat longitudinale, prevzute cu mai multe capete de frezat, ca-re
asigur o productivitate foarte mare prin prelucrarea simultan a mai multor su-
prafee. Aceste maini mai poart i denumirea de maini de frezat portal.

Fig.7.1.Masina de frezat longitudinala


n figura 7.1. este reprezentat maina de frezat longitudinal. Piesele de prelu-
crat se fixeaz pe masa 2, care execut micarea de avans longitudinal de-a lungul
ghidajelor de la batiul 1. Sculele sunt fixate n capetele de frezat 5 i execut micarea
principal de achiere. Pentru executarea prelucrrilor pe maina de frezat portal
(longitudinal) este nevoie de o micare de avans de potrivire, n funcie de poziia
suprafeelor ce se prelucreaz. Aceast micare este executat de scula achietoare,
prin capul de frezat respectiv, care poate executa o micare de avans de-a lungul
ghidajelor verticale sau de-a lungul ghidajelor ale traversei 6. La unele maini de fre-
zat longitudinale, capetele de frezat se pot nclina putndu-se prelucra astfel piese cu
suprafee nclinate.
Pe batiu sunt prevzute ghidajele verticale pe care se deplaseaz masa ver-
tical . Aceast mas are diferite canale, pe care se pot monta diferite dispozitive i
accesorii, cum este, n cazul de fa, masa orizontal . La partea superioar a batiului

12
EXAMEN ATESTAT

sunt ghidajele orizontale pe care se poate deplasa sau bloca n poziia necesar capul
de frezat , mpreun cu arborele principal .
Micrile executate de aceast main-unealt snt urmtoarele:
1. micarea principal de achiere care este micarea de rotaie a arborelui ;
2. micarea de apropiere II a capului de frezat se blocheaz apoi pe ghidaje;
3. micarea de ridicare i coborre IV a mesei mainii;
4. micarea de avans longitunal III, efectuat de masa .

Micrile de avans ale mesei , pe orizontal i pe vertical, pot fi executate manual i


automat. Celelalte micri de potrivire se execut manual.

Fig.7.2.Masina de frezat longitudinala tip portal


Acest tip de main-unealt este destinat prelucrrii suprafeelor plane, orizon-
tale, verticale sau nclinate, la piese de dimensiuni mari avnd o dimensiune domi-
nant (lungimea) spre exemplu ghidajele de pe batiurile mainilor-unelte. Masa de
lucru execut o singur micare de avans, longitudinal (de unde i denumirea
mainii), fiind total rezemat pe ghidajele batiului, pe toat lungimea cursei.

13
EXAMEN ATESTAT

Rigiditatea maxim a sistemului tehnologic, asigurat de aceast construcie


specific, permite aplicarea unor regimuri intense de lucru concomitent cu obinerea
unei caliti superioare a suprafeelor prelucrate.
Prin echiparea mainii cu mai multe capete de frezat i utilizarea simultan a aces-
tora se asigur o productivitate ridicat; de asemenea, suprafeele prelucrate n acest
mod, la aceeai prindere a piesei pe masa mainii, ndeplinesc mai bine condiiile de
precizie n ceea ce privete poziia relativ dintre ele fa de cazul n care prelucrarea
s-ar face n mod obinuit, din mai multe prinderi succesive.
Pentru a satisface diferitele necesiti practice, s-au conceput mai multe variante
constructive ale mainii de frezat longitudinal.
Dintre acestea, n figura 7.2. este prezentat maina de frezat longitudinal de
tip portal, cu doi montani echipat cu patru capete de frezat (dou orizontale i dou
verticale).
Masa de lucru 3 se deplaseaz pe ghidajele batiului 1, n micarea de avans
longitudinal II.
Pentru asigurarea rigiditii sistemului tehnologic, oricare ar fi poziia
de lucru, lungimea batiului este dubl fa de lungimea mesei de lucru. Pe ghidajele
montanilor 2 se deplaseaz cele dou capete de frezat orizontale, 4 i traversa mo-
bil V, prin micrile de poziionare III, respectiv VI.
Capetele de frezat verticale 6 execut micarea de avans poziionare IV pe
ghidajele traversei i micarea de poziionare unghiular VII, aceasta din urm
permind prelucrarea suprafeelor nclinate. Pinolele 8 ale arborilor principali 9
permit executarea micrilor de poziionare V, pentru stabilirea distanei dintre su-
prafeele prelucrate sau pentru ptrunderea sculelor la adncimea de achiere dorit.
Batiul mainii, mpreun cu montanii i cu traversa de rigidizare 7, formeaz un ca-
dru nchis i rigid.
Fiecare cap de frezat reprezint o unitate cinematic independent, cu
reglarea turaiei arborelui principal prin cutie de viteze. Sistemul cinematic al
micrilor de avans este prevzut cu mai multe ramificaii, pentru mas i pentru
fiecare cap de frezat. Mecanismele respective sunt amplasate n batiul mainii i
n carcasele solidare cu traversa mobil.
Lanul cinematic al micrii de avans longitudinal conine motorul de acionare
M5, cutia de avansuri CA, cutia de distribuie CD1 i un mecanism melc cremalier
melcat pentru transformarea micrii de rotaie n micare de translaie.
Lanurile cinematice pentru avansul capetelor de frezat orizontale sunt deri-
vate din cutia de distribuie CD2. O cutie de distribuie cuprinde mecanisme
de inversare i cuplaje pentru nchiderea lanurilor cinematice aferente.
Lanurile cinematice pentru avansul i poziionarea capetelor de frezat verticale in-
clud bara de avansuri BA, cutia de distribuie CD (dispus pe traversa mobil) i me-
canismele de transformare cu urub conductor.
Lanul cinematic pentru deplasarea rapid a traversei mobile conine motorul M, re-
ductorul RED i dou uruburi conductoare cu rotire sincronizat.
Dup efectuarea poziionrii, traversa este blocat pe ghidajele montanilor.
14
EXAMEN ATESTAT

Masina de frezat plan


La aceste maini, prin simplificarea sistemului de elemente suprapuse pentru
fixarea piesei de prelucrat, se obine creterea rigiditii fa de cazul mainilor de
frezat cu consol. n aceste condiii, se pot aplica regimuri de achiere mai intense,
dar se mbuntete i calitatea suprafeelor prelucrate.
Deaceea se utilizeaz pentru prelucrarea suprafeelor plane sau profilate, la
producia de serie.
Mainile de frezat plan se clasific dup numrul micrilor executate de pies i
dup poziia capului de frezat (orizontale, verticale). Exist i variante constructive
cu dou sau trei capete de frezat, asemntoare cu mainile de frezat longitudinal (ce
vor fi prezentate n paragraful urmtor).
n figura 7.3. se prezint schema cinematic de principiu a unei maini verticale
de frezat plan, avnd masa deplasabil pe dou direcii perpendiculare, n plan ori-
zontal (micrile II i III); celelalte micri de generare sunt:
I micarea principal (rotaia sculei achietoare) i IV micare de avans
vertical efectuat de ctre capul de frezat. Micarea V este utilizat la poziionarea
pinolei port-scul pentru stabilirea adncimii de achiere.
Principalele pri componente ale mainii sunt: 1 batiu; 2 montant;
3 cap de frezat; 4 arbore principal; 5 mas de lucru; 6 sanie transversal.
Pentru realizarea cu vitez sporit a micrilor de poziionare, micarea de rotaie
furnizat de M3 se nsumeaz prin intermediul unui mecanism diferenial DIF cu
micarea de rotaie furnizat de M2 i reglat prin cutia de avansuri CA (micarea de
avans).

Fig.7.3.Masina de frezat plan.Schema cinematica

15
EXAMEN ATESTAT

8.TEHNOLOGII GENERALE APLICATE


8.1.SISTEME DE REPARATII
Repararea masinilor,utilajelor si instalatiilor se poate realiza prin mai multe
sisteme , principalele fiind urmatoarele :
Sistemul de reparatii executate dupa necesitate dupa acest sistem ,masina se
repara atunci cand nu mai poate fi mentinuta in expoatare,deci neplanificat si
numai din cauza uzarii avansate a pieselor.
Sistemul de reparatii pe baza de constatari-este sistemul prin care cu ocazia
unei revizii executate la un utilaj se stabileste si termenul la care se face revizia
urmatoare ,precum si volumul reparatiei,pregatindu-se piesele de schimb si materi-
alele necesare.Volumul si termenele reparatiei depind de starea masinii.
Sistemul de reparatii cu planificare rigida-prevede scoaterea obligatorie a mas-
inii din functiune,pentru executarea reparatiilor,la anumite perioade sta-
bilite,independent de starea tehnica a lor,precum si repararea sau inlocuirea
pieselor si organelor componente la termenele stabilite.
Sistemul preventiv de reparatii periodice planificate-se bazeaza pe determina-
rea cat mai exacta a variatiei uzarilor in timp,la toate organele,piesele si ele-
mentele masinilor.
Pe baza acestor uzari in raport cu limitele admise pentru fiecare organ,piesa sau
element in parte se determina duratele de functionare corespunzatoare intre doua
reparatii,exprimate in numar de ore de functionare.acestedurate de functionare sunt
folosite pentru stabilirea termenelor la care masina va fi scoasa din serviciu pentru
reparatii (structura ciclurilor de reparatii) .
Avantajele principale ale acestui sistem constau in evitarea iesirii neprevazute a
masinii din functiune si in posibilitatea unei mai bune organizari si pregatiri a
reparatiei si a planificarii lucrarilor de reparatie pentru orice termen.
Acest sistem prevede lucrari de intretinere si reparatii

8.2.CATEGORII DE LUCRARI DE INTRETINERE SI REPARATII


Potrivit normativelor tehnice de intretinere si reparare a utilajelor folosite in indus-
tria constructoare de masini ,intr-un ciclu de reparatii se cuprind ca lucrari de baza :
a)Revizii tehnice
b)Reparatii curente
c)Reparatia capitala
a)Revizia tehnica - Rt - reprezinta ansamblul de operatii care se executa
inaintea unei reparatii planificate ,in scopul determinarii starii tehnice a utilajului si a
principalelor lucrari de reparatii care trebuie efectuate cu ocazia acesteia.
Lista de lucrari de reparatii ce se executa cu prilejul reviziilor tehnice
1. Determinarea elementelor cu uzuri avansate;
2. Executarea reglajelor la toate organele prevazute cu elemente care sa permita
eliminarea jocurilor;
16
EXAMEN ATESTAT

3. Verificarea organelor de comanda si a dispozitivelor de protectie;


4. Verificarea instalatiei de racire si ungere;
5. Remedierea defectiunilor (care nu necesita consum mare de manopera);
6. Verificarea parametrilor de lucru ai masinii;
7. Verificarea instalatiei electrice;
8. Inlocuirea pieselor uzate ce nu prezinta garantii in functiune.
Reviziile tehnice se executa cand masinile sunt oprite din functiune,in timpul
zilelor de sambata,duminica si a sarbatorilor legale.
b)Reparatia curenta-Rc-reprezinta ansamblul de operatii care se executa pe-
riodic potrivit prevederilor de plan,in vederea inlaturarii uzurii materiale sau a unor
deteriorari locale prin repararea ,reconditionarea sau inlocuirea unor piese
componente sau subansambluri uzate.Reparatia curenta poate fi de gradul I sau de
gradul II ,in functie de marimea intervalului de timp de functionare intre reparatii ,de
importanta lucrarilor executate si valoarea pieselor si a subansamblurilor reparate
,reconditionate sau inlocuite.
Lista de lucrari ce se executa cu prilejul reparatiilor curente de gradul I :
1. Deconectarea masinii de la retea;
2. Demontarea partiala a masinii;
3. Curatarea,spalarea pieselor demontate,curatarea ansamblelor ramase pe masina;
4. Sortarea pieselor pe categorii (intocmirea constatarii );
5. Curatarea ghidajelor de rizuri si lovituri;
6. Verificarea si repararea sistemului de actionare hidraulic;
7. Verificarea si repararea instalatiei de ungere
8. Verificarea si repararea dispozitivelor de protectie;
9 Montarea masinii,efectuarea reglajelor;
10.Probarea,remedierea defectiunilor,verificarea preciziei masinii;
11.Reconditionarea pieselor uzate (inclusive ghidaje );
12.Confectionarea de piese noi;
13.Transportarea pieselor de la,respectiv la,masina care se repara;
14.Verificarea inca o data a deconectarii masinii de la retea,verificarea instalatiei si
tabloului electric;
15.Inlocuirea conductorilor,contactelor sau aparatelor uzate;
16.Curatirea,verificarea motoarelor electrice.

Lista de lucrari ce se executa cu prilejul reparatiilor curente de gradul II


1.Verificarea preciziei masinii pentru stabilirea gradului de uzura;
2.Demontarea partiala a masinii ( la locul functionarii);
3.Demontarea subansamblelor in atelierul de reparatii;
4.Curatirea,spalarea pieselor subansamblelor in atelierul de reparatii;
5.Sortarea pieselor pe categorii (intocmirea constatarii);
6.Repararea sistemului de racire si ungere;
7.Repararea sistemului de actionare hidraulic;
8.Repararea dispozitivelor de protectie;
17
EXAMEN ATESTAT

9.Montarea subansamblelor reparate si montarea generala a masinii;


10.Reglarea,probarea functionarii masinii,remedierea defectiunilor;
11.Verificarea preciziei masinii conform normelor;
12.Vopsirea masinii;
13.Reconditionarea pieselor uzate (inclusive ghidaje );
14.Reconditionarea ghidajelor;
15.Confectionarea de piese noi;
16.Transportarea subansamblelor de la,respectiv la,locul de functionare al masinii;
17.Verificarea inca o data a faptului daca masina este deconectata de la retea si
demontarea partiala a instalatiei si a tabloului electric;
18.Repararea motoarelor electrice;
19.Inlocuirea aparaturii electrice deteriorate (intrerupatoare,elemente de
siguranta,butoane de comanda );
20.Inlocuirea conductorilor uzati;
21.Repararea lampii de iluminat;
22.Montarea echipamentului electric al masinii,probe ,remedieri;
23.Confectionarea diferitelor piese necesare echipamentului electric.

c)Reparatia capitala -Rk- reprezinta categoria de interventie care se efec-


tueaza dupa expirarea ciclului de functionare prevazut in normativul tehnic,avand ca
scopreaducerea caracteristicilor tehnico- economice ale masinii la nivelul avut initial
si preantampinarea iesirii din functiune a acestuia inainte de termen.

Lista de lucrari ce se executa cu prilejul reparatiilor capitale


A. Partea mecanica
1.Verificarea preciziei masinii pentru stabilirea gradului de uzura;
2.Demontarea completa a masinii in parti componente;
3.Curatirea ,spalarea ,stergerea pieselor;
4.Sortarea pieselor pe categorii (intocmirea constatarilor);
5.Repararea sistemului de actionare hidraulic;
6.Repararea sistemului de ungere si racire;
7.Repararea dispozitivelor de protectie;
8.Montarea pe subansamble si montarea generala a masinii;
9.Reglarea,probarea functionarii masinii,remedierea defectiunilor;
10.Verificarea preciziei masinii conform normelor;
11.Chituirea si vopsirea masinii;
12.Demontarea si fixarea masinii de pe,respectiv pe ,locul de functionare;
13.Reconditionarea pieselor uzate;
14.Reconditionarea ghidajelor;
15.Confectionarea de piese noi;
16.Transportarea masinii de la ,respectiv la ,locul de functionare;

18
EXAMEN ATESTAT

B. Partea electrica
1.Demontarea instalatiei electrice a transformatorului ,a tabloului electric si
verificarea aparaturii;
2.Demontarea,curatirea,spalarea pieselor motoarelor electrice;
3.Verificarea ,repararea bobinajului motoarelor electrice si al transformatoarelor
4.Inlocuirea aparaturii electrice deteriorate;
5.Inlocuirea lampii de iluminat si a diferitelor piese ce nu mai corespund;
6.Montarea ,probarea motoarelor electrice si transformatoarelor.

19
EXAMEN ATESTAT

8.3. LISTA LUCRARILOR PE CATEGORII


DE REPARATII SPECIFICE

20
EXAMEN ATESTAT

21
EXAMEN ATESTAT

9.INTRETINEREA SI REPARAREA
MASINII DE FREZAT PLAN
9.1. IMPORTANA I SARCINILE REPARRII UTILAJULUI
Desfurarea in mod ritmic a activitii de producie a unei intre-prinderi in-
dustriale necesit, ca o condiie de baz, o bun organizare a reparrii i intreinerii
utilajului. Acest lucru este impus de faptul c in procesul folosirii lor productive, mij-
loacele fixe i utilajul de producie, ca o component a acestora, sunt supuse uzurii
fizice i morale .
Ca urmare a uzurii fizice a utilajului de producie are loc un proces de pierdere
treptat a valorii de intrebuinare i, in cele din urm, o pierdere a capacitii lui de a
satisface o necesitate social, ducand in final, in felul acesta, la pierderea valorii lui.
Uzura fizic a utilajului de producie, in condiiile folosirii utilajului in procesul
de producie, este insoit de transferarea valorii asupra produselor create i recupe-
rarea ei continu prin desfacerea acestora la diferii beneficiari .
In vederea meninerii caracteristicilor funcionale ale utilajului pe durata folo-
sirii lui i a funcionrii in condiii optime i cu posibiliti cat mai apropiate de cele
iniiale, in cadrul intreprinderilor se organizeaz un sistem de intreinere i reparare
a utilajului de producie .
Organizarea pe baze tiinifice a lucrrilor de intreinere i reparare a utilajelor tre-
buie s in seama de particularitile utilajului i de modul de uzur fizic a diferite-
lor pri componente ale acestora .
Din analiza comportamentului la uzura fizic a pieselor, semifabricatelor,
ansamblelor sau mecanismelor care compun utilajul de producie se constat c uzu-
ra lor se produce in mod diferit in timp . La un motor, de pild, cel mai rapid se uzea-
z lagrele, pistoanele, segmenii, in timp ce la alte piese, cum sunt axul cu came, ar-
borele motor .a., procesul de uzur este mai lent. Aceasta impune repararea pieselor
cu o uzur mai mare i folosirea in continuare a mainii.
Folosirea utilajului de producie in condiii optime necesit, de asemenea, efec-
tuarea in scopuri preventive a unor msuri de intreinere, care s impiedice uzura
prematur i operaii de control i revizie care s permit depistarea din timp a even-
tualelor defeciuni .
Ca urmare a particularitilor utilajelor de a se uza in mod neuniform,
concretizate in faptul c in timp ce unele piese sunt complet uzate, altele mai pot fi
folosite o perioad oarecare de timp, iar celelalte au o durat de folosire indelungat,
se impune din punct de vedere economic adoptarea unui sistem adecvat de
intreinere i reparare a acestora .
Pentru o intreprindere industrial intreinerea i repararea utilajului de pro-
ducie prezint o importan deosebit . Astfel, executarea acestor activiti in condi-
ii optime asigur funcionarea in mod normal a utilajelor de producie,

22
EXAMEN ATESTAT

conformgraficelor de producie, evitandu-se astfel scoaterile din funciune,


contribuindu-se prin aceasta la realizarea unei activiti ritmice .
O bun intreinere i reparare a utilajului de producie asigur meninerea
funcionrii acestuia potrivit performanelor tehnico-economice prevzute in cartea
tehnic, influenand direct randamentul i precizia de funcionare i realizarea pro-
duciei in cantitile i calitatea prevzute .
Organizarea intreinerii i reparrii utilajelor la un nivel superior contribuie, de
asemenea, in mod direct la reducerea costurilor de producie, prin realizarea acestor
activiti la un nivel redus de cheltuieli .
Organizarea executrii lucrrilor de intreinere i reparaii la nivelul unei uniti in-
dustriale trebuie s permit realizarea urmtoarelor sarcini de baz :
a) asigurarea meninerii utilajului n perfect stare de funcionare ;
b) evitarea uzurii excesive a utilajului i a scoaterii nainte de termen sau
accidental a acestuia din funciune ;
c) cretere timpului de funcionare a utilajului, att prin mrirea timpului
de funcionare ntre dou reparaii, ct i prin reducerea timpilor necesari executrii
reparaiilor ,
d) ridicarea productivitii muncii muncitorilor care execut reparaii,
asigurarea executrii reparaiilor cu cheltuieli minime i de o calitate ridicat ;
e) modernizarea mainilor i utilajelor nvechite .

9.2.PROCESUL TEHNOLOGIC DE REPARATII


Procesul tehnologic de reparatii aplicat la utilaje poate fi de doua feluri :
proces tehnologic de reparatie individual
proces tehnologic de reparatie pe subansambluri.
Procesul tehnologic de reparatie a masinii de frezat plan cuprinde urmatoarele
operatii:
1. primirea utilajului in reparatie si spalarea sa la exterior;
2. demontarea in piese componente;
3. spalarea pieselor;
4. constatarea defectelor si sortarea pieselor;
5. intocmirea documentatiei de reparatie;
6. repararea pieselor si a echipamentului electric;
7. montarea pieselor in subansambluri sau ansambluri si incercarea lor;
8. asamblarea utilajului;
9. rodajul,controlul si receptia utilajului;
10.vopsirea;
11.predarea utilajului la beneficiar.
Pregatirea masinilor si instalatiilor pentru intrarea in reparatie
Primirea utilajelor si instalatiilor in reparatie se face de catre controlul tehnic
al atelierului de reparatii si de catre un reprezentant al sectiei mecano-energetice. In
prealabil, trebuie sa se execute curatirea si spalarea exterioara a masinii. Controlul
tehnic al atelierului de reparatii supune masina unei revizii tehnice. Cu aceasta ocazie
23
EXAMEN ATESTAT

se urmareste daca masina este completa si care sunt defectiunile la functionarea in


gol si in sarcina. Aceste constatari servesc ulterior la intregirea activitatii de consta-
tare a defectelor.
Demontarea utilajelor si instalatiilor
Demontarea masinilor si instalatiilor este una dintre cele mai importante din
cadrul procesului tehnologic de reparatie. Aceasta operatie trebuie sa fie precedata
de:
studierea amanuntita a constructiei si functionarii masinii respective;
stabilirea succesiunii operatiilor la demontare in functie de modul de fixare al
pieselor.
Demontarea pieselor trebuie sa se faca numai cu scule si dispozitive adecvate,
ceea ce permite evitarea deteriorarii lor. Daca la demontare se constata o rezistenta
mai mare piesele nu vor fi fortate, ci se va studia si stabili care este cauza. Pentru
stifturi, bucse, arbori etc. se stabileste mai intii directia de demontare, depozitare.
Batiurile mari si grele ramin, in vederea reparatiei, la locurile de functionare. Ele se
transfera la atelierul de reparatii numai in cazuri speciale de reparatii, si atunci daca
sunt conditii.
Celelalte piese se transfera la atelierul de reparatii unde piesele grele sunt
asezate pe stelaje, iar piesele mici se asaza in lazi sau rafturi in asa fel incit suprafete-
le finisate sa nu se deterioreze.
Pentru a se usura montarea pieselor si a se evita unele erori, piesele se
inscriptioneaza cu vopsea sau se leaga de ele o marca de forma circulara sau
patrata,avind imprimat un numar care arata ordinea demontarii.
Asamblarea masinii se va face in ordinea inversa numerotarii. Demontarea
fiecarui organ de masina are unele particularitati care se prezinta in continuare.
Demontarea organelor filetate este o operatie relativ usoara daca i se acorda
atentia cuvenita. Se vor folosi numai chei in perfecta stare (nedecalibrate), de
preferinta tubulare.
Cind demontarea se face greu,se umezeste imbinarea cu petrol, se aplica
lovituri pe fata laterala a piulitei sau se incearca stringerea si desfacerea
surubului si filetului in mod succesiv, pina cind acesta se misca. Daca nici de aceasta
data nu reuseste demontarea, se incearca desurubarea piulitei dupa ce, in prealabil, a
fost incalzita. Uneori, din cauza griparii filetului, este necesara distrugerea surubului
prin taiere. Prezoanele se demonteaza cu doua piulite si cheie fixa sau cu dispozitive
speciale. Stifturile se scot cu ajutorul piulitelor sau al unui surub, dupa cum sunt
prevazute cu tija filetata sau gaura filetata. Celelalte stifturi se scot cu ajutorul
dornurilor avind diametrul apropiat de al acestora.
Pentru demontarea bolturilor se folosesc dornuri construite din metale moi
(cupru, aluminiu, bronz etc.).
Cuiele spintecate se deterioareaza cu ajutorul dispozitivelor. Daca cuiele spintecate
sunt rupte, pentru extragerea lor se folosesc dornuri de otel avind diametrul
cu 0,5 mm mai mic decit diametrul gaurii cuiului.
24
EXAMEN ATESTAT

Demontarea penelor din canalul lor se executa cu o bara de otel avind forma
unei dalti. Penele prevazute cu gauri de extragere se scot cu ajutorul suruburilor.
Penele cu calcai se extrag din locas cu ajutorul unui dispozitiv de tip surub-piulita.
Demontarea inelelor de siguranta se face cu ajutorul clestilor. Daca urechile
inelelor sunt rupte, demontarea se face cu ajutorul unor scule de forma surubel-
nitelor.
Demontarea lagarelor si bucselor se executa in functie de tipul acestora. Astfel,
demontarea lagarelor din doua bucati se executa cu scule obisnuite. Lagarele si
bucsele montate prin presare se demonteaza cu ajutorul diferitelor tipuri de prese.
Demontarea rulmentilor se face cu grija pentru a nu se deteriora alezajul,
arborele sau chiar rulmentul. Lipsa dispozitivelor de extras rulmenti nu duce la
ieftinirea reparatiilor, ci la cheltuieli inutile pentru repararea deteriorarilor sau chiar
inlocuirea rulmentilor. Scoaterea rulmentilor prin lovituri de ciocan nu este permisa
decat la rulmentii cu alezaj conic. La acesti rulmenti loviturile de ciocan se aplica
prin intermediul a doua pene care forteaza in mod uniform intre labirint si partile
fixe.
Celalalte tipuri de rulmenti se scot cu ajutorului unor dispozitive si extractoare.
Demontarea rulmentilor cu doua randuri de bile se executa fara a se prinde
ghiarele dispozitivului de marginile inelului interior, pentru a nu-l deteriora. Ex-
tragerea rulmentilor din piese cu dimensiuni mici se executa numai prin transmit-
erea presiunii pe inelui exterior.
Rulmaneti montati cu strangere se demonteaza dupa ce in prealabil au fost in-
calziti cu ulei mineral la 90-100C.Incalzirea se face prin turnarea uleiului fierbinte
pe rulment, in timp ce arborele se protejeaza cu azbest.
Rotitele dintate montate prin strangere, se demonteaza cu ajutorul dis-
pozitivului si extractoarelor a caror constitutie este identica cu a acelora folosite la
demontarea rulmentilor. In cazul in care depresarea se face greu se procedeaza la
incalzirea rotii pana la temperaturi de 100-200C.Incalzirea trebuie sa se faca repede
pentru a nu se incalzi si arborele.
Demontarea instalatiei electrice trebuie sa se faca pe grupe, inscriptionand
fiecare conducta sau aparat. Acolo unde este cazul trebuie intocmita si schema
instalatiei electrice, daca aceasta nu se afla in cartea masini.
Curatirea si spalarea pieselor
Curatirea si spalarea pieselor ce urmeaza a fi reparate se face cu petrol,
detergenti sau diferite solutii, ca de exemplu: soda calcinata 3-5% dizolvata in apa,
avand temperatura de 60-80, in care se mai adauga 3-10 gr. sapun la litru de solutie,
pentru dizolvarea grasimilor .
Procesul de spalare are patru faze:
1. indepartarea noroiului sau a altor impuritati cu ajutorul razuitoarelor si al ma-
turilor;
2. spalarea pieselor in solutie incalzita;
3. spalarea in apa calda;
25
EXAMEN ATESTAT

4. uscare cu aer cald.


Spalarea pieselor in solutii se face manual sau mecanizat. Spalarea mecanizata
se face cu ajutorul unei masini.
O particularitate prezinta spalarea rulmentilor, care se face in benzina sau ulei
mineral fierbinte. Spalarea rulmentilor in benzina se face astfel: intr-un vas curat se
toarna benzina pana ce se acopera rulmentii, iar apoi se adauga ulei mineral calitatea
305 in procent de 6-8% din volumul de benzina. In timpul spalarii, inelele rulmen-
tului se rotesc in sens contrar pana cand partile componente se curata complet.
Daca rulmentul este prea imbacsit, se spala in doua faze. La ultima faza se folo-
seste benzina curata. Spalarea in ulei fierbinte se face intr-o baie incalzita electric
pana la temperatura de 80. Daca dupa spalare se constata ca rulmentul are pete de
coroziuni, se indeparteaza acestea cu panza de emery (smirghel nr.000) uzata sau cu
o pasta formata din oxid de crom si ulei mineral, aplicata pe o bucata de pasla sau
postav curat. Suprafata corodata se freaca pana cand petele dispar, dupa care rul-
mentul se spala din nou cu benzina. Dupa uscare rulmentul se asaza pe carton uscat
si se unge cu ulei 305. Ungerea rulmentului se face prin rotirea lui lenta in baia de
ulei.
Sortarea pieselor si intocmirea foilor de constatare
Sortarea pieselor este operatia prin care se urmareste sa se stabileasca natura
defectelor, numarul pieselor ce se repara sau se inlocuiesc, volumul manoperei si
masurile necesare pentru eliminarea cauzelor care au accelerat uzura pieselor in
timpul exploatarii. In timpul sortarii, piesele se verifica din punct de vedere
dimensional, al formei si al aspectului, cu ajutorul aparatelor de masura si control
corespunzatoare. O atentie deosebita trebuie acordata verificarii pieselor a caror
defectare poate conduce la accidente. Acestea se controleaza la feroflux, ultrasunete,
etc., in vederea descoperirii aventualelor fisuri.
Prin sortare, piesele se repartizeaza in trei grupe: bune, de reparat si de
inlocuit.In categoria pieselor bune se trec numai piesele care se incadreaza in
documentatia tehnica a utilajului sau a instalatiei. In categoria pieselor de reparat se
trec piesele care, datorita faptului ca nu au grad inaintat de uzura, este economic sa
fie reparate. Ultima categorie cuprinde piesele care, ajungind la limita maxima a
uzurii, este imposibila sau neeconomica repararea lor si in acest caz se inlocuiesc cu
altele noi.
Pentru piesele care se repara sau se inlocuiesc, trebuie sa se intocmeasca o schita
care sa cuprinda toate cotele si datele necesare reconditionarii sau reproducerii lor.
Stabilirea precisa a cotelor se face tinind seama si de piesele cu care se asambleaza
cele care se repara sau se inlocuiesc. In schitele intocmite pentru piesele ce se repara,
locul ce trebuie reparat va fi indicat prin linii groase.
Dupa schitele intocmite in timpul constatarii se executa ulterior desene,
deoarece nu se recomanda reconditionarea pieselor sau executarea lor din nou sa se
faca numai dupa model. Odata cu inlocuirea schitei se completeaza si foaia de
constatare.

26
EXAMEN ATESTAT

Foaia de constatare cuprinde denumirea piesei, natura defectului, modul de rezol-


vare, numarul schitei sau desenului, volumul de manopera si, eventual, costul
reparatiei.
Constatarea defectelor
In cadrul operatiei de sortare se constata starea pieselor ,abaterile lor fata de
desenele de executie si conditiile tehnice inscrise in acestea,precum si care e cauza
defectarii survenite.
Cauzele defectarii pieselor pot fi:
de exploatare;
de fabricatie;
de constructie (proiectare).
Defectele de exploatare sunt cele mai frecvente.
Defectele de fabricatie provin din cauza greselilor comise in timpul procesului de
productie sau in cursul reparatiilor efectuate. Cele mai frecvente cauze sunt abaterile
fata de dimensiunile, tolerantele sau conditiile tehnice prevazute in desenele de ex-
ecutie, precum si la executie sau montaj.
Defectele de constructie pot apare ca urmare a unor greseli de proiectare.Daca
dimensiunile, calitatea materialului, tolerantele, tratamentul termic sunt stabilite
gresit, piesele se uzeaza prematur.
Piesele uzate vor fi sortate, la randul lor, dupa criteriile mentionate mai sus,
urmand ca fiecare grup sa fie studiat detaliat, spre a se lua masurile cele mai potrivite
pentru reconditionarea lor si pentru a se inlatura, in viitor, repetarea defectarii din
aceleasi cauze.
La operatia de constatare a defectelor se mai tine seama si de urmatoarele criterii.
Suruburile,prezoanele si piulitele trebuie sa aiba filetul curat, fara urme de strivire
sau lovire. Aceste defecte se admit numai daca dispar prin refiletare. Filetul nu
trebuie sa fie rupt mai mult de 1,5 spire sau strivit pe o jumatate de spira la 10 spire.
Gaurile pentru sprinturi si stifturi nu trebuie sa fie astupate sau deformate. Fusurile
arborilor si ale axelor trebuie sa aiba o forma cilindrica fara urme de lovire si fara ri-
zuri.
Canalele de pana trebuie sa fie curate, iar fetele laterale paralele.La rotile din-
tate, dantura trebuie sa fie curata, fara urme de ciupire si fara fisuri. Se admit numai
defectele care, in timpul reparatiei, pot fi eliminate. Uzura dintilor nu trebuie sa fie
mai mare de 0,2 din modulul rotii.
Suprafetele imbinarilor conice si cilindrice trebuie sa fie curate ,iar genera-
toarele suprafetelor rectilinii. Suprafetele conice se considera bune daca la controlul
cu vopsea aceasta acopera din suprafata conului.
La lagarele de rostogolire corpurile si caile de rulare nu trebuie sa prezinte
ciupituri sau urme de coroziune. Lagarele de alunecare trebuie sa aibe cuzinetii fara
urme de gripare, iar daca acestia au captuseala din compozitie se controleaza si
aderenta prin ciocanire, cuzinetului in stare suspendata, sunetul emis trebuind sa fie
cristalin. Cuzinetul de care captuseala nu adera are un zgomot infundat. O metoda

27
EXAMEN ATESTAT

precisa pentru verificarea aderarii compozitiei la cuzinet este controlul cu ultrasun-


ete.

9.3.TEHNOLOGIA DE REPARARE
A MASINII DE FREZAT PLAN
Pentru repararea masinii de frezat plan se intocmesc urmatoarele documente :
1.Actul de constatare care cuprinde :
a. determinarea utilajului;
b. numarul de inventar;
c. data efectuarii constatarii;
d. locul;
e. cuprinsul defectatiei (piese defecte ce necesita remedieri, piese defecte ce
necesita inlocuiri);
f. beneficiarul reparatiei si cine executa lucrarea.
2.Fisa tehnologica care se intocmeste in baza actului de constatare si in
care se evidentiaza :
a. denumirea utilajului;
b. comanda de executie a reparatiei;
c. denumirea operatiei ce se executa;
d. norma tehnica;
e. manopera in ore;
f. materiale in unitati de masura si cantitatea necesara;
g. alte date care stau la baza calculului de cost al reparatiei .
Repararea principalelor subansambluri mecanice
ale masinii de gaurit
frezat
Repararea mesei : masa se uzeaza in zona canalelor T deprindere a pieselor.In
majoritatea cazurilor,printr-o exploatare necorespunzatoare mesele se prezinta cu
nervurile din zona canalelor T rupte si cu suprafata pentru prindere a pieselor cu
diferite denivelari,provenite din aschierea cu frezale atunci cand lucratorii scapa
frezele pe masa masinii.
Repararea meselor uzate se face prin placare si comporta urmatoarele operatii:
frezarea si gaurirea mesei in zona uzata
confectionarea ,prin frezare si gaurire ,a unei placi corespunzatoare locasului
frezat din zona uzata a mesei
montarea placii prin suruburi pe masa uzata
rectificarea suprafetei mesei
Dupa repararea mesei se ajusteaza suprafetele de ghidare ale consolei si
repararea pieselor mecanismului de ridicare a mesei.Suprafata de lucru a mesei
trebuie sa fie perfect plana.Se admit abateri intre 0,03 si 0,04 mm pe lungimea de 300
mm.
Repararea batiului : lucrarea consta in special in reparatia ghidajelor uzate si
lovite.Reparatia ghidajelor incepe prin curatirea cu razuitorul a rizurilor existente pe
28
EXAMEN ATESTAT

suprafetele lor.apoi masina unealta se aseaza perfect orizontal .Precizia de instalare


este de cel putin 0,04 mm pe lungimea de 1000 mm.marimea uzurii ghidajelor se ver-
ifica cu rigla si cu calibrul de interstitii.Daca uzura este de 0,5 mm sau mai are,corpul
se raboteaza.Uzurile si rizurile locale (cu lungimea de pana la 20 mm) se repara prin
incarcare cu aliaj de antifrictiune .Ghidajele cu uzura de 0,15-0,20 mm se rectifica si
se razuiesc,pentru a garanta o abatere de 0,02-0,03 mm pe lungimea de 1000 mm.
Repararea cutiilor de viteze si de avansuri : consta in repararea sau inlocui-
rea axelor,a bucselor ,a lagarelor de alunecare ,a rulmentilor,a rotilor dintate ,a
penelor,etc. ,care se uzeaza intimpul exploatarii masinii .Toate aceste piese se repara
prin procedee de reconditionare obisnuite.Fusurile arborilor se strunjesc si se rectifi-
ca,sau se reconditioneaza prin cromare ,prin calarea pe ele a unor bucse,precum si
prin alte procedee.Bucsele uzate se inlocuiesc cu altele noi.
Repararea transmisiilor prin curele : Defectele frecvente care se pot consta-
ta la transmisiile prin curele sunt :incovoierea arborilor ,uzura fusurilor arbor-
ilor,uzura lagarelor ,uzura curelelor si a rotilor de curea.Repararea rotilor de curea
consta in rectificarea suprfetei de lucru a obezii,reconditionarea alezajelor butucului
la dimensiunile corespunzatoare ajustajului prescris si reconditionarea asamblarii
prin pana a rotii si arborelui .
Repararea angrenajelor : se executa tinandu-se cont de natura si cauzele uz-
urii,de materialele din care sunt confectionate rotile dintate si precizia asamblarii.
Rotile de fonta cu dintii uzati in proportie de peste 20% se inlocuiesc.Rotile din otel
cu dinti uzati in proportie de peste 30% se inlocuiesc.La rotile care au modulul mai
mic de 6 mm,nu se admite inlocuirea dintilor rupti ;la cele cu modulul mai mare de 10
mm ,se admite inlocuirea a maximum trei dinti rupti,cu dinti sudati si rectificati,sau
cu dinti filetati;fusurile butucurilor se pot repara prin sudare.
Repararea cuplajelor :se realizeaza prin incarcarea cu sudura si prelucrarea
la dimensiunile initiale;piesele de legatura rigida sau elastica (bolturi,suruburi ,inele
)se inlocuiesc cu pise noi.
Repararea ambreiajelor :consta in inlocuirea garniturilor de frictiune
,rectificarea placilor de presiune ,reconditionarea sau inlocuirea elementelor de
asamblare si reglarea ambreiajelor.

29
EXAMEN ATESTAT

10.NORME DE SECURITATEA MUNCII LA INTRETINEREA


SI REPARAREA MASINILOR DE FREZAT PLAN
10.1.NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA PRELU-
CRAREA PRIN FREZARE
Fixarea sculei
Art. 36. - Inainte de fixarea frezei se va verifica, daca aceasta corespunde materia-
lului ce urmeaza a se prelucra, precum si regimul de lucru indicat in fisa de operatii.
Art. 37. - Montarea si demontarea frezei se vor face cu minile protejate.
Art. 38. - Dupa fixarea si reglarea frezei, se va regla si dispozitivul de protectie, astfel
incat dinii frezei sa nu poata prinde minile sau imbracamintea lucratorului in tim-
pul lucrului.
Fixarea pieselor
Art. 39. - (1) Fixarea pieselor pe masina de frezat se va executa cu dispozitive spe-
ciale de fixare sau in menghina.
(2) Se interzic improvizatiile pentru fixarea pieselor.
Art. 40. - La fixarea in menghina sau direct pe masa masinii a pieselor cu suprafete
prelucrate, se vor folosi menghine cu faclci zimtate sau placi de reazem si strangere
zimtate.
Art. 41. - In timpul fixarii sau desprinderii piesei, precum si la masurarea pieselor fix-
ate pe masa masinii de frezat, se va avea grija ca distanta dintre piesa si freza sa fie
cat mai mare.
Pornirea si exploatarea frezelor
Art. 42. - (1) La operatia de frezare,cuplarea avansului se va face numai dupa por-
nirea frezei.
(2) La oprirea masinii de frezat, se va decupla mai intai avansul, apoi se va opri freza.
Art. 43. - In timpul functionarii masinii de frezat, nu este permis ca pe masa ei sa se
gaseasca scule sau piese nefixate.
Art. 44. - In timpul inlocuirii rotilor de schimb, masina de frezat va fi deconectata de
la retea.
Art. 45. - Verificarea dimensiunilorpieselor fixate pe masa masinii , precum si a cali-
tatii suprafetei prelucrate,se vor face numai dupa oprirea masinii.

30
EXAMEN ATESTAT

10.2.NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA IN-


TRETINEREA SI REPARAREA MASINILOR DE FREZAT PLAN
In atelierele de reparare a utilajelor se desfasoara o activitate complexa datori-
ta carui fapt si normele de tehnica a securitatii munci sunt diverse in functie de locur-
ile de munca .
Se vor respecta normele de tehnica a securitatii muncii si normele de prevenire
si stingere a incendiilor specifice lucrarilor de: lacatuserie, prelucrare a metalelor la
rece cu ajutorul masinilor-unelte, sudare si taiere cu gaze si arc electric precum si
urmatoarele norme specifice reparatiilor:
la demontarea, repararea si montarea utilajelor, echipa va lucra sub conduc-
erea unui maistru sau sef de echipa;
uneltele si dispozitivele de ridicat (vinciuri, macarale, poduri rulante
etc.)utilizate de echipa de reparatii trebuie sa fie in buna stare;
inainte de inceperea lucrarilor de intretinere sau reparatii la un utilaj, maistrul
sau seful de echipa se va asigura ca masina respectiva sa nu poata fi pusa acci-
dental in miscare, iar pentru orice eventualitate pe intrerupatorul electric prin-
cipal se va pune o tabla indicatoare cu inscriptia: NU CUPLATI SE LUCREAZA
la masinile prevazute cu anumite ansambluri care pot aluneca pe ghidaje verti-
cale trebuie luate masuri de sprijinire a acestora;
dupa terminarea reparatiilor, masina nu va fi pusa in stare de functiune inainte
de montarea tuturor dispozitivelor de protectie;
inainte de punerea in functiune se va controla daca sculele folosite la reparatie
au fost inlaturate de pe masina;
darea masinii in functiune nu se va face decat dupa executarea receptiei;
in incaperile in care se spala si degreseaza piesele cu lichide inflamabile este
interzis fumatul sau accesul cu foc deschis;
la degresarea pieselor cu solventi organici, care sunt toxici si inflamabili, se vor
folosi bai cu capace de inchidere si se vor lua masuri de prevenire si stingere a
incendiilor;
soda caustica se va introduce in baile de degresare cu cosuri de sita;
piesele se vor introduce si scoate in baile de degresare electronica numai dupa
intreruperea curentului electric care alimenteaza baia;
la acoperiri galvanice muncitorii isi vor unge mainile si narile cu o alifie protec-
toare pentru a prevenii actiunea vatamatoare a vaporilor diferitilor compusi
chimici si vor purta tot echipamentul prevazut de normele de protectia muncii;
nu este permis lucrul in pozitie aplecata deasupra baii
cand nu se lucreaza , baile vor fi acoperite cu un capac , pentru a impiedica
evaporarea electrolitului;
in incinta atelierelor de galvanizare se interzice introdurea si cunsumarea ali-
mentelor precum si fumatului;

31
EXAMEN ATESTAT

11.BIBLIOGRAFIE

1.Norme de protectia muncii (NSSM 1)


http://www.iprotectiamuncii.ro/

2.Intretinerea tehnica a utilajelor


http://www.scribd.com

3.Masini-unelte si prelucrari prin aschiere


http://www.regielive.ro

4.Imagini
http://www.google.com

5.Prelucrari mecanice prin aschiere


http://www.scribd.com
6.Utilaje si echipamente pentru prelucrari mecanice
http://www.scribd.com

32
EXAMEN ATESTAT

12.ANEXE
12.1.FISA TEHNOLOGICA PENTRU REPARATII

33
EXAMEN ATESTAT

12.2.FISA DE CONSTATARE TEHNICA


A masinii, utilajului nr. in vederea reparatiei
Denumirea masinii, utilajului : Masina de frezat plan
Nr. de inventar. Ore de functionare de la darea in
exploatare sau de la ultima reparatie capitala. 30 000

12.3.PROPUNERI PNTRU EFECTUAREA REPARATIEI


1. masa masinii : reconditionare prin placare
2. rulment : se inlocuieste
3. batiu (ghidaje) : reconditionare prin razuire :
Comisia de constatare...

.

34
EXAMEN ATESTAT

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU


OLTENIA

Nr. ______ din _________

PROIECT
pentru

EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENELOR PROFESIONALE
PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI
DE CALIFICARE PROFESIONAL
NIVEL III

Calificarea: TEHNICIAN MECANIC PENTRU NTREINERE I


REPARAII

Tema:
MAINI DE GURIT RADIALE.
NTREINERE I REPARARE

NDRUMTOR:

Elev:
Clasa:

2013

1
EXAMEN ATESTAT

2.CUPRINS
1.Tema proiectului 1

2.Cuprins 2

3.Argument 3

4.Masini de gaurit 6

4.1.Generalitati 6

5.Prelucrarea prin gaurire 8

5.1.Generalitati 8

6.Scule utilizate la gaurire 9

7.Masini de gaurit radiale 10

8.Tehnologii de reparatii.Probleme generale 13

8.1.Sisteme de reparatii 13

8.2.Categorii de lucrari de intretinere si reparatii 13

8.3.Lista lucrarilor pe categorii de reparatii specifice 17

9.Intretinerea si repararea masinii de gaurit radiale 19

9.1.Importanta si sarcinile repararii utilajului 19

9.2.Procesul tehnologic de reparatii 20

9.3.Tehnologia de reparare a masinii de gaurit radiala 25

9.4.Intretinerea masinilor de gaurit 26

10.Norme de tehnica securitatii muncii la intretinerea si repararea masinii de gaurit 27

10.1.Norme de tehnica securitatii muncii la prelucrarea prin gaurire 25

10.2. Norme de tehnica securitatii muncii la intretinerea si

repararea masinilor de gaurit 28

11.Bibliografie 30

12.Anexe 31

2
EXAMEN ATESTAT

3.ARGUMENT
Absolvenii noului sistem de formare profesional, dobndesc abiliti, cu-
notine, deprinderi dezvoltand si o serie de abiliti cheie transferabile, cu scopul de
a sprijini procesul de nvare continu, prin posibilitatea unei reconversii
profesoinale flexibile catre meserii inrudite.
Fiecare dintre calificrile profesionale naionale necesit uniti de
competen cheie i uniti de competen profesionale. Competenele profesionale
sunt grupate n uniti de competen generale i specializate.
Cererea pieei i necesitatea formrii profesionale la nivel european au
reprezentat motivele eseniale pentru includerea abilitilor cheie n cadrul
Standardelor de Pregtire Profesional ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie s li se ofere
posibilitatea de a dobndi acele competene de baz care sunt importante pe piaa
muncii.
Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute astfel
nct s dezvolte abiliti de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de
munc, pentru asumarea rolului n societate ca persoane responsabile, care se
instruiesc pe tot parcursul vieii. Aceste cerine, necesare unei viei adaptate la
exigenele societii contemporane, au fost ncorporate n abilitile cheie
Fiecare nivel parcurs n domeniul Tehnic, implic dobndirea unor abiliti,
cunotine i deprinderi care permit absolvenilor fie s se angajeze, fie s-i continue
pregtirea la un nivel superior.
Pregtirea forei de munc calificate n conformitate cu standardele europene
presupune desfurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare i eval-
uare, centrate pe elev.
Noii angajai vor putea desfura sarcini non-rutiniere care implic
colaborarea n cadrul unei echipe.
Prin unitile de competene specializate din cadrul Curriculum-ului specific
nivelul 3 de calificare, elevul este solicitat n multe activiti practice care i stimu-
leaz i creativitatea. Orice activitate creativ va duce la o lrgire semnificativ a ex-
perienei i la aplicarea contient a cunotinelor dobndite.

Lucrarea de atestat MASINI DE GAURIT RADIALE.INTRETINERE SI REPA-


RARE implica elevul in atingerea Standardelor de Pregatire Profesionala specifice
pregatirii sale in domeniul tehnic.
In timpul functionarii masinilor, utilajelor si instalatiilor are loc o uzare
nentrerupta a suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de masini din componen-
3
EXAMEN ATESTAT

ta acestora.Din aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari, forma, di-
mensiunile, precum si starea suprafetelor. La o anumita valoare a acestor modificari
apare o inrautatire brusca a insusirilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale
intregii masini-unelte, fapt care determina necesitatea raparatiei.
Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, uitlajelor si instalatiilor
necesita cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un numeros
personal muncitor cu inalta calificare. Depistarea din timp si eliminarea cauzelor care
provoaca iesirea prematura din uz a organelor de masini au rezultate economice im-
portante:
micsoreaza opririle neproductive ;
maresc perioada dintre reparatii ;
reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi timp, pen-
tru alte lucrari, un mare numar de muncitori calificati.
Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor si
instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in unitatea de
timp si caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si chimice ale stra-
turilor superficiale ale metalului din acre sunt confectionate piesele, de viteza relati-
va de deplasare a suprafetelor acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum si
de unii factori externi, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea
prelucrarii suprafetelor respective.
Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se produce
atit in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si din ca-
uza asa-zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza coroziunii sau
din alte cauze.
In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative, suprafetele
se distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este caracteristic pentru
imbinarile cu pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme etc.In
cazul miscarii de rotatie , sau rectilinii alternative , distrugerea suprafetelor are loc
mai ales datorita uzarii si strivirii.
In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utilaje si
instalatii: lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune si ale franelor,
suruburile conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele etc.
Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz atit datori-
ta cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructive sau a repararii
defectuoase.
Asemenea defecte sunt:
alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund
conditiilor de exploatare a pieselor;
alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale pieselor;
utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor;
datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in frecare;
alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe
suprafete de frecare;
4
EXAMEN ATESTAT

rezistenta si rigiditatea insuficienta a pieselor si montarea sau reglarea inco-


recta a masinii,utilajului sau instalatiei.
Exploatarea corecta a masinilor ,utilajelor si instalatiilor in bune conditii maresc
considerabil durata de serviciu.
Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea sistemelor de
siguranta , de blocare si a limitatoarelor. Cresterea duratei de serviciu a pieselor
masinilor, uilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin perfectionarea metodelor de
reparare, marirea rezistentei la uzarea pieselor, controlul uzarii principalelor
imbinari, modernizarea subansamblurilor, mecanismelor etc..
Obtinerea unei productii de buna calitate este conditia obligatorie pentru stabi-
lirea marimii uzarii limita a organelor componente, ale masinilor ,utilajelor si
instalatiilor.Aceasta se refera in primul rind la piesele principale
ca:batiuri,mese,arbori principali, etc., de care depind precizia si calitatea executiei.
In cazul masinilor-unelte, precizia de functionare depinde de precizia pozitiei si
directiei deplasarii pieselor si a subansamblurilor in raport cu ghidajele batiuri-
lor.reducerea preciziei geometrice a batiurilor, ca urmare a uzarii, inrautateste brusc
caracteristicile de exploatare ale masinilor-unelte.

Elaborarea lucrarii de atestat a permis atingerea unor unitati de competenta :


1. Comunicare si iteratie.
2. Asigurarea calitatii.
3. Igiena si securitatea muncii.
4. Lucrul in echipa.
5. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei

5
EXAMEN ATESTAT

4. MASINI DE GAURIT
4.1.GENERALITATI
Masini de gaurit : Masinile de gaurit sunt destinate operatiilor de gauri-
re,largire,adancire,alezare,lamare,zencuire si filetare.Aceste masini constituie
circa 20% din totalitatea masinilor unelte aschietoare din dotarea industriei
constructoare de masini.Miscarea principala de rotatie a sculei si miscarea de avans
,de tranzlatie in lungul axei sculei,sunt executate de arborele principal.
Caracteristica principala tehnologica si de exploatare a masinilor de gaurit o
constituie diametrul maxim al gaurii,exprimate in milimetrii,care se poate executa in
plin cu un burghiu elicoidal,cu regimul optim de aschiere intr-un semifabricat din
otel cu rezistenta la rupere de 60-70daN/mm2. Masinile de gaurit romanesti au
aceasta caracteristica evidentiata in simbolizarea lor,ca de exemplu : G 10 ;G12,5 ;G
13 ;G 25 ;G40 ;DC 50 ;DC 63 ;GP-45NC ;GPR-45NC.
Masinile de gaurit,sub aspectul dimensional si ca atare al posibilitatiilor de expoatare
se mai caracterizeaza prin :cursa maxima a arborelui principal ,dimensiunea
mesei,distanta dintre arborele principal al montantului sau coloana masinii si inal-
timea arborelui principal fata de placa de baza sau masa masinii.
Clasificarea masinilor de gaurit se face din punct de vedere constructiv si al
domeniilor de utilizare astfel :
masini de gaurit de masa ( de banc );
masini de gaurit cu montant;
masini de gaurit cu coloana;
masini de gaurit radiale;
masini de gaurit multiax;
masini de gaurit cu cap multiax;
masini de gaurit cu cap revolver;
masini de gaurit in coordonate;
masini de gaurit specializate (pentru gauri mici ,de centruit,pentru gauri adanci
).
Sub aspectul posibilitatilor tehnologice ,masinile de gaurit radiale au posibilitatile
cele mai mari,putand executa operatii de gaurire dupa directii verticale sau inclinate
si totodata pot trce rapid,deci cu timpi auxiliari redusi ,de la prelucrarea unei gauri la
alta.Din acest motiv ele sunt considerate masini de mare productivitate,impreuna
cumasinile multiax si cele cu cap revolver.In schimb ,rigiditatea masinilor de gaurit
radiale este mai redusa in raport cu al masinilor de gaurit cu montant sau coloana si
ca atare precizia prelucrarii sub aspectul dimensiunii gaurii si a directiei acesteia es-
te mai mica in cazul in care nu se apeleaza la dispozitive spaciale de gaurire.
La exploatarea masinilor de gaurit,in conditiile asigurarii preciziei impuse si a
rezistentei sculei sau piesei,trebuie astfel reglata masina incat sa se asigure o incar-
care energetica cat mai mare.

6
EXAMEN ATESTAT

Diametrele intermediare ale sculelor de gaurire,avansul si viteza de aschiere


(care pot varia in limitele date de regimul de aschiere calculat)vor trebui astfel alese
incat in conditiile de mai sus sa se asigure o putere consumata cat mai aproximata de
puterea nominala a motorului masinii.
Se obtine astfel o productivitate marita si un randament energetic superior ,respectiv
un consum mai redus de energie la unitatea de volum de aschii detasate.

Fig.4.1.Masini de gaurit cu coloana

Fig.4.2.Masina de gaurit in coordonate Fig.4.3.Masina de gaurit radiala


7
EXAMEN ATESTAT

5.PRELUCRAREA PRIN GAURIRE


5.1.GENERALITATI
DEFINIIE:
Gurirea este operaia tehnologic de prelucrare mecanic prin achiere, cu aju-
torul unor scule achietoare numite burghie, pe maini de gurit.
n construcia de maini peste 70% din totalul pieselor prelucrate au unul sau
mai multe alezaje, care pot fi nfundate sau ptrunse, cu praguri sau drepte, cilindrice
sau conice etc.
n comparaie cu arborii, alezajele se prelucreaz n condiii mai grele. Su-
prafeele interioare sunt mai greu accesibile, nu ntotdeauna se poate asigura o rigidi-
tate suficient i o ghidare corect a sculei achietoare. De asemenea, nu n toate ca-
zurile se poate realiza o rcire corespunztoare sculei achietoare, iar evacuarea
achiilor este mai dificil. Tehnologia de prelucrare a alezajelor se stabilete innd
seama de forma constructiv a piesei, materialul folosit, dimensiunile i condiiile de
precizie, de form i de rugozitate, precum i de costul prelucrrii.
Alezajele se clasific n funcie de forma constructiv, greutate, diametru i adncime
n urmtoarele grupe mai importante: alezaje scurte, atunci cnd l/d 0,5; alezaje
normale, dac 0,5 l/d 3; alezaje lungi, dac 3 < l/d 10; alezaje foarte lungi, dac l
/d>10.
n general, prelucrarea alezajelor prin achiere, innd seama de precizia de
prelucrare i calitatea suprafeelor, se poate face prin una sau mai multe procedee de
prelucrare, i anume: gurire, adncire, strunjire, broare, rectificare, strunjire de
netezire, honuire, rodare, lepuire, vibronetezire, netezire nsoit de ecruisare prin
deformare plastica.

Fig.5.1.Gurirea-a; Alezarea-b; Teirea-c; Adncirea-d.

8
EXAMEN ATESTAT

6.SCULE UTILIZATE LA GURIRE


Burghiele se confecioneaz din oel rapid i se durific aplicnd tratamentul
termic de clire, urmat de tratamentul termic de revenire joas.
Burghiele utilizate la prelucrarea lemnului se confecioneaz din oel de scule sau din
oel slab aliat.
Clasificarea burghielor
dup forma suprafeei de nfurare:
burghie cilindrice;
burghie late (zencuitoare).

dup lungime:
scurte;
normale;
lungi.

dup forma cozii:


cu coad cilindric;
cu coad conic.

Fig.6.1.Burghie cu coada conica

Fig.6.1.Burghie cu coada cilindrica

9
EXAMEN ATESTAT

7.MASINA DE GAURIT RADIALA


Aceste maini se folosesc la prelucrarea gurilor n piese de dimensiuni mari i
grele, a cror manevrare este dificil, fiind deci mai comod reglarea poziiei sculei
fa de pies dect invers.
Constructiv, ele se caracterizeaz prin faptul c ppua de gurit este amplasat
pe un bra pe care se poate poziiona radial, la rndul lui braul fiind articulat de o
coloan, fa de care se poate roti i deplasa pe vertical. Aceste deplasri asigur
mobilitatea sculei n spaiu, ntr-un sistem de coordonate cilindrice.
Cinematica de lucru a acestor maini este principial aceeai ca la mainile verti-
cale, diferite fiind doar micrile de poziionare.
Clasificarea mainilor de gurit radiale se face, n principal, n funcie de braul
radial:
dup construcia braului radial, acesta poate fi:
monobloc (rigid) ;
articulat.
dup mobilitatea braului radial:
1. acesta poate avea doar o micare de rotaie n jurul coloanei, asigurnd
reglarea poziiei sculei n coordonate polare;
2. poate avea i o deplasare pe vertical, permind deci reglarea poziiei
sculei n coordonate cilindrice.
Principiul constructiv i cinematica mainilor de gurit radiale cu bra rigid i
dubl mobilitate sunt prezentate n figura , n care s-au notat: 1-plac de baz; 2-
coloan; 3-ba radial; 4-capul (ppua) de gurire; 5-pinol de avans; 6-arbore prin-
cipal; 7-mas.

Fig.7.1.Masina de gaurit radiala.Schema de principiu


10
EXAMEN ATESTAT

Micarea principal n este executat de scula fixat n arborele principal 6, iar


micarea de avans axial wa de pinola 5, putnd fi acionat mecanic sau manual.
Micrile de poziionare sunt urmtoarele:
wp1 micarea de poziionare vertical a braului;
wp2 micarea de poziionare unghiular a braului;
wp3 micarea de poziionare radial a capului de gurire.
La unele maini, capul de gurire poate avea nc o micare de poziionare, de rotaie
n jurul unei axe orizontale, fcnd posibil prelucrarea gurilor nclinate.
Masa mainii, 7, este simplu aezat pe placa de baz 1, ea putnd fi uor
nlturat n vederea aezrii pieselor mari direct pe placa de baz.
Aceast main se utilizeaz pentru prelucrarea pieselor de dimensiuni mari,
care nu pot fi fixate pe masa mainii de gurit cu coloan. La aceste maini, executa-
rea diferitelor guri se realizeaz prin deplasarea sculei la locul de prelucrare. Prile
principale ale mainii de gurit radiale sunt puse n eviden in figura : placa de baz
6, pe care se monteaz masa mainii 7 sau piesa de prelucrat, coloana vertical 2,
braul rotitor 3, pe care se deplaseaz cruciorul 11, n interiorul cruia se gsesc cu-
tia de viteze i cutia de avansuri, arborele principal 8, n care se fixeaz sculele
achietoare.

Pri componente:
1.Motor electric.
2.Coloana.
3.Bra rotitor(traversa).
4.Tablou de comand.
5.Suport.
6.Placa de baz.
7.Masa mainii.
8.Arborele principal(ax).
9.Prghie.
10.Ghidaje.
11.Cutia de viteze i
avansuri.
12.Motor electric

Fig.7.1.Masina de gaurit radiala


Micarea de rotaie n, a sculei se obine de la motorul electric 12, prin cutia de
viteze din cruciorul 11, iar micarea de avans se obine de la acelai motor 12, prin
cutia de avansuri. Pentru a aduce scula n dreptul gurii de executat trebuie efectuate
urmtoarele micri: deplasarea pe vertical I a braului, pentru a ajunge la nlimea
corespunztoare piesei de prelucrat, rotirea II a braului 3, mpreun cu coloana 2,
pentru a ajunge n dreptul poziiei de prelucrat, i deplasarea III a cruciorului 11,
11
EXAMEN ATESTAT

de-a lungul braului 3. Braul 3 se deplaseaz pe vertical cu urubul antrenat de mo-


torul electric 1. Cruciorul se deplaseaz de-a lungul ghidajelor braului 3 manual, cu
un mecanism roat dinat-cremalier. Braul 3, mpreun cu coloana 2, se rotesc, de
obicei, manual, iar la unele maini, cu un mecanism urub roat melcat, antrenate
de un motor electric.

Fig.7.2.Schema cinematica
Cinematica de principiu a mainii de gurit radiale este reprezentat n figura .
Micarea principal de achiere, care este rotaia arborelui principal I, se obine de la
motorul M1 , prin lanul cinematic 1 2 cutia de viteze CV 3 4 I. Diferitele
turaii necesare n procesul de prelucrare se obin cu ajutorul cutiei de viteze CV.
Micarea de avans f1 se obine de la acelai motor M1 , printr-o ramificare, prin lanul
cinematic 5 6 cutia de avansuri CA 7 8 mecanismul pinion-cremalier
Z1Z2. Pentru deplasarea cruciorului pe travers se acioneaz de la roata de mn
R asupra mecanismului pinion-cremalier Z3 Z4. Coborrea i ridicarea traversei
(braului) se execut cu ajutorul motorului M2, prin lanul cinematic 91011
mecanismul urub-piuli p. Braul se poate roti pe coloan manual, dup deblocarea
acestuia.

12
EXAMEN ATESTAT

8.TEHNOLOGII DE REPARATII.PROBLEME GENERALE


8.1.SISTEME DE REPARATII
Repararea masinilor,utilajelor si instalatiilor se poate realiza prin mai multe
sisteme , principalele fiind urmatoarele :
Sistemul de reparatii executate dupa necesitate dupa acest sistem ,masina se
repara atunci cand nu mai poate fi mentinuta in expoatare,deci neplanificat si
numai din cauza uzarii avansate a pieselor.
Sistemul de reparatii pe baza de constatari-este sistemul prin care cu ocazia
unei revizii executate la un utilaj se stabileste si termenul la care se face revizia
urmatoare ,precum si volumul reparatiei,pregatindu-se piesele de schimb si materi-
alele necesare.Volumul si termenele reparatiei depind de starea masinii.
Sistemul de reparatii cu planificare rigida-prevede scoaterea obligatorie a mas-
inii din functiune,pentru executarea reparatiilor,la anumite perioade sta-
bilite,independent de starea tehnica a lor,precum si repararea sau inlocuirea
pieselor si organelor componente la termenele stabilite.
Sistemul preventiv de reparatii periodice planificate-se bazeaza pe determina-
rea cat mai exacta a variatiei uzarilor in timp,la toate organele,piesele si ele-
mentele masinilor.
Pe baza acestor uzari in raport cu limitele admise pentru fiecare organ,piesa sau
element in parte se determina duratele de functionare corespunzatoare intre doua
reparatii,exprimate in numar de ore de functionare.acestedurate de functionare sunt
folosite pentru stabilirea termenelor la care masina va fi scoasa din serviciu pentru
reparatii (structura ciclurilor de reparatii) .
Avantajele principale ale acestui sistem constau in evitarea iesirii neprevazute a
masinii din functiune si in posibilitatea unei mai bune organizari si pregatiri a
reparatiei si a planificarii lucrarilor de reparatie pentru orice termen.
Acest sistem prevede lucrari de intretinere si reparatii

8.2.CATEGORII DE LUCRARI DE INTRETINERE SI REPARATII


Potrivit normativelor tehnice de intretinere si reparare a utilajelor folosite in indus-
tria constructoare de masini ,intr-un ciclu de reparatii se cuprind ca lucrari de baza :
a)Revizii tehnice
b)Reparatii curente
c)Reparatia capitala
a)Revizia tehnica - Rt - reprezinta ansamblul de operatii care se executa
inaintea unei reparatii planificate ,in scopul determinarii starii tehnice a utilajului si a
principalelor lucrari de reparatii care trebuie efectuate cu ocazia acesteia.
Lista de lucrari de reparatii ce se executa cu prilejul reviziilor tehnice
1. Determinarea elementelor cu uzuri avansate;
2. Executarea reglajelor la toate organele prevazute cu elemente care sa permita
eliminarea jocurilor;
3. Verificarea organelor de comanda si a dispozitivelor de protectie;
13
EXAMEN ATESTAT

4. Verificarea instalatiei de racire si ungere;


5. Remedierea defectiunilor (care nu necesita consum mare de manopera);
6. Verificarea parametrilor de lucru ai masinii;
7. Verificarea instalatiei electrice;
8. Inlocuirea pieselor uzate ce nu prezinta garantii in functiune.
Reviziile tehnice se executa cand masinile sunt oprite din functiune,in timpul
zilelor de sambata,duminica si a sarbatorilor legale.
b)Reparatia curenta-Rc-reprezinta ansamblul de operatii care se executa pe-
riodic potrivit prevederilor de plan,in vederea inlaturarii uzurii materiale sau a unor
deteriorari locale prin repararea ,reconditionarea sau inlocuirea unor piese
componente sau subansambluri uzate.Reparatia curenta poate fi de gradul I sau de
gradul II ,in functie de marimea intervalului de timp de functionare intre reparatii ,de
importanta lucrarilor executate si valoarea pieselor si a subansamblurilor reparate
,reconditionate sau inlocuite.
Lista de lucrari ce se executa cu prilejul reparatiilor curente de gradul I :
1. Deconectarea masinii de la retea;
2. Demontarea partiala a masinii;
3. Curatarea,spalarea pieselor demontate,curatarea ansamblelor ramase pe masina;
4. Sortarea pieselor pe categorii (intocmirea constatarii );
5. Curatarea ghidajelor de rizuri si lovituri;
6. Verificarea si repararea sistemului de actionare hidraulic;
7. Verificarea si repararea instalatiei de ungere
8. Verificarea si repararea dispozitivelor de protectie;
9 Montarea masinii,efectuarea reglajelor;
10.Probarea,remedierea defectiunilor,verificarea preciziei masinii;
11.Reconditionarea pieselor uzate (inclusive ghidaje );
12.Confectionarea de piese noi;
13.Transportarea pieselor de la,respectiv la,masina care se repara;
14.Verificarea inca o data a deconectarii masinii de la retea,verificarea instalatiei si
tabloului electric;
15.Inlocuirea conductorilor,contactelor sau aparatelor uzate;
16.Curatirea,verificarea motoarelor electrice.
Lista de lucrari ce se executa cu prilejul reparatiilor curente de gradul II
1.Verificarea preciziei masinii pentru stabilirea gradului de uzura;
2.Demontarea partiala a masinii ( la locul functionarii);
3.Demontarea subansamblelor in atelierul de reparatii;
4.Curatirea,spalarea pieselor subansamblelor in atelierul de reparatii;
5.Sortarea pieselor pe categorii (intocmirea constatarii);
6.Repararea sistemului de racire si ungere;
7.Repararea sistemului de actionare hidraulic;
8.Repararea dispozitivelor de protectie;
9.Montarea subansamblelor reparate si montarea generala a masinii;
10.Reglarea,probarea functionarii masinii,remedierea defectiunilor;
14
EXAMEN ATESTAT

11.Verificarea preciziei masinii conform normelor;


12.Vopsirea masinii;
13.Reconditionarea pieselor uzate (inclusive ghidaje );
14.Reconditionarea ghidajelor;
15.Confectionarea de piese noi;
16.Transportarea subansamblelor de la,respsctiv la,locul de functionare al masinii;
17.Verificarea inca o data a faptului daca masina este deconectata de la retea si
demontarea partiala a instalatiei si a tabloului electric;
18.Repararea motoarelor electrice;
19.Inlocuirea aparaturii electrice deteriorate (intrerupatoare,elemente de
siguranta,butoane de comanda );
20.Inlocuirea conductorilor uzati;
21.Repararea lampii de iluminat;
22.Montarea echipamentului electric al masinii,probe ,remedieri;
23.Confectionarea diferitelor piese necesare echipamentului electric.
c)Reparatia capitala -Rk- reprezinta categoria de interventie care se efec-
tueaza dupa expirarea ciclului de functionare prevazut in normativul tehnic,avand ca
scopreaducerea caracteristicilor tehnico- economice ale masinii la nivelul avut initial
si preantampinarea iesirii din functiune a acestuia inainte de termen.

Categoria Scopul n ce const Locul Importana


reparaiei executrii
Revizia tehnic Se constat starea - Se verific starea tehnic a utilajului in vederea In instalaie Este o operaie intermedi-
(Rt) utilajului i se meninerii in stare de funcionare pan la urmtoarea ar intre dou reparaii,
remediaz reparaie. care asigur meninerea
defeciunile - Se efectueaz reglajele mecanismelor. in funcionare a utilajului
aprute de la - Se strang sau se inlocuiesc garniturile de etanare. pan la urmtoarea
ultima reparaie a - Se controleaz piesele de uzur frecvent pentru a reparaie.
utilajului. stabili volumul reparaiei urmtoare (piese de schimb,
materiale, manoper).
- Se verific instalaiile de comand i ungere.
- Se verific dispozitivele care asigur securitatea
muncii.
Reparaia Se verific su- - Se execut inlocuirea sau recondiionarea pieselor de In instalaie Asigur funcionarea
curent de bansamblele uzur foarte rapid (piese de etanare, buce, rulmeni, normal pan la
gradul I (Rc1) principale prin etc.). urmtoarea reparaie
demontarea - Se verific i se elimin jocurile intre piese. planificat.
prilor compo- - Se controleaz circuitele de ungere i rcire,
nente care facili- dispozitivele de comand.
teaz aceast - Se repar dispozitivele de protecie.
operaie - Se reface protecia anticorosiv exterioar.
Reparaia - Se verific toate - Se inlocuiesc sau se recondiioneaz piesele cu uzur In instalaie Asigur funcionarea in
curent de subansamblele rapid. sau in atelierul condiii normale a utila-
gradul II (Rc2) prin demontarea - Se inlocuiesc sau se recondiioneaz piesele cu mecanic cen- jelor i instalaiilor.
lor complet. frecven de uzur mijlocie. tral (utilaje
- Se face dup mai - Celelalte operaii sunt ca la Rc1 mai mici i
multe reparaii uor de trans-
curente de gradul portat)
I
Reparaia Revizia total a - Se demonteaz complet utilajul i se verific fiecare In instalaie Este redat integral
capital (Rk) utilajului pentru a pies. sau in atelierul capacitatea de funcionare
se inlocui sau - Se verific i piesele care nu sunt supuse uzurii mecanic cen- a utilajului sau instalaiei.
reface piesele sau mecanice, dar au fost solicitate de ocuri termice. tral (utilaje cu
subansamblele de - Se verific i piesele care formeaz scheletul pe care gabarite redu-
baz ajunse in se sprijin elementele active (supori, carcase de susi- se i uor de
stare de uzur nere, transportat)
avansat. etc.) deoarece in timpul funcionrii funcionrii utila-
jului caracteristicile metalelor pot suferi schimbri.

15
EXAMEN ATESTAT

Lista de lucrari ce se executa cu prilejul reparatiilor capitale


A. Partea mecanica
1.Verificarea preciziei masinii pentru stabilirea gradului de uzura;
2.Demontarea completa a masinii in parti componente;
3.Curatirea ,spalarea ,stergerea pieselor;
4.Sortarea pieselor pe categorii (intocmirea constatarilor);
5.Repararea sistemului de actionare hidraulic;
6.Repararea sistemului de ungere si racire;
7.Repararea dispozitivelor de protectie;
8.Montarea pe subansamble si montarea generala a masinii;
9.Reglarea,probarea functionarii masinii,remedierea defectiunilor;
10.Verificarea preciziei masinii conform normelor;
11.Chituirea si vopsirea masinii;
12.Demontarea si fixarea masinii de pe,respectiv pe ,locul de functionare;
13.Reconditionarea pieselor uzate;
14.Reconditionarea ghidajelor;
15.Confectionarea de piese noi;
16.Transportarea masinii de la ,respectiv la ,locul de functionare;
B. Partea electrica
1.Demontarea instalatiei electrice a transformatorului ,a tabloului electric si
verificarea aparaturii;
2.Demontarea,curatirea,spalarea pieselor motoarelor electrice;
3.Verificarea ,repararea bobinajului motoarelor electrice si al transformatoarelor
4.Inlocuirea aparaturii electrice deteriorate;
5.Inlocuirea lampii de iluminat si a diferitelor piese ce nu mai corespund;
6.Montarea ,probarea motoarelor electrice si transformatoarelor.

16
EXAMEN ATESTAT

8.3. LISTA LUCRARILOR PE CATEGORII


DE REPARATII SPECIFICE

17
EXAMEN ATESTAT

18
EXAMEN ATESTAT

9.INTRETINEREA SI REPARAREA MASINII DE GAURIT


RADIALA
9.1. IMPORTANA I SARCINILE REPARRII UTILAJULUI
Desfurarea in mod ritmic a activitii de producie a unei intre-prinderi in-
dustriale necesit, ca o condiie de baz, o bun organizare a reparrii i intreinerii
utilajului. Acest lucru este impus de faptul c in procesul folosirii lor productive, mij-
loacele fixe i utilajul de producie, ca o component a acestora, sunt supuse uzurii
fizice i morale .
Ca urmare a uzurii fizice a utilajului de producie are loc un proces de pierdere
treptat a valorii de intrebuinare i, in cele din urm, o pierdere a capacitii lui de a
satisface o necesitate social, ducand in final, in felul acesta, la pierderea valorii lui.
Uzura fizic a utilajului de producie, in condiiile folosirii utilajului in procesul
de producie, este insoit de transferarea valorii asupra produselor create i recupe-
rarea ei continu prin desfacerea acestora la diferii beneficiari .
In vederea meninerii caracteristicilor funcionale ale utilajului pe durata folo-
sirii lui i a funcionrii in condiii optime i cu posibiliti cat mai apropiate de cele
iniiale, in cadrul intreprinderilor se organizeaz un sistem de intreinere i reparare
a utilajului de producie .
Organizarea pe baze tiinifice a lucrrilor de intreinere i reparare a utilajelor
trebuie s in seama de particularitile utilajului i de modul de uzur fizic a dife-
ritelor pri componente ale acestora .
Din analiza comportamentului la uzura fizic a pieselor, semifabricatelor, ansamble-
lor sau mecanismelor care compun utilajul de producie se constat c uzura lor se
produce in mod diferit in timp . La un motor, de pild, cel mai rapid se uzeaz lagre-
le, pistoanele, segmenii, in timp ce la alte piese, cum sunt axul cu came, arborele mo-
tor .a., procesul de uzur este mai lent. Aceasta impune repararea pieselor cu o uzu-
r mai mare i folosirea in continuare a mainii.
Folosirea utilajului de producie in condiii optime necesit, de asemenea, efec-
tuarea in scopuri preventive a unor msuri de intreinere, care s impiedice uzura
prematur i operaii de control i revizie care s permit depistarea din timp a even-
tualelor defeciuni .
Ca urmare a particularitilor utilajelor de a se uza in mod neuniform,
concretizate in faptul c in timp ce unele piese sunt complet uzate, altele mai pot fi
folosite o perioad oarecare de timp, iar celelalte au o durat de folosire indelungat,
se impune din punct de vedere economic adoptarea unui sistem adecvat de
intreinere i reparare a acestora .
Pentru o intreprindere industrial intreinerea i repararea utilajului de pro-
ducie prezint o importan deosebit . Astfel, executarea acestor activiti in condi-
ii optime asigur funcionarea in mod normal a utilajelor de producie,

19
EXAMEN ATESTAT

conformgraficelor de producie, evitandu-se astfel scoaterile din funciune,


contribuindu-se prin aceasta la realizarea unei activiti ritmice .
O bun intreinere i reparare a utilajului de producie asigur meninerea
funcionrii acestuia potrivit performanelor tehnico-economice prevzute in cartea
tehnic, influenand direct randamentul i precizia de funcionare i realizarea pro-
duciei in cantitile i calitatea prevzute .
Organizarea intreinerii i reparrii utilajelor la un nivel superior contribuie, de
asemenea, in mod direct la reducerea costurilor de producie, prin realizarea acestor
activiti la un nivel redus de cheltuieli .
Organizarea executrii lucrrilor de intreinere i reparaii la nivelul unei uniti in-
dustriale trebuie s permit realizarea urmtoarelor sarcini de baz :
a) asigurarea meninerii utilajului n perfect stare de funcionare ;
b) evitarea uzurii excesive a utilajului i a scoaterii nainte de termen sau
accidental a acestuia din funciune ;
c) cretere timpului de funcionare a utilajului, att prin mrirea timpului
de funcionare ntre dou reparaii, ct i prin reducerea timpilor necesari executrii
reparaiilor ,
d) ridicarea productivitii muncii muncitorilor care execut reparaii,
asigurarea executrii reparaiilor cu cheltuieli minime i de o calitate ridicat ;
e) modernizarea mainilor i utilajelor nvechite .

9.2.PROCESUL TEHNOLOGIC DE REPARATII


Procesul tehnologic de reparatii aplicat la utilaje poate fi de doua feluri :
proces tehnologic de reparatie individual
proces tehnologic de reparatie pe subansambluri.
Procesul tehnologic de reparatie a masinii de gaurit G40 cuprinde urmatoarele
operatii:
1. primirea utilajului in reparatie si spalarea sa la exterior;
2. demontarea in piese componente;
3. spalarea pieselor;
4. constatarea defectelor si sortarea pieselor;
5. intocmirea documentatiei de reparatie;
6. repararea pieselor si a echipamentului electric;
7. montarea pieselor in subansambluri sau ansambluri si incercarea lor;
8. asamblarea utilajului;
9. rodajul,controlul si receptia utilajului;
10.vopsirea;
11.predarea utilajului la beneficiar.
Pregatirea masinilor si instalatiilor pentru intrarea in reparatie
Primirea utilajelor si instalatiilor in reparatie se face de catre controlul tehnic
al atelierului de reparatii si de catre un reprezentant al sectiei mecano-energetice. In
prealabil, trebuie sa se execute curatirea si spalarea exterioara a masinii. Controlul
tehnic al atelierului de reparatii supune masina unei revizii tehnice. Cu aceasta ocazie
20
EXAMEN ATESTAT

se urmareste daca masina este completa si care sunt defectiunile la functionarea in


gol si in sarcina. Aceste constatari servesc ulterior la intregirea activitatii de consta-
tare a defectelor.
Demontarea utilajelor si instalatiilor
Demontarea masinilor si instalatiilor este una dintre cele mai importante din
cadrul procesului tehnologic de reparatie. Aceasta operatie trebuie sa fie precedata
de:
studierea amanuntita a constructiei si functionarii masinii respective;
stabilirea succesiunii operatiilor la demontare in functie de modul de fixare al
pieselor.
Demontarea pieselor trebuie sa se faca numai cu scule si dispozitive adecvate,
ceea ce permite evitarea deteriorarii lor. Daca la demontare se constata o rezistenta
mai mare piesele nu vor fi fortate, ci se va studia si stabili care este cauza. Pentru
stifturi, bucse, arbori etc. se stabileste mai intii directia de demontare, depozitare.
Batiurile mari si grele ramin, in vederea reparatiei, la locurile de functionare. Ele se
transfera la atelierul de reparatii numai in cazuri speciale de reparatii, si atunci daca
sunt conditii.
Celelalte piese se transfera la atelierul de reparatii unde piesele grele sunt
asezate pe stelaje, iar piesele mici se asaza in lazi sau rafturi in asa fel incit suprafete-
le finisate sa nu se deterioreze.
Pentru a se usura montarea pieselor si a se evita unele erori, piesele se
inscriptioneaza cu vopsea sau se leaga de ele o marca de forma circulara sau
patrata,avind imprimat un numar care arata ordinea demontarii.
Asamblarea masinii se va face in ordinea inversa numerotarii. Demontarea
fiecarui organ de masina are unele particularitati care se prezinta in continuare.
Demontrea organelor filetate este o operatie relativ usoara daca i se acorda
atentia cuvenita. Se vor folosi numai chei in perfecta stare (nedecalibrate), de
preferinta tubulare.
Cind demonatrea se face greu,se umezeste imbinarea cu petrol, se aplica
lovituri pe fata laterala a piulitei sau se incearca stringerea si desfacerea
surubului si filetului in mod succesiv, pina cind acesta se misca. Daca nici de aceasta
data nu reuseste demontarea, se incearca desurubarea piulitei dupa ce, in prealabil, a
fost incalzita. Uneori, din cauza griparii filetului, este necesara distrugerea surubului
prin taiere. Prezoanele se demonteaza cu doua piulite si cheie fixa sau cu dispozitive
speciale. Stifturile se scot cu ajutorul piulitelor sau al unui surub, dupa cum sunt
prevazute cu tija filetata sau gaura filetata. Celelalte stifturi se scot cu ajutorul
dornurilor avind diametrul apropiat de al acestora.
Pentru demontarea bolturilor se folosesc dornuri construite din metale moi (cupru,
aluminiu, bronz etc.).
Cuiele spintecate se deterioareaza cu ajutorul dispozitivelor. Daca cuiele spintecate
sunt rupte, pentru extragerea lor se folosesc dornuri de otel avind diametrul
cu 0,5 mm mai mic decit diametrul gaurii cuiului.
21
EXAMEN ATESTAT

Demontarea penelor din canalul lor se executa cu o bara de otel avind forma
unei dalti. Penele prevazute cu gauri de extragere se scot cu ajutorul suruburilor.
Penele cu calcai se extrag din locas cu ajutorul unui dispozitiv de tip surub-piulita.
Demontarea inelelor de siguranta se face cu ajutorul clestilor. Daca urechile
inelelor sunt rupte, demontarea se face cu ajutorul unor scule de forma surubel-
nitelor.
Demontarea lagarelor si bucselor se executa in functie de tipul acestora. Astfel,
demontarea lagarelor din doua bucati se executa cu scule obisnuite. Lagarele si
bucsele montate prin presare se demonteaza cu ajutorul diferitelor tipuri de prese.
Demontarea rulmentilor se face cu grija pentru a nu se deteriora alezajul,
arborele sau chiar rulmentul. Lipsa dispozitivelor de extras rulmenti nu duce la
ieftinirea reparatiilor, ci la cheltuieli inutile pentru repararea deteriorarilor sau chiar
inlocuirea rulmentilor. Scoaterea rulmentilor prin lovituri de ciocan nu este permisa
decat la rulmentii cu alezaj conic. La acesti rulmenti loviturile de ciocan se aplica
prin intermediul a doua pene care forteaza in mod uniform intre labirint si partile
fixe.
Celalalte tipuri de rulmenti se scot cu ajutorului unor dispozitive si extractoare.
Demontarea rulmentilor cu doua randuri de bile se executa fara a se prinde
ghiarele dispozitivului de marginile inelului interior, pentru a nu-l deteriora. Ex-
tragerea rulmentilor din piese cu dimensiuni mici se executa numai prin transmit-
erea presiunii pe inelui exterior.
Rulmaneti montati cu strangere se demonteaza dupa ce in prealabil au fost in-
calziti cu ulei mineral la 90-100C.Incalzirea se face prin turnarea uleiului fierbinte
pe rulment, in timp ce arborele se protejeaza cu azbest.
Rotitele dintate montate prin strangere, se demonteaza cu ajutorul dis-
pozitivului si extractoarelor a caror constitutie este identica cu a acelora folosite la
demontarea rulmentilor. In cazul in care depresarea se face greu se procedeaza la
incalzirea rotii pana la temperaturi de 100-200C.Incalzirea trebuie sa se faca repede
pentru a nu se incalzi si arborele.
Demontarea instalatiei electrice trebuie sa se faca pe grupe, inscriptionand
fiecare conducta sau aparat. Acolo unde este cazul trebuie intocmita si schema
instalatiei electrice, daca aceasta nu se afla in cartea masini.
Curatirea si spalarea pieselor
Curatirea si spalarea pieselor ce urmeaza a fi reparate se face cu petrol,
detergenti sau diferite solutii, ca de exemplu: soda calcinata 3-5% dizolvata in apa,
avand temperatura de 60-80, in care se mai adauga 3-10 gr. sapun la litru de solutie,
pentru dizolvarea grasimilor .
Procesul de spalare are patru faze:
1. indepartarea noroiului sau a altor impuritati cu ajutorul razuitoarelor si al ma-
turilor;
2. spalarea pieselor in solutie incalzita;
3. spalarea in apa calda;
22
EXAMEN ATESTAT

4. uscare cu aer cald.


Spalarea pieselor in solutii se face manual sau mecanizat. Spalarea mecanizata
se face cu ajutorul unei masini.
O particularitate prezinta spalarea rulmentilor, care se face in benzina sau ulei
mineral fierbinte. Spalarea rulmentilor in benzina se face astfel: intr-un vas curat se
toarna benzina pana ce se acopera rulmentii, iar apoi se adauga ulei mineral calitatea
305 in procent de 6-8% din volumul de benzina. In timpul spalarii, inelele
rulmentului se rotesc in sens contrar pana cand partile componente se curata com-
plet.
Daca rulmentul este prea imbacsit, se spala in doua faze. La ultima faza se foloseste
benzina curata. Spalarea in ulei fierbinte se face intr-o baie incalzita electric pana la
temperatura de 80. Daca dupa spalare se constata ca rulmentul are pete de corozi-
uni, se indeparteaza acestea cu panza de emery (smirghel nr.000) uzata sau cu o pas-
ta formata din oxid de crom si ulei mineral, aplicata pe o bucata de pasla sau postav
curat. Suprafata corodata se freaca pana cand petele dispar, dupa care rulmentul se
spala din nou cu benzina. Dupa uscare rulmentul se asaza pe carton uscat si se unge
cu ulei 305. Ungerea rulmentului se face prin rotirea lui lenta in baia de ulei.
Sortarea pieselor si intocmirea foilor de constatare
Sortarea pieselor este operatia prin care se urmareste sa se stabileasca natura
defectelor, numarul pieselor ce se repara sau se inlocuiesc, volumul manoperei si
masurile necesare pentru eliminarea cauzelor care au accelerat uzura pieselor in
timpul exploatarii. In timpul sortarii, piesele se verifica din punct de vedere
dimensional, al formei si al aspectului, cu ajutorul aparatelor de masura si control
corespunzatoare. O atentie deosebita trebuie acordata verificarii pieselor a caror
defectare poate conduce la accidente. Acestea se controleaza la feroflux, ultrasunete,
etc., in vederea descoperirii aventualelor fisuri.
Prin sortare, piesele se repartizeaza in trei grupe: bune, de reparat si de inlo-
cuit.In categoria pieselor bune se trec numai piesele care se incadreaza in documen-
tatia tehnica a utilajului sau a instalatiei. In categoria pieselor de reparat se trec
piesele care, datorita faptului ca nu au grad inaintat de uzura, este economic sa
fie reparate. Ultima categorie cuprinde piesele care, ajungind la limita maxima a
uzurii, este imposibila sau neeconomica repararea lor si in acest caz se inlocuiesc cu
altele noi.
Pentru piesele care se repara sau se inlocuiesc, trebuie sa se intocmeasca o schita
care sa cuprinda toate cotele si datele necesare reconditionarii sau reproducerii lor.
Stabilirea precisa a cotelor se face tinind seama si de piesele cu care se asambleaza
cele care se repara sau se inlocuiesc. In schitele intocmite pentru piesele ce se repara,
locul ce trebuie reparat va fi indicat prin linii groase.
Dupa schitele intocmite in timpul constatarii se executa ulterior desene, deoarece nu
se recomanda reconditionarea pieselor sau executarea lor din nou sa se faca numai
dupa model. Odata cu inlocuirea schitei se completeaza si foaia de constatare.
Foaia de constatare cuprinde denumirea piesei, natura defectului, modul de rezol-
vare, numarul schitei sau desenului, volumul de manopera si, eventual, costul
23
EXAMEN ATESTAT

reparatiei.
Constatarea defectelor
In cadrul operatiei de sortare se constata starea pieselor ,abaterile lor fata de
desenele de executie si conditiile tehnice inscrise in acestea,precum si care e cauza
defectarii survenite.
Cauzele defectarii pieselor pot fi:
de exploatare;
de fabricatie;
de constructie (proiectare).
Defectele de exploatare sunt cele mai frecvente.
Defectele de fabricatie provin din cauza greselilor comise in timpul procesului de
productie sau in cursul reparatiilor efectuate. Cele mai frecvente cauze sunt abaterile
fata de dimensiunile, tolerantele sau conditiile tehnice prevazute in desenele de ex-
ecutie, precum si la executie sau montaj.
Defectele de constructie pot apare ca urmare a unor greseli de proiectare.Daca
dimensiunile, calitatea materialului, tolerantele, tratamentul termic sunt stabilite
gresit, piesele se uzeaza prematur.
Piesele uzate vor fi sortate, la randul lor, dupa criteriile mentionate mai sus,
urmand ca fiecare grup sa fie studiat detaliat, spre a se lua masurile cele mai potrivite
pentru reconditionarea lor si pentru a se inlatura, in viitor, repetarea defectarii din
aceleasi cauze.
La operatia de constatare a defectelor se mai tine seama si de urmatoarele criterii.
Suruburile,prezoanele si piulitele trebuie sa aiba filetul curat, fara urme de strivire
sau lovire. Aceste defecte se admit numai daca dispar prin refiletare. Filetul nu
trebuie sa fie rupt mai mult de 1,5 spire sau strivit pe o jumatate de spira la 10 spire.
Gaurile pentru sprinturi si stifturi nu trebuie sa fie astupate sau deformate. Fusurile
arborilor si ale axelor trebuie sa aiba o forma cilindrica fara urme de lovire si fara ri-
zuri.
Canalele de pana trebuie sa fie curate, iar fetele laterale paralele.La rotile din-
tate, dantura trebuie sa fie curata, fara urme de ciupire si fara fisuri. Se admit numai
defectele care, in timpul reparatiei, pot fi eliminate. Uzura dintilor nu trebuie sa fie
mai mare de 0,2 din modulul rotii.
Suprafetele imbinarilor conice si cilindrice trebuie sa fie curate ,iar genera-
toarele suprafetelor rectilinii. Suprafetele conice se considera bune daca la controlul
cu vopsea aceasta acopera din suprafata conului.
La lagarele de rostogolire corpurile si caile de rulare nu trebuie sa prezinte ciupituri
sau urme de coroziune. Lagarele de alunecare trebuie sa aibe cuzinetii fara
urme de gripare, iar daca acestia au captuseala din compozitie se controleaza si
aderenta prin ciocanire, cuzinetului in stare suspendata, sunetul emis trebuind sa fie
cristalin. Cuzinetul de care captuseala nu adera are un zgomot infundat. O metoda
precisa pentru verificarea aderarii compozitiei la cuzinet este controlul cu ultrasun-
ete.

24
EXAMEN ATESTAT

9.3.TEHNOLOGIA DE REPARARE
A MASINII DE GAURIT RADIALA
Pentru repararea masinii de gaurit se intocmesc urmatoarele documente :
1.Actul de constatare care cuprinde :
a. determinarea utilajului;
b. numarul de inventar;
c. data efectuarii constatarii;
d. locul;
e. cuprinsul defectatiei (piese defecte ce necesita remedieri, piese defecte ce
necesita inlocuiri);
f. beneficiarul reparatiei si cine executa lucrarea.
2.Fisa tehnologica care se intocmeste in baza actului de constatare si in
care se evidentiaza :
a. denumirea utilajului;
b. comanda de executie a reparatiei;
c. denumirea operatiei ce se executa;
d. norma tehnica;
e. manopera in ore;
f. materiale in unitati de masura si cantitatea necesara;
g. alte date care stau la baza calculului de cost al reparatiei .
Repararea principalelor subansambluri mecanice
ale masinii de gaurit
Repararea mesei : masa se uzeaza in zona canalelor T deprindere a pieselor.In
majoritatea cazurilor,printr-o exploatare necorespunzatoare mesele se prezinta cu
nervurile din zona canalelor T rupte si cu suprafata pentru prindere a pieselor cu
diferite denivelari,provenite din aschierea cu burghiele atunci cand lucratorii scapa
burghiele pe masa masinii.
Repararea meselor uzate se face prin placare si comporta urmatoarele operatii:
frezarea si gaurirea mesei in zona uzata
confectionarea ,prin frezare si gaurire ,a unei placi corespunzatoare locasului
frezat din zona uzata a mesei
montarea placii prin suruburi pe masa uzata
rectificarea suprafetei mesei
Dupa repararea mesei se ajusteaza suprafetele de ghidare ale consolei si
repararea pieselor mecanismului de ridicare a mesei.Suprafata de lucru a mesei
trebuie sa fie perfect plana.Se admit abateri intre 0,03 si 0,04 mm pe lungimea de 300
mm.
Repararea batiului : lucrarea consta in special in reparatia ghidajelor uzate si
lovite.Reparatia ghidajelor incepe prin curatirea cu razuitorul a rizurilor existente pe
suprafetele lor.apoi masina unealta se aseaza perfect orizontal .Precizia de instalare
este de cel putin 0,04 mm pe lungimea de 1000 mm.marimea uzurii ghidajelor se ver-
25
EXAMEN ATESTAT

ifica cu rigla si cu calibrul de interstitii.Daca uzura este de 0,5 mm sau mai are,corpul
se raboteaza.Uzurile si rizurile locale (cu lungimea de pana la 20 mm) se repara prin
incarcare cu aliaj de antifrictiune .Ghidajele cu uzura de 0,15-0,20 mm se rectifica si
se razuiesc,pentru a garanta o abatere de 0,02-0,03 mm pe lungimea de 1000 mm.
Repararea cutiilor de viteze si de avansuri : consta in repararea sau inlocui-
rea axelor,a bucselor ,a lagarelor de alunecare ,a rulmentilor,a rotilor dintate ,a
penelor,etc. ,care se uzeaza intimpul exploatarii masinii .Toate aceste piese se repara
prin procedee de reconditionare obisnuite.Fusurile arborilor se strunjesc si se rectifi-
ca,sau se reconditioneaza prin cromare ,prin calarea pe ele a unor bucse,precum si
prin alte procedee.Bucsele uzate se inlocuiesc cu altele noi.
Repararea transmisiilor prin curele : Defectele frecvente care se pot consta-
ta la transmisiile prin curele sunt :incovoierea arborilor ,uzura fusurilor arbor-
ilor,uzura lagarelor ,uzura curelelor si a rotilor de curea.Repararea rotilor de curea
consta in rectificarea suprfetei de lucru a obezii,reconditionarea alezajelor butucului
la dimensiunile corespunzatoare ajustajului prescris si reconditionarea asamblarii
prin pana a rotii si arborelui .
Repararea angrenajelor : se executa tinandu-se cont de natura si cauzele uz-
urii,de materialele din care sunt confectionate rotile dintate si precizia asamblarii.
Rotile de fonta cu dintii uzati in proportie de peste 20% se inlocuiesc.Rotile din otel
cu dinti uzati in proportie de peste 30% se inlocuiesc.La rotile care au modulul mai
mic de 6 mm,nu se admite inlocuirea dintilor rupti ;la cele cu modulul mai mare de 10
mm ,se admite inlocuirea a maximum trei dinti rupti,cu dinti sudati si rectificati,sau
cu dinti filetati;fusurile butucurilor se pot repara prin sudare.
Repararea cuplajelor :se realizeaza prin incarcarea cu sudura si prelucrarea
la dimensiunile initiale;piesele de legatura rigida sau elastica (bolturi,suruburi ,inele
)se inlocuiesc cu pise noi.
Repararea ambreiajelor :consta in inlocuirea garniturilor de frictiune
,rectificarea placilor de presiune ,reconditionarea sau inlocuirea elementelor de
asamblare si reglarea ambreiajelor.

9.4.INTRETINEREA MASINILOR DE GAURIT


Inainte de a ncepe lucrul, dup ce maina a fost curat i uns conform in-
struciunilor, se va verifica funcionarea la mers n gol i numai dup aceea se va in-
tra n regim normal de lucru. Mainile de burghiat la care ungerea este asigurat
printr-un sistem de ungere vor fi lsate s mearg n gol circa 5 min pentru ca uleiul
s ating temperatura la care ungerea se face n cele mai bune condiii.

De asemenea se va verifica existena lichidului de rcire i a nivelului de ulei din


instalaia de ungere, astfel ca acesta s fie n limitele admise.

26
EXAMEN ATESTAT

La prsirea locului de munc sau n cazul ntreruperii lucrului pentru nlocuirea


sculei sau a schimbrii piesei, se va opri motorul electric. Pentru ca masa mainii s
nu fie deteriorat, pe ea nu se vor depozita scule sau piese. Se va evita aglomerarea
achiilor pe mas, care vor fi nlturate la oprirea mainii.

Se va verifica jocul din lagrele arborelui principal i ntinderea corect a curelei


de transmisie de la motor la roata de antrenare a arborelui principal.

La mainile de burghiat n coordonate se va acorda atenie sistemului de citire


(optic sau mecanic), astfel ca n acesta s nu intre impuriti ce ar putea duna
asupra valorilor mrimilor reale ale deplasrilor. Pentru o funcionare optim a
mainilor de burghiat n coordonate, este necesar asigurarea permanent a con-
diiilor de microclimat (n special temperatura de 20C, umiditate etc).

Intreinerea instalaiilor electrice se va face numai de ctre personal cu calificare


corespunztoare.

10.NORME DE SECURITATEA MUNCII LA INTRETINEREA


SI REPARAREA MASINILOR DE GAURIT
10.1.NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA PRELU-
CRAREA PRIN GAURIRE
Fixarea si demontarea sculelor
Art. 54. - Mandrinele pentru fixarea burghielor si alezoarelor se vor stran-ge si des-
face numai cu chei adecvate, care se vor scoate inainte de pornirea masinii.
Art. 55. - Burghiul sau alezorul din mandrina de prindere va fi bine centrat si fixat.
Art. 56. - Scoaterea burghiului sau alezorului din mandrina se va face numai cu aju-
torul unei scule speciale.
Art. 57. - Se interzice folosirea burghielor , cu coada conica in universalelor masinilor.
Art. 58. - Se interzice folosirea burghielor cu coada cilindrica in bucse conice.
Art. 59. - Se interzice folosirea burghielor, alezoarelor sau sculelor de ho-nuit cu cozi
uzate sau care prezinta crestaturi, urme de lovituri etc.
Art. 60. - Se interzice folosirea burghielor necorespunzatoare sau prost ascutite.
Art. 61. - Ascutirea burgielor se va face numai cu burghiul fixat in dispozitive speciale.
Art. 62. - Cursa sculei va fi astfel reglata inct aceasta sa se poata retrage cat mai mult
la fixarea sau desprinderea piesei.
Fixarea pieselor
Art. 63. - Inaintea fixarii piesei pe masa masinii, se vor curata canalele de aschii.
Art. 64. - Prinderea si desprinderea piesei pe si de pe masa masinii, se vor face numai
dupa ce scula s-a oprit complet.

27
EXAMEN ATESTAT

Art. 65. - Fixarea piesei pe masa masinii se va face in cel putin doua puncte,fie cu aju-
torul unor dispozitive de fixare,fie cu ajutorul menghinei.
Pornirea si exploatarea masinii.
Art. 66. - Inaintea pornirii masinii, se va alege regimul de lucru corespunzator oper-
atiei care se executa, sculelor utilizate si materialului piesei de prelucrat.
Art. 67. - La operatia de honuire, avand in vedere materialele din care sunt realizate
sculele,introducerea si scoaterea in si din alezajul piesei de prelucrat se vor face cu
foarte mare atentie, pentru a evita spargerea placilor de honuire.
Art. 68. - In timpul functionarii masinii, se interzice franarea cu mana a axului port-
mandrina.
Masina de gaurit portabila
Art. 69. - Masinile de gaurit portabile se vor porni numai dupa ce au fost ridicate de
pe masa.
Art. 70. - Masinile de gaurit portabile se vor lasa din mana ( se vor depune ) numai
dupa oprirea burghiului.

Fig.9.1.

10.2.NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA IN-


TRETINEREA SI REPARAREA MASINILOR DE GAURIT
In atelierele de reparare a utilajelor se desfasoara o activitate complexa datori-
ta carui fapt si normele de tehnica a securitatii munci sunt diverse in functie de locur-
ile de munca .
Se vor respecta normele de tehnica a securitatii muncii si normele de prevenire
si stingere a incendiilor specifice lucrarilor de: lacatuserie, prelucrare a metalelor la
rece cu ajutorul masinilor-unelte, sudare si taiere cu gaze si arc electric precum si
urmatoarele norme specifice reparatiilor:
la demontarea, repararea si montarea utilajelor, echipa va lucra sub conduc-
erea unui maistru sau sef de echipa;
uneltele si dispozitivele de ridicat (vinciuri, macarale, poduri rulante
etc.)utilizate de echipa de reparatii trebuie sa fie in buna stare;
inainte de inceperea lucrarilor de intretinere sau reparatii la un utilaj, maistrul
sau seful de echipa se va asigura ca masina respectiva sa nu poata fi pusa acci-

28
EXAMEN ATESTAT

dental in miscare, iar pentru orice eventualitate pe intrerupatorul electric prin-


cipal se va pune o tabla indicatoare cu inscriptia: NU CUPLATI SE LUCREAZA
la masinile prevazute cu anumite ansambluri care pot aluneca pe ghidaje verti-
cale trebuie luate masuri de sprijinire a acestora;
dupa terminarea reparatiilor, masina nu va fi pusa in stare de functiune inainte
de montarea tuturor dispozitivelor de protectie;
inainte de punerea in functiune se va controla daca sculele folosite la reparatie
au fost inlaturate de pe masina;
darea masinii in functiune nu se va face decat dupa executarea receptiei;
in incaperile in care se spala si degreseaza piesele cu lichide inflamabile este
interzis fumatul sau accesul cu foc deschis;
la degresarea pieselor cu solventi organici, care sunt toxici si inflamabili, se vor
folosi bai cu capace de inchidere si se vor lua masuri de prevenire si stingere a
incendiilor;
soda caustica se va introduce in baile de degresare cu cosuri de sita;
piesele se vor introduce si scoate in baile de degresare electronica numai dupa
intreruperea curentului electric care alimenteaza baia;
la acoperiri galvanice muncitorii isi vor unge mainile si narile cu o alifie protec-
toare pentru a prevenii actiunea vatamatoare a vaporilor diferitilor compusi
chimici si vor purta tot echipamentul prevazut de normele de protectia muncii;
nu este permis lucrul in pozitie aplecata deasupra baii
cand nu se lucreaza , baile vor fi acoperite cu un capac , pentru a impiedica
evaporarea electrolitului;
in incinta atelierelor de galvanizare se interzice introdurea si cunsumarea ali-
mentelor precum si fumatului;

Fig.9.2.
29
EXAMEN ATESTAT

11.BIBLIOGRAFIE

1.Norme de protectia muncii (NSSM 1)


http://www.iprotectiamuncii.ro/

2.Intretinerea tehnica a utilajelor


http://www.scribd.com

3.Masini-unelte si prelucrari prin aschiere


http://www.regielive.ro

4.Imagini
http://www.google.com

5.Prelucrari mecanice prin aschiere


http://www.scribd.com
6.Tehnologia de reparare a masinii de gaurit
http://www.scribd.com
7.Masini, utilaje si instalatii din industria constructiilor de masini
N.Huzum, G Rantz
Editura Didactica si Pedagogica 1979
8.Lucrari de intretinere si reparatii
http://tvet.ro

30
EXAMEN ATESTAT

12.ANEXE
12.1.FISA TEHNOLOGICA PENTRU REPARATII

31
EXAMEN ATESTAT

12.2.FISA DE CONSTATARE TEHNICA


A masinii, utilajului nr. in vederea reparatiei
Denumirea masinii, utilajului : Masina de gaurit radiala
Nr. de inventar. Ore de functionare de la darea in
exploatare sau de la ultima reparatie capitala. 30 000

12.3.PROPUNERI PNTRU EFECTUAREA REPARATIEI


1. masa masinii : reconditionare prin placare
2. rulment : se inlocuieste
3. batiu (ghidaje) : reconditionare prin razuire :
Comisia de constatare...

.

32
EXAMEN ATESTAT

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU


OLTENIA

Nr. ______ din _________

PROIECT
pentru

EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENELOR PROFESIONALE
PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI
DE CALIFICARE PROFESIONAL
NIVEL III

Calificarea: TEHNICIAN MECANIC PENTRU NTREINERE I


REPARAII

Tema:
MAINI DE GURIT VERTICAL CU COLOAN.
NTREINERE I REPARARE

NDRUMTOR:

Elev:
Clasa:

2013

1
EXAMEN ATESTAT

2.CUPRINS
1.Tema proiectului 1

2.Cuprins 2

3.Argument 3

4.Tehnologia lucrarilor de intretinere si reparare a masinilor de gaurit 6

5.Prelucrarea prin gaurire 8

5.1.Generalitati 8

6.Masina de gaurit verticala cu coloana 9

7.Tehnologii generale aplicate 11

7.1.Sisteme de reparatii 11

7.2.Categorii de lucrari de intretinere si reparatii 12

7.3.Lista lucrarilor pe categorii de reparatii specifice 15

8.Intretinerea si repararea masinii de gaurit cu coloana 17

8.1.Importanta si sarcinile repararii utilajului 17

8.2.Procesul tehnologic de reparatii 18

8.3.Tehnologia de reparare a masinii de gaurit 23

9.Norme de tehnica securitatii muncii la intretinerea si repararea

masinii de gaurit 25

9.1.Norme de tehnica securitatii muncii la prelucrarea

prin gaurire 25

9.2. Norme de tehnica securitatii muncii la intretinerea si

repararea masinilor de gaurit 26

10.Bibliografie 28

11.Anexe 29

2
EXAMEN ATESTAT

3.ARGUMENT
Absolvenii noului sistem de formare profesional, dobndesc abiliti, cu-
notine, deprinderi dezvoltand si o serie de abiliti cheie transferabile, cu scopul de
a sprijini procesul de nvare continu, prin posibilitatea unei reconversii
profesoinale flexibile catre meserii inrudite.
Fiecare dintre calificrile profesionale naionale necesit uniti de
competen cheie i uniti de competen profesionale. Competenele profesionale
sunt grupate n uniti de competen generale i specializate.
Cererea pieei i necesitatea formrii profesionale la nivel european au
reprezentat motivele eseniale pentru includerea abilitilor cheie n cadrul
Standardelor de Pregtire Profesional ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie s li se ofere
posibilitatea de a dobndi acele competene de baz care sunt importante pe piaa
muncii.
Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute astfel
nct s dezvolte abiliti de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de
munc, pentru asumarea rolului n societate ca persoane responsabile, care se
instruiesc pe tot parcursul vieii. Aceste cerine, necesare unei viei adaptate la
exigenele societii contemporane, au fost ncorporate n abilitile cheie
Fiecare nivel parcurs n domeniul Tehnic, implic dobndirea unor abiliti,
cunotine i deprinderi care permit absolvenilor fie s se angajeze, fie s-i continue
pregtirea la un nivel superior.
Pregtirea forei de munc calificate n conformitate cu standardele europene
presupune desfurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare i eval-
uare, centrate pe elev.
Noii angajai vor putea desfura sarcini non-rutiniere care implic
colaborarea n cadrul unei echipe.
Prin unitile de competene specializate din cadrul Curriculum-ului specific
nivelul 3 de calificare, elevul este solicitat n multe activiti practice care i stimu-
leaz i creativitatea. Orice activitate creativ va duce la o lrgire semnificativ a ex-
perienei i la aplicarea contient a cunotinelor dobndite.

Lucrarea de atestat MASINI DE GAURIT VERTICAL CU COLOA COLA-


NA.INTRETINERE SI REPARARE implica elevul in atingerea Standardelor de
Pregatire Profesionala specifice pregatirii sale in domeniul tehnic.
In timpul functionarii masinilor, utilajelor si instalatiilor are loc o uzare
nentrerupta a suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de masini din componen-
3
EXAMEN ATESTAT

ta acestora.Din aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari, forma, di-
mensiunile, precum si starea suprafetelor. La o anumita valoare a acestor modificari
apare o inrautatire brusca a insusirilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale
intregii masini-unelte, fapt care determina necesitatea raparatiei.
Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, uitlajelor si instalatiilor
necesita cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un numeros
personal muncitor cu inalta calificare. Depistarea din timp si eliminarea cauzelor care
provoaca iesirea prematura din uz a organelor de masini au rezultate economice im-
portante:
micsoreaza opririle neproductive ;
maresc perioada dintre reparatii ;
reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi timp, pen-
tru alte lucrari, un mare numar de muncitori calificati.
Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor si
instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in unitatea de
timp si caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si chimice ale stra-
turilor superficiale ale metalului din acre sunt confectionate piesele, de viteza relati-
va de deplasare a suprafetelor acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum si
de unii factori externi, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea
prelucrarii suprafetelor respective.
Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se produce
atit in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si din ca-
uza asa-zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza coroziunii sau
din alte cauze.
In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative, suprafetele
se distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este caracteristic pentru
imbinarile cu pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme etc.In
cazul miscarii de rotatie , sau rectilinii alternative , distrugerea suprafetelor are loc
mai ales datorita uzarii si strivirii.
In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utilaje si
instalatii: lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune si ale franelor,
suruburile conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele etc.
Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz atit datori-
ta cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructive sau a repararii
defectuoase.
Asemenea defecte sunt:
alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund
conditiilor de exploatare a pieselor;
alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale pieselor;
utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor;
datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in frecare;
alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe
suprafete de frecare;
4
EXAMEN ATESTAT

rezistenta si rigiditatea insuficienta a pieselor si montarea sau reglarea inco-


recta a masinii,utilajului sau instalatiei.
Exploatarea corecta a masinilor ,utilajelor si instalatiilor in bune conditii maresc
considerabil durata de serviciu.
Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea sistemelor de
siguranta , de blocare si a limitatoarelor. Cresterea duratei de serviciu a pieselor
masinilor, uilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin perfectionarea metodelor de
reparare, marirea rezistentei la uzarea pieselor, controlul uzarii principalelor
imbinari, modernizarea subansamblurilor, mecanismelor etc..
Obtinerea unei productii de buna calitate este conditia obligatorie pentru stabi-
lirea marimii uzarii limita a organelor componente, ale masinilor ,utilajelor si
instalatiilor.Aceasta se refera in primul rind la piesele principale
ca:batiuri,mese,arbori principali, etc., de care depind precizia si calitatea executiei.
In cazul masinilor-unelte, precizia de functionare depinde de precizia pozitiei si
directiei deplasarii pieselor si a subansamblurilor in raport cu ghidajele batiuri-
lor.reducerea preciziei geometrice a batiurilor, ca urmare a uzarii, inrautateste brusc
caracteristicile de exploatare ale masinilor-unelte.

Elaborarea lucrarii de atestat a permis atingerea unor unitati de competenta :


1. Comunicare si iteratie.
2. Asigurarea calitatii.
3. Igiena si securitatea muncii.
4. Lucrul in echipa.
5. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei

5
EXAMEN ATESTAT

4. TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE INTRETINERE SI


REPARATII A MASINII DE
GAURIT
Masini de gaurit : Masinile de gaurit sunt destinate operatiilor de gauri-
re,largire,adancire,alezare,lamare,zencuire si filetare.Aceste masini constituie
circa 20% din totalitatea masinilor unelte aschietoare din dotarea industriei
constructoare de masini.Miscarea principala de rotatie a sculei si miscarea de avans
,de tranzlatie in lungul axei sculei,sunt executate de arborele principal.
Caracteristica principala tehnologica si de exploatare a masinilor de gaurit o
constituie diametrul maxim al gaurii,exprimate in milimetrii,care se poate executa in
plin cu un burghiu elicoidal,cu regimul optim de aschiere intr-un semifabricat din
otel cu rezistenta la rupere de 60-70daN/mm2. Masinile de gaurit romanesti au
aceasta caracteristica evidentiata in simbolizarea lor,ca de exemplu : G 10 ;G12,5 ;G
13 ;G 25 ;G40 ;DC 50 ;DC 63 ;GP-45NC ;GPR-45NC.
Masinile de gaurit,sub aspectul dimensional si ca atare al posibilitatiilor de expoatare
se mai caracterizeaza prin :cursa maxima a arborelui principal ,dimensiunea
mesei,distanta dintre arborele principal al montantului sau coloana masinii si inal-
timea arborelui principal fata de placa de baza sau masa masinii.
Clasificarea masinilor de gaurit se face din punct de vedere constructiv si al
domeniilor de utilizare astfel :
masini de gaurit de masa ( de banc );
masini de gaurit cu montant;
masini de gaurit cu coloana;
masini de gaurit radiale;
masini de gaurit multiax;
masini de gaurit cu cap multiax;
masini de gaurit cu cap revolver;
masini de gaurit in coordonate;
masini de gaurit specializate (pentru gauri mici ,de centruit,pentru gauri adanci
).
Sub aspectul posibilitatilor tehnologice ,masinile de gaurit radiale au posibilitatile
cele mai mari,putand executa operatii de gaurire dupa directii verticale sau inclinate
si totodata pot trce rapid,deci cu timpi auxiliari redusi ,de la prelucrarea unei gauri la
alta.Din acest motiv ele sunt considerate masini de mare productivitate,impreuna
cumasinile multiax si cele cu cap revolver.In schimb ,rigiditatea masinilor de gaurit
radiale este mai redusa in raport cu al masinilor de gaurit cu montant sau coloana si
ca atare precizia prelucrarii sub aspectul dimensiunii gaurii si a directiei acesteia
,este mai mica in cazul in care nu se apeleaza la dispozitive spaciale de gaurire.
La exploatarea masinilor de gaurit,in conditiile asigurarii preciziei impuse si a
rezistentei sculei sau piesei,trebuie astfel reglata masina incat sa se asigure o
incarcare energetica cat mai mare.
6
EXAMEN ATESTAT

Diametrele intermediare ale sculelor de gaurire,avansul si viteza de aschiere


(care pot varia in limitele date de regimul de aschiere calculat)vor trebui astfel alese
incat in conditiile de mai sus sa se asigure o putere consumata cat mai aproximata de
puterea nominala a motorului masinii.
Se obtine astfel o productivitate marita si un randament energetic superior ,respectiv
un consum mai redus de energie la unitatea de volum de aschii detasate.

Fig.4.1.Masini de gaurit cu coloana

Fig.4.2.Masina de gaurit in coordonate


7
EXAMEN ATESTAT

5.PRELUCRAREA PRIN GAURIRE


5.1.GENERALITATI
DEFINIIE:
Gurirea este operaia tehnologic de prelucrare mecanic prin achiere, cu aju-
torul unor scule achietoare numite burghie, pe maini de gurit.
n construcia de maini peste 70% din totalul pieselor prelucrate au unul sau mai
multe alezaje, care pot fi nfundate sau ptrunse, cu praguri sau drepte, cilindrice sau
conice etc.
n comparaie cu arborii, alezajele se prelucreaz n condiii mai grele. Suprafeele
interioare sunt mai greu accesibile, nu ntotdeauna se poate asigura o rigiditate sufi-
cient i o ghidare corect a sculei achietoare. De asemenea, nu n toate cazurile se
poate realiza o rcire corespunztoare sculei achietoare, iar evacuarea achiilor este
mai dificil. Tehnologia de prelucrare a alezajelor se stabilete innd seama de for-
ma constructiv a piesei, materialul folosit, dimensiunile i condiiile de precizie, de
form i de rugozitate, precum i de costul prelucrrii.
Alezajele se clasific n funcie de forma constructiv, greutate, diametru i adncime
n urmtoarele grupe mai importante: alezaje scurte, atunci cnd l/d 0,5; alezaje
normale, dac 0,5 l/d 3; alezaje lungi, dac 3 < l/d 10; alezaje foarte lungi, dac l
/d>10.
n general, prelucrarea alezajelor prin achiere, innd seama de precizia de
prelucrare i calitatea suprafeelor, se poate face prin una sau mai multe procedee de
prelucrare, i anume: gurire, adncire, strunjire, broare, rectificare, strunjire de
netezire, honuire, rodare, lepuire, vibronetezire, netezire nsoit de ecruisare prin
deformare plastica.

Fig.5.1.Gurirea-a; Alezarea-b; Teirea-c; Adncirea-d.

8
EXAMEN ATESTAT

6.MASINA DE GAURIT VERTICALA


CU COLOANA
Aceast main este utilizat pentru prelucrarea gurilor de dimensiuni
ajungnd pn la 40 mm diametru. Cele mai mici maini de gurit, cum ar fi cele de
tipul G 10 i G 25 ,au coloana cilindric. Mainile mai mari au, n locul coloanei
cilindrice, un montant care asigur o rigiditate mult mai mare. Aceast soluie este
adoptat n cazul mainilor G 25 i G 40 .
Principalele pri componente ale mainii de gurit verticale snt: placa de baz 6,
prin intermediul creia maina se fixeaz de fundaie, coloana sau montantul 4 pe
care esta montat masa 5. Pe masa mainii de gurit se aaz piesele de prelucrat, fie
direct, fie ntr-un dispozitiv n cazul pieselor mai complicate. Pentru prindere se folo-
sesc menghinele de main. Poziia mesei 5 poate fi modificat dup necesitate prin
deplasarea pe vertical cu ajutorul unui mecanism urub-piuli. Blocarea mesei n
poziia necesar se face cu ajutorul unei manete. La partea superioar a mainii se
gsete carcasa 2, n care se afl cutia de viteze i avansuri. Acionarea mainii se face
de la motorul 1. Arborele principal 7, n care se fixeaz scula achietoare, execut
micarea principal de aehiere n, care este o micare de rotaie, precum i micarea
de avans axial notat cu sa.

Pri componente:
1.Motor electric
2.Cutia de viteze i avansuri
3.Prghie de acionare
4.Coloana
5.Masa mainii
6.Placa de baz
7.Arbore principal(axul mainii)
8.Tablou de comand

Fig.6.1.Masina de gaurit cu coloana


9
EXAMEN ATESTAT

Funcionarea mainii de gurit poate fi urmrit pe schema cinematic de principiu din


figura 6.2. Astfel, micarea principal de achiere, care este rotaia, n , a arborelui I, se
obine de la motorul electric M, prin lanul cinematic 1 2 3 cutia de viteze CV 4
5 6 I . Avansul axial al sculei se obine de la ace-lai motor M, prin lanul cinemat-
ic 6 7 8 cutia de avansuri CA 9 mecanismul pinion-cremalier Z1 Z2 . Avan-
sul axial f1 al sculei se mai poate obine i manual de la roata R prin lanul cinematic 13
14 9 Z1 Z2. n funcie de nlimea la care este necesar executarea operaiei de
gurire, ppua arborelui principal poate fi ridicat sau cobort cu un mecanism pinion-
cremalier Z3 Z4, acionat manual, sau de la motorul M, prin lanul cinematic 1 2
10 11 12 Z3 Z4 .

Fig.6.2.Schema cinematica

10
EXAMEN ATESTAT

1. Motor electric.
2. Carcasa.
3. Montant.
4. Cutia de viteze i avansuri.
5. Arborele principal.
6. Ghidaje.
7. Masa mainii.
8. Placa de baz.

Fig.6.3.Masina de gaurit cu coloana

7.TEHNOLOGII GENERALE APLICATE


7.1.SISTEME DE REPARATII
Repararea masinilor,utilajelor si instalatiilor se poate realiza prin mai multe
sisteme , principalele fiind urmatoarele :
Sistemul de reparatii executate dupa necesitate dupa acest sistem ,masina se
repara atunci cand nu mai poate fi mentinuta in expoatare,deci neplanificat si
numai din cauza uzarii avansate a pieselor.
Sistemul de reparatii pe baza de constatari-este sistemul prin care cu ocazia
unei revizii executate la un utilaj se stabileste si termenul la care se face revizia
urmatoare ,precum si volumul reparatiei,pregatindu-se piesele de schimb si materi-
alele necesare.Volumul si termenele reparatiei depind de starea masinii.
Sistemul de reparatii cu planificare rigida-prevede scoaterea obligatorie a mas-
inii din functiune,pentru executarea reparatiilor,la anumite perioade sta-
bilite,independent de starea tehnica a lor,precum si repararea sau inlocuirea
pieselor si organelor componente la termenele stabilite.
Sistemul preventiv de reparatii periodice planificate-se bazeaza pe determina-
rea cat mai exacta a variatiei uzarilor in timp,la toate organele,piesele si ele-
mentele masinilor.
11
EXAMEN ATESTAT

Pe baza acestor uzari in raport cu limitele admise pentru fiecare organ,piesa sau
element in parte se determina duratele de functionare corespunzatoare intre doua
reparatii,exprimate in numar de ore de functionare.acestedurate de functionare sunt
folosite pentru stabilirea termenelor la care masina va fi scoasa din serviciu pentru
reparatii (structura ciclurilor de reparatii) .
Avantajele principale ale acestui sistem constau in evitarea iesirii neprevazute a
masinii din functiune si in posibilitatea unei mai bune organizari si pregatiri a
reparatiei si a planificarii lucrarilor de reparatie pentru orice termen.
Acest sistem prevede lucrari de intretinere si reparatii

7.2.CATEGORII DE LUCRARI DE INTRETINERE SI REPARATII


Potrivit normativelor tehnice de intretinere si reparare a utilajelor folosite in indus-
tria constructoare de masini ,intr-un ciclu de reparatii se cuprind ca lucrari de baza :
a)Revizii tehnice
b)Reparatii curente
c)Reparatia capitala
a)Revizia tehnica - Rt - reprezinta ansamblul de operatii care se executa
inaintea unei reparatii planificate ,in scopul determinarii starii tehnice a utilajului si a
principalelor lucrari de reparatii care trebuie efectuate cu ocazia acesteia.
Lista de lucrari de reparatii ce se executa cu prilejul reviziilor tehnice
1. Determinarea elementelor cu uzuri avansate;
2. Executarea reglajelor la toate organele prevazute cu elemente care sa permita
eliminarea jocurilor;
3. Verificarea organelor de comanda si a dispozitivelor de protectie;
4. Verificarea instalatiei de racire si ungere;
5. Remedierea defectiunilor (care nu necesita consum mare de manopera);
6. Verificarea parametrilor de lucru ai masinii;
7. Verificarea instalatiei electrice;
8. Inlocuirea pieselor uzate ce nu prezinta garantii in functiune.
Reviziile tehnice se executa cand masinile sunt oprite din functiune,in timpul
zilelor de sambata,duminica si a sarbatorilor legale.
b)Reparatia curenta-Rc-reprezinta ansamblul de operatii care se executa pe-
riodic potrivit prevederilor de plan,in vederea inlaturarii uzurii materiale sau a unor
deteriorari locale prin repararea ,reconditionarea sau inlocuirea unor piese
componente sau subansambluri uzate.Reparatia curenta poate fi de gradul I sau de
gradul II ,in functie de marimea intervalului de timp de functionare intre reparatii ,de
importanta lucrarilor executate si valoarea pieselor si a subansamblurilor reparate
,reconditionate sau inlocuite.
Lista de lucrari ce se executa cu prilejul reparatiilor curente de gradul I :
1. Deconectarea masinii de la retea;
2. Demontarea partiala a masinii;
3. Curatarea,spalarea pieselor demontate,curatarea ansamblelor ramase pe masina;
4. Sortarea pieselor pe categorii (intocmirea constatarii );
12
EXAMEN ATESTAT

5. Curatarea ghidajelor de rizuri si lovituri;


6. Verificarea si repararea sistemului de actionare hidraulic;
7. Verificarea si repararea instalatiei de ungere
8. Verificarea si repararea dispozitivelor de protectie;
9 Montarea masinii,efectuarea reglajelor;
10.Probarea,remedierea defectiunilor,verificarea preciziei masinii;
11.Reconditionarea pieselor uzate (inclusive ghidaje );
12.Confectionarea de piese noi;
13.Transportarea pieselor de la,respectiv la,masina care se repara;
14.Verificarea inca o data a deconectarii masinii de la retea,verificarea instalatiei si
tabloului electric;
15.Inlocuirea conductorilor,contactelor sau aparatelor uzate;
16.Curatirea,verificarea motoarelor electrice.

Lista de lucrari ce se executa cu prilejul reparatiilor curente de gradul II


1.Verificarea preciziei masinii pentru stabilirea gradului de uzura;
2.Demontarea partiala a masinii ( la locul functionarii);
3.Demontarea subansamblelor in atelierul de reparatii;
4.Curatirea,spalarea pieselor subansamblelor in atelierul de reparatii;
5.Sortarea pieselor pe categorii (intocmirea constatarii);
6.Repararea sistemului de racire si ungere;
7.Repararea sistemului de actionare hidraulic;
8.Repararea dispozitivelor de protectie;
9.Montarea subansamblelor reparate si montarea generala a masinii;
10.Reglarea,probarea functionarii masinii,remedierea defectiunilor;
11.Verificarea preciziei masinii conform normelor;
12.Vopsirea masinii;
13.Reconditionarea pieselor uzate (inclusive ghidaje );
14.Reconditionarea ghidajelor;
15.Confectionarea de piese noi;
16.Transportarea subansamblelor de la,respsctiv la,locul de functionare al masinii;
17.Verificarea inca o data a faptului daca masina este deconectata de la retea si
demontarea partiala a instalatiei si a tabloului electric;
18.Repararea motoarelor electrice;
19.Inlocuirea aparaturii electrice deteriorate (intrerupatoare,elemente de
siguranta,butoane de comanda );
20.Inlocuirea conductorilor uzati;
21.Repararea lampii de iluminat;
22.Montarea echipamentului electric al masinii,probe ,remedieri;
23.Confectionarea diferitelor piese necesare echipamentului electric.

c)Reparatia capitala -Rk- reprezinta categoria de interventie care se efec-


tueaza dupa expirarea ciclului de functionare prevazut in normativul tehnic,avand ca
13
EXAMEN ATESTAT

scopreaducerea caracteristicilor tehnico- economice ale masinii la nivelul avut initial


si preantampinarea iesirii din functiune a acestuia inainte de termen.

Lista de lucrari ce se executa cu prilejul reparatiilor capitale


A. Partea mecanica
1.Verificarea preciziei masinii pentru stabilirea gradului de uzura;
2.Demontarea completa a masinii in parti componente;
3.Curatirea ,spalarea ,stergerea pieselor;
4.Sortarea pieselor pe categorii (intocmirea constatarilor);
5.Repararea sistemului de actionare hidraulic;
6.Repararea sistemului de ungere si racire;
7.Repararea dispozitivelor de protectie;
8.Montarea pe subansamble si montarea generala a masinii;
9.Reglarea,probarea functionarii masinii,remedierea defectiunilor;
10.Verificarea preciziei masinii conform normelor;
11.Chituirea si vopsirea masinii;
12.Demontarea si fixarea masinii de pe,respectiv pe ,locul de functionare;
13.Reconditionarea pieselor uzate;
14.Reconditionarea ghidajelor;
15.Confectionarea de piese noi;
16.Transportarea masinii de la ,respectiv la ,locul de functionare;

B. Partea electrica
1.Demontarea instalatiei electrice a transformatorului ,a tabloului electric si
verificarea aparaturii;
2.Demontarea,curatirea,spalarea pieselor motoarelor electrice;
3.Verificarea ,repararea bobinajului motoarelor electrice si al transformatoarelor
4.Inlocuirea aparaturii electrice deteriorate;
5.Inlocuirea lampii de iluminat si a diferitelor piese ce nu mai corespund;
6.Montarea ,probarea motoarelor electrice si transformatoarelor.

14
EXAMEN ATESTAT

7.3. LISTA LUCRARILOR PE CATEGORII


DE REPARATII SPECIFICE

15
EXAMEN ATESTAT

16
EXAMEN ATESTAT

8.INTRETINEREA SI REPARAREA MASINII DE GAURIT


CU COLOANA
8.1. IMPORTANA I SARCINILE REPARRII UTILAJULUI
Desfurarea in mod ritmic a activitii de producie a unei intre-prinderi in-
dustriale necesit, ca o condiie de baz, o bun organizare a reparrii i intreinerii
utilajului. Acest lucru este impus de faptul c in procesul folosirii lor productive, mij-
loacele fixe i utilajul de producie, ca o component a acestora, sunt supuse uzurii
fizice i morale .
Ca urmare a uzurii fizice a utilajului de producie are loc un proces de pierdere
treptat a valorii de intrebuinare i, in cele din urm, o pierdere a capacitii lui de a
satisface o necesitate social, ducand in final, in felul acesta, la pierderea valorii lui.
Uzura fizic a utilajului de producie, in condiiile folosirii utilajului in procesul
de producie, este insoit de transferarea valorii asupra produselor create i recupe-
rarea ei continu prin desfacerea acestora la diferii beneficiari .
In vederea meninerii caracteristicilor funcionale ale utilajului pe durata folo-
sirii lui i a funcionrii in condiii optime i cu posibiliti cat mai apropiate de cele
iniiale, in cadrul intreprinderilor se organizeaz un sistem de intreinere i reparare
a utilajului de producie .
Organizarea pe baze tiinifice a lucrrilor de intreinere i reparare a utilajelor tre-
buie s in seama de particularitile utilajului i de modul de uzur fizic a diferite-
lor pri componente ale acestora .
Din analiza comportamentului la uzura fizic a pieselor, semifabricatelor,
ansamblelor sau mecanismelor care compun utilajul de producie se constat c uzu-
ra lor se produce in mod diferit in timp . La un motor, de pild, cel mai rapid se uzea-
z lagrele, pistoanele, segmenii, in timp ce la alte piese, cum sunt axul cu came, ar-
borele motor .a., procesul de uzur este mai lent. Aceasta impune repararea pieselor
cu o uzur mai mare i folosirea in continuare a mainii.
Folosirea utilajului de producie in condiii optime necesit, de asemenea, efec-
tuarea in scopuri preventive a unor msuri de intreinere, care s impiedice uzura
prematur i operaii de control i revizie care s permit depistarea din timp a even-
tualelor defeciuni .
Ca urmare a particularitilor utilajelor de a se uza in mod neuniform,
concretizate in faptul c in timp ce unele piese sunt complet uzate, altele mai pot fi
folosite o perioad oarecare de timp, iar celelalte au o durat de folosire indelungat,
se impune din punct de vedere economic adoptarea unui sistem adecvat de
intreinere i reparare a acestora .
Pentru o intreprindere industrial intreinerea i repararea utilajului de pro-
ducie prezint o importan deosebit . Astfel, executarea acestor activiti in condi-
ii optime asigur funcionarea in mod normal a utilajelor de producie,

17
EXAMEN ATESTAT

conformgraficelor de producie, evitandu-se astfel scoaterile din funciune,


contribuindu-se prin aceasta la realizarea unei activiti ritmice .
O bun intreinere i reparare a utilajului de producie asigur meninerea
funcionrii acestuia potrivit performanelor tehnico-economice prevzute in cartea
tehnic, influenand direct randamentul i precizia de funcionare i realizarea pro-
duciei in cantitile i calitatea prevzute .
Organizarea intreinerii i reparrii utilajelor la un nivel superior contribuie, de
asemenea, in mod direct la reducerea costurilor de producie, prin realizarea acestor
activiti la un nivel redus de cheltuieli .
Organizarea executrii lucrrilor de intreinere i reparaii la nivelul unei uniti in-
dustriale trebuie s permit realizarea urmtoarelor sarcini de baz :
a) asigurarea meninerii utilajului n perfect stare de funcionare ;
b) evitarea uzurii excesive a utilajului i a scoaterii nainte de termen sau
accidental a acestuia din funciune ;
c) cretere timpului de funcionare a utilajului, att prin mrirea timpului
de funcionare ntre dou reparaii, ct i prin reducerea timpilor necesari executrii
reparaiilor ,
d) ridicarea productivitii muncii muncitorilor care execut reparaii,
asigurarea executrii reparaiilor cu cheltuieli minime i de o calitate ridicat ;
e) modernizarea mainilor i utilajelor nvechite .

8.2.PROCESUL TEHNOLOGIC DE REPARATII


Procesul tehnologic de reparatii aplicat la utilaje poate fi de doua feluri :
proces tehnologic de reparatie individual
proces tehnologic de reparatie pe subansambluri.
Procesul tehnologic de reparatie a masinii de gaurit G40 cuprinde urmatoarele
operatii:
1. primirea utilajului in reparatie si spalarea sa la exterior;
2. demontarea in piese componente;
3. spalarea pieselor;
4. constatarea defectelor si sortarea pieselor;
5. intocmirea documentatiei de reparatie;
6. repararea pieselor si a echipamentului electric;
7. montarea pieselor in subansambluri sau ansambluri si incercarea lor;
8. asamblarea utilajului;
9. rodajul,controlul si receptia utilajului;
10.vopsirea;
11.predarea utilajului la beneficiar.
Pregatirea masinilor si instalatiilor pentru intrarea in reparatie
Primirea utilajelor si instalatiilor in reparatie se face de catre controlul tehnic
al atelierului de reparatii si de catre un reprezentant al sectiei mecano-energetice. In
prealabil, trebuie sa se execute curatirea si spalarea exterioara a masinii. Controlul
tehnic al atelierului de reparatii supune masina unei revizii tehnice. Cu aceasta ocazie
18
EXAMEN ATESTAT

se urmareste daca masina este completa si care sunt defectiunile la functionarea in


gol si in sarcina. Aceste constatari servesc ulterior la intregirea activitatii de consta-
tare a defectelor.
Demontarea utilajelor si instalatiilor
Demontarea masinilor si instalatiilor este una dintre cele mai importante din
cadrul procesului tehnologic de reparatie. Aceasta operatie trebuie sa fie precedata
de:
studierea amanuntita a constructiei si functionarii masinii respective;
stabilirea succesiunii operatiilor la demontare in functie de modul de fixare al
pieselor.
Demontarea pieselor trebuie sa se faca numai cu scule si dispozitive adecvate,
ceea ce permite evitarea deteriorarii lor. Daca la demontare se constata o rezistenta
mai mare piesele nu vor fi fortate, ci se va studia si stabili care este cauza. Pentru
stifturi, bucse, arbori etc. se stabileste mai intii directia de demontare, depozitare.
Batiurile mari si grele ramin, in vederea reparatiei, la locurile de functionare. Ele se
transfera la atelierul de reparatii numai in cazuri speciale de reparatii, si atunci daca
sunt conditii.
Celelalte piese se transfera la atelierul de reparatii unde piesele grele sunt
asezate pe stelaje, iar piesele mici se asaza in lazi sau rafturi in asa fel incit suprafete-
le finisate sa nu se deterioreze.
Pentru a se usura montarea pieselor si a se evita unele erori, piesele se
inscriptioneaza cu vopsea sau se leaga de ele o marca de forma circulara sau
patrata,avind imprimat un numar care arata ordinea demontarii.
Asamblarea masinii se va face in ordinea inversa numerotarii. Demontarea
fiecarui organ de masina are unele particularitati care se prezinta in continuare.
Demontrea organelor filetate este o operatie relativ usoara daca i se acorda
atentia cuvenita. Se vor folosi numai chei in perfecta stare (nedecalibrate), de
preferinta tubulare.
Cind demonatrea se face greu,se umezeste imbinarea cu petrol, se aplica
lovituri pe fata laterala a piulitei sau se incearca stringerea si desfacerea
surubului si filetului in mod succesiv, pina cind acesta se misca. Daca nici de aceasta
data nu reuseste demontarea, se incearca desurubarea piulitei dupa ce, in prealabil, a
fost incalzita. Uneori, din cauza griparii filetului, este necesara distrugerea surubului
prin taiere. Prezoanele se demonteaza cu doua piulite si cheie fixa sau cu dispozitive
speciale. Stifturile se scot cu ajutorul piulitelor sau al unui surub, dupa cum sunt
prevazute cu tija filetata sau gaura filetata. Celelalte stifturi se scot cu ajutorul
dornurilor avind diametrul apropiat de al acestora.
Pentru demontarea bolturilor se folosesc dornuri construite din metale moi
(cupru, aluminiu, bronz etc.).
Cuiele spintecate se deterioareaza cu ajutorul dispozitivelor. Daca cuiele spintecate
sunt rupte, pentru extragerea lor se folosesc dornuri de otel avind diametrul
cu 0,5 mm mai mic decit diametrul gaurii cuiului.
19
EXAMEN ATESTAT

Demontarea penelor din canalul lor se executa cu o bara de otel avind forma
unei dalti. Penele prevazute cu gauri de extragere se scot cu ajutorul suruburilor.
Penele cu calcai se extrag din locas cu ajutorul unui dispozitiv de tip surub-piulita.
Demontarea inelelor de siguranta se face cu ajutorul clestilor. Daca urechile
inelelor sunt rupte, demontarea se face cu ajutorul unor scule de forma surubel-
nitelor.
Demontarea lagarelor si bucselor se executa in functie de tipul acestora. Astfel,
demontarea lagarelor din doua bucati se executa cu scule obisnuite. Lagarele si
bucsele montate prin presare se demonteaza cu ajutorul diferitelor tipuri de prese.
Demontarea rulmentilor se face cu grija pentru a nu se deteriora alezajul,
arborele sau chiar rulmentul. Lipsa dispozitivelor de extras rulmenti nu duce la
ieftinirea reparatiilor, ci la cheltuieli inutile pentru repararea deteriorarilor sau chiar
inlocuirea rulmentilor. Scoaterea rulmentilor prin lovituri de ciocan nu este permisa
decat la rulmentii cu alezaj conic. La acesti rulmenti loviturile de ciocan se aplica
prin intermediul a doua pene care forteaza in mod uniform intre labirint si partile
fixe.
Celalalte tipuri de rulmenti se scot cu ajutorului unor dispozitive si extractoare.
Demontarea rulmentilor cu doua randuri de bile se executa fara a se prinde
ghiarele dispozitivului de marginile inelului interior, pentru a nu-l deteriora. Ex-
tragerea rulmentilor din piese cu dimensiuni mici se executa numai prin transmit-
erea presiunii pe inelui exterior.
Rulmaneti montati cu strangere se demonteaza dupa ce in prealabil au fost in-
calziti cu ulei mineral la 90-100C.Incalzirea se face prin turnarea uleiului fierbinte
pe rulment, in timp ce arborele se protejeaza cu azbest.
Rotitele dintate montate prin strangere, se demonteaza cu ajutorul dis-
pozitivului si extractoarelor a caror constitutie este identica cu a acelora folosite la
demontarea rulmentilor. In cazul in care depresarea se face greu se procedeaza la
incalzirea rotii pana la temperaturi de 100-200C.Incalzirea trebuie sa se faca repede
pentru a nu se incalzi si arborele.
Demontarea instalatiei electrice trebuie sa se faca pe grupe, inscriptionand
fiecare conducta sau aparat. Acolo unde este cazul trebuie intocmita si schema
instalatiei electrice, daca aceasta nu se afla in cartea masini.
Curatirea si spalarea pieselor
Curatirea si spalarea pieselor ce urmeaza a fi reparate se face cu petrol,
detergenti sau diferite solutii, ca de exemplu: soda calcinata 3-5% dizolvata in apa,
avand temperatura de 60-80, in care se mai adauga 3-10 gr. sapun la litru de solutie,
pentru dizolvarea grasimilor .
Procesul de spalare are patru faze:
1. indepartarea noroiului sau a altor impuritati cu ajutorul razuitoarelor si al ma-
turilor;
2. spalarea pieselor in solutie incalzita;
3. spalarea in apa calda;
20
EXAMEN ATESTAT

4. uscare cu aer cald.


Spalarea pieselor in solutii se face manual sau mecanizat. Spalarea mecanizata
se face cu ajutorul unei masini.
O particularitate prezinta spalarea rulmentilor, care se face in benzina sau ulei
mineral fierbinte. Spalarea rulmentilor in benzina se face astfel: intr-un vas curat se
toarna benzina pana ce se acopera rulmentii, iar apoi se adauga ulei mineral calitatea
305 in procent de 6-8% din volumul de benzina. In timpul spalarii, inelele
rulmentului se rotesc in sens contrar pana cand partile componente se curata com-
plet.
Daca rulmentul este prea imbacsit, se spala in doua faze. La ultima faza se foloseste
benzina curata. Spalarea in ulei fierbinte se face intr-o baie incalzita electric pana la
temperatura de 80. Daca dupa spalare se constata ca rulmentul are pete de corozi-
uni, se indeparteaza acestea cu panza de emery (smirghel nr.000) uzata sau cu o pas-
ta formata din oxid de crom si ulei mineral, aplicata pe o bucata de pasla sau postav
curat. Suprafata corodata se freaca pana cand petele dispar, dupa care rulmentul se
spala din nou cu benzina. Dupa uscare rulmentul se asaza pe carton uscat si se unge
cu ulei 305. Ungerea rulmentului se face prin rotirea lui lenta in baia de ulei.
Sortarea pieselor si intocmirea foilor de constatare
Sortarea pieselor este operatia prin care se urmareste sa se stabileasca natura
defectelor, numarul pieselor ce se repara sau se inlocuiesc, volumul manoperei si
masurile necesare pentru eliminarea cauzelor care au accelerat uzura pieselor in
timpul exploatarii. In timpul sortarii, piesele se verifica din punct de vedere
dimensional, al formei si al aspectului, cu ajutorul aparatelor de masura si control
corespunzatoare. O atentie deosebita trebuie acordata verificarii pieselor a caror
defectare poate conduce la accidente. Acestea se controleaza la feroflux, ultrasunete,
etc., in vederea descoperirii aventualelor fisuri.
Prin sortare, piesele se repartizeaza in trei grupe: bune, de reparat si de
inlocuit.In categoria pieselor bune se trec numai piesele care se incadreaza in
documentatia tehnica a utilajului sau a instalatiei. In categoria pieselor de reparat se
trec piesele care, datorita faptului ca nu au grad inaintat de uzura, este economic sa
fie reparate. Ultima categorie cuprinde piesele care, ajungind la limita maxima a
uzurii, este imposibila sau neeconomica repararea lor si in acest caz se inlocuiesc cu
altele noi.
Pentru piesele care se repara sau se inlocuiesc, trebuie sa se intocmeasca o schita
care sa cuprinda toate cotele si datele necesare reconditionarii sau reproducerii lor.
Stabilirea precisa a cotelor se face tinind seama si de piesele cu care se asambleaza
cele care se repara sau se inlocuiesc. In schitele intocmite pentru piesele ce se repara,
locul ce trebuie reparat va fi indicat prin linii groase.
Dupa schitele intocmite in timpul constatarii se executa ulterior desene,
deoarece nu se recomanda reconditionarea pieselor sau executarea lor din nou sa se
faca numai dupa model. Odata cu inlocuirea schitei se completeaza si foaia de
constatare.

21
EXAMEN ATESTAT

Foaia de constatare cuprinde denumirea piesei, natura defectului, modul de rezol-


vare, numarul schitei sau desenului, volumul de manopera si, eventual, costul
reparatiei.
Constatarea defectelor
In cadrul operatiei de sortare se constata starea pieselor ,abaterile lor fata de
desenele de executie si conditiile tehnice inscrise in acestea,precum si care e cauza
defectarii survenite.
Cauzele defectarii pieselor pot fi:
de exploatare;
de fabricatie;
de constructie (proiectare).
Defectele de exploatare sunt cele mai frecvente.
Defectele de fabricatie provin din cauza greselilor comise in timpul procesului de
productie sau in cursul reparatiilor efectuate. Cele mai frecvente cauze sunt abaterile
fata de dimensiunile, tolerantele sau conditiile tehnice prevazute in desenele de ex-
ecutie, precum si la executie sau montaj.
Defectele de constructie pot apare ca urmare a unor greseli de proiectare.Daca
dimensiunile, calitatea materialului, tolerantele, tratamentul termic sunt stabilite
gresit, piesele se uzeaza prematur.
Piesele uzate vor fi sortate, la randul lor, dupa criteriile mentionate mai sus,
urmand ca fiecare grup sa fie studiat detaliat, spre a se lua masurile cele mai potrivite
pentru reconditionarea lor si pentru a se inlatura, in viitor, repetarea defectarii din
aceleasi cauze.
La operatia de constatare a defectelor se mai tine seama si de urmatoarele criterii.
Suruburile,prezoanele si piulitele trebuie sa aiba filetul curat, fara urme de strivire
sau lovire. Aceste defecte se admit numai daca dispar prin refiletare. Filetul nu
trebuie sa fie rupt mai mult de 1,5 spire sau strivit pe o jumatate de spira la 10 spire.
Gaurile pentru sprinturi si stifturi nu trebuie sa fie astupate sau deformate. Fusurile
arborilor si ale axelor trebuie sa aiba o forma cilindrica fara urme de lovire si fara ri-
zuri.
Canalele de pana trebuie sa fie curate, iar fetele laterale paralele.La rotile din-
tate, dantura trebuie sa fie curata, fara urme de ciupire si fara fisuri. Se admit numai
defectele care, in timpul reparatiei, pot fi eliminate. Uzura dintilor nu trebuie sa fie
mai mare de 0,2 din modulul rotii.
Suprafetele imbinarilor conice si cilindrice trebuie sa fie curate ,iar genera-
toarele suprafetelor rectilinii. Suprafetele conice se considera bune daca la controlul
cu vopsea aceasta acopera din suprafata conului.
La lagarele de rostogolire corpurile si caile de rulare nu trebuie sa prezinte
ciupituri sau urme de coroziune. Lagarele de alunecare trebuie sa aibe cuzinetii fara
urme de gripare, iar daca acestia au captuseala din compozitie se controleaza si
aderenta prin ciocanire, cuzinetului in stare suspendata, sunetul emis trebuind sa fie
cristalin. Cuzinetul de care captuseala nu adera are un zgomot infundat. O metoda

22
EXAMEN ATESTAT

precisa pentru verificarea aderarii compozitiei la cuzinet este controlul cu ultrasun-


ete.

8.3.TEHNOLOGIA DE REPARARE
A MASINII DE GAURIT CU COLOANA
Pentru repararea masinii de gaurit se intocmesc urmatoarele documente :
1.Actul de constatare care cuprinde :
a. determinarea utilajului;
b. numarul de inventar;
c. data efectuarii constatarii;
d. locul;
e. cuprinsul defectatiei (piese defecte ce necesita remedieri, piese defecte ce
necesita inlocuiri);
f. beneficiarul reparatiei si cine executa lucrarea.
2.Fisa tehnologica care se intocmeste in baza actului de constatare si in
care se evidentiaza :
a. denumirea utilajului;
b. comanda de executie a reparatiei;
c. denumirea operatiei ce se executa;
d. norma tehnica;
e. manopera in ore;
f. materiale in unitati de masura si cantitatea necesara;
g. alte date care stau la baza calculului de cost al reparatiei .
Repararea principalelor subansambluri mecanice
ale masinii de gaurit
Repararea mesei : masa se uzeaza in zona canalelor T deprindere a pieselor.In
majoritatea cazurilor,printr-o exploatare necorespunzatoare mesele se prezinta cu
nervurile din zona canalelor T rupte si cu suprafata pentru prindere a pieselor cu
diferite denivelari,provenite din aschierea cu burghiele atunci cand lucratorii scapa
burghiele pe masa masinii.
Repararea meselor uzate se face prin placare si comporta urmatoarele operatii:
frezarea si gaurirea mesei in zona uzata
confectionarea ,prin frezare si gaurire ,a unei placi corespunzatoare locasului
frezat din zona uzata a mesei
montarea placii prin suruburi pe masa uzata
rectificarea suprafetei mesei
Dupa repararea mesei se ajusteaza suprafetele de ghidare ale consolei si
repararea pieselor mecanismului de ridicare a mesei.Suprafata de lucru a mesei
trebuie sa fie perfect plana.Se admit abateri intre 0,03 si 0,04 mm pe lungimea de 300
mm.
Repararea batiului : lucrarea consta in special in reparatia ghidajelor uzate si
lovite.Reparatia ghidajelor incepe prin curatirea cu razuitorul a rizurilor existente pe
23
EXAMEN ATESTAT

suprafetele lor.apoi masina unealta se aseaza perfect orizontal .Precizia de instalare


este de cel putin 0,04 mm pe lungimea de 1000 mm.marimea uzurii ghidajelor se ver-
ifica cu rigla si cu calibrul de interstitii.Daca uzura este de 0,5 mm sau mai are,corpul
se raboteaza.Uzurile si rizurile locale (cu lungimea de pana la 20 mm) se repara prin
incarcare cu aliaj de antifrictiune .Ghidajele cu uzura de 0,15-0,20 mm se rectifica si
se razuiesc,pentru a garanta o abatere de 0,02-0,03 mm pe lungimea de 1000 mm.
Repararea cutiilor de viteze si de avansuri : consta in repararea sau inlocui-
rea axelor,a bucselor ,a lagarelor de alunecare ,a rulmentilor,a rotilor dintate ,a
penelor,etc. ,care se uzeaza intimpul exploatarii masinii .Toate aceste piese se repara
prin procedee de reconditionare obisnuite.Fusurile arborilor se strunjesc si se rectifi-
ca,sau se reconditioneaza prin cromare ,prin calarea pe ele a unor bucse,precum si
prin alte procedee.Bucsele uzate se inlocuiesc cu altele noi.
Repararea transmisiilor prin curele : Defectele frecvente care se pot consta-
ta la transmisiile prin curele sunt :incovoierea arborilor ,uzura fusurilor arbor-
ilor,uzura lagarelor ,uzura curelelor si a rotilor de curea.Repararea rotilor de curea
consta in rectificarea suprfetei de lucru a obezii,reconditionarea alezajelor butucului
la dimensiunile corespunzatoare ajustajului prescris si reconditionarea asamblarii
prin pana a rotii si arborelui .
Repararea angrenajelor : se executa tinandu-se cont de natura si cauzele uz-
urii,de materialele din care sunt confectionate rotile dintate si precizia asamblarii.
Rotile de fonta cu dintii uzati in proportie de peste 20% se inlocuiesc.Rotile din otel
cu dinti uzati in proportie de peste 30% se inlocuiesc.La rotile care au modulul mai
mic de 6 mm,nu se admite inlocuirea dintilor rupti ;la cele cu modulul mai mare de 10
mm ,se admite inlocuirea a maximum trei dinti rupti,cu dinti sudati si rectificati,sau
cu dinti filetati;fusurile butucurilor se pot repara prin sudare.
Repararea cuplajelor :se realizeaza prin incarcarea cu sudura si prelucrarea
la dimensiunile initiale;piesele de legatura rigida sau elastica (bolturi,suruburi ,inele
)se inlocuiesc cu pise noi.
Repararea ambreiajelor :consta in inlocuirea garniturilor de frictiune
,rectificarea placilor de presiune ,reconditionarea sau inlocuirea elementelor de
asamblare si reglarea ambreiajelor.

24
EXAMEN ATESTAT

9.NORME DE SECURITATEA MUNCII LA INTRETINEREA


SI REPARAREA MASINILOR DE GAURIT
9.1.NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA PRELU-
CRAREA PRIN GAURIRE
Fixarea si demontarea sculelor
Art. 54. - Mandrinele pentru fixarea burghielor si alezoarelor se vor stran-ge si des-
face numai cu chei adecvate, care se vor scoate inainte de pornirea masinii.
Art. 55. - Burghiul sau alezorul din mandrina de prindere va fi bine centrat si fixat.
Art. 56. - Scoaterea burghiului sau alezorului din mandrina se va face numai cu aju-
torul unei scule speciale.
Art. 57. - Se interzice folosirea burghielor , cu coada conica in universalelor masinilor.
Art. 58. - Se interzice folosirea burghielor cu coada cilindrica in bucse conice.
Art. 59. - Se interzice folosirea burghielor, alezoarelor sau sculelor de ho-nuit cu cozi
uzate sau care prezinta crestaturi, urme de lovituri etc.
Art. 60. - Se interzice folosirea burghielor necorespunzatoare sau prost ascutite.
Art. 61. - Ascutirea burgielor se va face numai cu burghiul fixat in dispozitive speciale.
Art. 62. - Cursa sculei va fi astfel reglata inct aceasta sa se poata retrage cat mai mult
la fixarea sau desprinderea piesei.
Fixarea pieselor
Art. 63. - Inaintea fixarii piesei pe masa masinii, se vor curata canalele de aschii.
Art. 64. - Prinderea si desprinderea piesei pe si de pe masa masinii, se vor face numai
dupa ce scula s-a oprit complet.
Art. 65. - Fixarea piesei pe masa masinii se va face in cel putin doua puncte,fie cu aju-
torul unor dispozitive de fixare,fie cu ajutorul menghinei.
Pornirea si exploatarea masinii.
Art. 66. - Inaintea pornirii masinii, se va alege regimul de lucru corespunzator oper-
atiei care se executa, sculelor utilizate si materialului piesei de prelucrat.
Art. 67. - La operatia de honuire, avand in vedere materialele din care sunt realizate
sculele,introducerea si scoaterea in si din alezajul piesei de prelucrat se vor face cu
foarte mare atentie, pentru a evita spargerea placilor de honuire.
Art. 68. - In timpul functionarii masinii, se interzice franarea cu mana a axului port-
mandrina.
Masina de gaurit portabila
Art. 69. - Masinile de gaurit portabile se vor porni numai dupa ce au fost ridicate de
pe masa.
Art. 70. - Masinile de gaurit portabile se vor lasa din mana ( se vor depune ) numai
dupa oprirea burghiului.

25
EXAMEN ATESTAT

Fig.9.1.

9.2.NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA INTRETINER-


EA SI REPARAREA MASINILOR DE GAURIT

In atelierele de reparare a utilajelor se desfasoara o activitate complexa datori-


ta carui fapt si normele de tehnica a securitatii munci sunt diverse in functie de locur-
ile de munca .
Se vor respecta normele de tehnica a securitatii muncii si normele de prevenire
si stingere a incendiilor specifice lucrarilor de: lacatuserie, prelucrare a metalelor la
rece cu ajutorul masinilor-unelte, sudare si taiere cu gaze si arc electric precum si
urmatoarele norme specifice reparatiilor:
la demontarea, repararea si montarea utilajelor, echipa va lucra sub conduc-
erea unui maistru sau sef de echipa;
uneltele si dispozitivele de ridicat (vinciuri, macarale, poduri rulante
etc.)utilizate de echipa de reparatii trebuie sa fie in buna stare;
inainte de inceperea lucrarilor de intretinere sau reparatii la un utilaj, maistrul
sau seful de echipa se va asigura ca masina respectiva sa nu poata fi pusa acci-
dental in miscare, iar pentru orice eventualitate pe intrerupatorul electric prin-
cipal se va pune o tabla indicatoare cu inscriptia: NU CUPLATI SE LUCREAZA
la masinile prevazute cu anumite ansambluri care pot aluneca pe ghidaje verti-
cale trebuie luate masuri de sprijinire a acestora;
dupa terminarea reparatiilor, masina nu va fi pusa in stare de functiune inainte
de montarea tuturor dispozitivelor de protectie;
inainte de punerea in functiune se va controla daca sculele folosite la reparatie
au fost inlaturate de pe masina;
darea masinii in functiune nu se va face decat dupa executarea receptiei;
in incaperile in care se spala si degreseaza piesele cu lichide inflamabile este
interzis fumatul sau accesul cu foc deschis;
la degresarea pieselor cu solventi organici, care sunt toxici si inflamabili, se vor
folosi bai cu capace de inchidere si se vor lua masuri de prevenire si stingere a
incendiilor;
soda caustica se va introduce in baile de degresare cu cosuri de sita;
26
EXAMEN ATESTAT

piesele se vor introduce si scoate in baile de degresare electronica numai dupa


intreruperea curentului electric care alimenteaza baia;
la acoperiri galvanice muncitorii isi vor unge mainile si narile cu o alifie protec-
toare pentru a prevenii actiunea vatamatoare a vaporilor diferitilor compusi
chimici si vor purta tot echipamentul prevazut de normele de protectia muncii;
nu este permis lucrul in pozitie aplecata deasupra baii
cand nu se lucreaza , baile vor fi acoperite cu un capac , pentru a impiedica
evaporarea electrolitului;
in incinta atelierelor de galvanizare se interzice introdurea si cunsumarea ali-
mentelor precum si fumatului;

Fig.9.2.

27
EXAMEN ATESTAT

10.BIBLIOGRAFIE

1.Norme de protectia muncii (NSSM 1)


http://www.iprotectiamuncii.ro/

2.Intretinerea tehnica a utilajelor


http://www.scribd.com

3.Masini-unelte si prelucrari prin aschiere


http://www.regielive.ro

4.Imagini
http://www.google.com

5.Prelucrari mecanice prin aschiere


http://www.scribd.com
6.Tehnologia de reparare a masinii de gaurit G 40
http://www.scribd.com

28
EXAMEN ATESTAT

11.ANEXE
11.1.FISA TEHNOLOGICA PENTRU REPARATII

29
EXAMEN ATESTAT

11.2.FISA DE CONSTATARE TEHNICA


A masinii, utilajului nr. in vederea reparatiei
Denumirea masinii, utilajului : Masina de gaurit G 40
Nr. de inventar. Ore de functionare de la darea in
exploatare sau de la ultima reparatie capitala. 30 000

11.3.PROPUNERI PNTRU EFECTUAREA REPARATIEI


1. masa masinii : reconditionare prin placare
2. rulment : se inlocuieste
3. batiu (ghidaje) : reconditionare prin razuire :
Comisia de constatare...

.

30
EXAMEN ATESTAT

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU


OLTENIA

Nr. ______ din _________

PROIECT
pentru

EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENELOR PROFESIONALE
PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI
DE CALIFICARE PROFESIONAL
NIVEL III

Calificarea: TEHNICIAN MECANIC PENTRU NTREINERE I


REPARAII

Tema:
MAINI DE MORTEZAT UNIVERSALE.
REPARARE I NTREINERE

NDRUMTOR:

Elev:
Clasa:

2013

1
EXAMEN ATESTAT

2.CUPRINS
1.Tema proiectului 1

2.Cuprins 2

3.Argument 3

4.Prelucrarea prin mortezare 6

4.1.Generalitati 6

4.2.Caracterizarea procedeului de prelucrare prin mortezare 7

4.3.Scule utilizate la mortezare 8

4.4.Prelucrari prin mortezare 9

5.Masini de mortezat 11

5.1.Clasificare.Caracteristici 11

6.Repararea si intretinerea masinilor de mortezat 15

6.1.Sisteme de reparatii 15

6.2.Categorii de lucrari de intretinere si reparatii 16

6.3.Lista lucrarilor pe categorii de reparatii specifice 19

7.Intretinerea si repararea masinilor de mortezat 21

7.1.Importanta si sarcinile repararii utilajului 21

7.2. Procesul tehnologic de reparare 22

7.3.Tehnologia de reparare a masinii de mortezat 27

8.Intretinerea masinilor de mortezat 29

9.Norme de tehnica securitatii muncii 30

9.1.Norme de tehnica securitatii muncii la prelucrarea

prin mortezare 30

9.2. Norme de tehnica securitatii muncii la intretinerea si

repararea masinii de mortezat 31

10.Bibliografie 32

2
EXAMEN ATESTAT

3.ARGUMENT
Absolvenii noului sistem de formare profesional, dobndesc abiliti, cu-
notine, deprinderi dezvoltand si o serie de abiliti cheie transferabile, cu scopul de
a sprijini procesul de nvare continu, prin posibilitatea unei reconversii
profesoinale flexibile catre meserii inrudite.
Fiecare dintre calificrile profesionale naionale necesit uniti de
competen cheie i uniti de competen profesionale. Competenele profesionale
sunt grupate n uniti de competen generale i specializate.
Cererea pieei i necesitatea formrii profesionale la nivel european au
reprezentat motivele eseniale pentru includerea abilitilor cheie n cadrul
Standardelor de Pregtire Profesional ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie s li se ofere
posibilitatea de a dobndi acele competene de baz care sunt importante pe piaa
muncii.
Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute astfel
nct s dezvolte abiliti de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de
munc, pentru asumarea rolului n societate ca persoane responsabile, care se
instruiesc pe tot parcursul vieii. Aceste cerine, necesare unei viei adaptate la
exigenele societii contemporane, au fost ncorporate n abilitile cheie
Fiecare nivel parcurs n domeniul Tehnic, implic dobndirea unor abiliti,
cunotine i deprinderi care permit absolvenilor fie s se angajeze, fie s-i continue
pregtirea la un nivel superior.
Pregtirea forei de munc calificate n conformitate cu standardele europene
presupune desfurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare i eval-
uare, centrate pe elev.
Noii angajai vor putea desfura sarcini non-rutiniere care implic
colaborarea n cadrul unei echipe.
Prin unitile de competene specializate din cadrul Curriculum-ului specific
nivelul 3 de calificare, elevul este solicitat n multe activiti practice care i stimu-
leaz i creativitatea. Orice activitate creativ va duce la o lrgire semnificativ a ex-
perienei i la aplicarea contient a cunotinelor dobndite.

Lucrarea de atestat MASINI DE MORTEZAT UNIVERSALE. REPARARE SI


INTRETINERE implica elevul in atingerea Standardelor de Pregatire Profesionala
specifice pregatirii sale in domeniul tehnic.
In timpul functionarii masinilor, utilajelor si instalatiilor are loc o uzare
nentrerupta a suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de masini din componen-
ta acestora.Din aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari, forma, di-
mensiunile, precum si starea suprafetelor. La o anumita valoare a acestor modificari
3
EXAMEN ATESTAT

apare o inrautatire brusca a insusirilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale
intregii masini-unelte, fapt care determina necesitatea raparatiei.
Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, utilajelor si instalatiilor
necesita cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un numeros
personal muncitor cu inalta calificare. Depistarea din timp si eliminarea cauzelor care
provoaca iesirea prematura din uz a organelor de masini au rezultate economice im-
portante:
micsoreaza opririle neproductive ;
maresc perioada dintre reparatii ;
reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi timp, pen-
tru alte lucrari, un mare numar de muncitori calificati.
Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor si
instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in unitatea de
timp si caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si chimice ale stra-
turilor superficiale ale metalului din care sunt confectionate piesele, de viteza relati-
va de deplasare a suprafetelor acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum si
de unii factori externi, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea
prelucrarii suprafetelor respective.
Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se produce
atit in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si din ca-
uza asa-zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza coroziunii sau
din alte cauze.
In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative, suprafetele
se distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este caracteristic pentru
imbinarile cu pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme etc.In
cazul miscarii de rotatie , sau rectilinii alternative , distrugerea suprafetelor are loc
mai ales datorita uzarii si strivirii.
In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utilaje si
instalatii: lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune si ale franelor,
suruburile conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele etc.
Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz atit datori-
ta cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructive sau a repararii
defectuoase.
Asemenea defecte sunt:
alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund
conditiilor de exploatare a pieselor;
alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale pieselor;
utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor;
datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in frecare;
alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe
suprafete de frecare;
rezistenta si rigiditatea insuficienta a pieselor si montarea sau reglarea inco-
recta a masinii,utilajului sau instalatiei.
4
EXAMEN ATESTAT

Exploatarea corecta a masinilor ,utilajelor si instalatiilor in bune conditii maresc


considerabil durata de serviciu.
Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea sistemelor de
siguranta , de blocare si a limitatoarelor. Cresterea duratei de serviciu a pieselor
masinilor, uilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin perfectionarea metodelor de
reparare, marirea rezistentei la uzarea pieselor, controlul uzarii principalelor
imbinari, modernizarea subansamblurilor, mecanismelor etc..
Obtinerea unei productii de buna calitate este conditia obligatorie pentru stabi-
lirea marimii uzarii limita a organelor componente, ale masinilor ,utilajelor si
instalatiilor.
Aceasta se refera in primul rind la piesele principale ca:batiuri,mese,arbori
principali, etc., de care depind precizia si calitatea executiei.
In cazul masinilor-unelte, precizia de functionare depinde de precizia pozitiei si
directiei deplasarii pieselor si a subansamblurilor in raport cu ghidajele batiuri-
lor.Reducerea preciziei geometrice a batiurilor, ca urmare a uzarii, inrautateste brusc
caracteristicile de exploatare ale masinilor-unelte.

Elaborarea lucrarii de atestat a permis atingerea unor unitati de competenta :


1. Comunicare si iteratie.
2. Asigurarea calitatii.
3. Igiena si securitatea muncii.
4. Lucrul in echipa.
5. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei

5
EXAMEN ATESTAT

4.PRELUCRAREA PRIN MORTEZARE


4.1.GENERALITATI
n construcia de maini sunt foarte multe piese care au una sau mai multe su-
prafee plane, cum ar fi, de exemplu, batiurile, carcasele, coloanele, mesele mainilor-
unelte etc. Unele dintre aceste suprafee ale pieselor ndeplinesc funcii de baz, fiind
prevzutecu alezaje, altele cu rol de ghidare, de reazem sau de fixare.
Condiiile tehnice care se impun suprafeelor plane se refer la: planitatea su-
prafeelor, paralelismul sau perpendicularitatea axelor fa de suprafaa plan prin-
cipal a piesei, rectilinitatea suprafeelor etc.
Suprafeele plane pot fi prelucrate prin diferite procedee: rabotare, mortezare,
fre-zare, broare, strunjire plan, rectificare. Dintre procedeele de netezire a su-
prafeelor plane se menioneaz: frezarea fin, lepuirea i rzuirea.
Alegerea procedeului de prelucrare economic depinde de forma i dimensiuni-
le piesei, de natura i starea materialului, de precizia de prelucrare prescris i de vo-
lumul de fabricaie.
Rabotarea i mortezarea sunt operaii caracteristice prelucrrii n atelierele de
reparaii i de sculrie a pieselor mici, mijlocii i mari, n producia de serie mic i
individual. Mortezarea se utilizeaz mai ales pentru prelucrarea contururilor
interioare.
Productivitatea operaiei de rabotare i mortezare este mic, datorit
urmtoarelor cauze:
prelucrarea se efectueaz cu un cuit sau cu un numr mic de cuite;
existena unor curse inactive;
mrimea vitezei de lucru limitat la valori mici, datorit dificultilor construc-
tive pe care le prezint maina, prin apariia unor fore de inerie nsemnate la
utilizarea unor viteze mari de lucru;
reglarea la dimensiune a cuitului se face dup trasaj, dup metoda achierilor
de prob sau dup ablon;
prinderea piesei se face direct pe masa mainii sau n menghine aezate pe ma-
sa mainii.
Mrirea productivitii operaiilor de rabotare se poate obine prin urmtoarele
msuri:
folosirea mai multor cuite pe acelai suport, care permit scoaterea la o trecere
a unui adaos de prelucrare mai mare;
prelucrarea concomitent a mai multor suprafee;
folosirea cuitelor late i a avansurilor mari la rabotarea de finisare;
folosirea dispozitivelor rapide de aezare i strngere;
ntrebuinarea abloanelor pentru aezarea cuitelor;
ntrebuinarea prelucrrii succesive, paralele sau mixte, prin aezarea
corespunztoare a pieselor pe masa mainii;

6
EXAMEN ATESTAT

prin alegerea adncimii i avansului regimului de achiere la degroare astfel


ca achia s aib seciunea maxim n raport cu dimensiunile cuitelor i rigidi-
tatea sistemului tehnologic.
Precizia prelucrrii prin rabotare i mortezare depinde de o serie de factori:
aezarea i fixarea piesei s nu provoace deformarea acesteia, ndeosebi n ca-
zul operaiilor de finisare, pentru care motiv, la trecerea de la degroare la fin-
isare, cnd aceste dou faze se execut pe aceeai main, toate strngerile sunt
slbite pentru a se nltura eventualele deformaii elastice de strngere;
precizia lucrului depinde de calificarea i de experiena muncitorului, deoarece
reglarea cuitelor la dimensiune se execut prin metode a cror precizie este
influenat de calificarea acestuia.

4.2.CARACTERIZAREA PROCEDEULUI
DE PRELUCRARE PRIN MORTEZARE
Ca i n cazul rabotrii, la mortezare micarea principal de achiere este, de
asemenea o translaie alternativ, de regul ntr-un plan vertical, executat de ctre
un cuit , n timp ce micarea de avans este efectuat de semifabricat, fiind o micare
intermitent de translaie sau n unele cazuri de rotaie.
Ca i n cazul rabotrii, la mortezare avem o curs activ i o alta pasiv, n
micarea principal a sculei, cursa pasiv fiind necesar n vederea relurii achierii
printr-o nou curs activ.

Fig.4.2.1.Prelucrarea prin mortezare

Micarea de avans se efectueaz n timpul sau la sfritul cursei pasive a


cuitului i este o translaie intermitent, la prelucrarea suprafeelor plane i a
canalelor sau o rotaie intermitent, la prelucrarea unor degajri circulare.

7
EXAMEN ATESTAT

Mortezarea, ca procedeu de prelucrare prin achiere se recomand la prelu-


crarea de degroare i semifinisare, a suprafeelor interioare sau exterioare, n
producia individual i de serie mic.
Precizia de prelucrare se ncadreaz n clasele 9...10 ISO, iar rugozitatea
obinut variaz n limitele 3,2 m...12 m.

4.3.SCULE UTILIZATE LA MORTEZARE


Cuitele de mortezat au o construcie specific datorit particularitilor pro-
cesului de achiere i anume:
cuitul este solicitat la flambaj sub aciunea forei Fz;
cuitul este respins de pe suprafaa prelucrat, datorit forei Fy care produce
ncovoierea cuitului i reducerea grosimii achiei;
ptrunderea sculei n material se face cu oc;
Elementele constructive ale cuitului de mortezat sunt prezentate n figura 4.3.1.
Principala deosebire fa de cuitul de rabotat const n faptul c poziiile feelor de
degajare (A) i aezare (A ) sunt inversate. O a doua deosebire este aceea c tiul
este deplasat fa de coada sculei cu o mrime m, n scopul nlturrii frecrii cu su-
prafaa prelucrat.
Principalele forme de cuite de mortezat sunt prezentate n figura 4.3.1.

Fig.4.3.1.Cutite de mortezat
La prelucrarea prin mortezare, se utilizeaz cuite de strung cu geometria mod-
ificat: fea de aezare devine fa de degajare i invers; unghiul de aezare , devine
unghi de degajare i invers(fa de considerentele specifice unui cuit de strung).Se
utilizeaz cuite din oel rapid, deoarece condiiile de achiere sunt grele(se lucreaz
cu ocuri).

8
EXAMEN ATESTAT

Fig.4.3.2.Cutite de mortezat

4.4.PRELUCRARI PRIN MORTEZARE


Deoarece corpul cuitului are o poziie paralel cu direcia micrii principale
de achiere, mortezarea se aplic frecvent la prelucrarea unor suprafee situate n
zone greu accesibile ale piesei (canale de pan interioare, locauri prismatice, etc.).
n multe situaii de acest gen, mortezarea este singurul procedeu de prelucrare
posibil. n general, ns, mortezarea se poate aplica la prelucrarea oricror suprafee
plane sau profilate, interioare sau exterioare, cu condiia ca lungimea acestora s
nu depeasc lungimea cursei berbecului la maina utilizat.
Datorit existenei avansului circular (sau datorit posibilitii de folosire a
unei mese divizoare), mortezarea se poate aplica i la prelucrarea roilor dinate
cilindrice, cu dantur exterioar sau interioar, avnd astfel posibiliti de prelucrare
mai largi dect mainile de rabotat.

Fig.4.4.1.Tipuri de prelucrare prin mortezare

Piesa de mortezat se fixeaz pe masa mainii direct sau ntr-o menghin. Re-
glarea cuitului se face prin achii de prob, dup trasaj sau dup ablon.

9
EXAMEN ATESTAT

Mortezarea se aplica in special in cazul prelucrarii unor suprafete profilate in zone


mai greu accesibile ale pieselor cum este cazul suprafetelor profilate interioare: ca-
neluri, danturi interioare, locasuri prismatice de sectiune poligonala, sectoare de su-
prafete cilindrice etc.

2.sistem de fixare cu bride;


3.piesa destinat prelucrrii;
4.uruburi de fixare;
5.distanier;
6.masa mainii.

Fig.4.4.2.Prelucrare prin mortezare


De asemenea se poate aplica la prelucrarea suprafetelor plane si in trepte sau a
suprafetelor profilate riglate cu conditia ca lungimea aces-tora sa nu depaseasca
lungimea cursei cutitului.

Fig.4.4.3.
Elementele regimului de aschiere la mortezare sunt: viteza de aschiere, avansul
si adancimea de aschiere, lungimea cursei de lucru. Ca si la rabotare, ele-mentele
regimului de aschiere se stabilesc in functie de tipul operatiei de prelu-crare, degro-
sare sau finisare, de calitatea suprafetelor prelucrate si precizia di-mensionala ur-
marite, de caracteristicile materialului de prelucrat. Se au in vedere de asemenea ri-
giditatea sistemului tehnologic si caracteristicile sculei de prelucrat: materialul scu-
lei, dimensiunile acesteia, durabilitatea economica a sculei.

10
EXAMEN ATESTAT

5.MASINI DE MORTEZAT
Mainile de mortezat se folosesc la fabricaia individual i de serie mic (n
special la fabricaia de maini grele), pentru prelucrarea canalelor de pan n guri,
prelucrarea suprafeelor plane verticale i nclinate, contururi interioare ale cadrelor
i ramelor, pentru executarea gurilor ptrate, dreptunghiulare sau de alte forme,
diferite de cele rotunde. Pentru astfel de guri cu forme speciale, la fabricaia de serie
mare i de mas, n locul mortezrii se folosete broarea.
La mortezare cuitul efectueaz micarea rectilinie alternativ n plan vertical.
Masa mainii, pe care este fixat piesa, are micarea de avans n plan orizontal.

5.1.CLASIFICARE
Mainile unelte de mortezat se deosebesc n principal dup lungimea cursei
utile i din acest punct de vedere se clasific n:
maini unelte de mortezat mici, avnd cursa pn la 250mm;
maini unelte de mortezat mijlocii, avnd cursa ntre 250 i 800mm;
maini unelte de mortezat mari, care au cursa peste 800mm.

Fig.5.1.1.Masina de mortezat universala


Dup lungimea cursei L a berbecului, mainile de mortezat pot fi: mici, cu
L<250 mm, mijlocii, cu L=250 ... 800 mm i mari, cu L>800 mm. Dup tipul lor, se
deosebesc: maini de mortezat obinuite, transportabile i speciale. La unele maini
de mortezat, n vederea mririi gradului de universalitate, capul cu ghidajele ber-
becului se poate nclina fa de axa vertical, ceea ce face posibil i prelucrarea unor
suprafee nclinate.
Mainile de mortezat transportabile se folosesc la prelucrarea pieselor de
dimensiuni mari ce nu se pot aeza pe masa unei maini de mortezat obinuite sau
pentru care este mai uor s se transporte maina la locul unde se afl semifabricatul.
11
EXAMEN ATESTAT

Mainile de mortezat speciale sunt caracterizate printr-o robustee i putere


mare, fiind destinate lucrrilor de mortezat cu regim greu de lucru aplicat pieselor cu
dimensiuni mari.
Dup modul de acionare al micrii principale, mainile de mortezat pot fi: cu
acionare mecanic sau hidraulic

1.Dispozitiv portcuit.
2.Berbec.
3.Ghidaje.
4.Cutia de viteze.
5.Tablou de comand.
6.Mecanism cu clichet.
7.Montant.
8.Motor electric.
10.Cap divizor.
11.Batiu.
12. Sania transversal.
13. Sania longitudinal.
14.Masa mainii.

Fig.5.1.2.Masina de mortezat universala


Mortezarea se executa pe masini de mortezat numite si morteze, ele fiind des-
tinate realizarii miscarilor relative intre piesa si scula caracteristice procesului. Masi-
na de mortezat se compune dintr-un batiu 11, in interiorul caruia se afla motorul
electric M care prin intermediul cutiei de viteze CV actioneaza un mecanism biela
manivela care imprima berbecului 2 o miscare rectilinie alternativa in lungul ghida-
jelor . Pe berbec se monteaza cutitul prin intermediul unui suport portcutit, acesta
fiind antrenat in miscarea principala I.
La majoritatea masinilor de mortezat, berbecul se poate inclina in plan vertical
odata cu ghidajele si permite astfel executarea unor suprafete plane sau canale in-
clinate fata de planul orizontal al mesei 14 pe care se prinde piesa.
Cele mai rspndite sunt mainile de mortezat mecanice cu cap nclinabil,
avnd principiul constructiv i funcional reprezentat n figura 5.1.3, n care s-au no-
tat: 1-batiu; 2-montant; 3 - suport rotativ; 4 - berbec; 5 - suport portcuit; 6 - mas
rotativ; 7 - sanie longitudinal; 8 - sanie transversal.
12
EXAMEN ATESTAT

Capul de mortezat este format din suportul rotativ 3 i berbecul 4.


Cinematica mainii realizeaz urmtoarele micri:
v micarea principal, executat de berbecul 4;
wc micarea de avans circular, executat de masa rotativ 6;
wl micarea de avans longitudinal, efectuat de sania longitudinal 7;
wt micarea de avans transversal, executat de sania transversal 8;
wp1 - micarea de poziionare a berbecului;
wp2 micarea de poziionare de nclinare a capului de mortezat, executat de
suportul rotativ 3.

Fig.5.1.3.
Reglajele necesare micrii principale v sunt aceleai ca la epinguri.
Micrile de avans sunt micri intermitente realizate sincron cu micarea principal
v. Ele pot fi utilizate i ca micri de poziionare, n acest caz fiind executate ca
micri continue.
La unele maini masa 6 este de tip mas divizoare, permind i realizarea de
micri de divizare de precizie ridicat.
Micarea de poziionare wp2 permite reglarea direciei micrii prin-cipale ntr-
un plan vertical, fiind util la prelucrarea suprafeelor nclinate.
Avnd o cinematic mai complex, mainile de mortezat ofer posibiliti de
prelucrare mai largi dect epingurile sau rabotezele, datorit micrilor suplimen-
tare wc i wp2.

13
EXAMEN ATESTAT

Fig.5.1.3.Masina de mortezat universala.Schema cinematica


Miscarile de avans se realizeaza de piesa fixata pe masa 14 deplasabila pe
ghidajele longitudinale in miscare de avans longitudinal II sau pe ghidajele saniei
transversale in miscarea de avans transversal III. Ansamblul sniilor longitudinale si
transversale este amplasat pe consola 11 care constituie sania verticala si permite
prin deplasarea pe ghidajele verticale , reglarea pozitiei initiale piesa-scula in plan
vertical. Unele masini de mortezat permit actionarea mesei intr-o miscare de avans
de rotatie IV.
La masinile care nu realizeaza aceasta miscare pentru obtinerea avansului cir-
cular se utilizeaza o masa divizoare. Miscarile de avans II,III,IV se transmit de regula
de la cutia de avansuri CA printr-un sistem de conectare a miscarii la unul din ele-
mentele de executie.
In lantul cinematic al miscarilor de avans exista de asemenea un mecanism in-
versor pentru inversarea sensului miscarilor de avans. Mecanismele avansurilor sunt
de tipul surub-piulita pentru miscarile de translatie si melc-roata melcata pentru
avansul circular.
Cutia de viteze contine obligatoriu un mecanism de transformare a miscarii de
rotatie continua primita de la arborele principal in miscare de rotatie intermitenta:
14
EXAMEN ATESTAT

mecanism cu clichet, mecanism cu cruce de malta, mecanism cu came sau combinatii


ale acestora .

Fig.5.1.4.Masina de mortezat universala(CNC).

6.REPARAREA SI INTRETINEREA MASINILOR


DE MORTEZAT
6.1.SISTEME DE REPARATII
Repararea masinilor,utilajelor si instalatiilor se poate realiza prin mai multe
sisteme , principalele fiind urmatoarele :
Sistemul de reparatii executate dupa necesitate dupa acest sistem ,masina se
repara atunci cand nu mai poate fi mentinuta in expoatare,deci neplanificat si
numai din cauza uzarii avansate a pieselor.
Sistemul de reparatii pe baza de constatari-este sistemul prin care cu ocazia
unei revizii executate la un utilaj se stabileste si termenul la care se face revizia

15
EXAMEN ATESTAT

urmatoare ,precum si volumul reparatiei,pregatindu-se piesele de schimb si materi-


alele necesare.Volumul si termenele reparatiei depind de starea masinii.
Sistemul de reparatii cu planificare rigida-prevede scoaterea obligatorie a mas-
inii din functiune,pentru executarea reparatiilor,la anumite perioade sta-
bilite,independent de starea tehnica a lor,precum si repararea sau inlocuirea
pieselor si organelor componente la termenele stabilite.
Sistemul preventiv de reparatii periodice planificate-se bazeaza pe determina-
rea cat mai exacta a variatiei uzarilor in timp,la toate organele,piesele si ele-
mentele masinilor.
Pe baza acestor uzari in raport cu limitele admise pentru fiecare organ,piesa sau
element in parte se determina duratele de functionare corespunzatoare intre doua
reparatii,exprimate in numar de ore de functionare.acestedurate de functionare sunt
folosite pentru stabilirea termenelor la care masina va fi scoasa din serviciu pentru
reparatii (structura ciclurilor de reparatii) .
Avantajele principale ale acestui sistem constau in evitarea iesirii neprevazute a
masinii din functiune si in posibilitatea unei mai bune organizari si pregatiri a
reparatiei si a planificarii lucrarilor de reparatie pentru orice termen.
Acest sistem prevede lucrari de intretinere si reparatii

6.2.CATEGORII DE LUCRARI DE INTRETINERE SI REPARATII


Potrivit normativelor tehnice de intretinere si reparare a utilajelor folosite in indus-
tria constructoare de masini ,intr-un ciclu de reparatii se cuprind ca lucrari de baza :
a)Revizii tehnice
b)Reparatii curente
c)Reparatia capitala
a)Revizia tehnica - Rt - reprezinta ansamblul de operatii care se executa
inaintea unei reparatii planificate ,in scopul determinarii starii tehnice a utilajului si a
principalelor lucrari de reparatii care trebuie efectuate cu ocazia acesteia.
Lista de lucrari de reparatii ce se executa cu prilejul reviziilor tehnice
1. Determinarea elementelor cu uzuri avansate;
2. Executarea reglajelor la toate organele prevazute cu elemente care sa permita
eliminarea jocurilor;
3. Verificarea organelor de comanda si a dispozitivelor de protectie;
4. Verificarea instalatiei de racire si ungere;
5. Remedierea defectiunilor (care nu necesita consum mare de manopera);
6. Verificarea parametrilor de lucru ai masinii;
7. Verificarea instalatiei electrice;
8. Inlocuirea pieselor uzate ce nu prezinta garantii in functiune.
Reviziile tehnice se executa cand masinile sunt oprite din functiune,in timpul
zilelor de sambata,duminica si a sarbatorilor legale.
b)Reparatia curenta-Rc-reprezinta ansamblul de operatii care se executa pe-
riodic potrivit prevederilor de plan,in vederea inlaturarii uzurii materiale sau a unor
deteriorari locale prin repararea ,reconditionarea sau inlocuirea unor piese
16
EXAMEN ATESTAT

componente sau subansambluri uzate.Reparatia curenta poate fi de gradul I sau de


gradul II ,in functie de marimea intervalului de timp de functionare intre reparatii ,de
importanta lucrarilor executate si valoarea pieselor si a subansamblurilor reparate
,reconditionate sau inlocuite.
Lista de lucrari ce se executa cu prilejul reparatiilor curente de gradul I :
1. Deconectarea masinii de la retea;
2. Demontarea partiala a masinii;
3. Curatarea,spalarea pieselor demontate,curatarea ansamblelor ramase pe masina;
4. Sortarea pieselor pe categorii (intocmirea constatarii );
5. Curatarea ghidajelor de rizuri si lovituri;
6. Verificarea si repararea sistemului de actionare hidraulic;
7. Verificarea si repararea instalatiei de ungere
8. Verificarea si repararea dispozitivelor de protectie;
9 Montarea masinii,efectuarea reglajelor;
10.Probarea,remedierea defectiunilor,verificarea preciziei masinii;
11.Reconditionarea pieselor uzate (inclusive ghidaje );
12.Confectionarea de piese noi;
13.Transportarea pieselor de la,respectiv la,masina care se repara;
14.Verificarea inca o data a deconectarii masinii de la retea,verificarea instalatiei si
tabloului electric;
15.Inlocuirea conductorilor,contactelor sau aparatelor uzate;
16.Curatirea,verificarea motoarelor electrice.

Lista de lucrari ce se executa cu prilejul reparatiilor curente de gradul II


1.Verificarea preciziei masinii pentru stabilirea gradului de uzura;
2.Demontarea partiala a masinii ( la locul functionarii);
3.Demontarea subansamblelor in atelierul de reparatii;
4.Curatirea,spalarea pieselor subansamblelor in atelierul de reparatii;
5.Sortarea pieselor pe categorii (intocmirea constatarii);
6.Repararea sistemului de racire si ungere;
7.Repararea sistemului de actionare hidraulic;
8.Repararea dispozitivelor de protectie;
9.Montarea subansamblelor reparate si montarea generala a masinii;
10.Reglarea,probarea functionarii masinii,remedierea defectiunilor;
11.Verificarea preciziei masinii conform normelor;
12.Vopsirea masinii;
13.Reconditionarea pieselor uzate (inclusive ghidaje );
14.Reconditionarea ghidajelor;
15.Confectionarea de piese noi;
16.Transportarea subansamblelor de la,respectiv la,locul de functionare al masinii;
17.Verificarea inca o data a faptului daca masina este deconectata de la retea si
demontarea partiala a instalatiei si a tabloului electric;
18.Repararea motoarelor electrice;
17
EXAMEN ATESTAT

19.Inlocuirea aparaturii electrice deteriorate (intrerupatoare,elemente de


siguranta,butoane de comanda );
20.Inlocuirea conductorilor uzati;
21.Repararea lampii de iluminat;
22.Montarea echipamentului electric al masinii,probe ,remedieri;
23.Confectionarea diferitelor piese necesare echipamentului electric.
c)Reparatia capitala -Rk- reprezinta categoria de interventie care se efec-
tueaza dupa expirarea ciclului de functionare prevazut in normativul tehnic,avand ca
scopreaducerea caracteristicilor tehnico- economice ale masinii la nivelul avut initial
si preantampinarea iesirii din functiune a acestuia inainte de termen.

Lista de lucrari ce se executa cu prilejul reparatiilor capitale


A. Partea mecanica
1.Verificarea preciziei masinii pentru stabilirea gradului de uzura;
2.Demontarea completa a masinii in parti componente;
3.Curatirea ,spalarea ,stergerea pieselor;
4.Sortarea pieselor pe categorii (intocmirea constatarilor);
5.Repararea sistemului de actionare hidraulic;
6.Repararea sistemului de ungere si racire;
7.Repararea dispozitivelor de protectie;
8.Montarea pe subansamble si montarea generala a masinii;
9.Reglarea,probarea functionarii masinii,remedierea defectiunilor;
10.Verificarea preciziei masinii conform normelor;
11.Chituirea si vopsirea masinii;
12.Demontarea si fixarea masinii de pe,respectiv pe ,locul de functionare;
13.Reconditionarea pieselor uzate;
14.Reconditionarea ghidajelor;
15.Confectionarea de piese noi;
16.Transportarea masinii de la ,respectiv la ,locul de functionare;

B. Partea electrica
1.Demontarea instalatiei electrice a transformatorului ,a tabloului electric si
verificarea aparaturii;
2.Demontarea,curatirea,spalarea pieselor motoarelor electrice;
3.Verificarea ,repararea bobinajului motoarelor electrice si al transformatoarelor
4.Inlocuirea aparaturii electrice deteriorate;
5.Inlocuirea lampii de iluminat si a diferitelor piese ce nu mai corespund;
6.Montarea ,probarea motoarelor electrice si transformatoarelor.

18
EXAMEN ATESTAT

6.3. LISTA LUCRARILOR PE CATEGORII


DE REPARATII SPECIFICE

19
EXAMEN ATESTAT

20
EXAMEN ATESTAT

7.INTRETINEREA SI REPARAREA
MASINII DE MORTEZAT
7.1. IMPORTANA I SARCINILE REPARRII UTILAJULUI
Desfurarea in mod ritmic a activitii de producie a unei intre-prinderi in-
dustriale necesit, ca o condiie de baz, o bun organizare a reparrii i intreinerii
utilajului. Acest lucru este impus de faptul c in procesul folosirii lor productive, mij-
loacele fixe i utilajul de producie, ca o component a acestora, sunt supuse uzurii
fizice i morale .
Ca urmare a uzurii fizice a utilajului de producie are loc un proces de pierdere
treptat a valorii de intrebuinare i, in cele din urm, o pierdere a capacitii lui de a
satisface o necesitate social, ducand in final, in felul acesta, la pierderea valorii lui.
Uzura fizic a utilajului de producie, in condiiile folosirii utilajului in procesul
de producie, este insoit de transferarea valorii asupra produselor create i recupe-
rarea ei continu prin desfacerea acestora la diferii beneficiari .
In vederea meninerii caracteristicilor funcionale ale utilajului pe durata folo-
sirii lui i a funcionrii in condiii optime i cu posibiliti cat mai apropiate de cele
iniiale, in cadrul intreprinderilor se organizeaz un sistem de intreinere i reparare
a utilajului de producie .
Organizarea pe baze tiinifice a lucrrilor de intreinere i reparare a utilajelor tre-
buie s in seama de particularitile utilajului i de modul de uzur fizic a diferite-
lor pri componente ale acestora .
Din analiza comportamentului la uzura fizic a pieselor, semifabricatelor,
ansamblelor sau mecanismelor care compun utilajul de producie se constat c uzu-
ra lor se produce in mod diferit in timp . La un motor, de pild, cel mai rapid se uzea-
z lagrele, pistoanele, segmenii, in timp ce la alte piese, cum sunt axul cu came, ar-
borele motor .a., procesul de uzur este mai lent. Aceasta impune repararea pieselor
cu o uzur mai mare i folosirea in continuare a mainii.
Folosirea utilajului de producie in condiii optime necesit, de asemenea, efec-
tuarea in scopuri preventive a unor msuri de intreinere, care s impiedice uzura
prematur i operaii de control i revizie care s permit depistarea din timp a even-
tualelor defeciuni .
Ca urmare a particularitilor utilajelor de a se uza in mod neuniform,
concretizate in faptul c in timp ce unele piese sunt complet uzate, altele mai pot fi
folosite o perioad oarecare de timp, iar celelalte au o durat de folosire indelungat,
se impune din punct de vedere economic adoptarea unui sistem adecvat de
intreinere i reparare a acestora .
Pentru o intreprindere industrial intreinerea i repararea utilajului de pro-
ducie prezint o importan deosebit . Astfel, executarea acestor activiti in condi-
ii optime asigur funcionarea in mod normal a utilajelor de producie,

21
EXAMEN ATESTAT

conformgraficelor de producie, evitandu-se astfel scoaterile din funciune,


contribuindu-se prin aceasta la realizarea unei activiti ritmice .
O bun intreinere i reparare a utilajului de producie asigur meninerea
funcionrii acestuia potrivit performanelor tehnico-economice prevzute in cartea
tehnic, influenand direct randamentul i precizia de funcionare i realizarea pro-
duciei in cantitile i calitatea prevzute .
Organizarea intreinerii i reparrii utilajelor la un nivel superior contribuie, de
asemenea, in mod direct la reducerea costurilor de producie, prin realizarea acestor
activiti la un nivel redus de cheltuieli .
Organizarea executrii lucrrilor de intreinere i reparaii la nivelul unei uniti in-
dustriale trebuie s permit realizarea urmtoarelor sarcini de baz :
a) asigurarea meninerii utilajului n perfect stare de funcionare ;
b) evitarea uzurii excesive a utilajului i a scoaterii nainte de termen sau
accidental a acestuia din funciune ;
c) cretere timpului de funcionare a utilajului, att prin mrirea timpului
de funcionare ntre dou reparaii, ct i prin reducerea timpilor necesari executrii
reparaiilor ,
d) ridicarea productivitii muncii muncitorilor care execut reparaii,
asigurarea executrii reparaiilor cu cheltuieli minime i de o calitate ridicat ;
e) modernizarea mainilor i utilajelor nvechite .

7.2.PROCESUL TEHNOLOGIC DE REPARATII


Procesul tehnologic de reparatii aplicat la utilaje poate fi de doua feluri :
proces tehnologic de reparatie individual
proces tehnologic de reparatie pe subansambluri.
Procesul tehnologic de reparatie a masinii de frezat plan cuprinde urmatoarele
operatii:
1. primirea utilajului in reparatie si spalarea sa la exterior;
2. demontarea in piese componente;
3. spalarea pieselor;
4. constatarea defectelor si sortarea pieselor;
5. intocmirea documentatiei de reparatie;
6. repararea pieselor si a echipamentului electric;
7. montarea pieselor in subansambluri sau ansambluri si incercarea lor;
8. asamblarea utilajului;
9. rodajul,controlul si receptia utilajului;
10.vopsirea;
11.predarea utilajului la beneficiar.
Pregatirea masinilor si instalatiilor pentru intrarea in reparatie
Primirea utilajelor si instalatiilor in reparatie se face de catre controlul tehnic
al atelierului de reparatii si de catre un reprezentant al sectiei mecano-energetice. In
prealabil, trebuie sa se execute curatirea si spalarea exterioara a masinii. Controlul
tehnic al atelierului de reparatii supune masina unei revizii tehnice. Cu aceasta ocazie
22
EXAMEN ATESTAT

se urmareste daca masina este completa si care sunt defectiunile la functionarea in


gol si in sarcina. Aceste constatari servesc ulterior la intregirea activitatii de consta-
tare a defectelor.
Demontarea utilajelor si instalatiilor
Demontarea masinilor si instalatiilor este una dintre cele mai importante din
cadrul procesului tehnologic de reparatie. Aceasta operatie trebuie sa fie precedata
de:
studierea amanuntita a constructiei si functionarii masinii respective;
stabilirea succesiunii operatiilor la demontare in functie de modul de fixare al
pieselor.
Demontarea pieselor trebuie sa se faca numai cu scule si dispozitive adecvate,
ceea ce permite evitarea deteriorarii lor. Daca la demontare se constata o rezistenta
mai mare piesele nu vor fi fortate, ci se va studia si stabili care este cauza. Pentru
stifturi, bucse, arbori etc. se stabileste mai intii directia de demontare, depozitare.
Batiurile mari si grele ramin, in vederea reparatiei, la locurile de functionare. Ele se
transfera la atelierul de reparatii numai in cazuri speciale de reparatii, si atunci daca
sunt conditii.
Celelalte piese se transfera la atelierul de reparatii unde piesele grele sunt
asezate pe stelaje, iar piesele mici se asaza in lazi sau rafturi in asa fel incit suprafete-
le finisate sa nu se deterioreze.
Pentru a se usura montarea pieselor si a se evita unele erori, piesele se
inscriptioneaza cu vopsea sau se leaga de ele o marca de forma circulara sau
patrata,avind imprimat un numar care arata ordinea demontarii.
Asamblarea masinii se va face in ordinea inversa numerotarii. Demontarea
fiecarui organ de masina are unele particularitati care se prezinta in continuare.
Demontarea organelor filetate este o operatie relativ usoara daca i se acorda
atentia cuvenita. Se vor folosi numai chei in perfecta stare (nedecalibrate), de
preferinta tubulare.
Cind demontarea se face greu,se umezeste imbinarea cu petrol, se aplica
lovituri pe fata laterala a piulitei sau se incearca stringerea si desfacerea
surubului si filetului in mod succesiv, pina cind acesta se misca. Daca nici de aceasta
data nu reuseste demontarea, se incearca desurubarea piulitei dupa ce, in prealabil, a
fost incalzita. Uneori, din cauza griparii filetului, este necesara distrugerea surubului
prin taiere. Prezoanele se demonteaza cu doua piulite si cheie fixa sau cu dispozitive
speciale. Stifturile se scot cu ajutorul piulitelor sau al unui surub, dupa cum sunt
prevazute cu tija filetata sau gaura filetata. Celelalte stifturi se scot cu ajutorul
dornurilor avind diametrul apropiat de al acestora.
Pentru demontarea bolturilor se folosesc dornuri construite din metale moi
(cupru, aluminiu, bronz etc.).
Cuiele spintecate se deterioareaza cu ajutorul dispozitivelor. Daca cuiele spintecate
sunt rupte, pentru extragerea lor se folosesc dornuri de otel avind diametrul
cu 0,5 mm mai mic decit diametrul gaurii cuiului.
23
EXAMEN ATESTAT

Demontarea penelor din canalul lor se executa cu o bara de otel avind forma
unei dalti. Penele prevazute cu gauri de extragere se scot cu ajutorul suruburilor.
Penele cu calcai se extrag din locas cu ajutorul unui dispozitiv de tip surub-piulita.
Demontarea inelelor de siguranta se face cu ajutorul clestilor. Daca urechile
inelelor sunt rupte, demontarea se face cu ajutorul unor scule de forma surubel-
nitelor.
Demontarea lagarelor si bucselor se executa in functie de tipul acestora. Astfel,
demontarea lagarelor din doua bucati se executa cu scule obisnuite. Lagarele si
bucsele montate prin presare se demonteaza cu ajutorul diferitelor tipuri de prese.
Demontarea rulmentilor se face cu grija pentru a nu se deteriora alezajul,
arborele sau chiar rulmentul. Lipsa dispozitivelor de extras rulmenti nu duce la
ieftinirea reparatiilor, ci la cheltuieli inutile pentru repararea deteriorarilor sau chiar
inlocuirea rulmentilor. Scoaterea rulmentilor prin lovituri de ciocan nu este permisa
decat la rulmentii cu alezaj conic. La acesti rulmenti loviturile de ciocan se aplica
prin intermediul a doua pene care forteaza in mod uniform intre labirint si partile
fixe.
Celalalte tipuri de rulmenti se scot cu ajutorului unor dispozitive si extractoare.
Demontarea rulmentilor cu doua randuri de bile se executa fara a se prinde
ghiarele dispozitivului de marginile inelului interior, pentru a nu-l deteriora. Ex-
tragerea rulmentilor din piese cu dimensiuni mici se executa numai prin transmit-
erea presiunii pe inelui exterior.
Rulmentii montati cu strangere se demonteaza dupa ce in prealabil au fost in-
calziti cu ulei mineral la 90-100C.Incalzirea se face prin turnarea uleiului fierbinte
pe rulment, in timp ce arborele se protejeaza cu azbest.
Rotitele dintate montate prin strangere, se demonteaza cu ajutorul dis-
pozitivului si extractoarelor a caror constitutie este identica cu a acelora folosite la
demontarea rulmentilor. In cazul in care depresarea se face greu se procedeaza la
incalzirea rotii pana la temperaturi de 100-200C.Incalzirea trebuie sa se faca repede
pentru a nu se incalzi si arborele.
Demontarea instalatiei electrice trebuie sa se faca pe grupe, inscriptionand
fiecare conducta sau aparat. Acolo unde este cazul trebuie intocmita si schema
instalatiei electrice, daca aceasta nu se afla in cartea masini.
Curatirea si spalarea pieselor
Curatirea si spalarea pieselor ce urmeaza a fi reparate se face cu petrol,
detergenti sau diferite solutii, ca de exemplu: soda calcinata 3-5% dizolvata in apa,
avand temperatura de 60-80, in care se mai adauga 3-10 gr. sapun la litru de solutie,
pentru dizolvarea grasimilor .
Procesul de spalare are patru faze:
1. indepartarea noroiului sau a altor impuritati cu ajutorul razuitoarelor si al ma-
turilor;
2. spalarea pieselor in solutie incalzita;
3. spalarea in apa calda;
24
EXAMEN ATESTAT

4. uscare cu aer cald.


Spalarea pieselor in solutii se face manual sau mecanizat. Spalarea mecanizata
se face cu ajutorul unei masini.
O particularitate prezinta spalarea rulmentilor, care se face in benzina sau ulei
mineral fierbinte. Spalarea rulmentilor in benzina se face astfel: intr-un vas curat se
toarna benzina pana ce se acopera rulmentii, iar apoi se adauga ulei mineral calitatea
305 in procent de 6-8% din volumul de benzina. In timpul spalarii, inelele rulmen-
tului se rotesc in sens contrar pana cand partile componente se curata complet.
Daca rulmentul este prea imbacsit, se spala in doua faze. La ultima faza se folo-
seste benzina curata. Spalarea in ulei fierbinte se face intr-o baie incalzita electric
pana la temperatura de 80. Daca dupa spalare se constata ca rulmentul are pete de
coroziuni, se indeparteaza acestea cu panza de emery (smirghel nr.000) uzata sau cu
o pasta formata din oxid de crom si ulei mineral, aplicata pe o bucata de pasla sau
postav curat. Suprafata corodata se freaca pana cand petele dispar, dupa care rul-
mentul se spala din nou cu benzina. Dupa uscare rulmentul se asaza pe carton uscat
si se unge cu ulei 305. Ungerea rulmentului se face prin rotirea lui lenta in baia de
ulei.
Sortarea pieselor si intocmirea foilor de constatare
Sortarea pieselor este operatia prin care se urmareste sa se stabileasca natura
defectelor, numarul pieselor ce se repara sau se inlocuiesc, volumul manoperei si
masurile necesare pentru eliminarea cauzelor care au accelerat uzura pieselor in
timpul exploatarii. In timpul sortarii, piesele se verifica din punct de vedere
dimensional, al formei si al aspectului, cu ajutorul aparatelor de masura si control
corespunzatoare. O atentie deosebita trebuie acordata verificarii pieselor a caror
defectare poate conduce la accidente. Acestea se controleaza la feroflux, ultrasunete,
etc., in vederea descoperirii aventualelor fisuri.
Prin sortare, piesele se repartizeaza in trei grupe: bune, de reparat si de
inlocuit.In categoria pieselor bune se trec numai piesele care se incadreaza in
documentatia tehnica a utilajului sau a instalatiei. In categoria pieselor de reparat se
trec piesele care, datorita faptului ca nu au grad inaintat de uzura, este economic sa
fie reparate. Ultima categorie cuprinde piesele care, ajungind la limita maxima a
uzurii, este imposibila sau neeconomica repararea lor si in acest caz se inlocuiesc cu
altele noi.
Pentru piesele care se repara sau se inlocuiesc, trebuie sa se intocmeasca o
schita care sa cuprinda toate cotele si datele necesare reconditionarii sau repro-
ducerii lor. Stabilirea precisa a cotelor se face tinind seama si de piesele cu care se
asambleaza cele care se repara sau se inlocuiesc. In schitele intocmite pentru piesele
ce se repara, locul ce trebuie reparat va fi indicat prin linii groase.
Dupa schitele intocmite in timpul constatarii se executa ulterior desene, deoarece nu
se recomanda reconditionarea pieselor sau executarea lor din nou sa se faca numai
dupa model. Odata cu inlocuirea schitei se completeaza si foaia de constatare.
Foaia de constatare cuprinde denumirea piesei, natura defectului, modul de rezol-
vare, numarul schitei sau desenului, volumul de manopera si, eventual, costul
25
EXAMEN ATESTAT

reparatiei.
Constatarea defectelor
In cadrul operatiei de sortare se constata starea pieselor ,abaterile lor fata de
desenele de executie si conditiile tehnice inscrise in acestea,precum si care e cauza
defectarii survenite.
Cauzele defectarii pieselor pot fi:
de exploatare;
de fabricatie;
de constructie (proiectare).
Defectele de exploatare sunt cele mai frecvente.
Defectele de fabricatie provin din cauza greselilor comise in timpul procesului de
productie sau in cursul reparatiilor efectuate. Cele mai frecvente cauze sunt abaterile
fata de dimensiunile, tolerantele sau conditiile tehnice prevazute in desenele de ex-
ecutie, precum si la executie sau montaj.
Defectele de constructie pot apare ca urmare a unor greseli de proiectare.Daca
dimensiunile, calitatea materialului, tolerantele, tratamentul termic sunt stabilite
gresit, piesele se uzeaza prematur.
Piesele uzate vor fi sortate, la randul lor, dupa criteriile mentionate mai sus,
urmand ca fiecare grup sa fie studiat detaliat, spre a se lua masurile cele mai potrivite
pentru reconditionarea lor si pentru a se inlatura, in viitor, repetarea defectarii din
aceleasi cauze.
La operatia de constatare a defectelor se mai tine seama si de urmatoarele criterii.
Suruburile,prezoanele si piulitele trebuie sa aiba filetul curat, fara urme de strivire
sau lovire. Aceste defecte se admit numai daca dispar prin refiletare. Filetul nu
trebuie sa fie rupt mai mult de 1,5 spire sau strivit pe o jumatate de spira la 10 spire.
Gaurile pentru sprinturi si stifturi nu trebuie sa fie astupate sau deformate. Fusurile
arborilor si ale axelor trebuie sa aiba o forma cilindrica fara urme de lovire si fara ri-
zuri.
Canalele de pana trebuie sa fie curate, iar fetele laterale paralele.La rotile din-
tate, dantura trebuie sa fie curata, fara urme de ciupire si fara fisuri. Se admit numai
defectele care, in timpul reparatiei, pot fi eliminate. Uzura dintilor nu trebuie sa fie
mai mare de 0,2 din modulul rotii.
Suprafetele imbinarilor conice si cilindrice trebuie sa fie curate ,iar genera-
toarele suprafetelor rectilinii. Suprafetele conice se considera bune daca la controlul
cu vopsea aceasta acopera din suprafata conului.
La lagarele de rostogolire corpurile si caile de rulare nu trebuie sa prezinte
ciupituri sau urme de coroziune. Lagarele de alunecare trebuie sa aibe cuzinetii fara
urme de gripare, iar daca acestia au captuseala din compozitie se controleaza si
aderenta prin ciocanire, cuzinetului in stare suspendata, sunetul emis trebuind sa fie
cristalin. Cuzinetul de care captuseala nu adera are un zgomot infundat. O metoda
precisa pentru verificarea aderarii compozitiei la cuzinet este controlul cu ultrasun-
ete.

26
EXAMEN ATESTAT

7.3.TEHNOLOGIA DE REPARARE
A MASINII DE MORTEZAT
Pentru repararea masinii de mortezat se intocmesc urmatoarele documente :
1.Actul de constatare care cuprinde :
a. determinarea utilajului;
b. numarul de inventar;
c. data efectuarii constatarii;
d. locul;
e. cuprinsul defectatiei (piese defecte ce necesita remedieri, piese defecte ce
necesita inlocuiri);
f. beneficiarul reparatiei si cine executa lucrarea.
2.Fisa tehnologica care se intocmeste in baza actului de constatare si in
care se evidentiaza :
a. denumirea utilajului;
b. comanda de executie a reparatiei;
c. denumirea operatiei ce se executa;
d. norma tehnica;
e. manopera in ore;
f. materiale in unitati de masura si cantitatea necesara;
g. alte date care stau la baza calculului de cost al reparatiei .
Repararea principalelor subansambluri mecanice
ale masinii de mortezat
Repararea mesei : masa se uzeaza in zona canalelor T deprindere a pieselor.In
majoritatea cazurilor,printr-o exploatare necorespunzatoare mesele se prezinta cu
nervurile din zona canalelor T rupte si cu suprafata pentru prindere a pieselor cu
diferite denivelari,provenite din aschierea cu cutitele atunci cand lucratorii scapa
sculele pe masa masinii.
Repararea meselor uzate se face prin placare si comporta urmatoarele operatii:
frezarea si gaurirea mesei in zona uzata;
confectionarea ,prin frezare si gaurire ,a unei placi corespunzatoare locasului
frezat din zona uzata a mesei;
montarea placii prin suruburi pe masa uzata;
rectificarea suprafetei mesei.
Dupa repararea mesei se ajusteaza suprafetele de ghidare si repararea pieselor
mecanismului de ridicare a mesei.Suprafata de lucru a mesei trebuie sa fie perfect
plana.Se admit abateri intre 0,03 si 0,04 mm pe lungimea de 300 mm.
Repararea batiului : lucrarea consta in special in reparatia ghidajelor uzate si
lovite.Reparatia ghidajelor incepe prin curatirea cu razuitorul a rizurilor existente pe
suprafetele lor.apoi masina unealta se aseaza perfect orizontal .Precizia de instalare
este de cel putin 0,04 mm pe lungimea de 1000 mm.marimea uzurii ghidajelor se ver-

27
EXAMEN ATESTAT

ifica cu rigla si cu calibrul de interstitii.Daca uzura este de 0,5 mm sau mai are,corpul
se raboteaza.Uzurile si rizurile locale (cu lungimea de pana la 20 mm) se repara prin
incarcare cu aliaj de antifrictiune .Ghidajele cu uzura de 0,15-0,20 mm se rectifica si
se razuiesc,pentru a garanta o abatere de 0,02-0,03 mm pe lungimea de 1000 mm.
Repararea cutiilor de viteze si de avansuri : consta in repararea sau inlocui-
rea axelor,a bucselor ,a lagarelor de alunecare ,a rulmentilor,a rotilor dintate ,a
penelor,etc. ,care se uzeaza intimpul exploatarii masinii .Toate aceste piese se repara
prin procedee de reconditionare obisnuite.Fusurile arborilor se strunjesc si se rectifi-
ca,sau se reconditioneaza prin cromare ,prin calarea pe ele a unor bucse,precum si
prin alte procedee.Bucsele uzate se inlocuiesc cu altele noi.
Repararea transmisiilor prin curele : Defectele frecvente care se pot consta-
ta la transmisiile prin curele sunt :incovoierea arborilor ,uzura fusurilor arbor-
ilor,uzura lagarelor ,uzura curelelor si a rotilor de curea.Repararea rotilor de curea
consta in rectificarea suprfetei de lucru a obezii,reconditionarea alezajelor butucului
la dimensiunile corespunzatoare ajustajului prescris si reconditionarea asamblarii
prin pana a rotii si arborelui .
Repararea angrenajelor : se executa tinandu-se cont de natura si cauzele uz-
urii,de materialele din care sunt confectionate rotile dintate si precizia asamblarii.
Rotile de fonta cu dintii uzati in proportie de peste 20% se inlocuiesc.Rotile din otel
cu dinti uzati in proportie de peste 30% se inlocuiesc.La rotile care au modulul mai
mic de 6 mm,nu se admite inlocuirea dintilor rupti ;la cele cu modulul mai mare de 10
mm ,se admite inlocuirea a maximum trei dinti rupti,cu dinti sudati si rectificati,sau
cu dinti filetati;fusurile butucurilor se pot repara prin sudare.
Repararea cuplajelor :se realizeaza prin incarcarea cu sudura si prelucrarea
la dimensiunile initiale;piesele de legatura rigida sau elastica (bolturi,suruburi ,inele
)se inlocuiesc cu piese noi.
Repararea ambreiajelor :consta in inlocuirea garniturilor de frictiune
,rectificarea placilor de presiune ,reconditionarea sau inlocuirea elementelor de
asamblare si reglarea ambreiajelor.

28
EXAMEN ATESTAT

8.INTRETINEREA MASINILOR DE MORTEZAT


Una dintre operaiile de ntreinere este ungerea curent a mainii. Ea este
mijlocul cel mai eficace pentru reducerea uzrii premature, puterii consumate i
pentru meninerea preciziei n timpul lucrului. n fiecare zi, nainte de nceperea lu-
crului, este indicat ca muncitorul s controleze nivelul din baia de ulei i s verifice
dac locaurile de ungere nu snt murdare, dac transmit cantitatea de ulei necesar
i dac ghidajele au pelicula de ulei corespunztoare. n general, ungerea se execut
pe baza schemei de ungere, ntocmit pentru fiecare main. Este necesar s se re-
specte lubrifiantul prescris, precum i data de nlocuire.
In cazul mainilor de rabotat cu dimensiuni foarte mari, se prevd mai multe in-
stalaii de ungere, fiecare deservind o anumit parte a mainii (de exemplu supor-
turile laterale de rabotare, traversa etc.).
Instalaiile de ungere trebuie s fie prevzute cu aparatur de controlat care s
permit urmrirea funcionrii n timpul lucrului precum i cu aparatur de reglare a
debitului de ulei necesar ungerii.
Pentru a se uura respectarea intervalelor de ungere prevzute n instruciuni,
locurile de ungere pe main snt marcate cu simboluri, astfel:
un semicerc indic dou ungeri pe schimb;
un cerc indic o singur ungere pe schimb;
un triunghi indic o singur ungere sptmanal;
un ptrat indic ungere lunar sau trimestrial.
Locurile de ungere snt vopsite n culori diferite corespunztoare unui anumit
lubrifiant.In timpul lucrului, operatorul trebuie s nu prseasc maina i s nu lu-
creze cu scule uzate, ascuite sau montate necorespunztor.
La apariia celui mai mic defect, maina trebuie oprit imediat, analizat cu
minuiozitate i repus n lucru, numai dup ce s-a remediat defectul. Dup termina-
rea lucrului, muncitorul trebuie s curee maina i s o lase in perfect ordine.
Maina se cur de achii cu o perie i apoi cu crpe. Ghidajele berbecului i ale
mesei se terg cu o crp curat umezit n petrol lampant, apoi cu o crp uscat,
dup care ghidajele se ung cu ulei mineral curat.
Ambreiajul, rulmenii, ghidajele i curelele de transmisie trebuie verificate peri-
odic i eventual reglate.
Cel puin o dat la 10 zile se verific starea conductoarelor electrice, iar periodic,
motorul de antrenare.

29
EXAMEN ATESTAT

9.NORME DE SECURITATEA MUNCII LA INTRETINEREA


SI REPARAREA MASINILOR DE MORTEZAT
9.1.NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA PRELU-
CRAREA PRIN MORTEZARE
In general, msurile de tehnic a securitii muncii snt aceleai pentru toate ti-
purile de maini-unelte. La mainile de rabotat i de mortezat intervin unele msuri
specifice.
Muncitorul trebuie s cunoasc funcionarea mainii i s asigure fixarea
corespunztoare a tuturor elementelor ce particip n procesul de achiere (cuit,
dispozitiv, pies etc).
Maina se pornete numai dac exist certitudinea c totul este n siguran. Este
necesar urmrirea cu atenie a lucrului, pentru a se evita accidente, ca: pornirea su-
portului porlcuit i deci ruperea cuitului, ceea ce conduce la prinderea minii pe axa
de lucru a cuitului n cursa activ (caz frecvent al neateniei) etc. De aceea, se reco-
mand montarea ecranelor ce permit vizibilitatea n timpul lucrului.
Comenzile mainii i reglarea curselor snt interzise n timp ce maina
funcioneaz. Nerespectarea acestei prescripii duce la: ruperea danturii pinioanelor,
blocarea diferitelor subansambluri, ruperea sculei, lovirea muncitorului etc.
Pentru evitarea accidentelor de munc ce pot aprea n timpul exploatrii
mainilor de rabotat, mortezat i broat se iau o serie de msuri speciale de preve-
nire, cum snt: avertizarea persoanelor ce trec prin preajma mainii asupra pericolu-
lui pe care-l prezint masa n micare i chiar ngrdirea spaiului n care se execut
cursele mesei; ngrdirea spaiului n care snt amplasate motoarele electrice de
acionare a mainii de rabotat, pentru a se preveni accidentele prin electrocutare.
Pentru prevenirea accidentelor de munc ce pot aprea la exploatarea mainilor
de rabotat transversal se iau urmtoarele msuri: se vor utiliza paravane pentru pro-
tecia mpotriva achiilor ce sar n timpul prelucrrii; se va evita operaia de msura-
re a pieselor de prelucrat In timp ce berbecul se deplaseaz; uile de acces nu se vor
lsa deschise spre interiorul mainii (la cutia de viteze sau la mecanismul cu culis
oscilant) n timpul funcionrii acesteia; la pornirea mainii de rabotat transversal
nici o persoan nu trebuie s se afle n faa ei, deoarece poate fi lovit de berbecul af-
lat n miscare.
La mainile de rabotat longitudinal, n faa cuitelor se monteaz ecrane care de-
viaz achiile n direcie lateral. Pentru a mpiedica aruncarea achiilor se folosesc
mai multe variante ce asigur securitatea n timpul lucrului: aezarea a trei panouri
mobile mari n jurul mainii, fixarea unui panou mare in partea din fa a mainii,
adic n direcia n care pleac achiile, ngrdirea mesei de lucru i aezarea n faa ei
a unei cutii pentru captarea achiilor.

30
EXAMEN ATESTAT

9.2.NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA INTRETINER-


EA SI REPARAREA MASINILOR DE MORTEZAT
In atelierele de reparare a utilajelor se desfasoara o activitate complexa datori-
ta carui fapt si normele de tehnica a securitatii munci sunt diverse in functie de locur-
ile de munca .
Se vor respecta normele de tehnica a securitatii muncii si normele de prevenire
si stingere a incendiilor specifice lucrarilor de: lacatuserie, prelucrare a metalelor la
rece cu ajutorul masinilor-unelte, sudare si taiere cu gaze si arc electric precum si
urmatoarele norme specifice reparatiilor:
la demontarea, repararea si montarea utilajelor, echipa va lucra sub conduc-
erea unui maistru sau sef de echipa;
uneltele si dispozitivele de ridicat (vinciuri, macarale, poduri rulante
etc.)utilizate de echipa de reparatii trebuie sa fie in buna stare;
inainte de inceperea lucrarilor de intretinere sau reparatii la un utilaj, maistrul
sau seful de echipa se va asigura ca masina respectiva sa nu poata fi pusa acci-
dental in miscare, iar pentru orice eventualitate pe intrerupatorul electric prin-
cipal se va pune o tabla indicatoare cu inscriptia: NU CUPLATI SE LUCREAZA
la masinile prevazute cu anumite ansambluri care pot aluneca pe ghidaje verti-
cale trebuie luate masuri de sprijinire a acestora;
dupa terminarea reparatiilor, masina nu va fi pusa in stare de functiune inainte
de montarea tuturor dispozitivelor de protectie;
inainte de punerea in functiune se va controla daca sculele folosite la reparatie
au fost inlaturate de pe masina;
darea masinii in functiune nu se va face decat dupa executarea receptiei;
in incaperile in care se spala si degreseaza piesele cu lichide inflamabile este
interzis fumatul sau accesul cu foc deschis;
la degresarea pieselor cu solventi organici, care sunt toxici si inflamabili, se vor
folosi bai cu capace de inchidere si se vor lua masuri de prevenire si stingere a
incendiilor;
soda caustica se va introduce in baile de degresare cu cosuri de sita;
piesele se vor introduce si scoate in baile de degresare electronica numai dupa
intreruperea curentului electric care alimenteaza baia;
la acoperiri galvanice muncitorii isi vor unge mainile si narile cu o alifie protec-
toare pentru a prevenii actiunea vatamatoare a vaporilor diferitilor compusi
chimici si vor purta tot echipamentul prevazut de normele de protectia muncii;
nu este permis lucrul in pozitie aplecata deasupra baii
cand nu se lucreaza , baile vor fi acoperite cu un capac , pentru a impiedica
evaporarea electrolitului;
in incinta atelierelor de galvanizare se interzice introdurea si cunsumarea ali-
mentelor precum si fumatului.

31
EXAMEN ATESTAT

10.BIBLIOGRAFIE

1.Masini, utilaje si instalatii din industria constructiilor de masini


N.Huzum, G Rantz
Editura Didactica si Pedagogica 1979

2.Intretinerea tehnica a utilajelor


http://www.scribd.com

3.Masini-unelte si prelucrari prin aschiere


http://www.regielive.ro

4.Imagini
http://www.google.com

5.Prelucrari mecanice prin aschiere


http://www.scribd.com
6.Utilaje si echipamente pentru prelucrari mecanice
http://www.scribd.com
7.Prelucrari mecanice si control dimensional
http://www.scribd.com

32
EXAMEN ATESTAT

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU


OLTENIA

Nr. ______ din _________

PROIECT
pentru

EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENELOR PROFESIONALE
PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI
DE CALIFICARE PROFESIONAL
NIVEL III

Calificarea: TEHNICIAN MECANIC PENTRU NTREINERE I


REPARAII

Tema:
MAINI DE RABOTAT.
REPARARE I NTREINERE

NDRUMTOR:

Elev:
Clasa:

2013

1
EXAMEN ATESTAT

2.CUPRINS
1.Tema proiectului 1

2.Cuprins 2

3.Argument 3

4.Prelucrarea prin rabotare 6

4.1.Generalitati 6

5.Masini de rabotat 6

6.Repararea si intretinerea masinilor de rabotat 11

6.1.Sisteme de reparatii 11

6.2.Categorii de lucrari de intretinere si reparatii 11

6.3.Lista lucrarilor pe categorii de reparatii specifice 14

7.Intretinerea si repararea masinilor de rabotat 16

7.1.Importanta si sarcinile repararii utilajului 16

7.2. Procesul tehnologic de reparare 17

7.3.Tehnologia de reparare a masinii de rabotat 22

8.Intretinerea masinilor de rabotat 24

9.Norme de tehnica securitatii muncii 25

9.1.Norme de tehnica securitatii muncii la prelucrarea

prin rabotare 25

9.2. Norme de tehnica securitatii muncii la intretinerea si

repararea masinii de rabotat 26

10.Bibliografie 27

11.Anexe 28

11.1.Fisa tehnologica pentru reparatii 28

2
EXAMEN ATESTAT

3.ARGUMENT
Absolvenii noului sistem de formare profesional, dobndesc abiliti, cu-
notine, deprinderi dezvoltand si o serie de abiliti cheie transferabile, cu scopul de
a sprijini procesul de nvare continu, prin posibilitatea unei reconversii
profesoinale flexibile catre meserii inrudite.
Fiecare dintre calificrile profesionale naionale necesit uniti de
competen cheie i uniti de competen profesionale. Competenele profesionale
sunt grupate n uniti de competen generale i specializate.
Cererea pieei i necesitatea formrii profesionale la nivel european au
reprezentat motivele eseniale pentru includerea abilitilor cheie n cadrul
Standardelor de Pregtire Profesional ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie s li se ofere
posibilitatea de a dobndi acele competene de baz care sunt importante pe piaa
muncii.
Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute astfel
nct s dezvolte abiliti de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de
munc, pentru asumarea rolului n societate ca persoane responsabile, care se
instruiesc pe tot parcursul vieii. Aceste cerine, necesare unei viei adaptate la
exigenele societii contemporane, au fost ncorporate n abilitile cheie
Fiecare nivel parcurs n domeniul Tehnic, implic dobndirea unor abiliti,
cunotine i deprinderi care permit absolvenilor fie s se angajeze, fie s-i continue
pregtirea la un nivel superior.
Pregtirea forei de munc calificate n conformitate cu standardele europene
presupune desfurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare i eval-
uare, centrate pe elev.
Noii angajai vor putea desfura sarcini non-rutiniere care implic
colaborarea n cadrul unei echipe.
Prin unitile de competene specializate din cadrul Curriculum-ului specific
nivelul 3 de calificare, elevul este solicitat n multe activiti practice care i stimu-
leaz i creativitatea. Orice activitate creativ va duce la o lrgire semnificativ a ex-
perienei i la aplicarea contient a cunotinelor dobndite.

Lucrarea de atestat MASINI DE RABOTAT. REPARARE SI INTRETINERE


implica elevul in atingerea Standardelor de Pregatire Profesionala specifice pregatirii
sale in domeniul tehnic.
In timpul functionarii masinilor, utilajelor si instalatiilor are loc o uzare
nentrerupta a suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de masini din componen-
ta acestora.Din aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari, forma, di-
mensiunile, precum si starea suprafetelor. La o anumita valoare a acestor modificari
3
EXAMEN ATESTAT

apare o inrautatire brusca a insusirilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale
intregii masini-unelte, fapt care determina necesitatea raparatiei.
Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, utilajelor si instalatiilor
necesita cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un numeros
personal muncitor cu inalta calificare. Depistarea din timp si eliminarea cauzelor care
provoaca iesirea prematura din uz a organelor de masini au rezultate economice im-
portante:
micsoreaza opririle neproductive ;
maresc perioada dintre reparatii ;
reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi timp, pen-
tru alte lucrari, un mare numar de muncitori calificati.
Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor si
instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in unitatea de
timp si caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si chimice ale stra-
turilor superficiale ale metalului din care sunt confectionate piesele, de viteza relati-
va de deplasare a suprafetelor acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum si
de unii factori externi, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea
prelucrarii suprafetelor respective.
Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se produce
atit in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si din ca-
uza asa-zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza coroziunii sau
din alte cauze.
In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative, suprafetele
se distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este caracteristic pentru
imbinarile cu pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme etc.In
cazul miscarii de rotatie , sau rectilinii alternative , distrugerea suprafetelor are loc
mai ales datorita uzarii si strivirii.
In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utilaje si
instalatii: lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune si ale franelor,
suruburile conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele etc.
Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz atit datori-
ta cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructive sau a repararii
defectuoase.
Asemenea defecte sunt:
alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund
conditiilor de exploatare a pieselor;
alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale pieselor;
utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor;
datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in frecare;
alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe
suprafete de frecare;
rezistenta si rigiditatea insuficienta a pieselor si montarea sau reglarea inco-
recta a masinii,utilajului sau instalatiei.
4
EXAMEN ATESTAT

Exploatarea corecta a masinilor ,utilajelor si instalatiilor in bune conditii maresc


considerabil durata de serviciu.
Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea sistemelor de
siguranta , de blocare si a limitatoarelor. Cresterea duratei de serviciu a pieselor
masinilor, uilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin perfectionarea metodelor de
reparare, marirea rezistentei la uzarea pieselor, controlul uzarii principalelor
imbinari, modernizarea subansamblurilor, mecanismelor etc..
Obtinerea unei productii de buna calitate este conditia obligatorie pentru stabi-
lirea marimii uzarii limita a organelor componente, ale masinilor ,utilajelor si
instalatiilor.
Aceasta se refera in primul rind la piesele principale ca:batiuri,mese,arbori
principali, etc., de care depind precizia si calitatea executiei.
In cazul masinilor-unelte, precizia de functionare depinde de precizia pozitiei si
directiei deplasarii pieselor si a subansamblurilor in raport cu ghidajele batiuri-
lor.Reducerea preciziei geometrice a batiurilor, ca urmare a uzarii, inrautateste brusc
caracteristicile de exploatare ale masinilor-unelte.

Elaborarea lucrarii de atestat a permis atingerea unor unitati de competenta :


1. Comunicare si iteratie.
2. Asigurarea calitatii.
3. Igiena si securitatea muncii.
4. Lucrul in echipa.
5. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei

5
EXAMEN ATESTAT

4.PRELUCRAREA PRIN RABOTARE


4.1.GENERALITATI
DEFINIIE:
Rabotarea este operaia tehnologic de prelucrare mecanic prin achiere, cu
ajutorul unor scule achietoare tip cuite de strung, pe maini de rabotat.
n construcia de maini sunt foarte multe piese care au una sau mai multe su-
prafee plane, cum ar fi, de exemplu, batiurile, carcasele, coloanele, mesele mainilor-
unelte etc. Unele dintre aceste suprafee ale pieselor ndeplinesc funcii de baz, fiind
prevzutecu alezaje, altele cu rol de ghidare, de reazem sau de fixare.
Condiiile tehnice care se impun suprafeelor plane se refer la: planitatea su-
prafeelor, paralelismul sau perpendicularitatea axelor fa de suprafaa plan prin-
cipal a piesei, rectilinitatea suprafeelor etc.
Suprafeele plane pot fi prelucrate prin diferite procedee: rabotare, mortezare,
frezare, broare, strunjire plan, rectificare. Dintre procedeele de netezire a su-
prafeelor plane se menioneaz: frezarea fin, lepuirea i rzuirea.
Alegerea procedeului de prelucrare economic depinde de forma i dimensiunile
piesei, de natura i starea materialului, de precizia de prelucrare prescris i de
volumul de fabricaie.

Fig.4.1.1.Masina de rabotat transversal

5.MASINI DE RABOTAT
Rabotarea se efectueaz pe maini de rabotat longitudinal (raboteze) sau pe
maini de rabotat transversal (epinguri).
La rabotarea pe raboteze, masa mpreun cu piesa execut o micare rectilinie
alternativ. Avansul transversal, pe direcie perpendicular, este realizat de suportul
cuitului i se produce intermitent dup fiecare curs de lucru. Achia este luat nu-
6
EXAMEN ATESTAT

mai la cursa de lucru a mesei. Cu toate c la cursa n gol viteza este de 2 ... 3 ori mai
mare dect la cursa de lucru, totui pierderile de timp la cursele n gol fac ca rabotar-
ea s fie un procedeu mai puin productiv dect frezarea.
O caracteristic important a mainilor de rabotat longitudinal este aceea c au mai
multe suporturi portcuit: suporturi centrale i suporturi laterale, care permit prelu-
crarea simultan a mai multor suprafee ale piesei.
Pe epinguri, micarea rectilinie alternativ este executat de cuitul fixat n
portcuitul de pe berbecul mainii. Piesa de prelucrat fixat pe masa mainii primete
micarea de avans transversal, care se realizeaz intermitent, dup fiecare curs dub-
l a cuitului.

Fig.5.2.1.Prelucrarea prin rabotare

1.Placa de baz.
2.Sistem de rigidizare.
3.Masa mainii.
4.Menghina.
5.Sania portcuit.
6.Dispozitivul portcuit.
7.Berbecul.
8.Batiul.
9.Tabloul de comand.
10.Mecanismul cu culis
oscilant.
11.Motorul electric.
12.Mecanismul cu clichet.
13.Ghidaje.
14.Traversa.

Fig.5.2.2.Masina de rabotat transversal


7
EXAMEN ATESTAT

Maina de rabotat transversal (epingul) este o main cu cuit mobil. Mi-


carea principal de achiere, care este o micare rectilinie- alternativ, este execu-
tat de scul. Scula achietoare se fixeaz ntr-un dispozitiv special 6, legat de ber-
becul 7. Dispozitivul sau suportul portcuit 5 are posibilitatea s se deplaseze efec-
tund o micare de avans ntr-un plan vertical sau nclinat fie manual, fie automat.
Deplasarea manual a cuitului se realizeaz cu ajutorul manetei . Berbecul mainii 7,
execut o micare de du-te-vino, deplasndu-se pe ghidajele prevzute n batiul 8.
Piesa de prelucrat se aaz pe masa 3 i execut mpreun cu aceasta micare
secundar de achiere. Masa mainii se deplaseaz orizontal pe ghidajele 13,
prevzute pe o travers care se poate deplasa pe vertical prin acionarea unui urub.
Avansul orizontal al mesei 3 poate fi manual de la maneta .
La acest procedeu de prelucrare , micarea principal de achiere este recti-
linie-alternativ I, fiind efectuat de scula achietoare, la maina de rabotat trans-
versal (epinguri) sau de piesa de prelucrat , la mainile de rabotat longitudinal
(raboteze). Aceast micare se efectueaz cu o anumit vitez de achiere v, care se
msoar n m/min. Micarea de avans este o micare de translaie executat de piesa
de prelucrat III, n cazul mainilor de rabotat transversal, sau de scula achietoare , n
cazul mainilor de rabotat longitudinal. La rabotare avansul reprezint deplasarea
piesei (sculei) dup sgeata III i se exprim n milimetri pe curs dubl.

Fig.5.2.3.Masina de rabotat transversal.Schema cinematica


8
EXAMEN ATESTAT

Mainile de rabotat longitudinal se construiesc cu dou coloane sau cu o sin-


gur coloan i sunt prevzute cu l ... 4 crucioare pe care se fixeaz cufiele. Rabo-
tezele cu o singur coloan se folosesc pentru prelucrarea pieselor cu limea mai
mare dect limea mesei, cnd piesa nu ar putea trece pe sub traversa rabotezei cu
dou coloane.

Fig.5.2.4.Masina de rabotat longitudinal


Rabotezele i epingurile se folosesc pe scar larg la producia individual i
de serie mic, datorit universalitii lor, simplitii deservirii, preciziei suficiente de
prelucrare i costului mai mic n comparaie cu mainile de frezat. Cuitele de rabotat
sunt scule mai simple i mai ieftine n comparaie cu frezele, n ce privete domeniul
de utilizare, rabotezele se folosesc de obicei pentru prelucrarea pieselor cu suprafee
plane lungi, n timp ce epingurile se utilizeaz pentru piese cu dimensiuni mici.
Masa poate fi acionat cu mecanisme cu culis oscilant, pentru curse mici, cu
mecanisme cu cremalier sau mecanisme hidraulice pentru curse mai mari. La
mainile moderne predomin acionarea hidraulic.
La mainile de rabotat longitudinal de construcie modern se utilizeaz acionarea
hidraulic a mesei.
Dup natura mecanismelor pentru realizarea micrii principale, rabotezele
pot fi cu acionare electromecanic sau hidraulic.
Principiul constructiv i funcional al mainilor de rabotat longitudinal cu doi
montani este prezentat n figura , n care sunt evideniate urmtoarele elemente:
1-batiu;2-mas longitudinal;3-sanie vertical;4-suport rotativ;5-sanie portcuit;6-
travers mobil;7-montant;8,9-crucioare superioare;10-grind de rigidizare;11-
crucior lateral;S1, S2 , S3 , S4-supori portcuit.

9
EXAMEN ATESTAT

Masa 2 execut micarea principal de achiere,v, deplasndu-se pe ghidajele


batiului 1 care au o lungime dubl fa de lungimea mesei.
Pe ghidajele verticale ale montanilor 7, lateral fa de masa 2, sunt dispuse dou
crucioare laterale care poart suporii portscul S1 i S4.Pe aceleai ghidaje se poate
poziiona pe vertical traversa 6, care susine crucioarele superioare 8 i 9 pe care
se afl amplasai suporii portcuit S2 i S3.
Cinematica mainii permite realizarea urmtoarelor micri:
v - micarea principal de achiere, o micare rectilinie alternativ;
wv1wv4 micri de avans vertical;
wt1wt4 micri de avans transversal;
wp1wp4 micri de poziionare unghiular;
wp5 micarea de poziionare vertical a traversei mobile 6.
Toate micrile de avans sunt micri intermitente (pas cu pas) realizate sincron cu
ajutorul unor mecanisme cu clichet, executate la sfritul cursei de ntoarcere a
micrii v.
Micrile de poziionare unghiular permit reglarea direciilor de deplasare ale
sniilor portcuit, astfel nct micrile de avans ale acestora pot fi realizate pe di-
recie orizontal, vertical sau nclinat.
Prelucrrile realizate pe mainile de rabotat longitudinal permit obinerea
acelorai tipuri de suprafee ca pe epinguri, adic plane orizontale, verticale sau n-
clinate, canale de diferite forme; suprafeele profilate se pot prelucra cu scule profila-
te (pentru lungimi mici ale profilului), prin descompunerea profilelor complexe n
suprafee simple, sau prin utilizarea unor dispozitive speciale, cum sunt cele pentru
prelucrarea suprafeelor circulare (cilindrice) cu raz mare sau mic.

Fig.5.2.5.Masina de rabotat longitudinal

10
EXAMEN ATESTAT

6.REPARAREA SI INTRETINEREA MASINILOR


DE RABOTAT
6.1.SISTEME DE REPARATII
Repararea masinilor,utilajelor si instalatiilor se poate realiza prin mai multe
sisteme , principalele fiind urmatoarele :
Sistemul de reparatii executate dupa necesitate dupa acest sistem ,masina se
repara atunci cand nu mai poate fi mentinuta in expoatare,deci neplanificat si
numai din cauza uzarii avansate a pieselor.
Sistemul de reparatii pe baza de constatari-este sistemul prin care cu ocazia
unei revizii executate la un utilaj se stabileste si termenul la care se face revizia
urmatoare ,precum si volumul reparatiei,pregatindu-se piesele de schimb si materi-
alele necesare.Volumul si termenele reparatiei depind de starea masinii.
Sistemul de reparatii cu planificare rigida-prevede scoaterea obligatorie a mas-
inii din functiune,pentru executarea reparatiilor,la anumite perioade sta-
bilite,independent de starea tehnica a lor,precum si repararea sau inlocuirea
pieselor si organelor componente la termenele stabilite.
Sistemul preventiv de reparatii periodice planificate-se bazeaza pe determina-
rea cat mai exacta a variatiei uzarilor in timp,la toate organele,piesele si ele-
mentele masinilor.
Pe baza acestor uzari in raport cu limitele admise pentru fiecare organ,piesa sau
element in parte se determina duratele de functionare corespunzatoare intre doua
reparatii,exprimate in numar de ore de functionare.acestedurate de functionare sunt
folosite pentru stabilirea termenelor la care masina va fi scoasa din serviciu pentru
reparatii (structura ciclurilor de reparatii) .
Avantajele principale ale acestui sistem constau in evitarea iesirii neprevazute a
masinii din functiune si in posibilitatea unei mai bune organizari si pregatiri a
reparatiei si a planificarii lucrarilor de reparatie pentru orice termen.
Acest sistem prevede lucrari de intretinere si reparatii

6.2.CATEGORII DE LUCRARI DE INTRETINERE SI REPARATII


Potrivit normativelor tehnice de intretinere si reparare a utilajelor folosite in indus-
tria constructoare de masini ,intr-un ciclu de reparatii se cuprind ca lucrari de baza :
a)Revizii tehnice
b)Reparatii curente
c)Reparatia capitala
a)Revizia tehnica - Rt - reprezinta ansamblul de operatii care se executa
inaintea unei reparatii planificate ,in scopul determinarii starii tehnice a utilajului si a
principalelor lucrari de reparatii care trebuie efectuate cu ocazia acesteia.
Lista de lucrari de reparatii ce se executa cu prilejul reviziilor tehnice
1. Determinarea elementelor cu uzuri avansate;
11
EXAMEN ATESTAT

2. Executarea reglajelor la toate organele prevazute cu elemente care sa permita


eliminarea jocurilor;
3. Verificarea organelor de comanda si a dispozitivelor de protectie;
4. Verificarea instalatiei de racire si ungere;
5. Remedierea defectiunilor (care nu necesita consum mare de manopera);
6. Verificarea parametrilor de lucru ai masinii;
7. Verificarea instalatiei electrice;
8. Inlocuirea pieselor uzate ce nu prezinta garantii in functiune.
Reviziile tehnice se executa cand masinile sunt oprite din functiune,in timpul
zilelor de sambata,duminica si a sarbatorilor legale.
b)Reparatia curenta-Rc-reprezinta ansamblul de operatii care se executa pe-
riodic potrivit prevederilor de plan,in vederea inlaturarii uzurii materiale sau a unor
deteriorari locale prin repararea ,reconditionarea sau inlocuirea unor piese
componente sau subansambluri uzate.Reparatia curenta poate fi de gradul I sau de
gradul II ,in functie de marimea intervalului de timp de functionare intre reparatii ,de
importanta lucrarilor executate si valoarea pieselor si a subansamblurilor reparate
,reconditionate sau inlocuite.
Lista de lucrari ce se executa cu prilejul reparatiilor curente de gradul I :
1. Deconectarea masinii de la retea;
2. Demontarea partiala a masinii;
3. Curatarea,spalarea pieselor demontate,curatarea ansamblelor ramase pe masina;
4. Sortarea pieselor pe categorii (intocmirea constatarii );
5. Curatarea ghidajelor de rizuri si lovituri;
6. Verificarea si repararea sistemului de actionare hidraulic;
7. Verificarea si repararea instalatiei de ungere
8. Verificarea si repararea dispozitivelor de protectie;
9 Montarea masinii,efectuarea reglajelor;
10.Probarea,remedierea defectiunilor,verificarea preciziei masinii;
11.Reconditionarea pieselor uzate (inclusive ghidaje );
12.Confectionarea de piese noi;
13.Transportarea pieselor de la,respectiv la,masina care se repara;
14.Verificarea inca o data a deconectarii masinii de la retea,verificarea instalatiei si
tabloului electric;
15.Inlocuirea conductorilor,contactelor sau aparatelor uzate;
16.Curatirea,verificarea motoarelor electrice.

Lista de lucrari ce se executa cu prilejul reparatiilor curente de gradul II


1.Verificarea preciziei masinii pentru stabilirea gradului de uzura;
2.Demontarea partiala a masinii ( la locul functionarii);
3.Demontarea subansamblelor in atelierul de reparatii;
4.Curatirea,spalarea pieselor subansamblelor in atelierul de reparatii;
5.Sortarea pieselor pe categorii (intocmirea constatarii);
6.Repararea sistemului de racire si ungere;
12
EXAMEN ATESTAT

7.Repararea sistemului de actionare hidraulic;


8.Repararea dispozitivelor de protectie;
9.Montarea subansamblelor reparate si montarea generala a masinii;
10.Reglarea,probarea functionarii masinii,remedierea defectiunilor;
11.Verificarea preciziei masinii conform normelor;
12.Vopsirea masinii;
13.Reconditionarea pieselor uzate (inclusive ghidaje );
14.Reconditionarea ghidajelor;
15.Confectionarea de piese noi;
16.Transportarea subansamblelor de la,respectiv la,locul de functionare al masinii;
17.Verificarea inca o data a faptului daca masina este deconectata de la retea si
demontarea partiala a instalatiei si a tabloului electric;
18.Repararea motoarelor electrice;
19.Inlocuirea aparaturii electrice deteriorate (intrerupatoare,elemente de
siguranta,butoane de comanda );
20.Inlocuirea conductorilor uzati;
21.Repararea lampii de iluminat;
22.Montarea echipamentului electric al masinii,probe ,remedieri;
23.Confectionarea diferitelor piese necesare echipamentului electric.
c)Reparatia capitala -Rk- reprezinta categoria de interventie care se efec-
tueaza dupa expirarea ciclului de functionare prevazut in normativul tehnic,avand ca
scopreaducerea caracteristicilor tehnico- economice ale masinii la nivelul avut initial
si preantampinarea iesirii din functiune a acestuia inainte de termen.

Lista de lucrari ce se executa cu prilejul reparatiilor capitale


A. Partea mecanica
1.Verificarea preciziei masinii pentru stabilirea gradului de uzura;
2.Demontarea completa a masinii in parti componente;
3.Curatirea ,spalarea ,stergerea pieselor;
4.Sortarea pieselor pe categorii (intocmirea constatarilor);
5.Repararea sistemului de actionare hidraulic;
6.Repararea sistemului de ungere si racire;
7.Repararea dispozitivelor de protectie;
8.Montarea pe subansamble si montarea generala a masinii;
9.Reglarea,probarea functionarii masinii,remedierea defectiunilor;
10.Verificarea preciziei masinii conform normelor;
11.Chituirea si vopsirea masinii;
12.Demontarea si fixarea masinii de pe,respectiv pe ,locul de functionare;
13.Reconditionarea pieselor uzate;
14.Reconditionarea ghidajelor;
15.Confectionarea de piese noi;
16.Transportarea masinii de la ,respectiv la ,locul de functionare;

13
EXAMEN ATESTAT

B. Partea electrica
1.Demontarea instalatiei electrice a transformatorului ,a tabloului electric si
verificarea aparaturii;
2.Demontarea,curatirea,spalarea pieselor motoarelor electrice;
3.Verificarea ,repararea bobinajului motoarelor electrice si al transformatoarelor
4.Inlocuirea aparaturii electrice deteriorate;
5.Inlocuirea lampii de iluminat si a diferitelor piese ce nu mai corespund;
6.Montarea ,probarea motoarelor electrice si transformatoarelor.

6.3. LISTA LUCRARILOR PE CATEGORII


DE REPARATII SPECIFICE

14
EXAMEN ATESTAT

15
EXAMEN ATESTAT

7.INTRETINEREA SI REPARAREA
MASINII DE RABOTAT
7.1. IMPORTANA I SARCINILE REPARRII UTILAJULUI
Desfurarea in mod ritmic a activitii de producie a unei intre-prinderi in-
dustriale necesit, ca o condiie de baz, o bun organizare a reparrii i intreinerii
utilajului. Acest lucru este impus de faptul c in procesul folosirii lor productive, mij-
loacele fixe i utilajul de producie, ca o component a acestora, sunt supuse uzurii
fizice i morale .
Ca urmare a uzurii fizice a utilajului de producie are loc un proces de pierdere
treptat a valorii de intrebuinare i, in cele din urm, o pierdere a capacitii lui de a
satisface o necesitate social, ducand in final, in felul acesta, la pierderea valorii lui.
Uzura fizic a utilajului de producie, in condiiile folosirii utilajului in procesul
de producie, este insoit de transferarea valorii asupra produselor create i recupe-
rarea ei continu prin desfacerea acestora la diferii beneficiari .
In vederea meninerii caracteristicilor funcionale ale utilajului pe durata folo-
sirii lui i a funcionrii in condiii optime i cu posibiliti cat mai apropiate de cele
iniiale, in cadrul intreprinderilor se organizeaz un sistem de intreinere i reparare
a utilajului de producie .
Organizarea pe baze tiinifice a lucrrilor de intreinere i reparare a utilajelor tre-
buie s in seama de particularitile utilajului i de modul de uzur fizic a diferite-
lor pri componente ale acestora .
Din analiza comportamentului la uzura fizic a pieselor, semifabricatelor,
ansamblelor sau mecanismelor care compun utilajul de producie se constat c uzu-
ra lor se produce in mod diferit in timp . La un motor, de pild, cel mai rapid se uzea-
z lagrele, pistoanele, segmenii, in timp ce la alte piese, cum sunt axul cu came, ar-
borele motor .a., procesul de uzur este mai lent. Aceasta impune repararea pieselor
cu o uzur mai mare i folosirea in continuare a mainii.
Folosirea utilajului de producie in condiii optime necesit, de asemenea, efec-
tuarea in scopuri preventive a unor msuri de intreinere, care s impiedice uzura
prematur i operaii de control i revizie care s permit depistarea din timp a even-
tualelor defeciuni .
Ca urmare a particularitilor utilajelor de a se uza in mod neuniform,
concretizate in faptul c in timp ce unele piese sunt complet uzate, altele mai pot fi
folosite o perioad oarecare de timp, iar celelalte au o durat de folosire indelungat,
se impune din punct de vedere economic adoptarea unui sistem adecvat de
intreinere i reparare a acestora .
Pentru o intreprindere industrial intreinerea i repararea utilajului de pro-
ducie prezint o importan deosebit . Astfel, executarea acestor activiti in condi-
ii optime asigur funcionarea in mod normal a utilajelor de producie,

16
EXAMEN ATESTAT

conformgraficelor de producie, evitandu-se astfel scoaterile din funciune,


contribuindu-se prin aceasta la realizarea unei activiti ritmice .
O bun intreinere i reparare a utilajului de producie asigur meninerea
funcionrii acestuia potrivit performanelor tehnico-economice prevzute in cartea
tehnic, influenand direct randamentul i precizia de funcionare i realizarea pro-
duciei in cantitile i calitatea prevzute .
Organizarea intreinerii i reparrii utilajelor la un nivel superior contribuie, de
asemenea, in mod direct la reducerea costurilor de producie, prin realizarea acestor
activiti la un nivel redus de cheltuieli .
Organizarea executrii lucrrilor de intreinere i reparaii la nivelul unei uniti in-
dustriale trebuie s permit realizarea urmtoarelor sarcini de baz :
a) asigurarea meninerii utilajului n perfect stare de funcionare ;
b) evitarea uzurii excesive a utilajului i a scoaterii nainte de termen sau
accidental a acestuia din funciune ;
c) cretere timpului de funcionare a utilajului, att prin mrirea timpului
de funcionare ntre dou reparaii, ct i prin reducerea timpilor necesari executrii
reparaiilor ,
d) ridicarea productivitii muncii muncitorilor care execut reparaii,
asigurarea executrii reparaiilor cu cheltuieli minime i de o calitate ridicat ;
e) modernizarea mainilor i utilajelor nvechite .

7.2.PROCESUL TEHNOLOGIC DE REPARATII


Procesul tehnologic de reparatii aplicat la utilaje poate fi de doua feluri :
proces tehnologic de reparatie individual
proces tehnologic de reparatie pe subansambluri.
Procesul tehnologic de reparatie a masinii de frezat plan cuprinde urmatoarele
operatii:
1. primirea utilajului in reparatie si spalarea sa la exterior;
2. demontarea in piese componente;
3. spalarea pieselor;
4. constatarea defectelor si sortarea pieselor;
5. intocmirea documentatiei de reparatie;
6. repararea pieselor si a echipamentului electric;
7. montarea pieselor in subansambluri sau ansambluri si incercarea lor;
8. asamblarea utilajului;
9. rodajul,controlul si receptia utilajului;
10.vopsirea;
11.predarea utilajului la beneficiar.
Pregatirea masinilor si instalatiilor pentru intrarea in reparatie
Primirea utilajelor si instalatiilor in reparatie se face de catre controlul tehnic
al atelierului de reparatii si de catre un reprezentant al sectiei mecano-energetice. In
prealabil, trebuie sa se execute curatirea si spalarea exterioara a masinii. Controlul
tehnic al atelierului de reparatii supune masina unei revizii tehnice. Cu aceasta ocazie
17
EXAMEN ATESTAT

se urmareste daca masina este completa si care sunt defectiunile la functionarea in


gol si in sarcina. Aceste constatari servesc ulterior la intregirea activitatii de consta-
tare a defectelor.
Demontarea utilajelor si instalatiilor
Demontarea masinilor si instalatiilor este una dintre cele mai importante din
cadrul procesului tehnologic de reparatie. Aceasta operatie trebuie sa fie precedata
de:
studierea amanuntita a constructiei si functionarii masinii respective;
stabilirea succesiunii operatiilor la demontare in functie de modul de fixare al
pieselor.
Demontarea pieselor trebuie sa se faca numai cu scule si dispozitive adecvate,
ceea ce permite evitarea deteriorarii lor. Daca la demontare se constata o rezistenta
mai mare piesele nu vor fi fortate, ci se va studia si stabili care este cauza. Pentru
stifturi, bucse, arbori etc. se stabileste mai intii directia de demontare, depozitare.
Batiurile mari si grele ramin, in vederea reparatiei, la locurile de functionare. Ele se
transfera la atelierul de reparatii numai in cazuri speciale de reparatii, si atunci daca
sunt conditii.
Celelalte piese se transfera la atelierul de reparatii unde piesele grele sunt
asezate pe stelaje, iar piesele mici se asaza in lazi sau rafturi in asa fel incit suprafete-
le finisate sa nu se deterioreze.
Pentru a se usura montarea pieselor si a se evita unele erori, piesele se
inscriptioneaza cu vopsea sau se leaga de ele o marca de forma circulara sau
patrata,avind imprimat un numar care arata ordinea demontarii.
Asamblarea masinii se va face in ordinea inversa numerotarii. Demontarea
fiecarui organ de masina are unele particularitati care se prezinta in continuare.
Demontarea organelor filetate este o operatie relativ usoara daca i se acorda
atentia cuvenita. Se vor folosi numai chei in perfecta stare (nedecalibrate), de
preferinta tubulare.
Cind demontarea se face greu,se umezeste imbinarea cu petrol, se aplica
lovituri pe fata laterala a piulitei sau se incearca stringerea si desfacerea
surubului si filetului in mod succesiv, pina cind acesta se misca. Daca nici de aceasta
data nu reuseste demontarea, se incearca desurubarea piulitei dupa ce, in prealabil, a
fost incalzita. Uneori, din cauza griparii filetului, este necesara distrugerea surubului
prin taiere. Prezoanele se demonteaza cu doua piulite si cheie fixa sau cu dispozitive
speciale. Stifturile se scot cu ajutorul piulitelor sau al unui surub, dupa cum sunt
prevazute cu tija filetata sau gaura filetata. Celelalte stifturi se scot cu ajutorul
dornurilor avind diametrul apropiat de al acestora.
Pentru demontarea bolturilor se folosesc dornuri construite din metale moi
(cupru, aluminiu, bronz etc.).
Cuiele spintecate se deterioareaza cu ajutorul dispozitivelor. Daca cuiele spintecate
sunt rupte, pentru extragerea lor se folosesc dornuri de otel avind diametrul
cu 0,5 mm mai mic decit diametrul gaurii cuiului.
18
EXAMEN ATESTAT

Demontarea penelor din canalul lor se executa cu o bara de otel avind forma
unei dalti. Penele prevazute cu gauri de extragere se scot cu ajutorul suruburilor.
Penele cu calcai se extrag din locas cu ajutorul unui dispozitiv de tip surub-piulita.
Demontarea inelelor de siguranta se face cu ajutorul clestilor. Daca urechile
inelelor sunt rupte, demontarea se face cu ajutorul unor scule de forma surubel-
nitelor.
Demontarea lagarelor si bucselor se executa in functie de tipul acestora. Astfel,
demontarea lagarelor din doua bucati se executa cu scule obisnuite. Lagarele si
bucsele montate prin presare se demonteaza cu ajutorul diferitelor tipuri de prese.
Demontarea rulmentilor se face cu grija pentru a nu se deteriora alezajul,
arborele sau chiar rulmentul. Lipsa dispozitivelor de extras rulmenti nu duce la
ieftinirea reparatiilor, ci la cheltuieli inutile pentru repararea deteriorarilor sau chiar
inlocuirea rulmentilor. Scoaterea rulmentilor prin lovituri de ciocan nu este permisa
decat la rulmentii cu alezaj conic. La acesti rulmenti loviturile de ciocan se aplica
prin intermediul a doua pene care forteaza in mod uniform intre labirint si partile
fixe.
Celalalte tipuri de rulmenti se scot cu ajutorului unor dispozitive si extractoare.
Demontarea rulmentilor cu doua randuri de bile se executa fara a se prinde
ghiarele dispozitivului de marginile inelului interior, pentru a nu-l deteriora. Ex-
tragerea rulmentilor din piese cu dimensiuni mici se executa numai prin transmit-
erea presiunii pe inelui exterior.
Rulmentii montati cu strangere se demonteaza dupa ce in prealabil au fost in-
calziti cu ulei mineral la 90-100C.Incalzirea se face prin turnarea uleiului fierbinte
pe rulment, in timp ce arborele se protejeaza cu azbest.
Rotitele dintate montate prin strangere, se demonteaza cu ajutorul dis-
pozitivului si extractoarelor a caror constitutie este identica cu a acelora folosite la
demontarea rulmentilor. In cazul in care depresarea se face greu se procedeaza la
incalzirea rotii pana la temperaturi de 100-200C.Incalzirea trebuie sa se faca repede
pentru a nu se incalzi si arborele.
Demontarea instalatiei electrice trebuie sa se faca pe grupe, inscriptionand
fiecare conducta sau aparat. Acolo unde este cazul trebuie intocmita si schema
instalatiei electrice, daca aceasta nu se afla in cartea masini.
Curatirea si spalarea pieselor
Curatirea si spalarea pieselor ce urmeaza a fi reparate se face cu petrol,
detergenti sau diferite solutii, ca de exemplu: soda calcinata 3-5% dizolvata in apa,
avand temperatura de 60-80, in care se mai adauga 3-10 gr. sapun la litru de solutie,
pentru dizolvarea grasimilor .
Procesul de spalare are patru faze:
1. indepartarea noroiului sau a altor impuritati cu ajutorul razuitoarelor si al ma-
turilor;
2. spalarea pieselor in solutie incalzita;
3. spalarea in apa calda;
19
EXAMEN ATESTAT

4. uscare cu aer cald.


Spalarea pieselor in solutii se face manual sau mecanizat. Spalarea mecanizata
se face cu ajutorul unei masini.
O particularitate prezinta spalarea rulmentilor, care se face in benzina sau ulei
mineral fierbinte. Spalarea rulmentilor in benzina se face astfel: intr-un vas curat se
toarna benzina pana ce se acopera rulmentii, iar apoi se adauga ulei mineral calitatea
305 in procent de 6-8% din volumul de benzina. In timpul spalarii, inelele rulmen-
tului se rotesc in sens contrar pana cand partile componente se curata complet.
Daca rulmentul este prea imbacsit, se spala in doua faze. La ultima faza se folo-
seste benzina curata. Spalarea in ulei fierbinte se face intr-o baie incalzita electric
pana la temperatura de 80. Daca dupa spalare se constata ca rulmentul are pete de
coroziuni, se indeparteaza acestea cu panza de emery (smirghel nr.000) uzata sau cu
o pasta formata din oxid de crom si ulei mineral, aplicata pe o bucata de pasla sau
postav curat. Suprafata corodata se freaca pana cand petele dispar, dupa care rul-
mentul se spala din nou cu benzina. Dupa uscare rulmentul se asaza pe carton uscat
si se unge cu ulei 305. Ungerea rulmentului se face prin rotirea lui lenta in baia de
ulei.
Sortarea pieselor si intocmirea foilor de constatare
Sortarea pieselor este operatia prin care se urmareste sa se stabileasca natura
defectelor, numarul pieselor ce se repara sau se inlocuiesc, volumul manoperei si
masurile necesare pentru eliminarea cauzelor care au accelerat uzura pieselor in
timpul exploatarii. In timpul sortarii, piesele se verifica din punct de vedere
dimensional, al formei si al aspectului, cu ajutorul aparatelor de masura si control
corespunzatoare. O atentie deosebita trebuie acordata verificarii pieselor a caror
defectare poate conduce la accidente. Acestea se controleaza la feroflux, ultrasunete,
etc., in vederea descoperirii aventualelor fisuri.
Prin sortare, piesele se repartizeaza in trei grupe: bune, de reparat si de
inlocuit.In categoria pieselor bune se trec numai piesele care se incadreaza in
documentatia tehnica a utilajului sau a instalatiei. In categoria pieselor de reparat se
trec piesele care, datorita faptului ca nu au grad inaintat de uzura, este economic sa
fie reparate. Ultima categorie cuprinde piesele care, ajungind la limita maxima a
uzurii, este imposibila sau neeconomica repararea lor si in acest caz se inlocuiesc cu
altele noi.
Pentru piesele care se repara sau se inlocuiesc, trebuie sa se intocmeasca o
schita care sa cuprinda toate cotele si datele necesare reconditionarii sau repro-
ducerii lor. Stabilirea precisa a cotelor se face tinind seama si de piesele cu care se
asambleaza cele care se repara sau se inlocuiesc. In schitele intocmite pentru piesele
ce se repara, locul ce trebuie reparat va fi indicat prin linii groase.
Dupa schitele intocmite in timpul constatarii se executa ulterior desene, deoarece nu
se recomanda reconditionarea pieselor sau executarea lor din nou sa se faca numai
dupa model. Odata cu inlocuirea schitei se completeaza si foaia de constatare.
Foaia de constatare cuprinde denumirea piesei, natura defectului, modul de rezol-
vare, numarul schitei sau desenului, volumul de manopera si, eventual, costul
20
EXAMEN ATESTAT

reparatiei.
Constatarea defectelor
In cadrul operatiei de sortare se constata starea pieselor ,abaterile lor fata de
desenele de executie si conditiile tehnice inscrise in acestea,precum si care e cauza
defectarii survenite.
Cauzele defectarii pieselor pot fi:
de exploatare;
de fabricatie;
de constructie (proiectare).
Defectele de exploatare sunt cele mai frecvente.
Defectele de fabricatie provin din cauza greselilor comise in timpul procesului de
productie sau in cursul reparatiilor efectuate. Cele mai frecvente cauze sunt abaterile
fata de dimensiunile, tolerantele sau conditiile tehnice prevazute in desenele de ex-
ecutie, precum si la executie sau montaj.
Defectele de constructie pot apare ca urmare a unor greseli de proiectare.Daca
dimensiunile, calitatea materialului, tolerantele, tratamentul termic sunt stabilite
gresit, piesele se uzeaza prematur.
Piesele uzate vor fi sortate, la randul lor, dupa criteriile mentionate mai sus,
urmand ca fiecare grup sa fie studiat detaliat, spre a se lua masurile cele mai potrivite
pentru reconditionarea lor si pentru a se inlatura, in viitor, repetarea defectarii din
aceleasi cauze.
La operatia de constatare a defectelor se mai tine seama si de urmatoarele criterii.
Suruburile,prezoanele si piulitele trebuie sa aiba filetul curat, fara urme de strivire
sau lovire. Aceste defecte se admit numai daca dispar prin refiletare. Filetul nu
trebuie sa fie rupt mai mult de 1,5 spire sau strivit pe o jumatate de spira la 10 spire.
Gaurile pentru sprinturi si stifturi nu trebuie sa fie astupate sau deformate. Fusurile
arborilor si ale axelor trebuie sa aiba o forma cilindrica fara urme de lovire si fara ri-
zuri.
Canalele de pana trebuie sa fie curate, iar fetele laterale paralele.La rotile din-
tate, dantura trebuie sa fie curata, fara urme de ciupire si fara fisuri. Se admit numai
defectele care, in timpul reparatiei, pot fi eliminate. Uzura dintilor nu trebuie sa fie
mai mare de 0,2 din modulul rotii.
Suprafetele imbinarilor conice si cilindrice trebuie sa fie curate ,iar genera-
toarele suprafetelor rectilinii. Suprafetele conice se considera bune daca la controlul
cu vopsea aceasta acopera din suprafata conului.
La lagarele de rostogolire corpurile si caile de rulare nu trebuie sa prezinte
ciupituri sau urme de coroziune. Lagarele de alunecare trebuie sa aibe cuzinetii fara
urme de gripare, iar daca acestia au captuseala din compozitie se controleaza si
aderenta prin ciocanire, cuzinetului in stare suspendata, sunetul emis trebuind sa fie
cristalin. Cuzinetul de care captuseala nu adera are un zgomot infundat. O metoda
precisa pentru verificarea aderarii compozitiei la cuzinet este controlul cu ultrasun-
ete.

21
EXAMEN ATESTAT

7.3.TEHNOLOGIA DE REPARARE
A MASINII DE RABOTAT
Pentru repararea masinii de rabotat se intocmesc urmatoarele documente :
1.Actul de constatare care cuprinde :
a. determinarea utilajului;
b. numarul de inventar;
c. data efectuarii constatarii;
d. locul;
e. cuprinsul defectatiei (piese defecte ce necesita remedieri, piese defecte ce
necesita inlocuiri);
f. beneficiarul reparatiei si cine executa lucrarea.
2.Fisa tehnologica care se intocmeste in baza actului de constatare si in
care se evidentiaza :
a. denumirea utilajului;
b. comanda de executie a reparatiei;
c. denumirea operatiei ce se executa;
d. norma tehnica;
e. manopera in ore;
f. materiale in unitati de masura si cantitatea necesara;
g. alte date care stau la baza calculului de cost al reparatiei .
Repararea principalelor subansambluri mecanice
ale masinii de rabotat
Repararea mesei : masa se uzeaza in zona canalelor T deprindere a pieselor.In
majoritatea cazurilor,printr-o exploatare necorespunzatoare mesele se prezinta cu
nervurile din zona canalelor T rupte si cu suprafata pentru prindere a pieselor cu
diferite denivelari,provenite din aschierea cu cutitele atunci cand lucratorii scapa
sculele pe masa masinii.
Repararea meselor uzate se face prin placare si comporta urmatoarele operatii:
frezarea si gaurirea mesei in zona uzata;
confectionarea ,prin frezare si gaurire ,a unei placi corespunzatoare locasului
frezat din zona uzata a mesei;
montarea placii prin suruburi pe masa uzata;
rectificarea suprafetei mesei.
Dupa repararea mesei se ajusteaza suprafetele de ghidare si repararea pieselor
mecanismului de ridicare a mesei.Suprafata de lucru a mesei trebuie sa fie perfect
plana.Se admit abateri intre 0,03 si 0,04 mm pe lungimea de 300 mm.
Repararea batiului : lucrarea consta in special in reparatia ghidajelor uzate si
lovite.Reparatia ghidajelor incepe prin curatirea cu razuitorul a rizurilor existente pe
suprafetele lor.apoi masina unealta se aseaza perfect orizontal .Precizia de instalare
este de cel putin 0,04 mm pe lungimea de 1000 mm.marimea uzurii ghidajelor se ver-

22
EXAMEN ATESTAT

ifica cu rigla si cu calibrul de interstitii.Daca uzura este de 0,5 mm sau mai are,corpul
se raboteaza.Uzurile si rizurile locale (cu lungimea de pana la 20 mm) se repara prin
incarcare cu aliaj de antifrictiune .Ghidajele cu uzura de 0,15-0,20 mm se rectifica si
se razuiesc,pentru a garanta o abatere de 0,02-0,03 mm pe lungimea de 1000 mm.
Repararea cutiilor de viteze si de avansuri : consta in repararea sau inlocui-
rea axelor,a bucselor ,a lagarelor de alunecare ,a rulmentilor,a rotilor dintate ,a
penelor,etc. ,care se uzeaza intimpul exploatarii masinii .Toate aceste piese se repara
prin procedee de reconditionare obisnuite.Fusurile arborilor se strunjesc si se rectifi-
ca,sau se reconditioneaza prin cromare ,prin calarea pe ele a unor bucse,precum si
prin alte procedee.Bucsele uzate se inlocuiesc cu altele noi.
Repararea transmisiilor prin curele : Defectele frecvente care se pot consta-
ta la transmisiile prin curele sunt :incovoierea arborilor ,uzura fusurilor arbor-
ilor,uzura lagarelor ,uzura curelelor si a rotilor de curea.Repararea rotilor de curea
consta in rectificarea suprfetei de lucru a obezii,reconditionarea alezajelor butucului
la dimensiunile corespunzatoare ajustajului prescris si reconditionarea asamblarii
prin pana a rotii si arborelui .
Repararea angrenajelor : se executa tinandu-se cont de natura si cauzele uz-
urii,de materialele din care sunt confectionate rotile dintate si precizia asamblarii.
Rotile de fonta cu dintii uzati in proportie de peste 20% se inlocuiesc.Rotile din otel
cu dinti uzati in proportie de peste 30% se inlocuiesc.La rotile care au modulul mai
mic de 6 mm,nu se admite inlocuirea dintilor rupti ;la cele cu modulul mai mare de 10
mm ,se admite inlocuirea a maximum trei dinti rupti,cu dinti sudati si rectificati,sau
cu dinti filetati;fusurile butucurilor se pot repara prin sudare.
Repararea cuplajelor :se realizeaza prin incarcarea cu sudura si prelucrarea
la dimensiunile initiale;piesele de legatura rigida sau elastica (bolturi,suruburi ,inele
)se inlocuiesc cu piese noi.
Repararea ambreiajelor :consta in inlocuirea garniturilor de frictiune
,rectificarea placilor de presiune ,reconditionarea sau inlocuirea elementelor de
asamblare si reglarea ambreiajelor.

Fig.4.2.6.Masina de rabotat transversal


23
EXAMEN ATESTAT

8.INTRETINEREA MASINILOR DE RABOTAT


Una dintre operaiile de ntreinere este ungerea curent a mainii. Ea este
mijlocul cel mai eficace pentru reducerea uzrii premature, puterii consumate i
pentru meninerea preciziei n timpul lucrului. n fiecare zi, nainte de nceperea lu-
crului, este indicat ca muncitorul s controleze nivelul din baia de ulei i s verifice
dac locaurile de ungere nu snt murdare, dac transmit cantitatea de ulei necesar
i dac ghidajele au pelicula de ulei corespunztoare. n general, ungerea se execut
pe baza schemei de ungere, ntocmit pentru fiecare main. Este necesar s se re-
specte lubrifiantul prescris, precum i data de nlocuire.
In cazul mainilor de rabotat cu dimensiuni foarte mari, se prevd mai multe in-
stalaii de ungere, fiecare deservind o anumit parte a mainii (de exemplu supor-
turile laterale de rabotare, traversa etc.).
Instalaiile de ungere trebuie s fie prevzute cu aparatur de controlat care s
permit urmrirea funcionrii n timpul lucrului precum i cu aparatur de reglare a
debitului de ulei necesar ungerii.
Pentru a se uura respectarea intervalelor de ungere prevzute n instruciuni,
locurile de ungere pe main snt marcate cu simboluri, astfel:
un semicerc indic dou ungeri pe schimb;
un cerc indic o singur ungere pe schimb;
un triunghi indic o singur ungere sptmanal;
un ptrat indic ungere lunar sau trimestrial.
Locurile de ungere snt vopsite n culori diferite corespunztoare unui anumit
lubrifiant.In timpul lucrului, operatorul trebuie s nu prseasc maina i s nu lu-
creze cu scule uzate, ascuite sau montate necorespunztor.
La apariia celui mai mic defect, maina trebuie oprit imediat, analizat cu
minuiozitate i repus n lucru, numai dup ce s-a remediat defectul. Dup termina-
rea lucrului, muncitorul trebuie s curee maina i s o lase in perfect ordine.
Maina se cur de achii cu o perie i apoi cu crpe. Ghidajele berbecului i ale
mesei se terg cu o crp curat umezit n petrol lampant, apoi cu o crp uscat,
dup care ghidajele se ung cu ulei mineral curat.
Ambreiajul, rulmenii, ghidajele i curelele de transmisie trebuie verificate peri-
odic i eventual reglate.
Cel puin o dat la 10 zile se verific starea conductoarelor electrice, iar periodic,
motorul de antrenare.

24
EXAMEN ATESTAT

9.NORME DE SECURITATEA MUNCII LA INTRETINEREA


SI REPARAREA MASINILOR DE RABOTAT
9.1.NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA PRELU-
CRAREA PRIN RABOTARE
In general, msurile de tehnic a securitii muncii snt aceleai pentru toate ti-
purile de maini-unelte. La mainile de rabotat i de mortezat intervin unele msuri
specifice.
Muncitorul trebuie s cunoasc funcionarea mainii i s asigure fixarea
corespunztoare a tuturor elementelor ce particip n procesul de achiere (cuit,
dispozitiv, pies etc).
Maina se pornete numai dac exist certitudinea c totul este n siguran. Este
necesar urmrirea cu atenie a lucrului, pentru a se evita accidente, ca: pornirea su-
portului porlcuit i deci ruperea cuitului, ceea ce conduce la prinderea minii pe axa
de lucru a cuitului n cursa activ (caz frecvent al neateniei) etc. De aceea, se reco-
mand montarea ecranelor ce permit vizibilitatea n timpul lucrului.
Comenzile mainii i reglarea curselor snt interzise n timp ce maina
funcioneaz. Nerespectarea acestei prescripii duce la: ruperea danturii pinioanelor,
blocarea diferitelor subansambluri, ruperea sculei, lovirea muncitorului etc.
Pentru evitarea accidentelor de munc ce pot aprea n timpul exploatrii
mainilor de rabotat, mortezat i broat se iau o serie de msuri speciale de preve-
nire, cum snt: avertizarea persoanelor ce trec prin preajma mainii asupra pericolu-
lui pe care-l prezint masa n micare i chiar ngrdirea spaiului n care se execut
cursele mesei; ngrdirea spaiului n care snt amplasate motoarele electrice de
acionare a mainii de rabotat, pentru a se preveni accidentele prin electrocutare.
Pentru prevenirea accidentelor de munc ce pot aprea la exploatarea mainilor
de rabotat transversal se iau urmtoarele msuri: se vor utiliza paravane pentru pro-
tecia mpotriva achiilor ce sar n timpul prelucrrii; se va evita operaia de msura-
re a pieselor de prelucrat In timp ce berbecul se deplaseaz; uile de acces nu se vor
lsa deschise spre interiorul mainii (la cutia de viteze sau la mecanismul cu culis
oscilant) n timpul funcionrii acesteia; la pornirea mainii de rabotat transversal
nici o persoan nu trebuie s se afle n faa ei, deoarece poate fi lovit de berbecul af-
lat n miscare.
La mainile de rabotat longitudinal, n faa cuitelor se monteaz ecrane care de-
viaz achiile n direcie lateral. Pentru a mpiedica aruncarea achiilor se folosesc
mai multe variante ce asigur securitatea n timpul lucrului: aezarea a trei panouri
mobile mari n jurul mainii, fixarea unui panou mare in partea din fa a mainii,
adic n direcia n care pleac achiile, ngrdirea mesei de lucru i aezarea n faa ei
a unei cutii pentru captarea achiilor.

25
EXAMEN ATESTAT

9.2.NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA INTRETINER-


EA SI REPARAREA MASINILOR DE RABOTAT
In atelierele de reparare a utilajelor se desfasoara o activitate complexa datori-
ta carui fapt si normele de tehnica a securitatii munci sunt diverse in functie de locur-
ile de munca .
Se vor respecta normele de tehnica a securitatii muncii si normele de prevenire
si stingere a incendiilor specifice lucrarilor de: lacatuserie, prelucrare a metalelor la
rece cu ajutorul masinilor-unelte, sudare si taiere cu gaze si arc electric precum si
urmatoarele norme specifice reparatiilor:
la demontarea, repararea si montarea utilajelor, echipa va lucra sub conduc-
erea unui maistru sau sef de echipa;
uneltele si dispozitivele de ridicat (vinciuri, macarale, poduri rulante
etc.)utilizate de echipa de reparatii trebuie sa fie in buna stare;
inainte de inceperea lucrarilor de intretinere sau reparatii la un utilaj, maistrul
sau seful de echipa se va asigura ca masina respectiva sa nu poata fi pusa acci-
dental in miscare, iar pentru orice eventualitate pe intrerupatorul electric prin-
cipal se va pune o tabla indicatoare cu inscriptia: NU CUPLATI SE LUCREAZA
la masinile prevazute cu anumite ansambluri care pot aluneca pe ghidaje verti-
cale trebuie luate masuri de sprijinire a acestora;
dupa terminarea reparatiilor, masina nu va fi pusa in stare de functiune inainte
de montarea tuturor dispozitivelor de protectie;
inainte de punerea in functiune se va controla daca sculele folosite la reparatie
au fost inlaturate de pe masina;
darea masinii in functiune nu se va face decat dupa executarea receptiei;
in incaperile in care se spala si degreseaza piesele cu lichide inflamabile este
interzis fumatul sau accesul cu foc deschis;
la degresarea pieselor cu solventi organici, care sunt toxici si inflamabili, se vor
folosi bai cu capace de inchidere si se vor lua masuri de prevenire si stingere a
incendiilor;
soda caustica se va introduce in baile de degresare cu cosuri de sita;
piesele se vor introduce si scoate in baile de degresare electronica numai dupa
intreruperea curentului electric care alimenteaza baia;
la acoperiri galvanice muncitorii isi vor unge mainile si narile cu o alifie protec-
toare pentru a prevenii actiunea vatamatoare a vaporilor diferitilor compusi
chimici si vor purta tot echipamentul prevazut de normele de protectia muncii;
nu este permis lucrul in pozitie aplecata deasupra baii
cand nu se lucreaza , baile vor fi acoperite cu un capac , pentru a impiedica
evaporarea electrolitului;
in incinta atelierelor de galvanizare se interzice introdurea si cunsumarea ali-
mentelor precum si fumatului.

26
EXAMEN ATESTAT

10.BIBLIOGRAFIE

1.Masini, utilaje si instalatii din industria constructiilor de masini


N.Huzum, G Rantz
Editura Didactica si Pedagogica 1979

2.Intretinerea tehnica a utilajelor


http://www.scribd.com

3.Masini-unelte si prelucrari prin aschiere


http://www.regielive.ro

4.Imagini
http://www.google.com

5.Prelucrari mecanice prin aschiere


http://www.scribd.com
6.Utilaje si echipamente pentru prelucrari mecanice
http://www.scribd.com

27
EXAMEN ATESTAT

11.ANEXE
11.1.FISA TEHNOLOGICA PENTRU REPARATII

28
EXAMEN ATESTAT

11.2.FISA DE CONSTATARE TEHNICA


A masinii, utilajului nr. in vederea reparatiei
Denumirea masinii, utilajului : Masina de rabotat
Nr. de inventar. Ore de functionare de la darea in
exploatare sau de la ultima reparatie capitala. 30 000

11.3.PROPUNERI PNTRU EFECTUAREA REPARATIEI


1. masa masinii : reconditionare prin placare
2. rulment : se inlocuieste
3. batiu (ghidaje) : reconditionare prin razuire :
Comisia de constatare...

.

29
EXAMEN ATESTAT

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU


OLTENIA

Nr. ______ din _________

PROIECT
pentru

EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENELOR PROFESIONALE
PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI
DE CALIFICARE PROFESIONAL
NIVEL III

Calificarea: TEHNICIAN MECANIC PENTRU NTREINERE I


REPARAII

Tema:
STRUNGUL REVOLVER.NTREINERE I
REPARARE

NDRUMTOR:

Elev:
Clasa: a XII a

2013

1
EXAMEN ATESTAT

2.CUPRINS
1.Tema proiectului 1

2.Cuprins 2

3.Argument 3

4.Introducere 6

5.Definirea si clasificarea masinilor-unelte 8

6.Masini-unelte pentru strunjit 9

6.1.Probleme generale.Clasificare 9

7.Strunguri revolver 11

8.Intretinerea si repararea strungurilor revolver 17

8.1.Importanta si sarcinile repararii utilajului 17

8.2.Organizarea locului de munca 19

8.3.Revizuirea si reglarea strungului 20

8.4.Ungerea si curatirea strungului 21

9.Norme de securitatea muncii la intretinerea si repararea strungurilor re-


volver 22

9.1.Deservirea masinilor-unelte 22

9.2.Norme de tehnica securitatii muncii la intretinere si reparare 24

10.Bibliografie 26

11.Anexe 27

11.1.Proces tehnologic de strunjire pe strungul revolver 27

11.2.Structura strungului revolver 28

11.3.Strungul revolver.Schema cinematica 29

2
EXAMEN ATESTAT

3.ARGUMENT
Absolvenii noului sistem de formare profesional, dobndesc abil-
iti, cunotine, deprinderi dezvoltand si o serie de abiliti cheie trans-
ferabile, cu scopul de a sprijini procesul de nvare continu, prin posibili-
tatea unei reconversii profesoinale flexibile catre meserii inrudite.
Fiecare dintre calificrile profesionale naionale necesit uniti de
competen cheie i uniti de competen profesionale. Competenele
profesionale sunt grupate n uniti de competen generale i specializate.
Cererea pieei i necesitatea formrii profesionale la nivel european
au reprezentat motivele eseniale pentru includerea abilitilor cheie n
cadrul Standardelor de Pregtire Profesional ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie
s li se ofere posibilitatea de a dobndi acele competene de baz care sunt
importante pe piaa muncii.
Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute
astfel nct s dezvolte abiliti de care tinerii au nevoie pentru ocuparea
unui loc de munc, pentru asumarea rolului n societate ca persoane
responsabile, care se instruiesc pe tot parcursul vieii. Aceste cerine,
necesare unei viei adaptate la exigenele societii contemporane, au fost
ncorporate n abilitile cheie
Fiecare nivel parcurs n domeniul Tehnic, implic dobndirea unor
abiliti, cunotine i deprinderi care permit absolvenilor fie s se anga-
jeze, fie s-i continue pregtirea la un nivel superior.
Pregtirea forei de munc calificate n conformitate cu standardele
europene presupune desfurarea instruirii bazate pe strategii moderne de
predare i evaluare, centrate pe elev.
Noii angajai vor putea desfura sarcini non-rutiniere care implic
colaborarea n cadrul unei echipe.
Prin unitile de competene specializate din cadrul Curriculum-
ului specific nivelul 3 de calificare, elevul este solicitat n multe activiti
practice care i stimuleaz i creativitatea. Orice activitate creativ va duce
la o lrgire semnificativ a experienei i la aplicarea contient a cu-
notinelor dobndite.

3
EXAMEN ATESTAT

Lucrarea de atestat STRUNGUL REVOLVER.INTRETINERE SI RE-


PARARE implica elevul in atingerea Standardelor de Pregatire Profesiona-
la specifice pregatirii sale in domeniul tehnic.
In timpul functionarii masinilor, utilajelor si instalatiilor are loc o
uzare nentrerupta a suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de
masini din componenta acestora.Din aceasta cauza, se modifica jocurile
initiale din asamblari, forma, dimensiunile, precum si starea suprafetelor.
La o anumita valoare a acestor modificari apare o inrautatire brusca a
insusirilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale intregii masini-
unelte, fapt care determina necesitatea raparatiei.
Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, uitlajelor si
instalatiilor necesita cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii
participa un numeros personal muncitor cu inalta calificare. Depistarea din
timp si eliminarea cauzelor care provoaca iesirea prematura din uz a orga-
nelor de masini au rezultate economice importante:
micsoreaza opririle neproductive ;
maresc perioada dintre reparatii ;
reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi
timp, pentru alte lucrari, un mare numar de muncitori calificati.
Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utila-
jelor si instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea
uzarii in unitatea de timp si caracterul acesteia depind de proprietatile fizi-
co-mecanice si chimice ale straturilor superficiale ale metalului din acre
sunt confectionate piesele, de viteza relativa de deplasare a suprafetelor
acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum si de unii factori ex-
terni, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea
prelucrarii suprafetelor respective.
Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se
produce atit in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative,
precum si din cauza asa-zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului,
din cauza coroziunii sau din alte cauze.
In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative,
supratefetele se distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este carac-
teristic pentru imbinarile cu pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile ci-
lindrice, reazeme etc.In cazul miscarii de rotatie , sau rectilinii alternative ,
distrugerea suprafetelor are loc mai ales datorita uzarii si strivirii.
In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utila-
je si instalatii: lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune
si ale franelor, suruburile conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele etc.
Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz
atit datorita

4
EXAMEN ATESTAT

cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructive sau a


repararii defectuoase.
Asemenea defecte sunt:
alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund
conditiilor de exploatare a pieselor;
alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale
pieselor;
utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor;
datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in
frecare;
alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de unge-
re pe suprafete de frecare;
rezistenta si rigiditatea insuficienta a pieselor si montarea sau regla-
rea incorecta a masinii,utilajului sau instalatiei.
Exploatarea corecta a masinilor ,utilajelor si instalatiilor in bune conditii
maresc considerabil durata de serviciu.
Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea sis-
temelor de siguranta , de blocare si a limitatoarelor. Cresterea duratei de
serviciu a pieselor masinilor, uilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin
perfectionarea metodelor de reparare, marirea rezistentei la uzarea piese-
lor, controlul uzarii principalelor imbinari, modernizarea subansambluri-
lor, mecanismelor etc..
Obtinerea unei productii de buna calitate este conditia obligatorie
pentru stabilirea marimii uzarii limita a organelor componente, ale
masinilor ,utilajelor si instalatiilor.Aceasta se refera in primul rind la piese-
le principale ca:batiuri,mese,arbori principali, etc., de care depind precizia
si calitatea executiei.
In cazul masinilor-unelte, precizia de functionare depinde de precizia
pozitiei si directiei deplasarii pieselor si a subansamblurilor in raport cu
ghidajele batiurilor.reducerea preciziei geometrice a batiurilor, ca urmare a
uzarii, inrautateste brusc caracteristicile de exploatare ale masinilor-
unelte.

Elaborarea lucrarii de atestat a permis atingerea unor unitati de


competenta :
1. Comunicare si iteratie.
2. Asigurarea calitatii.
3. Igiena si securitatea muncii.
4. Lucrul in echipa.
5. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei

5
EXAMEN ATESTAT

4.INTRODUCERE

Istoria omenirii este strns legat de dezvoltarea mijloacelor de


producie.
Pentru a-i procura cele necesare traiului, omul preistoric a folosit o
serie de obiecte din natur pe care le-a utilizat ca arme i unelte. Treptat el
a trecut la confecionarea acestora, astfel ca ele s corespund mai bine
scopului urmrit. Materialele din care erau realizate acestea au dat nume
principalelor epoci ale istoriei: epoca pietrei, a bronzului, a fierului, aceasta
din urm continund i n zilele noastre i diversificndu-se prin utilizarea
pe scar larg a aluminiului, a materialelor plastice, ceramice, compozite,
etc.
Concepute i realizate empiric i acionate manual sau cu fora ani-
malelor, uneltele primitive asigurau performane reduse.
Apariia i dezvoltarea societii omeneti a determinat creterea i
diversificarea continu a necesarului de bunuri materiale. Pentru a face fa
nevoilor mereu crescute, omul a fost nevoit s perfecioneze continuu
uneltele de producie, pentru a realiza performane din ce n ce mai ridicate
privind precizia, productivitatea i costul prelucrrilor. Dezvoltarea aces-
tora a fost posibil datorit progreselor realizate n domeniul materialelor,
al tehnologiilor de fabricaie, al sistemelor de acionare i al automatizrii,
ajungndu-se n zilele noastre la o gam foarte larg de maini-unelte.
Ca urmare a progreselor realizate n diferitele domenii ale tiinei, n
ultimele decenii a fost posibil realizarea celei mai moderne unelte create
de om pn acum calculatorul electronic numeric care a deschis o nou
epoc n istoria omenirii epoca informaional.
Efectele benefice ale implicrii tiinei n producie au fcut ca aceas-
ta s devin principala for de producie, avnd ca efect realizarea sis-
temelor de producie moderne. Sistemele care reunesc maini-unelte, sis-
teme de deservire i calculatoare electronice reprezint cele mai per-
fecionate sisteme de producie realizate de om pn acum sistemele CIM
(Computer Integrated Manufacturing) care realizeaz procesarea au-
tomat att a materiei ct i a informaiei.
Privind dezvoltarea mainilor-unelte, primele realizri consemnate
de istorie apar n secolele XV XVI, n perioada renaterii europene, prin
lucrrile lui Leonardo da Vinci care a conceput i realizat strunguri, maini
de gurit, fierstraie, maini de rectificat i maini automate de ascuit ace.

6
EXAMEN ATESTAT

n secolul al XVIII-lea inventarea mainii cu abur de ctre James Watt


marcheaz nceputul revoluiei industriale i d un puternic impuls dez-
voltrii mainilor-unelte, prin conceperea i realizarea primei maini de
alezat cilindrii, n 1765, de ctre Smeaton, main perfecionat ulterior n
1775 de ctre John Wilkinson.
Primele strunguri n accepiunea modern, adic avnd crucior i
urub conductor, au fost realizate la 1797, tot n Anglia de ctre Maudsley.
ntre 1800 i 1900 apar i se diversific aproape toate tipurile de
,maini-unelte cunoscute i astzi, i anume: ,mainile de rabotat i morte-
zat, de frezat, de rectificat, strungurile carusel, revolver i automate, etc.
Perfecionarea lor se realizeaz prin utilizarea unor materiale noi, a unor
mecanisme mai performante, prin introducerea acionrii electrice individ-
uale i a automatizrii, obinndu-se o cretere substanial a preciziei de
prelucrare i a productivitii. O contribuie important au avut-o cer-
cetrile privind procesul de achiere, concretizate n lucrrile teoretice ale
lui Time i Taylor aprute n 1870, precum i dezvoltarea mijloacelor de
msurare a dimensiunilor, prin nceperea n 1850 a fabricaiei industriale a
ublerelor (precizie 0,1 mm), n 1867 a micrometrelor (precizie 0,01 mm),
iar n 1907 a minimetrelor (precizie 0,001 mm). Ca materiale pentru fabri-
carea sculelor n aceast perioad s-au utilizat oelurile carbon pentru scule,
care nu au permis realizarea unor viteze mari de achiere, limitnd produc-
tivitatea.
Dup 1900 apar mainile de broat, cele de copiat electrice i hidrau-
lice, mainile de danturat, i continu diversificarea i perfecionarea celor-
lalte tipuri, prin lrgirea gamei dispozitivelor accesorii i introducerea
acionrilor hidraulice i pneumatice. Apariia unor noi materiale pentru
fabricarea sculelor achietoare ca oelurile rapide (1900), carburile metalice
(1940), materialele mineralo-ceramice (1950) i a diamantelor artificiale
(1970), a permis creterea continu a vitezei de achiere, deci a productivi-
tii i a impus perfecionri corespunztoare privind cinematica i
dinamica mainilor-unelte.
Cea mai important revoluie n domeniul mainilor-unelte a nceput
n deceniul al aselea prin apariia mainilor-unelte cu comand numeric
cnd, ca urmare a schimbrii cerinelor pieei, care pretindea o diversitate
tot mai mare de produse i o nlocuire tot mai rapid a lor cu altele noi, cu
caracteristici superioare, se modific i concepia asupra fabricaiei prin
trecerea de la sistemele rigide (caracteristice fabricaiei ndelungate i n
serie mare a aceluiai produs) la sistemele flexibile, capabile s permit
trecerea rapid la fabricarea unui nou produs sau a mai multor produse n
paralel pe acelai sistem de producie, cu productivitate ridicat i costuri
7
EXAMEN ATESTAT

tot mai mici. Mainile cu comand numeric, aprute n anii 60, au re-
prezentat primul pas spre realizarea n anii 70 a centrelor de prelucrare iar
apoi a sistemelor flexibile de fabricaie (celule flexibile 1975, linii flexibile-
1980) avnd n vrful ierarhiei sistemele CIM (1985).

5.DEFINIREA I CLASIFICAREA MAINILOR-


UNELTE.

Mainile-unelte fac parte din grupa mai larg a mainilor de lucru,


care cuprinde toate mainile destinate efecturii unor activiti diverse de
prelucrare (prin diferite metode), de montaj, ambalare, etc.
Mainile-unelte sunt maini de lucru destinate prelucrrii pieselor
prin metoda achierii. Ele dein ponderea n sectorul construciilor de
maini, datorit faptului c metoda de prelucrare prin achiere asigur re-
alizarea unei precizii dimensionale i de form foarte bune i rugoziti din-
tre cele mai ridicate, pentru majoritatea materialelor actuale, realiznd
productiviti mai mari i costuri mai reduse dect multe alte metode de
prelucrare.
Datorit existenei mai multor procedee de prelucrare, diversitii
foarte mari a formelor i dimensiunilor pieselor prelucrate, i evoluiei
conceptelor de fabricaie ale produselor, mainile-unelte s-au diversificat
continuu, n prezent fiind cunoscute mii de tipo-dimensiuni.
Clasificarea mainilor-unelte se poate face dup mai multe criterii,
cele mai importante fiind prezentate n continuare:
Dup procedeul de prelucrare, exist: maini de strunjit (strunguri);
maini de gurit; maini de frezat; maini de rabotat i mortezat;
maini de broat; maini de rectificat, etc.
Dup gradul de universalitate (sau specializare n
producie),mainile-unelte pot fi:
universale destinate prelucrrii unor piese diverse ca forme i di-
mensiuni, n condiiile unei producii de unicate sau serie mic; per-
mit realizarea unei game largi de operaii de prelucrare, printr-un
procedeu de baz sau prin diferite procedee de prelucrare; dispun de
o cinematic complex, cu posibiliti largi de reglare a parametrilor
de lucru; n general sunt deservite manual i au o productivitate re-
dus;

8
EXAMEN ATESTAT

specializate destinate prelucrrii unui anumit tip de pies, sau de


suprafa, ntr-o gam larg de dimensiuni (de exemplu: maini de
filetat, de danturat, de detalonat, etc.), ntr-o producie de serie, dar i
de unicate; au o cinematic specific cerinelor de generare a su-
prafeei respective, reglarea parametrilor de lucru, realizndu-se prin
mecanisme cu roi de schimb; au o productivitate ridicat;
speciale destinate prelucrrii anumitor suprafee, la un anumit tip
de pies (de exemplu: mainile-unelte agregat), pentru producia de
serie mare; au cinematic i construcie specific, fiind realizate din
module normalizate, i sunt nalt automatizate, realiznd productivi-
ti foarte mari.

Dup modul de comand i deservire (determinat de gradul


de automatizare) se cunosc:
maini cu comenzi manuale (neautomatizate), la care toate comenzile
sunt date de operatorul uman; sunt, de regul, maini universale i au
o productivitate redus;
maini semiautomate la care ciclul de lucru se desfoar automat,
pe baza unor comenzi interne emise de main, dar alimentarea cu
semifabricat, evacuarea piesei, reluarea ciclului de lucru, sunt realiza-
te de operatorul uman; sunt, de regul, maini specializate; au
productiviti ridicate;
maini automate la care toate comenzile i deservirea se realizeaz
automat, operatorul uman intervenind periodic doar pentru alimen-
tarea cu semifabricate, controlul pieselor i corectarea reglajelor,
schimbarea sculelor, etc.; au o productivitate ridicat, fiind destinate
produciei de serie. Dup principiul de automatizare ele pot fi:
automate secveniale, la care se programeaz succesiunea fazelor
ciclului de lucru, cotele de prelucrare fiind prestabilite prin reglare
sau realizate cu limitatori de curs; elementele de automatizare pot fi
mecanice (came), electrice, hidraulice sau pneumatice;
automate numerice care permit programarea numeric att a des-
furrii ciclului de lucru, ct i a cotelor de prelucrare.
Dup mrime, mainile-unelte pot fi: mici, mijlocii, grele i
foarte grele, mprirea fiind determinat de dimensiunile max-
ime ale piesei de prelucrat, care determin dimensiunile i gre-
utatea mainii i implicit complexitatea cinematic i me-
canismele utilizate, gradul de mecanizare, etc.
Dup precizie, mainile-unelte se mpart n dou grupe: de
precizie normal i de precizie ridicat, la acestea din urm fi-

9
EXAMEN ATESTAT

ind utilizate soluii cinematice i constructive care fac s creas-


c precizia, dar mresc costul.

6.MAINI-UNELTE PENTRU STRUNJIT.


6.1.PROBLEME GENERALE, CLASIFICARE.

Mainile de strunjit, sau strungurile, sunt maini-unelte destinate


prelucrrii suprafeelor de revoluie prin procedeul strunjirii , la care
micarea principal de achiere este o micare de rotaie executat de
pies, iar micarea (sau micrile) de avans este de regul o micare de
translaie executat de scul, cuitul de strunjit. Pe lng procedeul strun-
jirii, pe strunguri se pot realiza prelucrri i prin alte procedee, cum ar fi:
gaurirea , frezarea sau rectificarea , utiliznd scule i accesorii speciale.
Clasificarea strungurilor se poate face dup criteriile generale de
clasificare a mainilor-unelte, dar i dup unele criterii specifice, dup cum
urmeaz:
dup gradul de universalitate, exist:
- strunguri universale (longitudinale, frontale, revolver, caru-
sel);
- strunguri specializate (de detalonat, de strunjit arbori cotii,
de prelucrat suprafee poligonale etc.);
- strunguri speciale;
dup poziia arborelui principal, se deosebesc:
- strunguri orizontale;
- strunguri verticale;
dup gradul de automatizare, se cunosc:
- strunguri cu comenzi manuale;
- strunguri semiautomate;
- strunguri automate;
dup numrul arborilor principali, exist:
- strunguri monoax;
- strunguri multiaxe;
dup numrul sculelor utilizate simultan, pot fi:
- strunguri monocuit;
- strunguri multicuite;

10
EXAMEN ATESTAT

dup mrime, se deosebesc patru tipuri: mici, mijloci, grele i foarte


grele;
dup precizie, strungurile pot fi de precizie normal; sau de precizie
ridicat.

7.STRUNGURI REVOLVER

Strungurile revolver sunt strunguri de productivitatea mijlocie, ntre


strungurile universale i cele automate, destinate prelucrrii pieselor de
dimensiuni mici i forme complexe, utiliznd ca semifabricat barele lami-
nate, dar i semifabricatele individuale.
Constructiv, strungurile revolver sunt caracterizate de existena unui
suport portscule complex, denumit cap revolver, n care se pot monta sim-
ultan ntre 6 i 16 portscule. Sculele sunt amplasate n conformitate cu suc-
cesiunea fazelor de prelucrare pentru piesa respectiv, i sunt aduse pe
rnd n lucru printr-o micare de divizare executat de capul revolver. La
ncheierea unui ciclu de lucru, piesa poate fi prelucrat total sau parial.
Datorit eliminrii timpilor auxiliari de schimbare a sculelor, precum
i datorit suprapunerii unor timpi de baz, productivitatea strungurilor
revolver devine de 34 ori mai mare dect a strungurilor normale.
Diversitatea mare a strungurilor revolver fac posibil clasificarea lor
dup un numr mare de criterii, dintre care cel mai important este acela al
poziiei axei capului revolver dup care exist:
strunguri cu disc revolver, cu axa orizontal;
strunguri cu turel revolver, cu axa vertical;
strunguri cu turel revolver, cu axa nclinat.
Dup diametrul D al alezajului din arborele principal, care deter-
min diametrul maxim al barelor laminate utilizate ca semifabricat,
strungurile revolver se mpart n:
strunguri revolver mici, cu D = 1032 [mm];
strunguri revolver mijlocii, avnd D = 3280 [mm];
strunguri revolver mari, cu D = 80135 [mm].
Strungurile mici prelucreaz piese numai din bar, prins ntr-o
buc elastic introdus n alezajul arborelui principal; cele mijlocii pot
prelucra att din bar, ct i semifabricate turnate sau forjate prinse ntr-
un dispozitiv tip universal sau n dispozitive speciale, iar cele mari folo-
sesc doar semifabricate individuale.

11
EXAMEN ATESTAT

Dup gradul de automatizare, strungurile revolver pot fi: cu


comenzi manuale, semiautomate sau automate.
Principiul constructiv i funcional al strungurilor cu disc revolver este
prezentat n figura 7.1., n care s-au notat urmtoarele elemente:
1-ppu fix; 2-arbore principal; 3-cap revolver orizontal; 4-sanie longi-
tudinal; 5-tambur de comand (la cele semiautomate sau automate); 6-
batiu; 7-cutia cu mecanisme a cruciorului; 8-bar de avansuri; 9-cutie de
avansuri;CR-crucior revolver.

Fig.7.Prelucrare pe strungul revolver


Discul revolver, 3, este amplasat pe cruciorul CR i este prevzut cu
pn la 16 locae portcule a, care n poziia superioar sunt coaxiale cu ar-
borele principal. Prin micarea de divizare wd, efectuat de discul revolver
n jurul axei sale, locaele ajung pe rnd n poziia superioar de lucru.
Aceast micare, la unele strunguri, poate fi executat i ca micare con-
tinu, ndeplinind rolul de micare de avans circular, wc, sau transversal,

12
EXAMEN ATESTAT

Fig.7.1.

fcnd posibil i prelucrarea suprafeelor frontale i conice. Cruciorul


asigur realizarea micrii de avans axial wl, pentru toate sculele.

Fig.7.1.a.Strungul revolver(cap revolver orizontal)


La unele strunguri mici, n vederea realizrii avansului transversal,
discul revolver este montat pe o sanie transversal, iar la altele exist un al
doilea crucior prevzut cu sanie transversal, amplasat ntre cruciorul
revolver i ppua fix, care poate fi nlturat cu uurin atunci cnd nu
este necesar.
La strungurile semiautomate i automate, tamburul de comand 5,
asigur, cu ajutorul unor came i al unor microntreruptori, comanda

13
EXAMEN ATESTAT

cuplajelor electromagnetice din cutia de viteze i de avansuri, n vederea


schimbrii turaiei n i a avansului wl, odat cu schimbarea sculei.
Strungurile revolver care prelucreaz piese din bar laminat sunt
prevzute i cu un suport pentru susinerea barei, amplasat n stnga
ppuii fixe.
Datorit utilizrii unui numr mare de scule, strungurile cu disc re-
volver sunt folosite la prelucrarea pieselor complexe, de dimensiuni mici,
prelucrate din bar laminat, permind n cele mai multe cazuri prelu-
crarea total a piesei i asigurnd productiviti ridicate.
Principiul constructiv i funcional al strungurilor cu turel vertical
este prezentat n figura 7.2., n care s-au fcut urmtoarele notaii:

Fig.7.2.

1-ppu fix; 2-arbore principal; 3-suport portcuit; 4-sanie transver-


sal5-sanie longitudinal; 6-turel revolver; 7-suport rotativ; 8-sanie longi-
tudinal; 9-cutia cu mecansime a cruciorului; 10-batiu; 11-bar de avans;
12-cutia cruciorului auxiliar; 13-cutia de avansuri; CA-crucior auxil-
iar;CR-crucior revolver.

14
EXAMEN ATESTAT

Fig.7.2.a.Strungul revolver(turela verticala)


Turela revolver, 6, este prevzut cu 68 locae portscule a, aduse pe
rnd n dreptul arborelui principal 2, prin micarea de divizare wd realizat
de suportul rotativ 7. Micarea de avans longitudinal wl, pentru toate
sculele, este asigurat de cruciorul CR.
Unele construcii au turela montat pe o sanie longitudinal care
efectueaz micarea wl, fa de crucior, soluie utilizat la strungurile mici.
Pentru a permite prelucrarea suprafeelor frontale sau efectuarea de
operaii de retezare, aceste strunguri sunt echipate frecvent cu un crucior
auxiliar, CA, pe sania transversal 4 putnd fi montai unul sau doi supori
portcuit, 3.
Alte tipuri de strunguri au turela montat pe o sanie transversal,
care asigur realizarea unei micri de avans transversal; aceast soluie
are dezavantajul c reduce rigiditatea turelei i precizia de prelucrare dato-
rit dezaxrii curente a turelei fa de arborele principal.
Construciile cu turela montat direct pe cruciorul CR au rigiditate
maxim, fiind utilizate la prelucrarea pieselor de dimensiuni mari.

15
EXAMEN ATESTAT

Comparativ cu strungurile cu disc revolver, cele cu turel se folosesc


la prelucrarea pieselor mai simple, de dimensiuni mai mari, realizate din
bar laminat, dar i din semifabricate individuale.

Fig.7.3.

n figura 7.3. este prezentat principiul constructiv i cinematic al


strungurilor cu turel nclinat. S-au evideniat urmtoarele elemente
componente:
1-ppu fix; 2-arbore principal; 3-turel revolver; 4-suport rotativ; 5-
sanie longitudinal; 6-cutia cu mecansime a cruciorului; 7-batiu; CR-
crucior revolver.
Turela revolver are form tronconic i este nclinat la 45. Ea poate
fi prevzut cu mai multe locae pentru portscule sau numai cu dou, dis-
puse la 180.n cel de al doilea caz n timp ce scula fixat n locaul din
stnga lucreaz, n locaul superior se schimb scula, care prin micarea
de divizare wd este adus apoi n lucru,.a.m.d.,astfel nct se poate utiliza
un numr mult mai mare de scule dect n primul caz, deci se pot prelucra
piese de complexitate mai mare. Schimbarea sculei din loca i micarea
de divizare a turelei se pot realiza manual sau automat.

16
EXAMEN ATESTAT

Fig.7.4.Strung revolver cu 2 capete


n general, pe strungurile revolver se pot efectua operaii de strunjire
de suprafee cilindrice exterioare i interioare, conice, profilate, plane,
operaii de retezare, operaii de prelucrarea gurilor (burghiere, adncire,
alezare), operaii de filetare, cu ajutorul tarozilor i a filierelor, (pentru
filete de diametre mici). Ca accesorii speciale, se ntlnesc frecvent dis-
pozitivele de filetare, utilizate la prelucrarea filetelor de dimensiuni mari i
dispozitivele de frezat.

8.INTRETINEREA SI REPARAREA
STRUNGURILOR REVOLVER
8.1. IMPORTANA I SARCINILE REPARRII UTILAJULUI
Desfurarea in mod ritmic a activitii de producie a unei intre-
prinderi industriale necesit, ca o condiie de baz, o bun organizare a re-
parrii i intreinerii utilajului. Acest lucru este impus de faptul c in proce-
sul folosirii lor productive, mijloacele fixe i utilajul de producie, ca o com-
ponent a acestora, sunt supuse uzurii fizice i morale .
Ca urmare a uzurii fizice a utilajului de producie are loc un proces de
pierdere treptat a valorii de intrebuinare i, in cele din urm, o pierdere a

17
EXAMEN ATESTAT

capacitii lui de a satisface o necesitate social, ducand in final, in felul


acesta, la pierderea valorii lui.
Uzura fizic a utilajului de producie, in condiiile folosirii utilajului in
procesul de producie, este insoit de transferarea valorii asupra produse-
lor create i recuperarea ei continu prin desfacerea acestora la diferii be-
neficiari .
In vederea meninerii caracteristicilor funcionale ale utilajului pe
durata folosirii lui i a funcionrii in condiii optime i cu posibiliti cat
mai apropiate de cele iniiale, in cadrul intreprinderilor se organizeaz un
sistem de intreinere i reparare a utilajului de producie .
Organizarea pe baze tiinifice a lucrrilor de intreinere i reparare a utila-
jelor trebuie s in seama de particularitile utilajului i de modul de uzu-
r fizic a diferitelor pri componente ale acestora .
Din analiza comportamentului la uzura fizic a pieselor, semifabricatelor,
ansamblelor sau mecanismelor care compun utilajul de producie se con-
stat c uzura lor se produce in mod diferit in timp . La un motor, de pild,
cel mai rapid se uzeaz lagrele, pistoanele, segmenii, in timp ce la alte
piese, cum sunt axul cu came, arborele motor .a., procesul de uzur este
mai lent. Aceasta impune repararea pieselor cu o uzur mai mare i folosi-
rea in continuare a mainii, fr a renuna la utilizarea ei .
Folosirea utilajului de producie in condiii optime necesit, de ase-
menea, efectuarea in scopuri preventive a unor msuri de intreinere, care
s impiedice uzura prematur i operaii de control i revizie care s per-
mit depistarea din timp a eventualelor defeciuni .
Ca urmare a particularitilor utilajelor de a se uza in mod neuniform,
concretizate in faptul c in timp ce unele piese sunt complet uzate, altele
mai pot fi folosite o perioad oarecare de timp, iar celelalte au o durat de
folosire indelungat, se impune din punct de vedere economic adoptarea
unui sistem adecvat de intreinere i reparare a acestora .
Pentru o intreprindere industrial intreinerea i repararea utilajului
de producie prezint o importan deosebit . Astfel, executarea acestor
activiti in condiii optime asigur funcionarea in mod normal a utilajelor
de producie, conformgraficelor de producie, evitandu-se astfel scoaterile
din funciune, contribuindu-se prin aceasta la realizarea unei activiti rit-
mice .
O bun intreinere i reparare a utilajului de producie asigur men-
inerea funcionrii acestuia potrivit performanelor tehnico-economice
prevzute in cartea tehnic, influenand direct randamentul i precizia de
funcionare i realizarea produciei in cantitile i calitatea prevzute .
Organizarea intreinerii i reparrii utilajelor la un nivel superior
contribuie, de asemenea, in mod direct la reducerea costurilor de produc-
ie, prin realizarea acestor activiti la un nivel redus de cheltuieli .

18
EXAMEN ATESTAT

Organizarea executrii lucrrilor de intreinere i reparaii la nivelul unei


uniti industriale trebuie s permit realizarea urmtoarelor sarcini de
baz :
a) asigurarea meninerii utilajului n perfect stare de funcionare ;
b) evitarea uzurii excesive a utilajului i a scoaterii nainte de termen sau
accidental a acestuia din funciune ;
c) cretere timpului de funcionare a utilajului, att prin mrirea timpului
de funcionare ntre dou reparaii, ct i prin reducerea timpilor necesari
executrii
reparaiilor ,
d) ridicarea productivitii muncii muncitorilor care execut reparaii,
asigurarea executrii reparaiilor cu cheltuieli minime i de o calitate ridica-
t ;
e) modernizarea mainilor i utilajelor nvechite .

8.2.ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA


Locul de munc al strungarului este format din suprafaa ocupat de
strung cu un mic spaiu n jurul lui necesar strungarului pentru deservirea
strungului, cum i din suprafeele ocupate de diferite amenajri pentru ps-
trarea sculelor, dispozitivelor, a materialului de prelucrat, a pieselor prelu-
crate etc.
Dimensiunile locului de munc al strungarului se determin n func-
ie de mrimea strungului, de dimensiunile i felul pieselor de prelucrat,
cum i de metoda de prelucrare (cu bucata, n serie sau n mas).
Suprafaa locului de munc trebuie s fie suficient de mare, pentru ca
strungarul s poat circula n jurul strungului.
Organizarea locului de munc este una din cele mai importante con-
diii pentru obinerea unei productiviti nalte. Sculele si instrumentele de
msurat vor fi aezate n dreapta strungarului. Nu este permis aezarea
sculelor pe ghidajul patului.
Dup folosire, sculele trebuie aezate la locurile lor iniiale pentru a
nu se pierde timp cu cutarea lor. In dulapul de scule s fie ntotdeauna or-
dine i curenie perfect . Dulapul de scule este mprit n dou pri ega-
le printr-un perete despritor vertical. In despritura de sus se in obiec-
tele uoare, documentele, desenele. Lng acestea se pot aeza aparatele de
msurat. Sub ele se aranjeaz cuitele de strung, grupate dup mrime i
scopul lor de utilizare. Intr-o cutie separat, pe rafturi, se in burghiele,
adncitoarele. tarozii, alezoarele, portcuitele. Cheile, mandrinele i alte scu-
le i dispozitive mai grele se in n rafturile de jos.

19
EXAMEN ATESTAT

Strungarul trebuie s se ngrijeasc ca, nainte de a ncepe lucrul, lo-


cul de munc s fie asigurat cu material sau semifabricate de prelucrat pn
la primirea altor piese sau a altei comenzi. Dac se ntmpl eventuale de-
fecte (avarii) , trebuie s se respecte cu , strictee, prescripiile din planurile
de operaii. La executarea pieselor noi, nainte de a ncepe operaia respec-
tiv s se studieze cu atenie desenul, s se pregteasc cuitele, sculele, in-
strumentele i aparatele de msurat i dispozitivele care vor fi eventual ne-
cesare.
La terminarea schimbului se cur maina, se strng achiile de pe
locul de munc, se terge maina de emulsia de rcire i se ung uor cu ulei
suprafeele de alunecare. Sculele, instrumentele de msurat se terg
cu,atenie i se aaz la locurile lor, n dulap.

8.3.REVIZUIREA I REGLAREA STRUNGULUI.


Pentru funcionarea corect a strungului, adic pentru obinerea di-
mensiunilor exacte ale pieselor care se prelucreaz, cum i pentru obine-
rea unei caliti bune a suprafeelor pieselor, este necesar ca fiecare dintre
mecanismele strungului s fie n perfect stare. Strungarul are datoria de a
ntreine maina i de a o regla.
Axul pricipal al strungului trebuie s se roteasc uor n lagre, fr
s aib joc axial. Pentru controlarea strngerii corecte a lagrelor, se contro-
leaz dac strungul n-are vibraii la mersul n gol.
O alt metod pentru controlul lagrelor const n introducerea, in extre-
mitatea axului principal (lang universul sau platou), a unei grinzi de lemn
lung de 7501000 mm, care manevrat ca o prghie, d posibilitatea con-
statrii stringerii slabe a lagrelor.
Jocul axului principal n sens axial se determin cu aceeai prghie,
acionnd ns n acest caz asupra feei frontale a axului principal.
Strngerea prea tare a lagrelor este tot att de duntoare ca i strngerea
lor insuficient. Strngerea prea puternic se constat rotind cu mna axul
principal. Lagrele strinse prea tare se nclzesc repede i duc la uzarea lor
prematur.
Cutia de viteze a strungului i cutia de avansuri trebuie s funcione-
ze fr zgomot, puind fi decuplate cu uurin. Cu ocazia revizuirii cutiilor
de viteze, trebuie s se verifice dac acestea se cupleaz corect n timpul
lucrului i, invers, dac nu se produce cuplarea lor nedorit.
Cu ocazia revizuirii cruciorului trebuie s se verifice dac acesta se
deplaseaz uor i lin pe ghidaje, dac nu are jocuri prea mari, care s pro-
voace vibraii. Dac jocurile snt prea mari se vor regla (strnge) penele
respective.
20
EXAMEN ATESTAT

O dat cu revizuirea cruciorului se verific dac cuplarea i decuplarea


manetelor avansului longitudinal i transversal se face uor.

8.4.UNGEREA I CURIREA STRUNGULUI.


De ungerea la timp a organelor n micare ale strungului depinde
precizia funcionrii sale.Dac piesele mobile ale strungului nu snt unse ele
se uzeaz repede i strungul i pierde precizia. In afar de aceasta, in cazul
unei ungeri defectuoase, lagrele se pot gripa, ceea ce are ,ca rezultat dis-
trugerea inevitabil a pieselor strungului.
Trebuie s se dea o atenie deosebit ungerii lagrelor ppuii fixe,
care funcioneaz in condiii grele. Ungerea acestor lagre trebuie fcut cu
regularitate, n fiecare zi sau chiar de cteva ori pe zi, n cazul cnd strungul
prelucreaz piese grele, sau piese uoare, cu viteze mari de prelucrare.
Ungerea ghidajelor patului se face cu ulei turnat dintr-o can de un-
gere, dup care se plimb cruciorul manual de cteva ori n lungul lor. In
mod analog se ung i ghidajele sniilor transversale i portcuit. Pentru
protejarea ghidajelor de achii i praf, cum i a urubului cruciorului
transversal snt prevzute aprtori de tabl fixate cu uruburi. Dac aceste
aprtori mpiedic ungerea, se demonteaz i imediat dup terminarea
ungerii se fixeaz la locul lor.
Pentru ungerea tuturor pieselor strungului se folosete uleiul prev-
zut n cartea mainii. Unele axe, cum i roile dinate ale cutiei de viteze i
de avansuri se ung cu unsoare consistent. n cutiile de viteze i de avan-
suri, unsoarea consistent se introduce direct prin nite orificii mari, ame-
najate n acest scop, iar ungerea axelor i a unor buce se face cu ajutorul
ungtoarelor.
Tot atta importan prezint i curirea strungului de achii i praf.
Curirea strungului se face numai atunci cnd el nu funcioneaz. Murdria
i unsoarea uscat se spal de pe strung cu o crp sau cu deeuri de bum-
bac muiate n petrol, apoi se terge tot cu deeuri de bumbac uscate.
Ghidajele patului i alte pri descoperite ale strungului trebuie s fie minu-
ios curite de praf i numai dup aceea unse.
Prezena uleiului pe aceste organe nu scutete pe strungar de a le cu-
ri i de a le unge din nou. Praful i achiile mrunte, amestecate cu ulei,
uzeaz foarte repede ghidajele patului i ale cruciorului. Din aceast cau-
z, cel puin o dat pe zi. ghidajele patului trebuie s fie curite cu mult
atenie de uleiul vechi i unse cu ulei proaspt.
Se recomand ca strungarii s in seam de urmtoarele recomandri:
1. S-i nsueasc i s respecte instruciunile privind deservirea i ngriji-
rea strungului i a sculelor.
21
EXAMEN ATESTAT

2. La fiecare nceput de schimb s ung cu grij organele n micare ale


strungului. Uzura rapid a strungului este o consecin a ungerii nengrijite
a mainii.
3. nainte de a porni strungul s verifice dac manetele se afl n poziiile
iniiale de cuplare. Poziiile greite ale manetelor pot duce la avarii grave
ale mainii.
4. S fereasc ghidajele patului de achii i pilituri. Dac achiile i piliturile
ajung ntre suprafeele de alunecare, acestea cauzeaz uzura prematur a
mainii i, n consecin, reduc precizia mainii, deci precizia pieselor pre-
lucrate.
5. Prile nefolosite ale ghidajelor patului trebuie acoperite cu aprtoare
de scndur , pe care se aaz sculele i instrumentele de msurat.
6. Dup terminarea schimbului de lucru s cure maina i s-o predea cu-
rat schimbului urmtor.
7. Partea conic a axului principal i partea conic a pinolei n care se intro-
duc vrfurile trebuie bine curate, deoarece, n caz contrar, vrfurile, bur-
ghiele i mandrinele nu se pot fixa corect i, n consecin, fie c piesele se
rebuteaz, fie c se produc accidente grave.

9.NORME DE SECURITATEA MUNCII LA IN-


TRETINEREA SI REPARAREA STRUNGURILOR
REVOLVER
9.1.DESERVIREA MASINILOR-UNELTE
Art. 9. - Inainte de inceperea lucrului,lucratorul va controla starea masinii,
a dispozitivelor de comanda (pornire-oprire si schimbarea sensului
miscarii), existenta si starea dispozitivelor de protectie si a gratarelor din
lemn.

Art. 10. - Lucratorul care deseveste o masina-unealta actionata electric va


verifica zilnic:

a) integritatea sistemului de inchidere a carcaselor de protectie (usi, capace


etc);

b) starea de contact intre bornele de legare la pamant si conductorul de


protectie ;

22
EXAMEN ATESTAT

c) modul de dispunere a cablurilor flexibile ce alimenteaza partile mobile,


cu caracter temporar, precum si integritatea invelisurilor exterioare ;

d) continuitatea legaturii la centuraa de impamantare.

Art. 11. - Se interzice lucratorilor care deservesc masinile-unelte sa execute


reparatii la masini sau instalatii electrice.

Art. 12. - In mod obligatoriu , masina-unealta , agregatul, linia automata vor


fi oprite si scula indepartata din piesa in urmatoarele cazuri :

a) la fixarea sau scoaterea piesei de prelucrat din dispozitivele de prindere


atunci cand masina nu este dotata cu un dispozitiv special care permite
executarea acestor operatii in timpul functionarii masinii :

b) la masurarea manuala a pieselor ce se prelucreaza ;

c) la schimbarea sculelor si a dispozitivelor;

d) la oprirea motorului transmisiei comune in cazul cand masina este


actionata de la aceasta transmisie.

Art. 13. - In mod obligatoriu, se vor deconecta motoarele electrice de an-


trenare ale masinii-unealta, agregatului, liniei automate in urmatoarele ca-
zuri:

a) la parasirea locului de munca sau zonei de polideservire, chiar si pentru


un timp scurt ;

b) la orice intrerupere a curentului electric ;

c) la curatirea si ungerea masinii si la indepartarea aschiilor ;

d) la constatarea oricaror defectiunii in functionare.

Art. 14. - In cazul cand in timpul functionarii se produc vibratii, masina se


va opri imediat si se va proceda la constatarea si inlaturarea cauzelor. In
situatia in care acestea sunt determinate de cauze tehnice, se va anunta
conducatorul procesului de munca.

Art. 15. - Dupa terminarea lucrului sau la predarea schimbului, lucratorul


este obligat sa curete si sa unga masina, sa lase ordine la locul de munca si
sa comunice schimbului urmator , toate defectiunile care au avut loc in

23
EXAMEN ATESTAT

timpul lucrului, pentru a nu expune la accidente lucratorul care preia


masina.

Art. 16. - Inlaturarea aschiilor si pulberilor de pe masinile-unelte se va face


cu ajutorul maturilor, periilor speciale sau carligelor. Se interzice
inlaturarea aschiilor cu mana. Se interzice suflarea aschiilor sau pulberilor
cu jet de aer ; aceasta operatie este permisa numai cu justificari tehnologice
sau constructive si cu folosirea aerului comprimat de maxim 2 atm.

Art. 17. - Evacuarea deseurilor de la masini se va face ori de cate ori pre-
zenta acestora este stanjenitoare pentru desfasurarea procesului de
productie sau pentru siguranta operatorului si cel putin o data pe pe
schimb.

Art. 18. - Piesele prelucrate, materialele , deseurile se vor aseza in locuri


stabilite si nu vor impiedica miscarile lucratorilor, functionarea masinii si
circulatia pe caile de acces. Piesele prelucrate, materialele si deseurile cu
dimensiuni mai mici se vor depozita in containere.

Art. 19. - (1) Gratarele din lemn de la masini vor fi mentinute curate si in
buna stare, evitandu-se petele de ulei.

(2) Petele de ulei de pe gratare sau paviment se inlatura prin acoperire cu


rumegus.

Art. 20. - Se interzice spalarea mainilor cu emulsii sau uleiuri de racire ,


produse inflamabile ( benzina, tetraclorura de carbon, silicat de sodiu etc.)
precum si stergerea lor cu bumbac utilizat la curatare masinii.

9.2. NORME DE TEHNICA A SECURITATII MUNCII LA


INTRETINERE SI REPARARE
In atelierele de reparare a utilajelor se desfasoara o activitate com-
plexa datorita carui fapt si normele de tehnica a securitatii munci sunt di-
verse in functie de locurile de munca .
Se vor respecta normele de tehnica a securitatii muncii si normele de pre-
venire si stingere a incendiilor specifice lucrarilor de: lacatuserie, prelucra-
re a metalelor la rece cu ajutorul masinilor-unelte, sudare si taiere cu gaze
si arc electric precum si urmatoarele norme specifice reparatiilor:
la demontarea, repararea si montarea utilajelor, echipa va lucra sub
conducerea unui maistru sau sef de echipa;

24
EXAMEN ATESTAT

uneltele si dispozitivele de ridicat (vinciuri, macarale, poduri rulante


etc.)utilizate de echipa de reparatii trebuie sa fie in buna stare;
inainte de inceperea lucrarilor de intretinere sau reparatii la un utilaj,
maistrul sau seful de echipa se va asigura ca masina respectiva sa nu
poata fi pusa accidental inmiscare, iar pentru orice eventualitate pe
intrerupatorul electric principal se va pune o tabla indicatoare cu
inscriptia: NU CUPLATI SE LUCREAZA
la masinile prevazute cu anumite ansambluri care pot aluneca pe
ghidaje verticale trebuie luate masuri de sprijinire a acestora;
dupa terminarea reparatiilor, masina nu va fi pusa in stare de
functiune inainte de montarea tuturor dispozitivelor de protectie;
inainte de punerea in functiune se va controla daca sculele folosite la
reparatie au fost inlaturate de pe masina;
darea masinii in functiune nu se va face decat dupa executarea
receptiei;
in incaperile in care se spala si degreseaza piesele cu lichide inflama-
bile este interzis fumatul sau accesul cu foc deschis;
la degresarea pieselor cu solventi organici, care sunt toxici si infla-
mabili, se vor folosi bai cu capace de inchidere si se vor lua masuri de
prevenire si stingere a incendiilor;
soda caustica se va introduce in baile de degresare cu cosuri de sita;
piesele se vor introduce si scoate in baile de degresare electronica
numai dupa intreruperea curentului electric care alimenteaza baia;
la acoperiri galvanice muncitorii isi vor unge mainile si narile cu o ali-
fie protectoare pentru a prevenii actiunea vatamatoare a vaporilor
diferitilor compusi chimici si vor purta tot echipamentul prevazut de
normele de protectia muncii;
nu este permis lucrul in pozitie aplecata deasupra baii;
cand nu se lucreaza , baile vor fi acoperite cu un capac , pentru a
impiedica evaporarea electrolitului;
in incinta atelierelor de galvanizare se interzice introdurea si
cunsumarea alimentelor precum si fumatului;

25
EXAMEN ATESTAT

10.BIBLIOGRAFIE
1.Norme de protectia muncii (NSSM 1)
http://www.iprotectiamuncii.ro/

2.Intretinerea tehnica a utilajelor


http://www.scribd.com

3.Masini-unelte si prelucrari prin aschiere


http://www.regielive.ro

4.Imagini
http://www.google.com

26
EXAMEN ATESTAT

11.ANEXE
11.1.PROCES TEHNOLOGIC DE STRUNJIRE PE
STRUNGUL REVOLVER
n figura 10.1. se prezint succesiunea fazelor de prelucrare a unei piese
avnd forma din figura h, pe un strung cu disc revolver automat, de fabri-
caie romneasc, tip DRT 32/40.
Succesiunea fazelor este urmtoarea:
a avansul barei (alimentarea cu semifabricat);
b strunjire longitudinal la cota 24 i prelucrarea suprafeei frontale de
capt;
c strunjire longitudinal cota 20, teire capt i profilare;
d strunjire cota 30 i prelucrare canal 186;
e strunjire cota 26;
f filetare M24 (cu dispozitivul de filetat);
g retezare pies.

Fig.11.1.

27
EXAMEN ATESTAT

11.2.STRUCTURA STRUNGULUI REVOLVER

Fig.11.2.Strungul revolver

1. Batiu.
2. Tabloul electric.
3. Cutia de avansuri si filete.
4. Sania longitudinala.
5. Arbore principal.
6. Sania radiala.
7. Capul revolver orizontal.
8. Tambur cu came.
9. Surub
10.Cama
11.Panou
12.Roata de manevra
13.Motor electric

28
EXAMEN ATESTAT

11.3.STRUNGUL REVOLVER.SCHEMA CINEMATICA

Fig.11.3.1.Schema cinematica
Schema cinematic a strungurilor revolver este alctuit din lanul ci-
nematic al micrii principale, lanul cinematic al acionrii cruciorului
intermediar i lanul cinematic al acionrii cruciorului capului revolver.
Arborele principal (fig. 11.3.1.) este acionat de motorul electric M prin lan-
ul cinematic 1-2-3-CV-4, schimbarea turaiei realizndu-se cu cutia de vite-
ze CV.
Lanul cinematic al acionrii cruciorului intermediar are ca elemen-
te finale arborele principal i mecanismul roat dinat-cremalier Z1Cr1.
Micarea de la arborele principal se transmite la crucior prin lanul cine-
matic 4-CV-5-6-7-S-CA-9-10- cutia C'-ll- mecanismul roat dinat-
cremalierZ1 Cr1.Cruciorul capului revolver este acionat de arborele
principal prin lanul cinematic 4-CV-5-6-7-S-CA-12-13-14,cutia C-15, roata
dinat Z2 i cremaliera Cr2.

29
EXAMEN ATESTAT

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU


OLTENIA

Nr. ______ din _________

PROIECT
pentru

EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENELOR PROFESIONALE
PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI
DE CALIFICARE PROFESIONAL
NIVEL III

Calificarea: TEHNICIAN MECANIC PENTRU NTREINERE I


REPARAII

Tema:
STRUNGUL VERTICAL(CARUSEL).
NTREINERE I REPARARE

NDRUMTOR:

Elev:
Clasa:

2013

1
EXAMEN ATESTAT

2.CUPRINS
1.Tema proiectului 1

2.Cuprins 2

3.Argument 3

4.Introducere 6

5.Definirea si clasificarea masinilor-unelte 8

6.Masini-unelte pentru strunjit 10

6.1.Probleme generale.Clasificare 10

7.Strunguri Carusel 11

7.1.Generalitati 11

7.2.Strunguri Carusel cu un montant 11

7.3.Strunguri Carusel cu doi montanti 15

7.4.Prelucrari pe strungul Carusel 17

8.Intretinerea si repararea strungurilor Carusel 18

8.1.Importanta si sarcinile repararii utilajului 18

8.2.Organizarea locului de munca 19

8.3.Revizuirea si reglarea strungului 20

8.4.Ungerea si curatirea strungului 21

8.5.Intretinerea strungului 22

9.Norme de securitatea muncii la intretinerea si repararea strungurilor Ca-


rusel 24

9.1.Deservirea masinilor-unelte 24

9.2.Norme de tehnica securitatii muncii la intretinere si reparare 26

10.Bibliografie 28

2
EXAMEN ATESTAT

3.ARGUMENT
Absolvenii noului sistem de formare profesional, dobndesc abil-
iti, cunotine, deprinderi dezvoltand si o serie de abiliti cheie trans-
ferabile, cu scopul de a sprijini procesul de nvare continu, prin posibili-
tatea unei reconversii profesoinale flexibile catre meserii inrudite.
Fiecare dintre calificrile profesionale naionale necesit uniti de
competen cheie i uniti de competen profesionale. Competenele
profesionale sunt grupate n uniti de competen generale i specializate.
Cererea pieei i necesitatea formrii profesionale la nivel european
au reprezentat motivele eseniale pentru includerea abilitilor cheie n
cadrul Standardelor de Pregtire Profesional ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie
s li se ofere posibilitatea de a dobndi acele competene de baz care sunt
importante pe piaa muncii.
Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute
astfel nct s dezvolte abiliti de care tinerii au nevoie pentru ocuparea
unui loc de munc, pentru asumarea rolului n societate ca persoane
responsabile, care se instruiesc pe tot parcursul vieii. Aceste cerine,
necesare unei viei adaptate la exigenele societii contemporane, au fost
ncorporate n abilitile cheie
Fiecare nivel parcurs n domeniul Tehnic, implic dobndirea unor
abiliti, cunotine i deprinderi care permit absolvenilor fie s se anga-
jeze, fie s-i continue pregtirea la un nivel superior.
Pregtirea forei de munc calificate n conformitate cu standardele
europene presupune desfurarea instruirii bazate pe strategii moderne de
predare i evaluare, centrate pe elev.
Noii angajai vor putea desfura sarcini non-rutiniere care implic
colaborarea n cadrul unei echipe.
Prin unitile de competene specializate din cadrul Curriculum-
ului specific nivelul 3 de calificare, elevul este solicitat n multe activiti
practice care i stimuleaz i creativitatea. Orice activitate creativ va duce
la o lrgire semnificativ a experienei i la aplicarea contient a cu-
notinelor dobndite.

Lucrarea de atestat STRUNGUL VERTICAL(CARUSEL).INTRETINERE SI


REPARARE implica elevul in atingerea Standardelor de Pregatire Profesi-
onala specifice pregatirii sale in domeniul tehnic.

3
EXAMEN ATESTAT

In timpul functionarii masinilor, utilajelor si instalatiilor are loc o


uzare nentrerupta a suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de
masini din componenta acestora.Din aceasta cauza, se modifica jocurile
initiale din asamblari, forma, dimensiunile, precum si starea suprafetelor.
La o anumita valoare a acestor modificari apare o inrautatire brusca a
insusirilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale intregii masini-
unelte, fapt care determina necesitatea raparatiei.
Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, uitlajelor si
instalatiilor necesita cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii
participa un numeros personal muncitor cu inalta calificare. Depistarea din
timp si eliminarea cauzelor care provoaca iesirea prematura din uz a orga-
nelor de masini au rezultate economice importante:
micsoreaza opririle neproductive ;
maresc perioada dintre reparatii ;
reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi
timp, pentru alte lucrari, un mare numar de muncitori calificati.
Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utila-
jelor si instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea
uzarii in unitatea de timp si caracterul acesteia depind de proprietatile fizi-
co-mecanice si chimice ale straturilor superficiale ale metalului din acre
sunt confectionate piesele, de viteza relativa de deplasare a suprafetelor
acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum si de unii factori ex-
terni, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea
prelucrarii suprafetelor respective.
Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se
produce atit in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative,
precum si din cauza asa-zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului,
din cauza coroziunii sau din alte cauze.
In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative,
supratefetele se distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este carac-
teristic pentru imbinarile cu pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile ci-
lindrice, reazeme etc.In cazul miscarii de rotatie , sau rectilinii alternative ,
distrugerea suprafetelor are loc mai ales datorita uzarii si strivirii.
In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utila-
je si instalatii: lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune
si ale franelor, suruburile conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele etc.
Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz
atit datorita cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructi-
ve sau a repararii defectuoase.
Asemenea defecte sunt:
alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund
conditiilor de exploatare a pieselor;

4
EXAMEN ATESTAT

alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale


pieselor;
utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor;
datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in
frecare;
alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de unge-
re pe suprafete de frecare;
rezistenta si rigiditatea insuficienta a pieselor si montarea sau regla-
rea incorecta a masinii,utilajului sau instalatiei.
Exploatarea corecta a masinilor ,utilajelor si instalatiilor in bune conditii
maresc considerabil durata de serviciu.
Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea sis-
temelor de siguranta , de blocare si a limitatoarelor. Cresterea duratei de
serviciu a pieselor masinilor, uilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin
perfectionarea metodelor de reparare, marirea rezistentei la uzarea piese-
lor, controlul uzarii principalelor imbinari, modernizarea subansambluri-
lor, mecanismelor etc..
Obtinerea unei productii de buna calitate este conditia obligatorie
pentru stabilirea marimii uzarii limita a organelor componente, ale
masinilor ,utilajelor si instalatiilor.Aceasta se refera in primul rind la piese-
le principale ca:batiuri,mese,arbori principali, etc., de care depind precizia
si calitatea executiei.
In cazul masinilor-unelte, precizia de functionare depinde de precizia
pozitiei si directiei deplasarii pieselor si a subansamblurilor in raport cu
ghidajele batiurilor.Reducerea preciziei geometrice a batiurilor, ca urmare
a uzarii, inrautateste brusc caracteristicile de exploatare ale masinilor-
unelte.

Elaborarea lucrarii de atestat a permis atingerea unor unitati de


competenta :
1. Comunicare si iteratie.
2. Asigurarea calitatii.
3. Igiena si securitatea muncii.
4. Lucrul in echipa.
5. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei

5
EXAMEN ATESTAT

4.INTRODUCERE

Istoria omenirii este strns legat de dezvoltarea mijloacelor de


producie.
Pentru a-i procura cele necesare traiului, omul preistoric a folosit o
serie de obiecte din natur pe care le-a utilizat ca arme i unelte. Treptat el
a trecut la confecionarea acestora, astfel ca ele s corespund mai bine
scopului urmrit. Materialele din care erau realizate acestea au dat nume
principalelor epoci ale istoriei: epoca pietrei, a bronzului, a fierului, aceasta
din urm continund i n zilele noastre i diversificndu-se prin utilizarea
pe scar larg a aluminiului, a materialelor plastice, ceramice, compozite,
etc.
Concepute i realizate empiric i acionate manual sau cu fora ani-
malelor, uneltele primitive asigurau performane reduse.
Apariia i dezvoltarea societii omeneti a determinat creterea i
diversificarea continu a necesarului de bunuri materiale. Pentru a face fa
nevoilor mereu crescute, omul a fost nevoit s perfecioneze continuu
uneltele de producie, pentru a realiza performane din ce n ce mai ridicate
privind precizia, productivitatea i costul prelucrrilor. Dezvoltarea aces-
tora a fost posibil datorit progreselor realizate n domeniul materialelor,
al tehnologiilor de fabricaie, al sistemelor de acionare i al automatizrii,
ajungndu-se n zilele noastre la o gam foarte larg de maini-unelte.
Ca urmare a progreselor realizate n diferitele domenii ale tiinei, n
ultimele decenii a fost posibil realizarea celei mai moderne unelte create
de om pn acum calculatorul electronic numeric care a deschis o nou
epoc n istoria omenirii epoca informaional.
Efectele benefice ale implicrii tiinei n producie au fcut ca aceas-
ta s devin principala for de producie, avnd ca efect realizarea sis-
temelor de producie moderne. Sistemele care reunesc maini-unelte, sis-
teme de deservire i calculatoare electronice reprezint cele mai per-
fecionate sisteme de producie realizate de om pn acum sistemele CIM
(Computer Integrated Manufacturing) care realizeaz procesarea au-
tomat att a materiei ct i a informaiei.
Privind dezvoltarea mainilor-unelte, primele realizri consemnate
de istorie apar n secolele XV XVI, n perioada renaterii europene, prin
lucrrile lui Leonardo da Vinci care a conceput i realizat strunguri, maini
de gurit, fierstraie, maini de rectificat i maini automate de ascuit ace.

6
EXAMEN ATESTAT

n secolul al XVIII-lea inventarea mainii cu abur de ctre James Watt


marcheaz nceputul revoluiei industriale i d un puternic impuls dez-
voltrii mainilor-unelte, prin conceperea i realizarea primei maini de
alezat cilindrii, n 1765, de ctre Smeaton, main perfecionat ulterior n
1775 de ctre John Wilkinson.
Primele strunguri n accepiunea modern, adic avnd crucior i
urub conductor, au fost realizate la 1797, tot n Anglia de ctre Maudsley.
ntre 1800 i 1900 apar i se diversific aproape toate tipurile de
,maini-unelte cunoscute i astzi, i anume: ,mainile de rabotat i morte-
zat, de frezat, de rectificat, strungurile carusel, revolver i automate, etc.
Perfecionarea lor se realizeaz prin utilizarea unor materiale noi, a unor
mecanisme mai performante, prin introducerea acionrii electrice individ-
uale i a automatizrii, obinndu-se o cretere substanial a preciziei de
prelucrare i a productivitii. O contribuie important au avut-o cer-
cetrile privind procesul de achiere, concretizate n lucrrile teoretice ale
lui Time i Taylor aprute n 1870, precum i dezvoltarea mijloacelor de
msurare a dimensiunilor, prin nceperea n 1850 a fabricaiei industriale a
ublerelor (precizie 0,1 mm), n 1867 a micrometrelor (precizie 0,01 mm),
iar n 1907 a minimetrelor (precizie 0,001 mm). Ca materiale pentru fabri-
carea sculelor n aceast perioad s-au utilizat oelurile carbon pentru scule,
care nu au permis realizarea unor viteze mari de achiere, limitnd produc-
tivitatea.
Dup 1900 apar mainile de broat, cele de copiat electrice i hidrau-
lice, mainile de danturat, i continu diversificarea i perfecionarea celor-
lalte tipuri, prin lrgirea gamei dispozitivelor accesorii i introducerea
acionrilor hidraulice i pneumatice. Apariia unor noi materiale pentru
fabricarea sculelor achietoare ca oelurile rapide (1900), carburile metalice
(1940), materialele mineralo-ceramice (1950) i a diamantelor artificiale
(1970), a permis creterea continu a vitezei de achiere, deci a productivi-
tii i a impus perfecionri corespunztoare privind cinematica i
dinamica mainilor-unelte.
Cea mai important revoluie n domeniul mainilor-unelte a nceput
n deceniul al aselea prin apariia mainilor-unelte cu comand numeric
cnd, ca urmare a schimbrii cerinelor pieei, care pretindea o diversitate
tot mai mare de produse i o nlocuire tot mai rapid a lor cu altele noi, cu
caracteristici superioare, se modific i concepia asupra fabricaiei prin
trecerea de la sistemele rigide (caracteristice fabricaiei ndelungate i n
serie mare a aceluiai produs) la sistemele flexibile, capabile s permit
trecerea rapid la fabricarea unui nou produs sau a mai multor produse n
paralel pe acelai sistem de producie, cu productivitate ridicat i costuri
7
EXAMEN ATESTAT

tot mai mici. Mainile cu comand numeric, aprute n anii 60, au re-
prezentat primul pas spre realizarea n anii 70 a centrelor de prelucrare iar
apoi a sistemelor flexibile de fabricaie (celule flexibile 1975, linii flexibile-
1980) avnd n vrful ierarhiei sistemele CIM (1985).

5.DEFINIREA I CLASIFICAREA MAINILOR-


UNELTE.

Mainile-unelte fac parte din grupa mai larg a mainilor de lucru,


care cuprinde toate mainile destinate efecturii unor activiti diverse de
prelucrare (prin diferite metode), de montaj, ambalare, etc.
Mainile-unelte sunt maini de lucru destinate prelucrrii pieselor
prin metoda achierii. Ele dein ponderea n sectorul construciilor de
maini, datorit faptului c metoda de prelucrare prin achiere asigur re-
alizarea unei precizii dimensionale i de form foarte bune i rugoziti din-
tre cele mai ridicate, pentru majoritatea materialelor actuale, realiznd
productiviti mai mari i costuri mai reduse dect multe alte metode de
prelucrare.
Datorit existenei mai multor procedee de prelucrare, diversitii
foarte mari a formelor i dimensiunilor pieselor prelucrate, i evoluiei
conceptelor de fabricaie ale produselor, mainile-unelte s-au diversificat
continuu, n prezent fiind cunoscute mii de tipo-dimensiuni.
Clasificarea mainilor-unelte se poate face dup mai multe criterii,
cele mai importante fiind prezentate n continuare:
Dup procedeul de prelucrare, exist: maini de strunjit (strunguri);
maini de gurit; maini de frezat; maini de rabotat i mortezat;
maini de broat; maini de rectificat, etc.
Dup gradul de universalitate (sau specializare n
producie),mainile-unelte pot fi:
universale destinate prelucrrii unor piese diverse ca forme i di-
mensiuni, n condiiile unei producii de unicate sau serie mic; per-
mit realizarea unei game largi de operaii de prelucrare, printr-un
procedeu de baz sau prin diferite procedee de prelucrare; dispun de
o cinematic complex, cu posibiliti largi de reglare a parametrilor
de lucru; n general sunt deservite manual i au o productivitate re-
dus;

8
EXAMEN ATESTAT

specializate destinate prelucrrii unui anumit tip de pies, sau de


suprafa, ntr-o gam larg de dimensiuni (de exemplu: maini de
filetat, de danturat, de detalonat, etc.), ntr-o producie de serie, dar i
de unicate; au o cinematic specific cerinelor de generare a su-
prafeei respective, reglarea parametrilor de lucru, realizndu-se prin
mecanisme cu roi de schimb; au o productivitate ridicat;
speciale destinate prelucrrii anumitor suprafee, la un anumit tip
de pies (de exemplu: mainile-unelte agregat), pentru producia de
serie mare; au cinematic i construcie specific, fiind realizate din
module normalizate, i sunt nalt automatizate, realiznd productivi-
ti foarte mari.

Dup modul de comand i deservire (determinat de gradul


de automatizare) se cunosc:
maini cu comenzi manuale (neautomatizate), la care toate comenzile
sunt date de operatorul uman; sunt, de regul, maini universale i au
o productivitate redus;
maini semiautomate la care ciclul de lucru se desfoar automat,
pe baza unor comenzi interne emise de main, dar alimentarea cu
semifabricat, evacuarea piesei, reluarea ciclului de lucru, sunt realiza-
te de operatorul uman; sunt, de regul, maini specializate; au
productiviti ridicate;
maini automate la care toate comenzile i deservirea se realizeaz
automat, operatorul uman intervenind periodic doar pentru alimen-
tarea cu semifabricate, controlul pieselor i corectarea reglajelor,
schimbarea sculelor, etc.; au o productivitate ridicat, fiind destinate
produciei de serie. Dup principiul de automatizare ele pot fi:
automate secveniale, la care se programeaz succesiunea fazelor
ciclului de lucru, cotele de prelucrare fiind prestabilite prin reglare
sau realizate cu limitatori de curs; elementele de automatizare pot fi
mecanice (came), electrice, hidraulice sau pneumatice;
automate numerice care permit programarea numeric att a des-
furrii ciclului de lucru, ct i a cotelor de prelucrare.
Dup mrime, mainile-unelte pot fi: mici, mijlocii, grele i
foarte grele, mprirea fiind determinat de dimensiunile max-
ime ale piesei de prelucrat, care determin dimensiunile i gre-
utatea mainii i implicit complexitatea cinematic i me-
canismele utilizate, gradul de mecanizare, etc.
Dup precizie, mainile-unelte se mpart n dou grupe: de
precizie normal i de precizie ridicat, la acestea din urm fi-

9
EXAMEN ATESTAT

ind utilizate soluii cinematice i constructive care fac s creas-


c precizia, dar mresc costul.

6.MAINI-UNELTE PENTRU STRUNJIT.


6.1.PROBLEME GENERALE, CLASIFICARE.

Mainile de strunjit, sau strungurile, sunt maini-unelte destinate


prelucrrii suprafeelor de revoluie prin procedeul strunjirii , la care
micarea principal de achiere este o micare de rotaie executat de
pies, iar micarea (sau micrile) de avans este de regul o micare de
translaie executat de scul, cuitul de strunjit. Pe lng procedeul strun-
jirii, pe strunguri se pot realiza prelucrri i prin alte procedee, cum ar fi:
gaurirea , frezarea sau rectificarea , utiliznd scule i accesorii speciale.
Clasificarea strungurilor se poate face dup criteriile generale de
clasificare a mainilor-unelte, dar i dup unele criterii specifice, dup cum
urmeaz:
dup gradul de universalitate, exist:
- strunguri universale (longitudinale, frontale, revolver, caru-
sel);
- strunguri specializate (de detalonat, de strunjit arbori cotii,
de prelucrat suprafee poligonale etc.);
- strunguri speciale;
dup poziia arborelui principal, se deosebesc:
- strunguri orizontale;
- strunguri verticale;
dup gradul de automatizare, se cunosc:
- strunguri cu comenzi manuale;
- strunguri semiautomate;
- strunguri automate;
dup numrul arborilor principali, exist:
- strunguri monoax;
- strunguri multiaxe;
dup numrul sculelor utilizate simultan, pot fi:
- strunguri monocuit;
- strunguri multicuite;

10
EXAMEN ATESTAT

dup mrime, se deosebesc patru tipuri: mici, mijloci, grele i foarte


grele;
dup precizie, strungurile pot fi de precizie normal; sau de precizie
ridicat.

7.STRUNGURI CARUSEL
7.1.GENERALITATI
Sunt destinate prelucrrii pieselor n form de disc de diametre i
reuti mari. Datorit poziiei verticale a arborelui principal, prezint mai
multe avantaje fa de strungurile frontale:
prinderea i centrarea pieselor pe platoul mainii se realizeaz mult
mai uor i mai precis;
arborele principal este solicitat la compresiune astfel c preia mult
mai bine greutile mari ale pieselor prelucrate;
permit prelucrarea unor piese foarte mari, avnd diametrul pn la
25 [m];
realizeaz o precizie de prelucrare superioar;
au productivitate mare;
avnd dimensiuni mai mici n plan orizontal, asigur o utilizare mai
bun a spaiului de producie.
Clasificarea strungurilor carusel se face n principal dup trei criterii:
dup construcie, privind numrul montanilor, strungurile carusel
sunt: cu un montant i cu doi montani;
dup tipul traversei, pot fi cu travers fix, destinate prelucrrii
pieselor de nlime mic ([mm]), i cu travers mobil;
dup gradul de universalitate, exist strunguri universale, destinate
produciei individuale i de serie mic, i strunguri speciale, destinate
prelucrrii unui anumit tip de pies n producia de serie mare.

7.2.STRUNGURI CARUSEL CU UN MONTANT


Sunt strunguri de dimensiuni mai mici, fiind destinate prelucrrilor
pn la diametrul maxim de 2000[mm].
Principiul constructiv i funcional al strungurilor carusel cu un mon-
tant i travers mobil este prezentat n figura .
Ele sunt alctuite din urmtoarele pri componente:
1-batiu;
2-platou (mas rotativ);
3-cap revolver portscule;

11
EXAMEN ATESTAT

4-sanie portcuit vertical;


5-suport rotativ;
6-sanie transversal;
7-travers mobil;
8-montant;
9-sanie portcuit transversal;
10 - suport portcuit;
11-sanie vertical;
C1, C2- crucioare.
Micarea principal, de rotaie n, este executat de platoul strungului,
2, pe care se centreaz i fixeaz piesa de prelucrat.

Fig.7.2.1.Strungul Carusel cu un montant

n partea superioar, pe montantul 8, este amplasat traversa mobil


7, care poate fi deplasat pe vertical n micarea de poziionare wp2 i
blocat apoi pe poziie.
Pe travers este amplasat cruciorul superior C1, a crui sanie
transversal 6 permite deplasarea n micarea de avans transversal wt1.
Pe sania transversal este prevzut suportul rotativ 5, care poate
efectua o micare de poziionare wp1, astfel nct micarea de avans wv1 a
saniei 4 se poate realiza pe direcie vertical sau nclinat.

12
EXAMEN ATESTAT

Capul revolver 3 execut micarea de divizare wd, n vederea


schimbrii sculei active.
Lateral fa de mas, pe ghidajele montantului este amplasat cruci-
orul lateral C2, care se poate deplasa ntr-o micare de avans vertical wv2.
Suportul portcuit 10 poate primi de asemenea o micare de avans trans-
versal wt2.
Unele strunguri sunt prevzute cu dou crucioare superioare, am-
plasate pe travers; avnd posibilitatea efecturii de prelucrri simultane
cu mai multe scule, productivitatea strungurilor carusel este mai mare
dect a celor frontale.

Fig.7.2.2.Strungul Carusel cu un montant

Schema cinematic de principiu a unui strung vertical cu un mon-


tant este redat n figura 7.2.3.. Micarea principal I se realizeaz prin
lanul cinematic 1-2-AB-CV-3-4 avnd ca elemente extreme motorul electric
M1 i arborele principal (pe care este montat platoul). Turaia se regleaz
cu ajutorul cutiei de viteze CV i al roilor de schimb AB.
Micarea de avans vertical II se obine prin lanul cinematic 3-5-CA1-
6-7-8, elementele extreme fiind arborele roii de antrenare al platoului i
angrenajul pinion-cremalier Crl-Z1.
Micarea de avans orizontal III are acelai lan cinematic pn la ele-
mentul 7 la care se adaug elementele 9 i cel final Cr2-Z2.
Micrile de avans orizontalIV i vertical V se transmit prin elemen-
tele 3-10-CA2-ll-12,de unde se separ spre elementele 13 cu urubul con-
ductor orizontal i piuli So1-P1 obinndu- se avansul orizontal IV i prin
elementul 14-Cr 3-z5 realizand avansul vertical V.

13
EXAMEN ATESTAT

Deplasarea de reglare VI pe direcia vertical se realizeaz prin lanul


cinematic 15-16, avnd ca elemente extreme motorul electric M2 i me-
canismul urub conductor vertical-piuli Sv-P2.
Deplasrile rapide pe direcie orizontal i vertical se efectueaz
prin elementele 15-16 pentru cruciorul lateral i prin 15-12 pentru
cruciorul vertical. Aceste elemente, cnd funcioneaz, scot din circuit me-
canismele pentru avansuri de lucru.
Sistemul de acionare a strungului vertical cu doi montani se deose-
bete de sistemul de acionare al strungului cu un montant prin:
existena traseelor cinematice datorate celui de al doilea crucior
vertical i a deplasrii traversei pe al doilea montant;
existena a dou motoare electrice separate pentru deplasrile rapide
de reglare pentru fiecare crucior;
existena unui motor electric separat pentru deplasa rea rapid pe
vertical a traversei mobile;
lipsa roilor de schimb ca element de reglare a turaiei platoului. Ex-
ist strunguri verticale att cu un montant ct i cu doi montani la
care lanurile cinematice snt acionate de ctre un singur motor elec-
tric.

Fig.7.2.3.Schema cinematica

14
EXAMEN ATESTAT

7.3.STRUNGURI CARUSEL CU DOI MONTANTI


Din aceast grup fac parte cele mai mari strunguri, care permit
prelucrri pn la diametre de 25 m, construcia portal oferindu-le o rigidi-
tate ridicat.
Principiul constructiv i funcional al acestor maini rezult din fig-
ura 7.3.1., n care s-au notat:
1. batiu
2. platou
3. montant
4. suport portcutit
5. sanie portcutit verticala
6. suport rotativ
7. sanie transversala
8. grinda de rigidizare
9. montant
10.traversa mobila
11.sanie portcutit
12. sanie portcutit transversala
13.sanie verticala
C1, C2 si C3 carucioare

Fig.7.3.1.Strungul Carusel cu doi montanti

15
EXAMEN ATESTAT

Micrile executate de diferitele elemente componente sunt


urmtoarele:
n micarea principal de achiere, efectuat de platoul 2, pe care se
prinde piesa de prelucrat; unele strunguri, datorit variaiei mari a
razei la prelucrarea suprafeelor plane frontale, sunt prevzute cu
variatoare continue de turaie, comandate de poziia sniilor trans-
versale, care s permit meninerea aproximativ constant a vitezei
de achiere;
wv micri de avans, sau de poziionare, verticale sau nclinate;
wv1 micare de avans vertical sau de poziionare;
wt micri de avans, sau de poziionare transversale;
wp1 micri de poziionare, pentru reglarea unghiului direciei
micrilor wv fa de axa piesei;
wp2 micarea de poziionare vertical a traversei.
Unele strunguri sunt echipate cu nc un crucior lateral, amplasat pe
montantul din stnga, sau sania portscul a cruciorului lateral se poate i
ea nclina n vederea prelucrrii suprafeelor conice.

Fig.7.3.2.Strungul Carusel cu doi montanti

Fig.7.3.3.Strungul Carusel CNC

16
EXAMEN ATESTAT

Ca accesorii speciale, unele strunguri sunt dotate cu dispozitive de copi-


at, pentru prelucrarea suprafeelor conice sau profilate i cu dispozitive de
rectificat, care permit prelucrarea suprafeelor de revoluie sau plane.

7.4.PRELUCRARI PE STRUNGUL CARUSEL


Pe strungurile carusel verticale se pot prelucra suprafee cilindrice
exterioare i interioare, suprafee conice exteri-oare i interioare, su-
prafee plane, canale elicoidale i speciale.
Suprafeele cilindrice i plane se prelucreaz utiliznd direct
avansurile existente la main.
n figura 7.4.1. este prezentat prelucrarea simultan a mai multor
suprafee de acest tip, n cazul prelucrrii unui volant. La o prim fixare a
piesei se prelucreaz anumite suprafee, iar dup ntoarcerea ei pe cealalt
parte se prelucreaz i celelalte suprafee.
Suprafeele conice se pot prelucra prin mai multe metode, care nece-
sit reglaje specifice.
O prim metod, cea mai accesibil, const n nclinarea suporilor
portscul verticali, 5, cu unghiul dintre generatoare i axa piesei, utiliznd
micarea de poziionare wp1, prelucrarea realizndu-se cu avansul nclinat
wv. Metoda are dezavantajul c lungimea generatoarei prelucrate este mic,
determinat de lungimea cursei sniilor portcuit 5, iar unghiul este limitat
la maxim 300 fa de axa piesei.
Prelucrarea suprafeelor conice cu unghiuri mari, ntre 600900, se
poate realiza prin nclinarea suportului portscul lateral 12 (dac strungul
este prevzut cu acest reglaj), utiliznd avansul transversal wt1 al acestuia.

Fig.7.4.1.Prelucrari pe strungul Carusel

17
EXAMEN ATESTAT

8.INTRETINEREA SI REPARAREA
STRUNGURILOR CARUSEL
8.1. IMPORTANA I SARCINILE REPARRII UTILAJULUI
Desfurarea in mod ritmic a activitii de producie a unei intre-
prinderi industriale necesit, ca o condiie de baz, o bun organizare a re-
parrii i intreinerii utilajului. Acest lucru este impus de faptul c in proce-
sul folosirii lor productive, mijloacele fixe i utilajul de producie, ca o com-
ponent a acestora, sunt supuse uzurii fizice i morale .
Ca urmare a uzurii fizice a utilajului de producie are loc un proces de
pierdere treptat a valorii de intrebuinare i, in cele din urm, o pierdere a
capacitii lui de a satisface o necesitate social, ducand in final, in felul
acesta, la pierderea valorii lui.
Uzura fizic a utilajului de producie, in condiiile folosirii utilajului in
procesul de producie, este insoit de transferarea valorii asupra produse-
lor create i recuperarea ei continu prin desfacerea acestora la diferii be-
neficiari .
In vederea meninerii caracteristicilor funcionale ale utilajului pe
durata folosirii lui i a funcionrii in condiii optime i cu posibiliti cat
mai apropiate de cele iniiale, in cadrul intreprinderilor se organizeaz un
sistem de intreinere i reparare a utilajului de producie .
Organizarea pe baze tiinifice a lucrrilor de intreinere i reparare a utila-
jelor trebuie s in seama de particularitile utilajului i de modul de uzu-
r fizic a diferitelor pri componente ale acestora .
Din analiza comportamentului la uzura fizic a pieselor, semifabricatelor,
ansamblelor sau mecanismelor care compun utilajul de producie se con-
stat c uzura lor se produce in mod diferit in timp . La un motor, de pild,
cel mai rapid se uzeaz lagrele, pistoanele, segmenii, in timp ce la alte
piese, cum sunt axul cu came, arborele motor .a., procesul de uzur este
mai lent. Aceasta impune repararea pieselor cu o uzur mai mare i folosi-
rea in continuare a mainii, fr a renuna la utilizarea ei .
Folosirea utilajului de producie in condiii optime necesit, de ase-
menea, efectuarea in scopuri preventive a unor msuri de intreinere, care
s impiedice uzura prematur i operaii de control i revizie care s per-
mit depistarea din timp a eventualelor defeciuni .
Ca urmare a particularitilor utilajelor de a se uza in mod neuniform,
concretizate in faptul c in timp ce unele piese sunt complet uzate, altele
mai pot fi folosite o perioad oarecare de timp, iar celelalte au o durat de
folosire indelungat, se impune din punct de vedere economic adoptarea
unui sistem adecvat de intreinere i reparare a acestora .
18
EXAMEN ATESTAT

Pentru o intreprindere industrial intreinerea i repararea utilajului


de producie prezint o importan deosebit . Astfel, executarea acestor
activiti in condiii optime asigur funcionarea in mod normal a utilajelor
de producie, conformgraficelor de producie, evitandu-se astfel scoaterile
din funciune, contribuindu-se prin aceasta la realizarea unei activiti rit-
mice .
O bun intreinere i reparare a utilajului de producie asigur men-
inerea funcionrii acestuia potrivit performanelor tehnico-economice
prevzute in cartea tehnic, influenand direct randamentul i precizia de
funcionare i realizarea produciei in cantitile i calitatea prevzute .
Organizarea intreinerii i reparrii utilajelor la un nivel superior
contribuie, de asemenea, in mod direct la reducerea costurilor de produc-
ie, prin realizarea acestor activiti la un nivel redus de cheltuieli .
Organizarea executrii lucrrilor de intreinere i reparaii la nivelul unei
uniti industriale trebuie s permit realizarea urmtoarelor sarcini de
baz :
a) asigurarea meninerii utilajului n perfect stare de funcionare ;
b) evitarea uzurii excesive a utilajului i a scoaterii nainte de termen sau
accidental a acestuia din funciune ;
c) cretere timpului de funcionare a utilajului, att prin mrirea timpului
de funcionare ntre dou reparaii, ct i prin reducerea timpilor necesari
executrii
reparaiilor ,
d) ridicarea productivitii muncii muncitorilor care execut reparaii,
asigurarea executrii reparaiilor cu cheltuieli minime i de o calitate ridica-
t ;
e) modernizarea mainilor i utilajelor nvechite .

8.2.ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA


Locul de munc al strungarului este format din suprafaa ocupat de
strung cu un mic spaiu n jurul lui necesar strungarului pentru deservirea
strungului, cum i din suprafeele ocupate de diferite amenajri pentru ps-
trarea sculelor, dispozitivelor, a materialului de prelucrat, a pieselor prelu-
crate etc.
Dimensiunile locului de munc al strungarului se determin n func-
ie de mrimea strungului, de dimensiunile i felul pieselor de prelucrat,
cum i de metoda de prelucrare (cu bucata, n serie sau n mas).
Suprafaa locului de munc trebuie s fie suficient de mare, pentru ca
strungarul s poat circula n jurul strungului.

19
EXAMEN ATESTAT

Organizarea locului de munc este una din cele mai importante con-
diii pentru obinerea unei productiviti nalte. Sculele si instrumentele de
msurat vor fi aezate n dreapta strungarului. Nu este permis aezarea
sculelor pe ghidajul patului.
Dup folosire, sculele trebuie aezate la locurile lor iniiale pentru a
nu se pierde timp cu cutarea lor. In dulapul de scule s fie ntotdeauna or-
dine i curenie perfect . Dulapul de scule este mprit n dou pri ega-
le printr-un perete despritor vertical. In despritura de sus se in obiec-
tele uoare, documentele, desenele. Lng acestea se pot aeza aparatele de
msurat. Sub ele se aranjeaz cuitele de strung, grupate dup mrime i
scopul lor de utilizare. Intr-o cutie separat, pe rafturi, se in burghiele,
adncitoarele. tarozii, alezoarele, portcuitele. Cheile, mandrinele i alte scu-
le i dispozitive mai grele se in n rafturile de jos.
Strungarul trebuie s se ngrijeasc ca, nainte de a ncepe lucrul, lo-
cul de munc s fie asigurat cu material sau semifabricate de prelucrat pn
la primirea altor piese sau a altei comenzi. Dac se ntmpl eventuale de-
fecte (avarii) , trebuie s se respecte cu , strictee, prescripiile din planurile
de operaii. La executarea pieselor noi, nainte de a ncepe operaia respec-
tiv s se studieze cu atenie desenul, s se pregteasc cuitele, sculele, in-
strumentele i aparatele de msurat i dispozitivele care vor fi eventual ne-
cesare.
La terminarea schimbului se cur maina, se strng achiile de pe
locul de munc, se terge maina de emulsia de rcire i se ung uor cu ulei
suprafeele de alunecare. Sculele, instrumentele de msurat se terg
cu,atenie i se aaz la locurile lor, n dulap.

8.3.REVIZUIREA I REGLAREA STRUNGULUI.


Pentru funcionarea corect a strungului, adic pentru obinerea di-
mensiunilor exacte ale pieselor care se prelucreaz, cum i pentru obine-
rea unei caliti bune a suprafeelor pieselor, este necesar ca fiecare dintre
mecanismele strungului s fie n perfect stare. Strungarul are datoria de a
ntreine maina i de a o regla.
Axul pricipal al strungului trebuie s se roteasc uor n lagre, fr
s aib joc axial. Pentru controlarea strngerii corecte a lagrelor, se contro-
leaz dac strungul n-are vibraii la mersul n gol.
O alt metod pentru controlul lagrelor const n introducerea, in extre-
mitatea axului principal (lang universul sau platou), a unei grinzi de lemn
lung de 7501000 mm, care manevrat ca o prghie, d posibilitatea con-
statrii stringerii slabe a lagrelor.

20
EXAMEN ATESTAT

Jocul axului principal n sens axial se determin cu aceeai prghie,


acionnd ns n acest caz asupra feei frontale a axului principal.
Strngerea prea tare a lagrelor este tot att de duntoare ca i strngerea
lor insuficient. Strngerea prea puternic se constat rotind cu mna axul
principal. Lagrele strinse prea tare se nclzesc repede i duc la uzarea lor
prematur.
Cutia de viteze a strungului i cutia de avansuri trebuie s funcione-
ze fr zgomot, puind fi decuplate cu uurin. Cu ocazia revizuirii cutiilor
de viteze, trebuie s se verifice dac acestea se cupleaz corect n timpul
lucrului i, invers, dac nu se produce cuplarea lor nedorit.
Cu ocazia revizuirii cruciorului trebuie s se verifice dac acesta se
deplaseaz uor i lin pe ghidaje, dac nu are jocuri prea mari, care s pro-
voace vibraii. Dac jocurile snt prea mari se vor regla (strnge) penele
respective.
O dat cu revizuirea cruciorului se verific dac cuplarea i decuplarea
manetelor avansului longitudinal i transversal se face uor.

8.4.UNGEREA I CURIREA STRUNGULUI.


De ungerea la timp a organelor n micare ale strungului depinde
precizia funcionrii sale.Dac piesele mobile ale strungului nu snt unse ele
se uzeaz repede i strungul i pierde precizia. In afar de aceasta, in cazul
unei ungeri defectuoase, lagrele se pot gripa, ceea ce are ,ca rezultat dis-
trugerea inevitabil a pieselor strungului.
Trebuie s se dea o atenie deosebit ungerii lagrelor ppuii fixe,
care funcioneaz in condiii grele. Ungerea acestor lagre trebuie fcut cu
regularitate, n fiecare zi sau chiar de cteva ori pe zi, n cazul cnd strungul
prelucreaz piese grele, sau piese uoare, cu viteze mari de prelucrare.
Ungerea ghidajelor patului se face cu ulei turnat dintr-o can de un-
gere, dup care se plimb cruciorul manual de cteva ori n lungul lor. In
mod analog se ung i ghidajele sniilor transversale i portcuit. Pentru
protejarea ghidajelor de achii i praf, cum i a urubului cruciorului
transversal snt prevzute aprtori de tabl fixate cu uruburi. Dac aceste
aprtori mpiedic ungerea, se demonteaz i imediat dup terminarea
ungerii se fixeaz la locul lor.
Pentru ungerea tuturor pieselor strungului se folosete uleiul prev-
zut n cartea mainii. Unele axe, cum i roile dinate ale cutiei de viteze i
de avansuri se ung cu unsoare consistent. n cutiile de viteze i de avan-
suri, unsoarea consistent se introduce direct prin nite orificii mari, ame-
najate n acest scop, iar ungerea axelor i a unor buce se face cu ajutorul
ungtoarelor.
21
EXAMEN ATESTAT

Tot atta importan prezint i curirea strungului de achii i praf.


Curirea strungului se face numai atunci cnd el nu funcioneaz. Murdria
i unsoarea uscat se spal de pe strung cu o crp sau cu deeuri de bum-
bac muiate n petrol, apoi se terge tot cu deeuri de bumbac uscate.
Ghidajele patului i alte pri descoperite ale strungului trebuie s fie minu-
ios curite de praf i numai dup aceea unse.
Prezena uleiului pe aceste organe nu scutete pe strungar de a le cu-
ri i de a le unge din nou. Praful i achiile mrunte, amestecate cu ulei,
uzeaz foarte repede ghidajele patului i ale cruciorului. Din aceast cau-
z, cel puin o dat pe zi. ghidajele patului trebuie s fie curite cu mult
atenie de uleiul vechi i unse cu ulei proaspt.
Se recomand ca strungarii s in seam de urmtoarele recomandri:
1. S-i nsueasc i s respecte instruciunile privind deservirea i ngriji-
rea strungului i a sculelor.
2. La fiecare nceput de schimb s ung cu grij organele n micare ale
strungului. Uzura rapid a strungului este o consecin a ungerii nengrijite
a mainii.
3. nainte de a porni strungul s verifice dac manetele se afl n poziiile
iniiale de cuplare. Poziiile greite ale manetelor pot duce la avarii grave
ale mainii.
4. S fereasc ghidajele patului de achii i pilituri. Dac achiile i piliturile
ajung ntre suprafeele de alunecare, acestea cauzeaz uzura prematur a
mainii i, n consecin, reduc precizia mainii, deci precizia pieselor pre-
lucrate.
5. Prile nefolosite ale ghidajelor patului trebuie acoperite cu aprtoare
de scndur , pe care se aaz sculele i instrumentele de msurat.
6. Dup terminarea schimbului de lucru s cure maina i s-o predea cu-
rat schimbului urmtor.
7. Partea conic a axului principal i partea conic a pinolei n care se intro-
duc vrfurile trebuie bine curate, deoarece, n caz contrar, vrfurile, bur-
ghiele i mandrinele nu se pot fixa corect i, n consecin, fie c piesele se
rebuteaz, fie c se produc accidente grave.

8.5.INTRETINEREA STRUNGULUI

Inainte de orice pornire a strungului se va verifica dac manetele


pentru schimbarea turaiilor snt n poziie corect i dac maneta de co-
mand este n poziia de zero, pentru a se evita orice degradri n cinemati-
ca mainii.

22
EXAMEN ATESTAT

Nu se admite schimbarea turaiilor n timpul procesului de achiere


sau la viteze mari, pentru a nu deteriora dinii roilor dinate.
Pentru a se asigura o ungere corespunztoare trebuie ca uleiul s nu pre-
zinte bule de aer. In cazul c apar astfel de bule, se strng uruburile de la
racordurile ce ies din pomp i dac prezena bulelor de aer persist, se
completeaz uleiul din bazin.
La crucior, nivelul uleiului va ajunge pin n dreptul vizorului. Fil-
trele de ulei se vor spla n mod periodic i se vor respecta toate pre-
scripiile din schema de ungere.
Rezervorul pentru lichidul de rcire se va cura periodic de achii i
de alte murdrii, iar zilnic se va verifica ntinderea corect a curelelor de
transmitere a micrii.
urubul conductor nu se va folosi dect pentru tierea filetelor. La
prelucrarea ntre vrfuri a barelor lungi, se vor unge cepurile sau rulmenii
de sprijin a lunetelor.
Buna funcionare n exploatare a strungului depinde n mare msur
de reglarea corect a ambreiajului i frnei. Dac ambreiajul este lsat prea
liber, discurile alunec uor unul fa de altul, aceasta ducnd la uzarea
prematur a discurilor i la transmiterea unei puteri mai mici la arborele
principal.
Cnd urubul sniei transversale are joc axial, acest joc se va elimina
cu ajutorul penei de reglaj existent ntre cele dou piulie de pe urub.
Aparatura electric se va verifica lunar, cnd se va controla starea
contactelor ntreruptoarelor, contactoarelor i releelor. In timpul
funcionrii sub sarcin, va fi controlat nclzirea motoarelor electrice.
La perturbaii n funcionare se vor verifica cuplajele electromag-
netice in ceea ce privete mpiedicarea la conectare prin ptrunderea
corpurilor strine intre lamele sau prin deteriorri la cuplaj sau la conduc-
toarele de alimentare.
Dac este necesar o splare a cuplajelor se va folosi pentru aceasta
numai ulei cald de aceeai marc cu care se va unge i n exploatare.
In cazul strungurilor automate se vor avea n vedere urmtoarele:
suprafeele de lucru ale camelor trebuie s fie acoperite de lubrifiant;
nainte de nceperea lucrului, strungul va fi lsat s se nclzeasc" n gol,
fr bar, pn cnd operatorul va fi convins c piesele care se rotesc nu se
supranclzesc i c toate mecanismele strungului funcioneaz normal; la
introducerea barei n arborele principal se vor verifica dimensiunile reale
ale acesteia, iar n cazul cnd bara nu poate trece, se va regla mrimea
seciunii capului arborelui principal.
Dac n timpul programului de lucru, pentru prelucrarea unei piese
este necesar comutarea de la o turaie relativ joas la turaia maxim a
arborelui principal, pentru circa dou secunde se exercit o turaie inter-

23
EXAMEN ATESTAT

mediar. Prin aceasta se evit o sarcin mare asupra motorului i me-


canismului de transmitere a micrii.

9.NORME DE SECURITATEA MUNCII LA IN-


TRETINEREA SI REPARAREA STRUNGURILOR
CARUSEL
9.1.DESERVIREA MASINILOR-UNELTE
Art. 9. - Inainte de inceperea lucrului,lucratorul va controla starea masinii,
a dispozitivelor de comanda (pornire-oprire si schimbarea sensului
miscarii), existenta si starea dispozitivelor de protectie si a gratarelor din
lemn.

Art. 10. - Lucratorul care deseveste o masina-unealta actionata electric va


verifica zilnic:

a) integritatea sistemului de inchidere a carcaselor de protectie (usi, capace


etc);

b) starea de contact intre bornele de legare la pamant si conductorul de


protectie ;

c) modul de dispunere a cablurilor flexibile ce alimenteaza partile mobile,


cu caracter temporar, precum si integritatea invelisurilor exterioare ;

d) continuitatea legaturii la centura de impamantare.

Art. 11. - Se interzice lucratorilor care deservesc masinile-unelte sa execute


reparatii la masini sau instalatii electrice.

Art. 12. - In mod obligatoriu , masina-unealta , agregatul, linia automata vor


fi oprite si scula indepartata din piesa in urmatoarele cazuri :

a) la fixarea sau scoaterea piesei de prelucrat din dispozitivele de prindere


atunci cand masina nu este dotata cu un dispozitiv special care permite
executarea acestor operatii in timpul functionarii masinii :

b) la masurarea manuala a pieselor ce se prelucreaza ;

c) la schimbarea sculelor si a dispozitivelor;

24
EXAMEN ATESTAT

d) la oprirea motorului transmisiei comune in cazul cand masina este


actionata de la aceasta transmisie.

Art. 13. - In mod obligatoriu, se vor deconecta motoarele electrice de an-


trenare ale masinii-unealta, agregatului, liniei automate in urmatoarele ca-
zuri:

a) la parasirea locului de munca sau zonei de polideservire, chiar si pentru


un timp scurt ;

b) la orice intrerupere a curentului electric ;

c) la curatirea si ungerea masinii si la indepartarea aschiilor ;

d) la constatarea oricaror defectiunii in functionare.

Art. 14. - In cazul cand in timpul functionarii se produc vibratii, masina se


va opri imediat si se va proceda la constatarea si inlaturarea cauzelor. In
situatia in care acestea sunt determinate de cauze tehnice, se va anunta
conducatorul procesului de munca.

Art. 15. - Dupa terminarea lucrului sau la predarea schimbului, lucratorul


este obligat sa curete si sa unga masina, sa lase ordine la locul de munca si
sa comunice schimbului urmator , toate defectiunile care au avut loc in
timpul lucrului, pentru a nu expune la accidente lucratorul care preia
masina.

Art. 16. - Inlaturarea aschiilor si pulberilor de pe masinile-unelte se va face


cu ajutorul maturilor, periilor speciale sau carligelor. Se interzice
inlaturarea aschiilor cu mana. Se interzice suflarea aschiilor sau pulberilor
cu jet de aer ; aceasta operatie este permisa numai cu justificari tehnologice
sau constructive si cu folosirea aerului comprimat de maxim 2 atm.

Art. 17. - Evacuarea deseurilor de la masini se va face ori de cate ori pre-
zenta acestora este stanjenitoare pentru desfasurarea procesului de
productie sau pentru siguranta operatorului si cel putin o data pe pe
schimb.

Art. 18. - Piesele prelucrate, materialele , deseurile se vor aseza in locuri


stabilite si nu vor impiedica miscarile lucratorilor, functionarea masinii si
circulatia pe caile de acces. Piesele prelucrate, materialele si deseurile cu
dimensiuni mai mici se vor depozita in containere.

25
EXAMEN ATESTAT

Art. 19. - (1) Gratarele din lemn de la masini vor fi mentinute curate si in
buna stare, evitandu-se petele de ulei.

(2) Petele de ulei de pe gratare sau paviment se inlatura prin acoperire cu


rumegus.

Art. 20. - Se interzice spalarea mainilor cu emulsii sau uleiuri de racire ,


produse inflamabile ( benzina, tetraclorura de carbon, silicat de sodiu etc.)
precum si stergerea lor cu bumbac utilizat la curatare masinii.

9.2. NORME DE TEHNICA A SECURITATII MUNCII LA


INTRETINERE SI REPARARE
In atelierele de reparare a utilajelor se desfasoara o activitate com-
plexa datorita carui fapt si normele de tehnica a securitatii munci sunt di-
verse in functie de locurile de munca .
Se vor respecta normele de tehnica a securitatii muncii si normele de pre-
venire si stingere a incendiilor specifice lucrarilor de: lacatuserie, prelucra-
re a metalelor la rece cu ajutorul masinilor-unelte, sudare si taiere cu gaze
si arc electric precum si urmatoarele norme specifice reparatiilor:
la demontarea, repararea si montarea utilajelor, echipa va lucra sub
conducerea unui maistru sau sef de echipa;
uneltele si dispozitivele de ridicat (vinciuri, macarale, poduri rulante
etc.)utilizate de echipa de reparatii trebuie sa fie in buna stare;
inainte de inceperea lucrarilor de intretinere sau reparatii la un utilaj,
maistrul sau seful de echipa se va asigura ca masina respectiva sa nu
poata fi pusa accidental inmiscare, iar pentru orice eventualitate pe
intrerupatorul electric principal se va pune o tabla indicatoare cu
inscriptia: NU CUPLATI SE LUCREAZA
la masinile prevazute cu anumite ansambluri care pot aluneca pe
ghidaje verticale trebuie luate masuri de sprijinire a acestora;
dupa terminarea reparatiilor, masina nu va fi pusa in stare de
functiune inainte de montarea tuturor dispozitivelor de protectie;
inainte de punerea in functiune se va controla daca sculele folosite la
reparatie au fost inlaturate de pe masina;
darea masinii in functiune nu se va face decat dupa executarea
receptiei;
in incaperile in care se spala si degreseaza piesele cu lichide inflama-
bile este interzis fumatul sau accesul cu foc deschis;

26
EXAMEN ATESTAT

la degresarea pieselor cu solventi organici, care sunt toxici si infla-


mabili, se vor folosi bai cu capace de inchidere si se vor lua masuri de
prevenire si stingere a incendiilor;
soda caustica se va introduce in baile de degresare cu cosuri de sita;
piesele se vor introduce si scoate in baile de degresare electronica
numai dupa intreruperea curentului electric care alimenteaza baia;
la acoperiri galvanice muncitorii isi vor unge mainile si narile cu o ali-
fie protectoare pentru a prevenii actiunea vatamatoare a vaporilor
diferitilor compusi chimici si vor purta tot echipamentul prevazut de
normele de protectia muncii;
nu este permis lucrul in pozitie aplecata deasupra baii;
cand nu se lucreaza , baile vor fi acoperite cu un capac , pentru a
impiedica evaporarea electrolitului;
in incinta atelierelor de galvanizare se interzice introdurea si
cunsumarea alimentelor precum si fumatului;

27
EXAMEN ATESTAT

10.BIBLIOGRAFIE

1.Norme de protectia muncii (NSSM 1)

http://www.iprotectiamuncii.ro/

2.Intretinerea tehnica a utilajelor


http://www.scribd.com

3.Masini-unelte si prelucrari prin aschiere


http://www.regielive.ro

4.Imagini
http://www.google.com

5.Masini, utilaje si instalatii din industria constructiilor de masini


N.Huzum, G Rantz
Editura Didactica si Pedagogica 1979

28

S-ar putea să vă placă și