Ministerul Educatiei al Republicii Moldova

Universitatea Tehnica a Moldovei

Facultatea Cadastru Geodezie i Construcii
Catedra Evaluarea i Managementul Imobilului

PROIECT DE AN
La disciplina: Evaluarea businessului

TEMA: Estimarea valorii patrimoniale a ntreprinderii

SA CHIMUTIL

A efectuat: studentul gr. EI-1310 Nitelea Alina

A verificat: conf. univ., dr.habilitat Albu Svetlana

Chiinu 2016

CUPRINS

INTRODUCERE.................................................................................................................................3
I DESCRIEREA INTREPRINDERII...............................................................................................5

II DIAGNOSTICUL INTREPRINDERII.........................................................................................9

2.1 Diagnosticul comercial....................................................................................................................9

2.2 Diagnosticul economico-financiar................................................................................................14

III EVALUAREA INTREPRINDERII............................................................................................36

3.1 Abordarea prin venit......................................................................................................................36

CONCLUZIE.....................................................................................................................................43

BIBLIOGRAFIE...............................................................................................................................44

ANEXE...............................................................................................................................................45

INTRODUCERE
Trecerea la economia de piata reclama adaptarea managementului la noile cerinte
,cunoasterea ,in timp real ,a datelor cu privire la performanta intreprinderii cit si anticiparea unor
evenimente economice viitoare astfel incit decizia manageriala sa poata fi luata in cunostinta de
cauza si ,in acelasi timp,sa elimine posibilitatea declansarii unor riscuri ce pot afecta negativ
2
activitatea viitoare a firmei.Aceste nevoi stau la baza "evaluarii,recunosterii ,prezentarii si analizei
performantei intreprinderii".Realizarea acestor deziderate provoca contabilitatea la noi configuratii
informationale si manageriale.Putem spune ca ,deocamdata,nici Cadrul contabil general IASB nu
contine o teorie contabila pe masura privind evaluarea performantei financiare.Se cunosc mai multe
pozitionari si fundamentari teoretice privind performata intreprinderii si continuind cu legarea
acesteia de rentabilitate,eficacitate,eficienta si alti indicatori folositi in analiza financiara pentru a
masura performanta unei intreprinderi.Acesta performanta este legata ,cum este si firesc,de profit
care este scopul oricarei intreprinzator.
Procesul de evaluare economica are drept obiectiv stabilirea valorii de piaa, a valorii de
circulaie a bunurilor, activelor si ntreprinderilor, el constituie un instrument de orientare a
operatorilor economici in spaiul economic al tarii.
Necesitatea evalurii unei ntreprinderi apare cnd in viata ntreprinderii au loc :
- modificri in mrimea si structura capitalului social, modificri in numrul si componenta
acionarilor sau asociailor, actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente,
partaje), calculul paritatii de schimb in cazul fuziunilor sau divizarilor, ptr determinarea cursului de
introducere la bursa; cu ocazia privatizrii .
Analiza performanei unei firme are un rol determinant n stabilirea strategiei de urmat i
aceasta cu att mai mult n perioada crizei economico-financiare, aceasta analiza va ajuta evaluatorul
in alegerea celei mai bune metode in calculul valorii intreprinderii. n cele ce urmeaz am efectuat
analiza, pe baza datelor din bilanul firmei, pentru ,,CHIMUTI SA, utiliznd un sistem de indicatori
care au relevan i prin interpretarea crora se pot trage concluzii certe n funcie de care se poate
prognoza evoluia viitoare. Am ncercat s utilizez un numr de indicatori privii ca un sistem, care
s defineasc, n cele din urm, un model de analiz a performanei unei firme.
Scopul lucrrii este estimarea valorii patrimoniale a ntreprinderii ,,CHIMUTIL SA.
Actualitatea temei, analiza intrpinderii, pe baza datelor din bilanul firmei ,,CHIMUTI SA,
permite de a trage concluzii certe referitor la prognoza evoluiei viitoare a firmei, si determinarea
valorii intreprinderii.
Prezenta lucrare este structurat n 3 capitole:
Capitolul I DESCRIEREA INTREPRINDERII in acest capitol este efectuata o
retrospectiva asupra dezvoltarii intreprinderii, sunt mentionate principalele aspecte ce tin de
procesele istorice in cadrul intreprinderii ( fondarea, fuziunea etc.)

3
 Capitolul II DIAGNOSTICUL INTREPRINDERII, care cuprinde analiza structurala si
dinamica a modificarilor rezultatelor financiare si operationale inregistrate de intreprinderea
CHIMUTIL pe parcursul anilor 2012-2015. Informatia cuprinsa in acest capitol serveste drept baza
pentru estimarea valorii de piata al intreprinderii.
Capitolul III EVALUAREA INTREPRINDERII acest capitol contine nemijlocit algoritmul
de calcul al valorii de piata, precum si principale ipoteze si restrictii intilnite in procesul evaluarii.
Prezenta lucrare contine: Pagini (54), Figuri (4), Tabele (30), Formule (32), Surse
bibliografice (13), Anexe (4)

I. DESCRIEREA INTREPRINDERII

Evaluarea intreprinderii se face de cele mai multe ori fie pentru acordarea de credite
intreprinderilor (in special bancile), fie pentru luarea deciziilor de patrundere in capitalul unei
4
intreprinderi (actionari potentiali sau alte intreprinderi)[12]. Astfel, un rol major in estimarea valorii
unei firme este analiza intreprinderii din aceasta perspectiva se propun a fi analizate urmatoarele
aspect, care sunt reflectate in figura 1.1.

Analiza
Analiza Analiza
evolutiei Studierea
clientilor furnizorilor
vanzarilor concurentei intreprinderii
intreprinderii

Figura 1.1 Diagnosticul intreprinderii

Analiza evolutiei vanzarilor. In activitatea de evaluare a unei firme intereseaza vanzarile de

bunuri, lucrari si servicii care formeaza obiectul activitatii, ceea ce este definit ca fiind cifra de
afaceri. Rezulta ca in categoria vanzarilor nu se includ cele cu caracter exceptional, cum ar fi
cedarile de active.

Cifra de afaceri, pe care o regasim in Contul de profit si pierdere, este evaluata in unitati
monetare curente. Pentru o corecta apreciere a performantei comerciale a firmei in timp se impune
corectarea cifrei de afaceri cu indicele preturilor domeniului de activitate sau in lipsa acestuia cu
indicele general al preturilor (rata inflatiei), pentru a se obtine cifra de afaceri in preturi (valori)
comparabile.

Comparabilitatea datelor se poate asigura prin inflatare sau prin deflatare. Inflatarea presupune
exprimarea valorilor din anii precedenti in puterea de cumparare a ultimului exercitiu financiar.
Deflatare inseamna exprimarea valorilor in puterea de cumparare a exercitiului financiar cel
mai indepartat, luat ca baza de comparatie.

5
 In procesul de analiza evaluatorul a studiat amanuntit starea economiei a sectorului de
activitate, informatii referitoare la potentialul tehnic si uman, potential comercial si juridic,
managementul intreprinderii. Atat analiza pe plan intern cat si cea externa au ca obiectiv aprecierea
performantelor intreprinderii si a riscurilor la care aceasta este pusa si urmaresc: analiza
rentabilitatii; analiza riscului si analiza valorii intreprinderii[12].
Toate aceste elemente influenteaza performantele financiare ale intreprinderii determinand, in
final, competitivitatea acesteia.
Scurt istoric pentru SA,,CHIMUTIL
O astfel de analiza poate fi prezentata pentru unitatea ,,CHIMUTIL Societate pe Actiuni, care
a fost inregistrata din anul 05.12.1995 cu certificatul de inregistrare MD0006138 si un cod fiscal
1003600025058.
Chimutil se afla pe str. Muncesti 79, vezi figura 1.2 sectorul botanica, mun.Chisinau,
directorul Sociaetatii pe Actiuni fiind Stepan Vorona, iar contabilul sef fiind Valentina Botnari.

Figura 1.2 Amplasarea pe harta a intreprinderii ,,CHIMUTIL SA

Sursa:[11]
Analizind evolutia activitatii afacerii ,,CHIMUTIL,, pe piata Republicii Moldova aceasta a
cunoscut o curba destul de valuroasa, unde afacerea in unii ani reflecta o crestere a veniturilor in
vinzari, iar in alti ani se reflecta contrariul si anume scaderea veniturilor. O astfel de situatie a
cunoscut intreprinderea in anii 1991, o perioada indelungata intreprinderea era liderul pe piata in
comercializarea utilajelor de laborator, reactive chimicea, vesela tehnochimica,etc, dind rezultat

6
obtinerea unor venituri maxime din vinzari. Chimutil a fost o perioada lunga sub aspectul de cea
mai cunoscuta intreprindere de comercializarea substantelor si laboratoarelor chimice , insa dupa
anii 1991 cind Republica Moldova a trecut la economia de piata, in economia si politica tarii s-au
evedentiat un val mare de schimbari si acestea s-au reflectat si asupra ,,CHIMUTIL,, .
Astfel, dupa anii 1997, cind a intrat in vigoare legea nr.1134, din 12.06.1997 privind
societatile pe actiuni , intreprinderea a fost impartita in actiuni, unde fiecare lucrator avind numarul
de ani prestabilit de legea in vigoare primea o parte din actiuni, astfel patrimoniul intreprinderii era
clasificat printr-un procent ce ii revenea in componenta intreprinderii 40% , iar 60% ii apartinea
statului. Astfel, in anul 2001 a fost cumparat actiunile de la bursa de valori de catre Stepan Vorona ,
marimea acestora fiind mai mult de 50 %. Noul proprietar nu era cointeresat in comercializarea
reactivelor chimice, dar de devoltarea propriei afaceri in domeniul reparatiei masinelor, de aceea cu
aparitia noului proprietar afacerea a scazut brusc si concurentii au crescut dind drept urmare si
micsorarea veniturilor.
Astazi SA,,CHIMUL importa toata productia din Germania, dupa care aceasta urmeaza a fi
vinduta in Republica Moldova. Fiind Germania tara importatoare, productia este de calitate inalta si
cumparatorii raminind multumiti de marfa procurata. Principalii cumparatori la ziua de azi sunt
scolile, laboratoarele unde se produce preparate farmaceutice si cosmetologice, etc.
Principalul gen de ativitate a S.A. CHIMUTIL este prezentat in figura 1.23

Aprovizionarea cu utilaj de laborator,

reactive chimice i vesel
tehnochimic tuturor centrelor de
ncercare din Republic, laboratoarele
de control i verificare a produciei.

Aprecierea asortimentului de reactive

chimice, veselei cum n calitate aa n
cantitatea pentru tot anul de
activetate.

Prelucrarea i ambalarea reactivelor

chimice

7
 Figura 1.3 Activitatea de baza a ,,CHIMUTILULUI,,
n componena mijloacelor fixe intr:
terenul cu nr. Cadastral 0100301.219, suprafata 0.17772 ha ;
cldirea cu nr. Cadastral 0100301.219.01, suprafata de 694.5 m.p, modul de folosinta (cladire
de producere) i altele.
n componena mrfurilor pentru circulaie intr:
a) Utilajul de laborator, mobil.
b) Reactive chimice.
c) Vesel tehnochimic.
Intreprinderea a fost inregistrata in 01.07.1995, si privatizata in 26.12.2002.
Veniturile i cheltuelile se recunosc prin metoda circulrii.
a.Venituri din vanzari 918427 lei
b. Costul mrfurilor la preuri industriale 822819 lei
c. Profitul brut pe an constituie 95608 lei
d. Alte venituri - 79273
e.Cheltueli generale i administrative au constituit 224109 lei
Fiindca firma este o societate pe actiuni, aceasta este impartita in cote parti, astfel persoanele
inregistrate cu cota parte mai mult de 5% sunt:
1. Gotulenco Alexandr Vasilii 16.588
2. Mironova Galina Gheorghe 6.839
3. Onipco Serghei Alexei 24.000
4. Vorona Stepan 51.047
Descrierea succinta a intreprinderii evaluate va juca un rol important in determinarea valorii
acesteia.

8
 II. DIAGNOSTICUL INTREPRINDERII

2.1 Diagnosticul comercial

Evaluarea economic a ntreprinderii se face pe baza datelor din contabilitate. Prin diagnostic
se face o evideniere ct mai complet i corect a ntreprinderii. Diagnosticul apreciaz att
situaiile trecute, ct i cele prezente, astfel nct s se poat face previziuni corecte pentru
viitor. Unul din tipurile de diagnostic in timpul evaluarii unei intreprinderi este cel
commercial care presupune verificarea furnizorilor i a clienilor, caracterizarea produselor
ntreprinderii, cota de pia a acestora. Se vor verifica evoluia vnzrilor, analiza vnzrilor n
funcie de ciclul de via al produselor, analiza concurenei[4].
pozitia
analiza strategic
de a in
marketin raport cu
g mediul
pietei;
promova
rea piata
produsel actuala si
or si potential
serviciilo a;
r;

distributi concuren
a; tii;

clientela
politica
intreprin
de pret;
derii;
produsel
e sau
serviciile
oferite;

Figura 2.1 Elementele supuse analizei

n analiza diagnosticului comercial se vor calcula indicatorii: cota de pia, rata marjei
comerciale, analiza clienilor, atractivitatea clienilor, analiza furnizorilor, iar elementele esentiale
supuse analizei sunt aratate in figura 2.1.
1. Analiza evolutiei vinzarilor
Pentru intreprinderea ,,Chimutil Societate pe Actiuni au fost analizati 4 ani de activitate si
anume 2013, 2014, 2015. In procesul de diagnostic commercial s-a atras atentia la evolutia
vinzarilor in perioada acestor 4 ani. Pentru vizibilitatea mai clara a evolutiei vinzarilor au fost
analizate rapoartele financiare din anii de analiza 2013-2015, unde evaluatorul a facut un calcul
privind evolutia vinzarilor din cadrul acestei intreprinderi. La aceste calcule au fost folosite datele
privind venitul din vinzari din rapoartele financiare, precum datele despre inflatie in decursul
9
ultimilor 3 ani, astfel in tebelul 2.1 putem vedea cum s-au schimbat veniturile din vinzari in decursul
acestor ani.
Tabelul 2.1 Analiza evolutiei vinzarilor
Nr.or Indicatori Perioada analizata
1 Anii 2012 2013 2014 2015

2 Venitul din vinzari, lei 924479 1215071 1770601 918427

3 Inflatia anuala 1,036 1,046 1,065 1,141

Venitul din vinzari

4 1175070,67 1476512 2020256 918427
actualizat, lei

5 VV, lei X 301441,08 543744 -1101829

6 VV, % X 25,65302 36,83 -54,54

7 Sporul mediu, % 2,65
Sursa[1]: elaborate de autor in baza calculelor
Concluzie: In tabelul 2.1 a fost analizata evolutia veniturilor din vinzari a intreprinderii
,,CHIMUTIL in perioada 2012-2015. Datorita datelor din bilantul contabil despre valoarea
veniturilor din vinzari precum si a ratei inflatiei luata de pe statistica.md am determinat care au fost
schimbarile veniturilor pe parcursul acestor ani. Deci, in urma calculelor am determinat ca din 2012
pin in 2015 indicile preturilor au crescut, astfel pe parcursul acetor ani s-a observant o marire a
sporului veniturilor din vinzari cu aproximativ de 3%.
Grafic situatia veniturilor din vinzari a intreprinderii ,,CHIMUTIL se poate vedea in figura
2.1.

Evolutia venitului din vinzari ,,CHIMUTIL"

2500000
2000000 2020256
1500000 CHIMUTIL
1476512
1175071
1000000 918427
500000
0
2012 2013 2014 2015

Figura 2.1 Evolutia veniturilor din vinzari a intreprinderii

10
 Concluzie: Din draficul 2.1 se observa ca veniturile la intreprinderea ,,CHIMUTIL cresc din
2012 pina in 2014 cu aproximativ 30% , dupa care acestea au o tendinta de scadere, astfel drept
rezultat observam ca in 2015 veniturile scad cu aproximativ 54 %.
Pentru a face o comparatie cu evolutia veniturilor din vinzari pe ramura a fost elaborate
tabelul 2.2.
Tabelul 2.2 Evolutia veniturilor din vinzari pe ramura
Nr.or Indicatori Perioada analizata
1 Anii 2012 2013 2014 2015
Venitul din
vinzari,mln
2 lei 22749 26363,9 31967,9 26962,5
Inflatia 1,046 1,065 1,141
3 anuala 1,036
Venitul din
vinzari
actualizat,
4 lei 28915,40 32036,49 36475,37 26962,50

5 VV, lei 3121,09 4438,89 -9512,87

6 VV, % 10,79 13,86 -26,08

Sporul
7 mediu,% -0,48
Sursa[1,2]:elaborate de autor
Concluzie: In tabelul 2.2 au fost analizate care au fost veniturile din vinzari pe ramura, aceste
date au fost luate din statistica.md, astfel luind in consideratie si inflatia anuala a preturilor in
domeniu, se observa ca pe parcursul anilor 2012-2015 are loc scaderea sporului in venituri cu
aproximativ 0,48%.
Pentru a prezenta o situatie mai clara a veniturilor fin vinzari pe ramura in perioada 2012-
2015 am elaborate un grafic, fezi figura 2.2.

11
 Evolutia veniturilor din vinzari pe ramura
35000000000
31967900000
30000000000
26363900000 26962500000
25000000000
22749000000
20000000000 Ramura

15000000000

10000000000

5000000000

0
2012 2013 2014 2015

Figura 2.2 Evolutia veniturilor din vinzari pe ramura

Concluzie: Analizind graficul observam ca veniturile din vinzari pe ramura crest din anul
2012 pina in 2014 cu aproximativ 13 %, insa din 2014 pina in 2015 de observa ca acestea scad cu
aproximativ 26%. Astfel comparind situatia veniturilor pe ramura cu situatia intreprinderii
,,CHIMUTIL observam ca in ambele cazuri veniturile cres in perioada 2012-2014, iar din anul
2015 are loc o scadere a veniturilor.
2. Studierea concurentei
Desi pe piata exista firme concurente pe acest domeniu de activitate societatea pe actiuni
Chimutil si-a consolidat pozitia pe piata de-a lungul anilor, avand relatii bune cu partenerii de
afaceri dovedind credibilitate. De-a lungul anilor societatea si-a consolidat relatiile cu furnizorii din
intreaga tara. Acestia au fost selectati pe baza preturilor practicate, distanta, calitate, facilitati
acordate (discounturi oferite). Totusi conducerea urmareste evitarea situatiei de dependenta de
anumiti furnizori prin urmarirea pietei, acesta pentru a nu periclita desfasurarea activitatii si pentru a
dispune de o varietate de marfuri.
Concurentii directi incearca sa isi faca remarcata prezenta prin oferirea unor produse mai
deosebite pentru o anumita categorie de cumparatori cu venituri relativ mai mari, cautand

12
amplasamente centrale pentru magazinele lor. Dintre acestia se evedentiaza:

* DAC-SPECTROMED SRL FSP;

* REACTIV SA IPC;
* MIC-TAN SRL;
* ENOGRUP SRL;
* ECOCHIMIE SRL.

Figura 2.3 Concurentii firmei CHIMUTIL

Sursa:Elaborat de autor in baza [13]
Analizind lista de mai sus observam ca pe piata aprovizionarii laboratoarelor cu produse
chimice se reflecta un numar mic de concurenti, acesta rezulta din faptul ca produsele acestei firme
au un caracter special si doar un cerc restrins de clientii vor fi interesati de aceasta marfa.
Majoritatea agentilor economici la etapa actuala sunt orientati spre fondarea intreprinderilor de
prodcere a unei marfi care va fi necesara populatiei de zi cu zi. In cazut dat firma Chimutil produce
o marfa speciala, care nu are un caracter de necesitate vitala, astfel apare posibilitatea unui mic
numar de clienti cointeresati de marfa respective. Chiar daca firma studiata este activa pe piata o
perioada destul de lunga si deja s-au format o lista de clienti fideli, totusi la etapa actuala principalii
concurenti sunt DAC_SPECTROMED care a aparut pe piata nu de mult timp, insa au reusit sa se
manifeste ca o intreprindere de incredere cu produse de calitate superioara.
Pentru a vedea in ce pozitie se afla intreprinderea ,,CHIMUTIL pe piata serviciilor de
produse nealimentare, am elaborate un table 2.3 unde se vede situatia actuala a firmei.
In procesul de analiza a concurenei trebuie s aib n vedere urmtoarele aspecte:

13
 1. nominalizarea principalilor concureni;
2. stabilirea cotei de pia (cpi) deinut de ntreprinderea evaluat, precum i cea a
principalilor competitori de pe pia, pe baza relaiei:
= /t ( 2.1)
UNDE: Cai - cifra de afaceri a firmei i;
Cat - cifra de afaceri total a sectorului de activitate al firmei i;
Tabelul 2.3 Cota de piata a intreprinderii

Indicatiri Perioada analizata

Anii 2012 2013 2014 2015

Venitul din
vinzari,pe 924479 1215071 1770601 918427
intreprindere, lei

Venitul din vinzari 2636390000 31967900 269625000

22749000000
pe ramura, lei 0 000 00

Cota de piata 0,004 0,005 0,006 0,003

Sursa: elaborate de autor in baza calculelor
Concluzie: Din tabelul de mai sus vedem ca firma in mediu are o cota de piata de 0,004%,
cea mai mare cota fiind observata in anul 2014 si anume de 0,006%, grafic putem vedea rezultatele
in fig. 2.4.

14
 Cota de piata
0.01

0.01

0.01

0
2012 2013 2014 2015

Cota de piata

Figura 2.4 Cota de piata a intreprinderii

Concluzie: Din grafic se vede ca cota intreprinderii creste pina in 2014, iar in 2015 aceasta
este in scadere, motivul fiind cresterea concurentei, situatia politica instabila, vinzarile instabile ale
intreprinderii, etc.

2.2 Diagnosticul economico-financiar

Diagnosticul economico-financiar este un istrument care permite formularea unor judeci cu
caracter calitativ i cantitativ privind starea, dinamica i perspectivele unui agent economic.
Diagnosticul nu are rolul de a descrie, ci de a identifica variabilele cheie ale starii i dinamicii
fenomenelor, a studia interaciunea lor n vederea determinrii obiectivelor de cretere a
ntreprinderii.
n condiiile unor informaii fiabile i corecte, formularea unor judeci de valoare depinde
att de msura n care analistul stpnete teoria economic, cunoate realitatea obiectiv, ct i de
experiena acumulat de acesta. Indiferent de accepiunea dat, rolul analistului const n studierea i
evaluarea obiectiv a unor stri i rezultate, n identificarea factorilor i cauzelor aciunii lor, n
stabilirea punctelor forte i slabe ale firmei, n gsirea unor soluii pentru reglarea i mbuntirea
activitii, aici pertinena diagnosticului este condiionat de cunoaterea acestor factori care
acioneaz asupra unui fenomen, a naturii lor, a mecanismului prin care concur la formarea i
modificarea rezultatelor.

15
Realizarea diagnosticului ntreprinderii presupune parcurgerea urmtoarelor etape, vezi 2.5.

6.
Prezen
tarea
rezult
atelor
diagno
sticulu
i
5. Elaborarea
ntr-un
recomandrilor
raport. i
propunerilor

4. Determinarea cauzelor i factorilor ce

au contribuit la succesele sau dificultile
ntreprinderii;

3. Efectuarea propriu-zis a diagnosticului prin aplicarea

diverselor meted i tehnici de analiz;

2. Asigurarea cu informaii contabile i fincanciare necesare efectuarii

diagnosticului.

1. Stabilirea problemelor supuse analizei-diagnostic

Figura 2.5 Realizarea diagnosticului economico-financiar a intreprinderii

Sursa: [4]
1. Diagnosticul situatiei activului(patrimoniului) net
Din punct de vedere juridic, patrimoniul reflecta drepturile de proprietate si creante ale
intreprinderii, dar si datoriile pe care intreprinderea le are catre terti. Patrimoniul net al intreprinderii
se determina pe baza a formulei 2.2.
Pn = active totale datorii totale (2.2)
n activitatea de evaluare a unei firme, cunoaterea evoluiei patrimoniului net este necesar
pentru alegerea metodelor de evaluare, precum i n ceea ce privete determinarea unor elemente
necesare aplicrii diferitelor metode de evaluare, astfel pentru determinare patrimoniului net
informatiile din bilantul contabil se structureaza n tabelul 2.4.

Tabelul 2.4 Determinarea patrimoniului net

Indicatori Perioada analizata
16
 Anii 2012 2013 2014 2015
Active totale, lei 955292 555346 1662923 1567783
Datorii pe termen
507 507 507 507
lung, lei

Continuare tabelul 2.4

Datorii pe termen
579157 212374 1295550 1249638
scurt, lei

Patrimoniul net, lei 375628 342465 366866 317638

Sursa:elaborate de autor in baza anexei 1

Concluzie:Din datele tabelului vedem ca cea mai mare valoare a patrimoniului net se
evedentiaza in anul 2012, iar dupa se reflecta o scadere a profitului net , astfel din anul 2012 pina in
2015 profitul s-a micsorat cu circa 15 %. O astfel de micsorare rezulta atit din micsorarea activelor
intreprinderii dar si marirea daroriilor pe termen scurt.
Situatia patrimoniului net poate fi reprezentata grafic pentru a reda o imagine mai clara a
evolutiei patrimoniului net, vezi fig.2.6.

Patrimoniul net, lei

400000
380000 375628
366866
360000
340000 342465

320000 317638
300000
280000
2012 2013 2014 2015

Figura 2.6 Patrimoniul net al intreprinderii

Concluzie:Din datele din tabelul s-a elaborate un grafic unde se vede cum se schimba situatia
patrimoniului net pe parcursul anilor 2012-2015. Astfel, vedem ca acesta nu are cresteri sau scaderi
bruste in acesti ani, insa este o tendinta de micsorare la finele anului 2015. Drept fap averea
intreprinderii pe parcursul anilor se micsoreaza, aceasta situatie apare din analiza datelor interne ale
inteprinderii si anume din datele bilantului contabil, unde se observa ca datoriile pe parcursul acestor
ani cresc, iar veniturile din vinzari scad.
2. Corelatia fond de rulment-necesar de fond de rulment
17
 Fondul de rulment (FR) poate fi definit ca fiind diferenta dintre capitalul permanent si
activele imobilizate. n cazul n care diferenta este pozitiva, atunci fondul de rulment reprezinta acea
parte a capitalului permanent destinata si utilizata pentru finantarea activitatii curente, ndeosebi a
celor aferente exploatarii. n situatia n care diferenta este negativa, atunci ntreprinderea se
confrunta cu un deficit (insuficienta) de fond de rulment [1,6].
Fondul de rulment se determin dup formula:
FR=DTL+CP-ATL (2.3)
unde : FR fondul de rulment;
DTL datorii pe termen lung;
CP capital propriu;
ATL active pe termen lung.
Pentru a vedea calculele pentru fondul de rulment al intreprinderii vezi tabelul 2.5.
Tabelul 2.5 Determinarea fondului de rulment

Indicatori Perioada analizata

Anii 2012 2013 2014 2015

Active curente, lei 702084 316469 1435587 1347489

Dat. Pe termen scurt, lei 579157 212374 1295550 1249638

Fond de rulment, lei 122927 104095 140037 97851

Sursa:elaborate de autor in baza anexei 1

Concluzie: In tabelul 2.5 se observa ca cea mai buna situatie se reflecta in anul 2014, unde
fondul de rulment atinge cea mai mare valoare de circa 140037 lei, insa in 2015 fondul scade cu
42186, adica cu circa 30%.
Grafic datele sunt prezentate in figura 2.7.

18
 Fondul de rulment
150000
140037
122927
100000 104095 97851

50000

0
2012 2013 2014 2015

Figura 2.7 Fondul de rulment

Concluzie: Variaia necesitii de fond de rulment este un element important n determinarea
fluxului de numerar i respectiv n stabilirea valorii ntreprinderii prin metoda fluxurilor actualizate
de lichiditi. Daca privin graficul de mai sus se observa o situatie aproximativ stabila a fondului de
rulment pentru intreprinderea CHIMUTIL, insa din anul 2015 situatia are o pozitie de schimbare
spre scaderea acestuia.
Nevoia de fond de rulment (NFR) reprezinta diferenta ntre activele circulante (exclusiv
disponibilitatile) si obligatiile pe termen scurt (nu se includ creditele pe termen scurt). n cazul n
care diferenta este pozitiva, aceasta reprezinta activele circulante de natura stocurilor si creantelor ce
urmeaza a fi finantate din fondul de rulment. Atunci cnd diferenta este negativa, se nregistreaza nu
o nevoie de fond de rulment, ci o degajare de surse atrase[1,6].
Variatia nevoii de fond de rulment este un element important n determinarea fluxului de
disponibilitati si, implicit, n stabilirea valorii ntreprinderii prin metoda fluxurilor actualizate de
lichiditati. Ca urmare, se impune aprofundarea analizei NFR n functie de elementele aferente
exploatarii care au caracter de continuitate, separat de cele din afara exploatarii,calculul pentru
necesar de fond de rulment vedem in formula[1,6].
NFR=Active circulante-obligatii pe termen scurt (2.4)
Determinarea necesarului fondului de rulment este prezentat in tabelul 2.6.
Tabelul 2.6 Determinarea necesarului fondului de rulment
Indicatori Perioada analizata
Anii 2012 2013 2014 2015
143558
Active curente, lei 702084 316469 1347489
7
Mijloace banesti, lei 19039 59414 104134 20334
129555
Dat. Pe trmen scurt, lei 579157 212374 1249638
0

19
 credite pe termen scurt, lei 0 0 0 0

Necesar de fond de rulment,

103888 44681 35903 77517
lei
Sursa:elaborate de autor in baza raportuui financiar
Concluzie: ). n tabelul de mai sus este o diferenta pozitiva, aceasta reprezinta ca activele
circulante de natura stocurilor si creantelor urmeaza a fi finantate din fondul de rulment.
Trezoreria neta reprezinta tabloul disponibilitatilor monetare si a plasamantelor pe termen
surt, aparute din evolutia curenta a incasarilor si platilor, respectiv a plasarii excedentului monetare,
ea se poate stabili ca diferenta ntre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment, sau ca
diferenta ntre trezoreria de activ si trezoreria de pasiv[1,6],vezi formula 2.5.
Tn = FR NFR (2.5)
Tn = Ta Tp (2.6)
Unde: Ta = trezoreria de activ, respectiv soldurile debitoare ale conturilor de disponibilitati
si investitii financiare;
Tp = trezoreria de pasiv, respectiv soldurile creditoare ale conturilor de credite pe
termen scurt (inclusiv soldul creditor al contului 512 "Conturi curente la banci").
In lucrarea respective s-a folosit prima metoda de calcul al trezoreriei nete,
acestea sunt reflectate in tabelul 2.7.
Tabelul 2.7 Determinarea trezoreriei nete

Indicatori Perioada analizata

Anii 2012 2013 2014 2015

Fondul de rulment, lei 122927 104095 140037 97851

Necesar de fond de
103888 44681 35903 77517
rulment, lei

Trezoreria neta, lei 19039 59414 104134 20334

Sursa:elaborate de autor in baza rapoartelor financiare

Concluzie:In tabelul 2.7 se observa ca am obtinut o trezorerie neta pozitiva, diferenta
pozitiva dintre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment evidentiaza existenta
disponibilitatilor banesti, in conturi bancare si in casa, iar trezoreria este pozitiva. Aceasta diferenta
favorabila se regaseste intr-o imbogatire a trezoreriei, intrucat existenta lichiditatilor permite
rambursarea datoriilor financiare pe termen scurt, cat si efectuarea diverselor plasamente eficiente si
in deplina siguranta pe piata monetara si/sau de capital.
20
 n diagnosticul corelatiei dintre fondul de rulment, nevoia de fond de rulment si trezoreria
neta se are n vedere situatia existenta si dinamica n perioada analizata n vederea proiectiei
elementelor necesare aplicarii metodelor de evaluare bazate pe remunerarea capitalului.
3. Diagnosticul corelatiei creante datorii
Pentru activitatea financiar a firmei este important cunoaterea evoluiei corelaiei dintre
creane i obligaii, ntruct aceasta influeneaz n mod direct capacitatea de plat. Opusul
creanelor l reprezint datoriile sau obligaiile firmei ctre teri, formate n cadrul relaiilor acesteia
cu furnizorii, acionarii, salariaii, bugetul statului etc.
n cadrul diagnosticului se cerceteaz, n primul rnd, evoluia creanelor i datoriilor n
raport cu veniturile din vnzri pentru a pune n eviden raportul dintre imobilizarea capitalului
firmei i cel care privete folosirea surselor atrase [7]. Asemenea aspecte pot fi puse n eviden i cu
ajutorul indicatorilor:
Rata creanelor n valoarea total a activelor (sau a activelor curente), formula 2.7.
= /( ) (2.7)
unde: C creane,
A active totale,
AC active curente.
Calculul ratei creantelor in valoarea totala a activelor o vedem in tebelul 2.8.
Tabelul 2.8 Determinarea ratei creantelor in valoarea totala a activelor
Indicatori Perioada analizata
Anii 2012 2013 2014 2015

Active totale, lei 955292 555346 1662923 1567783

Creante totale, lei 542245 112933 1184687 1143619
Rata creantelor in
valoarea totala a 0,57 0,20 0,71 0,73
activelor, lei
Sursa:elaborate de autor in baza rapoartelor financiare
Pentru o situatie mai clara a evolutiei ratei putem observa figura 2.8

21
 Rata creantelor

0.8

0.7

0.6

0.5

0.4

0.3

0.2

0.1

0
2012

2013

2014

Rata creantelor

Figura 2.8 Rata creantelor in valoarea totala a activului

Concluzie: Din calculele efectuate in tabel si in urma graficului observam ca cea mai mare
rata a creantelor in valoarea totala a activelor se reflecta in anul 2015, acesta nu este o situatie buna
pentru firma, deoarece daca rata este ridicata atunci rezulta ca creantele sunt mari, si firma poate
intilni obstacole in procesul de activitate datorate neajunsurilor mijloacelor banesti.
Durata de rotaie a creanelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale (Dc):
= /
(2.8)
unde: VC valoarea medie a creanelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale
VV venitul din vnzri n credit (cu plata amnat)
T - perioada de timp considerat (de obicei 360 zile).
22
 Tabelul 2.9 Determinarea duratei de rotatie a creantelor pe termen scurt
Indicatori Perioada analizata
Anii 2012 2013 2014 2015

Valoarea medie a creantelor pe termen scurt, 75531 64881 11641

x
lei 9 0 53

12150 17706 91842

Venitul din vinzari, lei 924479
71 01 7

Perioada de timp considerata, zile 360 360 360 360

Durata de rotatie a creantelor pe termen

x 224 132 456
scurt, zile

Sursa:elaborate de autor in baza raportului financiar

Concluzie: In tabelul de mai sus s-a calculate in cite zile se vor intoarte datoriile firmei, cel
mai lung timp se preconizeaza petru anul 2015 si anume 456 zile.
Rata datoriilor pe termen scurt n suma total a surselor de finanare (sau suma total a
datoriilor)
= /( ) (2.9)
unde: Dts datorii pe termen scurt,
P total pasive,
D total datorii
n tabelul 2.10 este reprezentat determinarea ratei datorii pe termen scurt in suma
total a surselor de finanare.

Tabelul 2.10 Determinarea ratei datorii pe termen scurt in suma total a surselor de finanare.
Indicatori Perioada analizata
Anii 2012 2013 2014 2015

Dat. pe termen scurt, lei 579157 212374 1295550 1249638

Total pasiv, lei 955292 555346 1662923 1567783

Rata datoriilor pe
0,61 0,38 0,78 0,80
termen scurt, lei
Sursa:Elaborat de autor in baza raportului financiar
Concluzie:In concluzie se reflecta o situatia urmatoare, ca in 2015 atinge cea mai mare rata a
datoriilor pe termen scurt in total pasiv, iar cea mai mica rata in 2013. Rata datoriilor pe termen scurt
nregistreaz o valoare ridicat n anul 2015 de 80% in comparaie cu nivelul optim recomandat de
67%, o pondere ridicat a surselor de finanare externe atrgnd cu sine apariia unor costuri

23
suplimentare semnificative. Conducerea societii a considerat c nivelul acestor costuri poate fi
suportat pe seama utilizrii optime a imobilizrilor corporale achiziionate.
Durata de rotaie a datoriilor pe termen scurt (Dd):
= / , (2.10)
unde: VD valoarea medie a datoriilor pe termen scurt,
VV venitul din vnzri.
T perioada de timp considerate(360 zile)
n tabelul 2.10 este reprezentat determinarea duratei de rotatie a datoriilor pe termen scurt.
Tabelul 2.10 Determinarea duratei de rotatie a datoriilor pe termen scurt.
Indicatori Perioada analizata
Anii 2012 2013 2014 2015
Valoarea medie a dat. Pe
X 395765,5 753962 1272594
termen scurt, lei
Venitul din vinzari, lei 924479 1215071 1770601 918427
Perioada de timp
360 360 360 360
considerata
Durata de rotatie a
datoriilor pe termen scurt, X 117 153 499
zile
Sursa: elaborate de autor in baza raportului financiar
Concluzie: In urma calculelor am determinat ca datoriile pe termen scurt s-au achitat cel mai
rapid in anul 2013 si anume in 117 zile, iar in 2015 cea mai lunga perioada si anume de 499 zile.
Situatia rezultata se datoreaza faptului ca in 2015 brusc cresc datoriile pe termen scurt, iar veniturile
din vinzari scad
4. Diagnosticul lichiditatii si solvabilitatii
Scopul analizei lichiditatii si solvabilitatii il constituie identificarea starii societatii
comerciale la un moment dat, pentru a preveni insolvabilitatea acesteia si a adopta masurile necesare
pentru a asigura stingerea obligatiilor si restabilirea echilibrului financiar.
Lichiditatea reprezinta proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma in bani,
aceasta putnd fi si un criteriu de grupare a posturilor in bilant. Lichiditatea arata ct din valoarea
activului se afla sub forma lichida, in conturile de disponibilitati banesti si ct pot sa devina lichide
imediat (creante, stocurile de produse finite). In plan operational, se poate caracteriza nivelul
lichiditatii prin calculul unor rate care sa compare gradul de lichiditate a activului cu exigibilitatea
pasivului sau care sa exprime viteza de rotatie a elementelor corespunzatoare ciclului de exploatare.
O imagine sintetica a lichiditatii intreprinderii este data de fondul de rulment sau de rata lichiditatii
generale [7].

24
 Rata lichiditatii curente
Reflecta posibilitatea activelor curente, de care dispune intreprinderea de a se transforma
conform datelor din bilantul contabil, intr-un termen scurt in lichiditati necesare pentru a satisface
obligatiile de plata exigibile, aceasta se va calcula dupa formula 2.11.
Lg = AC/DTS (2.11)
unde : Lg lichiditatea curenta generala;
AC active curente;
DTS datorii pe termen scurt.
n tabelul 2.11 este reprezentat calculul pentru determinarea ratei lichiditii curente.
Tabelul 2.11 Determinarea ratei lichiditii curente.
Indicatori Perioada analizata
Anii 2012 2013 2014 2015

Active curente, lei 702084 316469 1435587 1347489

Dat. Pe termen scurt, lei 579157 212374 1295550 1249638

Lichiditate curenta 1,21 1,49 1,11 1,08

Sursa: elaborate de autor in baza raportului financiar

Concluzie: Valoarea nregistrat de lichiditatea curent reprezint capacitatea intreprinderii
de a-i onora obligaiile scadente pe termen scurt , deoarece se incadreaza in valoarea optim 1-
2,5.Firma se afla intr-o situatie acceptabila insa, are nevoie s se mprumute sau s vnd o parte din
activele imobilizate pentru a-i plti datoriile.
Rata lichiditii intermediare
Reflect capacitatea ntreprinderii de a-i achita datoriile pe termen scurt fr a fi obligat s
vnd stocurile de mrfuri i servicii. Acest indicator ia n considerare acele mijloace economice,
care pot fi transformate repede n bani. Acest indicator va fi calculat dup urmtoarea formula 2.12.
= (+ +)/ (2.12)
unde: Li lichiditatea intermediar;
MB mijloacele bneti;
ITS investiii pe termen scurt;
C creane pe termen scurt;
DTS datorii pe termen scurt.
n tabelul 2.12 este reprezentat determinarea ratei lichiditii intermediare.
25
 Tabelul 2.12 Determinarea ratei lichiditii intermediare
Indicatori Perioada analizata
Anii 2012 2013 2014 2015

Mijloace banesti, lei 19039 59414 104134 20334

Investitii pe termen scurt, lei 0 0 0 0

16154 118468 114361

Creante pe termen scurt, lei 585236
7 7 9

21237 129555 124963

Datorii pe termen scurt, lei 579157
4 0 8

Lichiditatea intermediara 1,043 1,040 0,99 0,93

Sursa:elaborate de autor in baza raportului financiar

Concluzie: In cazul acestui indicator valoarea subunitar nregistrat (comparativ cu valoarea
optim >1) reprezint un aspect nefavorabil pentru intreprindere in anul 2012 si 2013 fiind mai mare
de 1, respectiv activele cu lichiditate mare nefiind suficiente pentru a acoperi datoriile pe termen
scurt, indiferent de valoarea real a stocurilor.
Rata lichiditii absolute
Reflect posibilitatea mijloacelor bneti de care dispune societatea, de a se transforma rapid
n lichiditi. Acest indicator se va calcula dup urmtoarea formula 2.13.

=/ (2.13)
unde: La - rata lichiditii absolute;
MB - mijloacele bneti;
DTS datorii pe termen scurt.
n tabelul 2.13 este reprezentat determinarea ratei lichiditii absolute.
Tabelul 2.13 Rata lichiditii absolute

Indicatori Perioada analizata

Anii 2012 2013 2014 2015

Mijloace banesti 19039 59414 104134 20334

21237 129555 124963

Dat.pe termen scurt, lei 579157
4 0 8

26
 Rata lichiditatii absolute imediate 0,033 0,280 0,080 0,016

Sursa:Elaborat de autor in baza raportului financiar

Concluzie: Pe baza datelor bilaniere, rezult valoarea cea mai mica de 0,016 pentru anul
2015, iar lichiditatea cea mai mare pentru anul 2013 de circa 0,28. intervalul optim fiind 0,05-0,25.
Acest indicator arat c mijloacele banesti reprezint doar 16 % din totalul datoriilor curente, pentru
2015 si 28 % pentru 2013. Trebuie avut n vedere ca lichiditatea absoluta s fie mai atent controlat,
pentru a nu crea dificulti ntreprinderii n relaiile cu creditorii (cei fa de care exist datorii
curente).
Rata solvabilitii generale
Reprezint capacitatea ntreprinderii de a face fa obligaiilor sale la termenele scadente. Acest

indicator ne indic n ce msur datoriile totale sunt acoperite cu active imobilizate i active

circulante. Acest indicator se va calcula conform formulei 2.14.

= / (2.14)

unde : Sg rata solvabilitii generale;

A valoarea total a activelor;
D valoarea total a datoriilor.
n tabelul 2.14 este reprezentat determinarea ratei solvabilitii generale.

Tabelul 2.14 Determinarea rata solvabilitii generale

Indicatori Perioada analizata

Anii 2012 2013 2014 2015

55534 166292 156778

Active totale, lei 955292
6 3 3
21237 129555 124963
Datorii toatele, lei 579664
4 0 8

Rata solvabilitatii totale 1,65 2,61 1,28 1,25

Sursa:Elaborat de autor in baza raportului financiar

27
 Concluzie:Daca rata solvabilitatii generale este mai mare decit 1 atunci situatia financiara de
ansamblu a intreprinderii este buna, astfel in urma calculului acestui indicator putem concluzina ca
situatia financiara a firmei evaluate reflecta o situatie normala, daca in anul 2015 este cea mai mica
valoare de 1,25 atunci in 2013 aceasta valoare este aproape de doua ori mai mare si anume de 2,61.
Rata autonomiei financiare
Exprim ponderea resurselor proprii n cadrul resurselor financiare atrase pe termen lung de
ctre intreprindere. Aplicnd formulele de calcul 2.15, vom avea:
= /( + at)
n tabelul 2.15 este reprezentat determinarea ratei autonomiei financiare
Tabelul 2.15 Determinarea ratei autonomiei financiare

Indicatori Perioada analizata

Anii 2012 2013 2014 2015

34246 36686 31763
Capital propriu, lei 375628
5 6 8

Credite bancare pe termen lung, lei 0 0 0 0

Imprumuturi pe termen lung, lei 0 0 0 0

Credite bancare pe termen scurt, lei 0 0 0 0

Imprumuturi pe termen scurt, lei 18619 29219 44259 25459

Rata autonomiei financiare 0,95 0,92 0,89 0,93

Sursa:Elaborat de autor in baza raportului financiar
Concluzie: Pe perioada analizata se observa o scadere a ratei autonomiei financiare (de la
0.95 pana la -0.93%) . Nu este o scadere mare, fiindca capitalul imprumutat nu prezinta o diferenta
mare fata de cel propriu, deci practic este constant.
Rata de finanare a stocurilor
= /
n tabelul 2.16 este reprezentat determinarea ratei de finanare a stocurilor.
Tabelul 2.16 Determinarea ratei de finanare a stocurilor
Indicatori Perioada analizata
Anii 2012 2013 2014 2015

28
Fond de rulment, lei 122927 104095 140037 97851

Stocurile, lei 97809 95508 145796 181993

Rata de finantare
1,26 1,09 0,96 0,54
a stocurilor

Sursa: Elaborat de autor in baza raportului financiar

Concluzie: Rata stocurilor inregistreaza o scadere in anii analizati cu un procentaj de circa
70% pana la datorita cresterii intr-un ritm mai mare a stocurilor fata de fondul de rulment .In 2015
rata stocurilor este mai mica de valoarea maxima acceptata astfel trebuie abordata o inbunatatire in
vanzari (ex.reducere de preturi , oferte) , pentru a reduce cantitatea stocurilor.
Rata de autofinanare a activelor
= /( + )
n tabelul 2.17 este reprezentat determinarea ratei de autofinanare a activelor.
Tabelul 2.17 Determinarea ratei de autofinanare a activelor

Indicatori Perioada analizata

Anii 2012 2013 2014 2015

Capital propriu, lei 375628 342465 366866 317638

Active fixe, lei 253208 238877 227336 220294

Active curente, lei 702084 316469 1435587 1347489

Rata de
autofinantare a 0,39 0,62 0,22 0,20
activelor
Sursa:Elaborat de autor in baza rapoartelor financiare
Concluzie: Rata de autofinantare a activelor inregistreaza o tendinta de scadere de la 0.62 din
2013 pana la 0.20 inregistrata in anul 2015 .
Ratei de ndatorare a capitalului propriu
Rikpr=Datorii/capital propriu (2.18)
Determinarea ratei de indatorare a capitalului propriu se reflecta in tabelul 2.18.
Tabelul 2.18 Determinarea ratei de indatorare a capitalului propriu

Indicatori Perioada analizata

Anii 2012 2013 2014 2015

29
 Dat. Pe termen
507 507 507 507
lung, lei
Datorii pe termen
579157 212374 1295550 1249638
scurt, lei

Capital propriu, lei 375628 342465 366866 317638

Rata de
indatorare a
1,54 0,62 3,53 3,94
capitalului
propriu
Sursa:Elaborat de autor in baza raportului financiar
Concluzie:In urma calculelor se observa ca rata de indatorare a capitalului propriu creste de
la 0,62 din 2013 pina la 3,94 in anul 2015, acest rezultat este obtinut din motivul ca din anul 2014
pina in 2015 datoriile cresc brusc cu peste 100%.
Rata de acoperire
Rata de acoperire reprezinta raportul dintre activele curente si datorii totale, astfel avem formula 2..
Rac=AC/DT (2.19)
Unde: Rac-rata de acoperire;
AC- active curente;
DT-datorii totale.
In tabelul 2.19 este reprezentat calculul pentru rata de acoperire.
Tabelul 2.19 Determinarea ratei de acoperire
Indicatori Perioada analizata
Anii 2012 2013 2014 2015
Active curente, lei 702084 316469 1435587 1347489

Datorii totale, lei 579664 212881 1296057 1250145

Rata de acoperire 1,21 1,49 1,11 1,08
Sursa:Elaborat de autor in baza raportului financiar
Concluzie:Din datele tabelului avem ca rata de acoperire intra in intervalul optim de >2.Cu
cit rata este mai mare cu atit rezultatele firmei sunt mai bune, astfel avem cea mai mare rata in anul
2013, iar cea mai mica rata de acoperire in 2015.
Rata de utilizare a capitalului propriu
Rucp= VV/FR (2.20)
Unde:Rucp-rata de utilizare a capitalului propriu;
VV-venitul din vinzari;
FR-fondul de rulment.
30
 In tabelul 2.20 sunt reflectate calculele pentru determinarea ratei de utilizare a capitalului
propriu.
Tabelul 2.20 Determinarea ratei de utilizare a capitalului propriu

Indicatori Perioada analizata

Anii 2012 2013 2014 2015

Vinzari nete, lei 924479 1215071 1770601 918427

Fond de
122927 104095 140037 97851
rulment, lei
Rata de
utilizare a
7,52 11,67 12,64 9,39
capitalului
propriu
Sursa:Elaborat de autor in baza raportului financiar
Concluzie:In baza calculelor de mai sus am determinat ca cea mai mare rata de utilizare a
capitalului propriu este in 2014, iar cea mai mica rata este in 2012.
5. Diagnosticul rentabilitatii
Rentabilitatea reprezint o form sintetic de exprimare a eficienei economice i reflect
capacitatea unei ntreprinderi de a obine profit. Rentabilitatea se ntlnete n situaia n care
rezultatul financiar (profitul contabil) reflect un profit, adic veniturile depesc cheltuielile.
Rentabilitatea poate fi analizat sub dou aspecte: prin prisma mrimii absolute a profitului
i n al doilea mod prin ratele de rentabilitate, care fac legtura ntre mrimea rezultatelor obinute i
volumul de resurse angajate pentru obinerea acestor rezultate. Analiza rentabilitii trebuie s in
cont de regula financiar fundamental, adic o ntreprindere este rentabil dac averea acionarilor
va crete.
Diagnosticul financiar trebuie s vizeze 2 aspecte principale: rentabilitatea i riscul.
Diagnosticul rentabilitii este centrat pe analiza capitalurilor ntreprinderii (proprii i
mprumutate) i vizeaz 3 categorii de rate de eficien:
rate de rentabilitate productiei;
rate de rentabilitate activelor;
rate de capitalului.
Diagnosticul riscului are n vedere urmtoarele forme:
riscul economic;
riscul financiar;
riscul de faliment.
31
 Rentabilitatea productiei
Rentabilitatea productiei se determina ca raportul dintre profitul brut si venitul din vinzari, astfel
avem:
Rpr= PB/VV*100% (2.21)
Unde: Rpr-rentabilitatea productiei;
PB- profitul brut;
VV- venitul din vinzari.
Astfel dupa formula de mai sus s-au efectuat urmatoarele calculi, vezi tabelul 2.21.
Tabelul 2.21 Determinarea rentabilitatii productiei
Indicatori Perioada analizata

Anii 2012 2013 2014 2015

Profit brut, lei 167800 177667 238767 95608

Venit din vinzari, lei 924479 1215071 1770601 918427

Rentabilitatea
18,15 14,62 13,49 10,41
productiei,%
Sursa:Elaborat de autor in baza raportului financiar
Concluzie: Din datele tabelului de mai sus observam ca intreprinderea are cea mai mare
rentabilitate in anul 2012 si scade cu aproximativ 8% in 2015. Acesta se datoreaza faptului ca in
2015 scade brusc profitul brut.
Rentabilitatea activelor
Rac=profit pina la impozitare/valoarea medie a activelor*100% (2.22)
Determinarea ratei rentabilitatii activelor o putem vedea in tabelul 2.22.

Tabelul 2.22 Determinarea ratei rentabilitatii activelor

Indicatori Perioada analizata

Anii 2012 2013 2014 2015

Profit pina la imp, lei -51919 -33163 25551 -49228

Valoarea medie a
X 755319 1109135 1615353
activelor
Rentabilitatea X -4,39 2,30 -3,05

32
 activelor, %
Sursa:Elaborat de autor in baza raportului financiar
Concluzie:Din datele tabelului vedem ca rentabilitatea activelor a firmei CHIMUTIL reflecta
date negative, astfel avem ca doar in anul 2014 exista o rentabilitate de 2,30%. In anii 2013 si 2015
vedem ca intreprinderea datorita prifitului negativ nu are rentabilitatea, ba chiar este in scadere.
Rentabilitatea capitalului propriu
Rcap=PN/Valoarea medie a capitalului propriu*100% (2.23)
Determinarea ratei capitalului propriu este prezentata in tabelul 2.23.
Tabelul 2.23 Determinarea ratei capitalului propriu

Indicatori Perioada analizata

Anii 2012 2013 2014 2015

Profit net, lei -51919 -33163 24402 -49228

Valoarea medie a
x 359046,5 354665,5 342252
capitalului propriu, lei
Rentabilitatea
x -9,24 6,88 -14,38
capitalului propriu
Sursa :Elaborat de autor in baza raportului financiar
Concluzie : Din datele tabelului vedem ca din motivul profitului net negative, obtinem in
anul 2013
2015 o rentabilitate a capitalului propriu negative, doar in anul 2014 avem o rentabilitate de circa
7%. Analizind situatia bilantului contabil am observant ca cheltuielile operationale sunt mari, de
aceea profitul este unul negative, pentru ca rentabilitatea sa reflecte o cifra pozitiva atunci
intreprinderea trebuie sa elaboreze strategii de micsorarea cheltuielilor si marirea profitului net.
Levierul operational
Reprezinta o masura a riscului din exploatare si ne indica proportia in care variaza rentabilitatea
intreprinderii fata de variatia cifrei de afaceri,formula 2.24.
Lop=Modificarea procentuala a profitului pina la imp./modificarea procentuala a vinzarilor nete
(2.24)
In tabelul 2.24 este efectuat calculul pentru determinarea levierului operational.
Tabelul 2.24 Determinarea levierului operational

Indicatori Perioada analizata

Anii 2012 2013 2014 2015

33
 Profitul pina la
-51919 -33163 25551 -49228
impozitare, lei
Modificarea procentuala
X 0,36 1,77 -2,93
a profitului pina la imp
Vinzarile nete, lei 924479 1215071 1770601 918427
Modificarea procentuala
X 0,31 0,46 -0,48
a vinzarilor nete
Levierul operational 1,15 3,87 6,08
Sursa :Elaborat de autor in baza raportului financiar
Concluzie: Levierul operational este pentru anul 2015 este de circa 6 ceea ce inseamna ca la
un leu variatie in cifra de afaceri profitul operational inregistreaza o variatie de 6 lei, de aceea cel
mai riscant rezultat se observa in anul 2015 de 6 lei, iar cel mai putin riscant in 2013 de circa un lei
variaza.
Levierul financiar
Levierul financiar reprezinta raportul dintre datoriile financiare si capitalurile proprii,
reflectand capacitatea managerilor financiari de a atrage resurse externe pentru a dinamiza eficienta
capitalurilor proprii, acesta poate fi calculate prin formula 2.25.
Lf=Modificarea procentuala a prof.net/Modificarea profitului pina la imp*100% (2.25)
Determinarea levierului finaciar se va prezenta in tabelul 2.25.
Tabelul 2.25 Determinarea levierului financiar

Indicatori Perioada analizata

Anii 2012 2013 2014 2015
Profitul pina la
-51919 -33163 25551 -49228
impozitare, lei
Modificarea
procentuala a X 0,36 1,77 -2,93
profitului pina la imp
Profitul net, lei -51919 -33163 24402 -49228
Modificarea
procentuala a X -0,36 -1,74 -3,02
profitului net
Levierul financiar X -1,00 -0,98 1,03
Sursa : Elaborat de autor in baza raportului financiar
Concluzie: La modificarea cu 1% a profitului pina la impozitare, profitul net se va modifica
in toti anii cu aproximativ 1,03 in anul 2015, 0,98 in anul 2014, iar in 2013 se va modifica cu 1 %.
Marja comerciala

34
 Marja comerciala masoara castigul atasat vanzarii, pentru oricare din componentele comerciale
ale afacerii: produse, clienti, canale si zone de desfacere, formula de calcul 2.26.
Mc=PN/VV (2.26)
Unde:Mc- marja comerciala;
PN-profit net;
VV-venitul din vinzari.
Determinarea majei coemrciale o putem vedea in tabelul 2.26.
Tabelul 2.26 Determinarea majei comerciale
Indicatori Perioada analizata
Anii 2012 2013 2014 2015
Profit net, lei -51919 -33163 24402 -49228
Venitul din vinzari,
924479 1215071 1770601 918427
lei
Marja
-0,06 -0,03 0,01 -0,05
comerciala
Sursa:Elaborat de autor in baza raportului financiar
Concluzie:Cu cit marja comerciala arata o cifra mai mare cu atit pentru intreprindere rezulta
un rezultat imbucurator, insa pentru intreprinderea evaluate observam ca marja comerciala reflecta
un rezultat negative pentru 2012,2013,2015 si doar in 2014 aceata are un rezultat pozitiv de 0,01.
Diagnosticul economico-financiar este un istrument care permite formularea unor judeci cu
caracter calitativ i cantitativ privind starea, dinamica i perspectivele unui agent economic.
Diagnosticul nu are rolul de a descrie, ci de a identifica variabilele cheie ale starii i dinamicii
fenomenelor, a studia interaciunea lor n vederea determinrii obiectivelor de cretere a
ntreprinderii.Astfel, in urma analizei economico- financiare a intreprinderii ,,CHIMUTIL am
determinat urmatorile valori, vezi tabelul 2.26
Tabelul 2.26 Analiza expres a intreprinderii
Indicatori Formula Perioada analizata Interval optim

Anii 2012 2013 2014 2015

Rata de Active curente

1,21 1,49 1,11 1,08 >=2
acoperire /datorii totale

Continuare tabelul 2.26

Rata solvabilitatii Active totale /
1,65 2,61 1,28 1,25 >1
generale datorii totale

35
 Valoarea medie
Durata de rotatie a datoriilor pe Orientativ valoarea
a datoriilor pe termen scurt x X 117 153 499
termen scurt 360 / venitul din normativa 45 zile
vnzri

Active curente /
Lichiditatea
datorii pe 1,21 1,49 1,11 1,08 1-2,5
curenta
termen scurt

(mijloace
bneti
+investiii pe
Lichiditate termen scurt +
1,043 1,04 0,99 0,93 0,7-1
intermediara creane pe
termen scurt) /
datorii pe
termen scurt

Mijloace bneti
Lichiditate
/datorii pe 0,033 0,28 0,08 0,016 0,05-0,25
absoluta
termen scurt

Valoarea med. a
Durata de rotatie
stocurilor de Orientativ valoarea
a stocurilor de
marfuri si X 224 132 456
marfuri si normativa 3,5
materiale*360/c
materiale
ost vinzarilor

Rata de utilizare Vinzari

a capitalului nete/fond de 7,52 11,67 12,64 9,39 X
propriu rulment

Suma totala a
Rata datoriilor 0,61 0,38 0,78 0,8 X
dat/total pasiv

Capitalul
propriu /
Rata autonomiei
capitalul propriu 0,95 0,92 0,89 0,93 0,5-0,7
financiare
i cel
mprumutat

Caracterizeaza nivelul
Modificarea
procentual a Gestiunii activelor.
profitului pn
Levierul Exprima nivelul de
la impozitare / x 1,15 3,87 6,08
operational risc
modificarea
procentual a La modificarea cu un
vnzrilor nete
1% a vinzarilor.

Continuare tabelul 2.26

36
 Exprima cu cite % se
Modif procent a
modifica profitul net
profit net/mod
Levierul financiar x -1 -0,98 1,03 la modificarea cu 1%
procent a profit
a profitului pina la
pina la imp.
imp

Profitul brut x
Rentabilitatea
100 / venituri din 18,15 14,62 13,49 10,41 X
productiei
vnzri

Profitul pn la
Rentabilitatea impozitare x 100
x -4,39 2,3 -3,05 X
activelor / valoarea medie
a activelor

Profitul net x 100

Rentabilitatea
/ valoarea medie
capitalului x 9,24 6,88 14,38 X
a capitalului
propriu
propriu

Profitul
Marja comerciala net/venitul din -0,06 -0,03 0,01 -0,05 X
vinzari

Sursa:Elaborat de autor in baza raportului financiar

Concluzie: In urma analizei datelor din raportul financiar am elaborat un tabel cu toti
indicatorii necesari pentru a face diagnosticul intreprinderii evaluate. In rezultat am obtinut ca
firma ,,Chimutil SA a fost intr-o situatie aproximativ constanta in anii 2012-2014, astfel practic
pentru toti indicatorii calculati s-a obtinut un rezultat ce intra in intervalul optim, careva abateri s-au
observant doar in anul 2015. Din cauza cheltuielilor operationale mari , precum absenta profitului
net , datoriilor pe termen scurt ridicate, au dus la ceea ca indreprinderea nu are profitabilitate,
rentabilitate. Evaluatorul presupune ca intreprinderea a suportat in 2015 o situatie exceptionala, de
aceea a scazut brusc profitabilitatea. Ca solutie, sistemul managerial al intreprinderii ar trebui sa
puna accent pe elaborarea unor strategii de dezvoltarea afecerii pentru a atrage noi clienti si
veniturile din vinzari sa creasca.

37
 III. EVALUAREA INTREPRINDERII

3.1 Abordarea prin venit

n cadrul abordrii veniturilor, se estimeaz valoarea ntreprinderii sau a unui pachet de
actiuni prin calcularea valorii prezente a veniturilor anticipate pentru proprietari sau investitori.
Pentru aprecierea valorii prin aceasta metoda se determina Cah-flow-ul pentru capitalul propriu pe
parcursul perioadei prognozate si apoi aplicarea procedurii de actualizare. Procesul de actualizare
prevede aplicarea ratei de actualizare, care reflecta asteptarile investitorului privind veniturile
viitoare. Aprecierea valorii afacerii prin metoda cash-flow-ului actualizat este axata pe presupunerea
ca investitorul potential nu va plati pentru afacere mai mult dect suma veniturilor actualizate
generate de aceasta afacere. Proprietarul nu va vinde afacerea la un pret mai mic dect suma
veniturilor viitoare actualizate. Astfel valoarea actualizata a veniturilor viitoare devine pret de piata
stabilit intre vnzator si cumparator. Metodele de evaluare bazate pe tehnica actualizarii cash-flow-
urilor sunt cele mai complexe si cuprinzatoare, putnd fi aplicate intreprinderilor aflate in diverse
stadii de evolutie a activitatii lor. Pentru calcularea valorii de piata a intreprinderii prin abordarea
veniturilor, valoarea estimat se va determina prin nsumarea fluxurilor viitoare actualizate la data
evaluarii, inclusiv valoarea rezidual [1]. Formula de calcul a valorii de pia a ntreprinderii prin
abordarea veniturilor este:
n
CF ( i ) Vr
V = +
i=1 ( 1+a ) ( 1+ a )n
i

(3.1)
unde: CFi- cash-flow pentru anul i;
(1+a)i- rata de actualizare pentru anul i;
Vr- valoarea reziduala;
(1+a)n- rata de actualizare pentru anul n.
Calcularea marimii Cash-Flow
Profitul net:
+ amortizarea, uzura;
+(-)micsorarea (sporul) fondului de rulment;
+(-)micsorarea(sporul) investitiilor reale in fonduri fixe;
+(-)sporul(micsorarea) datoriei pe termen scurt.
n tabelul 3.1 este reprezentat calcularea mrimii Cash-Flow-ului ntreprinderii pe perioada
anilor 2012- 2015
38
 Tabelul 3.1 Determinarea mrimii Cash-Flow-ului ntreprinderii folosind profit net
Indicatori Perioada analizata
Anii 2012 2013 2014 2015

Profit net, lei -51919 -33163 24402 -49228

Amortizarea, lei X 656 151 2044

Uzura, lei 13675 11390 0

Fond de rulment, lei 122927 104095 140037 97851

Modificarea fondului
X -18832 35942 -42186
de rulment

Datorii pe termen
507 507 507 507
lung, lei

Investitii reale, lei 0 0 0 0

Modificarea
0 0 0 0
investitiilor reale, lei

CF, lei X 0 1 -4 998

Sursa:Elaborat de autor in baza raportului financiar
Concluzie: In urma calculelor din tabelul 3.1 observam ca am obtinut un cash flow de -4 998
lei. Astfel, obtinind o valoare negative a cash flowlui nu putem determina valoarea intreprinderii
evaluate. De aceea este important de analizat din raportul financiar care este motivul obtinerii unui
asemenea rezultat. Din datele raportului si din analiza comerciala si economico-financiara,
observam ca in anul 2015 fata de anii precedent are loc o scadere a rentabilitatii si profitabilitatii,
aceasta reiesa din faptul ca veniturile din vinzari au scazut, la fel un factor important este ca
cheltuielile operationale au crescut si sunt considerabil de majorate. Presupunerea evaluatorului este
ca anul 2015 a fost unul exceptional in care intreprinderea a intilnit careva situatii neasteptate unde
nu a putut tine fata acestora, drept rezultat este minimizarea profitului net, de aceea o solutie ar fi

39
presupunerea ca cheltuielile operationale se vor minimiza in anii urmatori astfel va creste si profitul
net. Insa, in situatia prezenta evaluatorul va folosi in calculul pentru determinarea valorii
intreprinderii profitul brut care are o valoare pozitiva si aproximativ constant ape parcursul anilor
2012-2015.Calculul cash flowlui folosind profit brut vedem in tabelul 3.2.
Tabelul 3.2 Determinarea mrimii Cash-Flow-ului ntreprinderii folosind profitul brut

Anii 2012 2013 2014 2015

Profit brut, lei 167800 177667 238767 95608

Amortizarea, lei x 656 151 2044

Uzura, lei 13675 11390 0

Fond de rulment, lei 122927 104095 140037 97851

Modificarea fondului de
X -18832 35942 -42186
rulment, lei
Datorii pe termen lung,
507 507 507 507
lei

Investitii reale, lei 0 0 0 0

Modificarea investitiilor
0 0 0 0
reale, lei

CF, lei X 210830 214366 139838

CF, lei 1,677181 -34,7667

Sporul CF, % -16,5

Sursa :Elaborat de autor in baza raportului financiar
Concluzie:In urma calculelor efectuate in tabelul 3.2 am obtinut urmatoarele valori ale cash
flow pentru perioada analizat 2012-2015 si acesta constituie:
2013 210830 lei;
2014 214366 lei;
2015 139838 lei.
Astefel, observam ca CF pe parcursul anilor 2012-2015 are o rata de micsorare cu circa
16,5%.
Se foloseste 3 metode de calcul a valoarii intreprinderii prin utilizarea Cash-Flow:
- Cash Flow calculat pentru ulti mulan de analiza;
- media aritmetica a Cash-Flowului pentru perioada de analiza,
- Cash-Flow prognozat pentru anul urmator de analiza.
40
 In prezenta lucrare voi folosi a doua metoda de calcul a valorii intreprinderii si anume media
aritmetica a Cash-Flowului din perioada analizata:
Cash-Flow=(210830+214366+139838)/3=188345 (lei)
Determinarea ratei de actualizare conform formulei
Rat a rentabilitii utilizat pentru a converti o sum de bani, pltibil sau de primit n viitor
n valoarea prezent (actual). Rata de actualizare se calculeaza dupa formula 3.2
a= Rfr + Ri + Rr (3.2)
unde: Rfr - rata rentabilitatii fara risc;
Ri - rata inflatiei;
Rr - rata riscului.
a= 19,5% + 5% + 6,46% = 30,96%
Rata profitabilitii fr risc-compenseaz valoarea banilor n timp la un nivel minimal al
riscului. n calitate de calcul se admite rata de baz pentru operaiuni de politic monetar pe termen
scurt conform datelor Bncii Naionale a Moldovei, i la data de 31.12.2015 contine 19,5%.[9]
Rata anual a inflaiei reprezint rata inflaiei anticipat n baza prognozelor oficiale ale
statului privind evaluia inflaiei n economia rii, i pentru anul 2015 a fost 5% [9].
Marja de risc anual refelect recompensa pe care investitorul ateapt s o primeasc pentru
banii investii n respectivul bussines. n tabelul 3.3 este reprezentat determinarea mrimii ratei
riscului.
Tabelul 3.3Determinarea ratei riscului
Risc
Nr Factorii de risc ai Risc scazut Risc mediu
important
intreprinderii
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Riscul de intreprindere
Lichiditatea si cash-
1 1
flowul
2 Profitabilitatea afacerii 1
3 Variabilitatea profitului 1
Echilibrul financiar pe
4 1
termen lung
Posibilitati de acces la
5 1
surse financiare
Evolutia estimata a
6 1
performantelor

41
7 Prortofoliu clienti 1

Continuare tabelul 3.3

Capabilitatea umana si
8 1
tehnica
Uzura fizica si morala a
9 1
echipamentelor

10 Potentialul managerial 1

11 Resurse umane 1

12 Riscul pe ramura

Rentabilitatea medie a
13 1
capitalului

14 Evolutia cererii 1

Bariere de intrare in
15 1
ramura

16 Nivelul concurentei 1

17 Intensitatea capitalului 1

18 Reglamentari legale 1
Politica
19 complicita/implicita a 1
guvernului
Riscul
20
macroeconomic

21 Riscul politic 1

Ritmul de crestere
22 1
economica
Politica economico-
23 1
financiara a Guvernului

24 Rata inflatiei 1

Dimensiunea pietei
25 1
financiare

42
 26 Sistemul bancar 1

Continuare tabelul 3.3

27 Total risc 0 0 0 3 4 5 6 3 3
28 Ponderea 1 2 3 4 5 6 7 8 9
29 Risc ponderat 0 0 0 12 20 30 42 24 27
30 Total risc ponderat 155
31 Numar de factori 24
Media ponderata a
32 6,46
riscului
Sursa: elaborate de autor in baza analizei raportului financiar
Determinarea ratei de capitalizare, se va calcula dupa urmatoarea formula:
r = a- g (3.3)
Unde: a- rata de actualizare;
g sporul veniturilor din vinzari ai intreprinderii.
r = 30.96 % - 2,65%= 17,81 %
Calculul valorii reziduale In cazul duratei continue de via a ntreprinderii, n
corespundere cu posibila evoluie, se aplic metoda capitalizrii venitului disponibil (cash-flow sau
profitul net),vezi figura 3.1, relaiile de calcul fiind:

Vr = CF sau PN / r (3.4)

Vr = CF sau PN /(r-g) (3.5)

Unde :g rata de cretere sau descretere constant a rezultatelor activitii ntreprinderii n viitor;
r - rata de capitalizare ;
CF cash-flow; PN profitul net.

43
 Valoarea de lichidare

Valoarea rezidual
VL

Capitalizarea venitului disponibil n cazul evoluiei constante

=
Vr
CF / r

Capitalizarea venitului n cazul evoluiei ascendente sau descendente

CF / (r - g)

Figura 3.1 Calculul valorii reziduale

Valoarea reziduala a fost calculate dupa modelul 3 si anume CF/(r), rezultatele

calculelor sunt prezentate in tabelul 3.4.
Valoarea estimat se va determina prin nsumarea fluxurilor viitoare actualizate la data
evalurii, inclusiv valoarea rezidual, rezultatele sunt afisate in tabelul 3.4.
Tabelul 3.4 Determinarea valorii intreprinderii evaluate

Indicatori Perioada analizata

Anii 2016 2017 2018 2019

CF, lei 188 345

Rata de capitalizare, % 28.31

Valoarea reziduala, lei 1057523,9

Rata de actualizare, % 30.96

1/(1+0,3096) 1 0,7635 0,583073 0,44523

CF, lei 188 345

CF (-16,5%) 188 345 157268,1 131318,8 109651,2

CF actualizat, lei 188 345 120088,7 76568,4

Reversia actulizata 48819,96

44
 Valoarea intreprinderii, lei 433 822

Valoarea intreprinderii, lei 20 205

Sursa:Elaborat de autor in baza calculelor

Concluzie: In urma calculelor efectuate am determinat ca valoarea intreprinderii
,,CHIMUTIL la data evaluarii 31.12.2015 constituie 433 822 lei si 20 205 euro, cursul valutar la
data evaluarii fiind de 1 euro - 21.47 lei[10].

CONCLUZIE
Evaluarea intreprinderii se face de cele mai multe ori fie pentru acordarea de credite
intreprinderilor (in special bancile), fie pentru luarea deciziilor de patrundere in capitalul unei
intreprinderi (actionari potentiali sau alte intreprinderi).
Analiza performanei unei firme are un rol determinant n stabilirea strategiei de urmat i
aceasta cu att mai mult n perioada crizei economico-financiare, aceasta analiza va ajuta evaluatorul
si in alegerea celei mai bune metode in calculul valorii intreprinderii. n cele ce urmeaz am efectuat
analiza, pe baza datelor din bilanul firmei, pentru ,,CHIMUTI SA, utiliznd un sistem de indicatori
care au relevan i prin interpretarea crora se pot trage concluzii certe n funcie de care se poate
prognoza evoluia viitoare. Am ncercat s utilizez un numr de indicatori privii ca un sistem, care
s defineasc, n cele din urm, un model de analiz a performanei unei firme.
In procesul de analiza evaluatorul a studiat amanuntit starea economiei a sectorului de
activitate, informatii referitoare la potentialul tehnic si uman, potential comercial si juridic,
managementul intreprinderii. Atat analiza pe plan intern cat si cea externa au ca obiectiv aprecierea
performantelor intreprinderii si a riscurilor la care aceasta este pusa si urmaresc: analiza
rentabilitatii; analiza riscului si analiza valorii intreprinderii.
In urma analizei pietei in ramura precum si indicatorii obtinuti din analiza raportului
financiar am ajuns la concluzia ca in anul 2015 fata de anii precedent are loc o scadere a
rentabilitatii si profitabilitatii, aceasta reiesa din faptul ca veniturile din vinzari au scazut, la fel un
factor important este ca cheltuielile operationale au crescut si sunt considerabil de majorate.
Presupunerea evaluatorului este ca anul 2015 a fost unul exceptional in care intreprinderea a intilnit
careva situatii neasteptate unde nu a putut tine fata acestora, drept rezultat este minimizarea
profitului net.

45
 Astfel, in urma calculelor efectuate am determinat ca valoarea intreprinderii ,,CHIMUTIL
la data evaluarii 05.12.2016 constituie 433 822 lei si 20 205 euro, cursul valutar la data evaluarii
fiind de 1 euro - 21.47 lei.

BIBLIOGRAFIE

1. Evaluarea patrimoniului/Svetlana Albu, Ion Albu; Univ. Tehn. A Moldovei.-

Ch:UTM,2009.-271 p.
2. http://statbank.statistica.md/pxweb/pxweb/ro/40%20Statistica
%20economica/40%20Statistica%20economica__05%20PRE__PRE010__serii
%20anuale/PRE010300.px/?rxid=7243f7e1-7663-4282-b788-d0cf547566db, Inflatia
pentru produse nealimentare, accesat la 15.11.2016
3. http://statbank.statistica.md/pxweb/pxweb/ro/40%20Statistica
%20economica/40%20Statistica%20economica__22%20COM__COM010__serii
%20anuale/COM010100.px/?rxid=9a62a0d7-86c4-45da-b7e4-fecc26003802 , Venitul
din vinzari pe ramura, accesat la 15.11.2016
4. http://biblioteca.regielive.ro/cursuri/management/diagnosticul-economico-financiar-al-
intreprinderii-303471.html , diagnosticul intreprinderii, accesat la 15.11.2016
5. http://teoraeco.blogspot.md/2010/01/diagnosticul-patrimoniului-net.html, patrimonial
net, accesat la 17.11.2016
6. http://teoraeco.blogspot.md/2010/01/diagnosticul-patrimoniului-net.html , fond de
rulment, accesat la 20.11.2016
7. https://www.scribd.com/document/79862977/EVALUAREA-PATRIMONIULUI ,
accesat la 20.11.2016
8. http://www.universitatea-cantemir.ro/CursuriRei/documente/C4%20Diagnosticul
%20rentabilitatii.pdf , rentabilitatea, accesat la 21.11.2016
9. http://www.bnm.org/ro/search?categories[0]=357 , riscul inflatiei si rata fara risc, accesat
la 03.12.2016
10. http://www.curs.md/ro , accesat la 05.12.2016

46
11. http://geoportal.md/ro/mobile/map#/ro/mobile/map , amplasarea obiectului, accesat
05.11.2016
12. http://www.contabilii.ro/index.php?
option=com_content&view=article&id=5973:evaluare-
economica&catid=211:examenceccar2012&Itemid=270 , diagnosticul intreprinderii,
accesat 05.11.2016
13. http://md.kompass.com/a/produse-chimice/22/, analiza concurentilor, accesat 10.11.2016

ANEXE

47
Anexa nr. 1 Rapoarte financiare pe anii 2013-2015 ale ntreprinderii evaluate

48
49
50
51
52
53
54
Anexa nr. 2 Indicii preurilor pe sectorul n care activeaz ntreprinderea evaluate
55
Anexa nr. 3 Valoarea venitului din vinzari cu amnuntul pe sectorul n care activeaza
ntreprinderea evaluat

Anexa nr. 4 Cursul valutar la data evalurii 31.12.2015

56
57