Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
E5 23814 Pio
L/
'
DE T
orrigm- ' Nii%
-4311
1111rett"r37:.,, ;12.1,":11.11.111%%.41k ;,-,-- .
41.1314-3018. the 011.5111,,, -. . .11,,,,IRL62" -,,
-.1117.454
7W-4.,
41:11., l . '',"-,' r^
L7.r.c ---- e
Aaltas.S1r!A
1Jb,
4 4%
4180101111''
:tD.2fit www.dacoromanica.ro
;Ar Lr_
Preral .1 01.7,
-2:46fiiiiii4i14444444444 01-t
"
444
-ao.
DIN WE-
WE-
--3+4
.a4a
1001 de Nopti OE-
WE-
NE-
01E--
.--A OFC
344 ADEM IA
344
344 B1BLIOTECA
31- 41
senuistt r+c
3- 44 otle
wee,
344
.3- 544
ot-
ME
443
+.4.4 ME-
ME
MC
'I INGRAM COACURENTA SC
Pole
BUCUREVr1 ME-
- Strada Decebal No. 11 M.O.
-7,i41TpltiPMFMT,fffffPWTIM
www.dacoromanica.ro
11 I
XXXX.Xxxx
Op 007C.C.1
,
www.dacoromanica.ro
4 ---
www.dacoromanica.ro
5
www.dacoromanica.ro
6
www.dacoromanica.ro
-
a se ingrija de tristetea meted crescanda it
fratelui situ, el se decise a'l Intreba. Inteuna
din zile el ii zise : .
www.dacoromanica.ro
11
zisera :
-Dach un smeu aSa de puternic i cu
toata paza lui este inselat de femeia lui, apoi
ce sa mai zicem noi, nite bieti oameni,
macar c suntem regi. De ce dara ne am
mai intrista noi acum de cele ce ni s'a in-
tamplat ?
i atunci regele ahriar spunandfratelui sau
www.dacoromanica.ro 0
r.
El_
11,
tr.
www.dacoromanica.ro
for
18
www.dacoromanica.ro
111
-.19 -
Porunca regelui Sahriar incepu a fi exe-
cutata. In fiece seara i se aducea in apar-
tamentul situ o frumoasa lata, care a doua
zi era ucisa. Hotararea regelui se ltise nu
numai in tot orasul dar si in toata tara.
Fiecare familie se astepta de acum ea fii-
cele lor sa cada victima groaznicei hotarari
a regelui. Dar cine putea cracni? Mumele
Ii plangeau fetele lor, blestemand in tacere
pe crudul rege, dar porunca era porunca
si ea era indeplinita intocmai. Astfel fiecare
zi smulgea din sanul cate unei familii pe
cate o lied iubita, sacrificandu-i-se nu nu-
mai trupul ci i viata. Lucrurile ajunsesera
la desperare. -
www.dacoromanica.ro
24,
www.dacoromanica.ro
tte 1,
P.K
444 ifvOl
www.dacoromanica.ro
30
www.dacoromanica.ro
- 31 -
rinta de a 11 mantuit, en ma am jurat c a,.
cela care ma va scoate din mare i va des-
chide vasul redilndu-mi liberta tea, pe acela 11,
yoiu face bogat, care va fi chiar i eel mai
mare bogat dintreoameni:
Dar veacul a trecut i eu tot In fundUl mar&
,am ramas. In al doilea veac m'am jurat ca
Voiu da toate comorile din lume acelnia care
ma va scapa din Inchisoare. Dar ;i de astii-
data totul fu in zadar. In al treilea veac a-
ftlistentei mete in fundul marii, ma jurai ca
pe acela care ma va scoate din vas, ii voiu
..
www.dacoromanica.ro
- 33
www.dacoromanica.ro
,..?:-bnezr,.,-
Fiumoasi fata pe nesimtite asezi atunci capul zmeului pe iarbi
i rAcu semn celor Zoui trati a se scolmare die porn. (Pag. 15),,
- - 84
www.dacoromanica.ro
----- 37 -
Duhul dutii din rasputeri amsi ascunde mania
cu glas domol el zise dare (Jamul :
care, ia seama sfi nu care sum-va a faci ceia
ce zici SA nu crezi ca eu cram hotarat In-
teadevar a te ucide, cad am glumit numai
cu tine si nu trebuiai nici de cum sa iei Iti-
/crulDeIngiaba,
serios precum ai fcut".
cauli sa ma incanti acum, ris-
punse pescarul. Tu ai tost i ai limas un trii-
dator. Asi merita de acum sfi-mi pierd via la
daca ai mai fi atat de prost ca sfi ma incred
in vorbele tale. Cum te-ai al-Mat de nemilos
fata de mine, tot astfel voiu fi i en fata de
tine. i precum ai rabdat atatea veacuri min
te-am scos eu la lumina, va veni si viala de
apoi i pentru tine.
Frate, bunul meu frate pescar, zise Dubai:
Inca ()data te rog, nu siivarsi asa ceva mai
inainte de a te gandi ce fapt faci ; Ia seama
ca. Alah ne porunceste ea chiar dacA ni se face
raul, sh-1 rasplatim prin bine. Iti repel ca nu
am avut de gaud ca si te ucid, ci am voit sa
vhd dacii ca un drept credincios Mahomedan
ce pari a fi, te temi de moarte. Eu- iti faga-
duesc c nu-ti voi face nici un ru, ci din po-
Viva am sa-ti destainuesc un mijloc prin care
ei deveni foarte bogat".
www.dacoromanica.ro
38
Dar pescarul nu se Iasi de loe a fl convins.
4Minti blestematule, zise el. Nu'li dau nici
e erezare vorbelor tale de acum caci tot astfel
s'a petrecut i intre noi, ca i Intre vizirul
regelui lunan i doctorul sau Ruian.
Dar eine erau ei i ce s'a petrecut Intre
&mill ? intreba Duhul.
A fost odata, incepu a povesti pescarul,
un rege foarte puternic careze numea Iunan
;i care stpnea o tara mare, find tot ()data
;i foarte bogat. Dar toate averile i maretiile
sale nu-i ticneau de loc caci bietul rege su-
ferea de e board crunta, lepra, aa hick trupul
nenorocitului rege erea acoperit peste tot
.
www.dacoromanica.ro
Ammo 39 _
data regele dAdu ordinul ea doftorul sa, fle
primit i o reed de speranta tl facu pe bietul
rege a se mai veseli putin. El ii descrise doc-
torului chinurile sale grozave i de4i nu-i prea
venea a crede ca se va mai insntoi odata,
se lash a fi tratat de dansul. Dar spre surprin-
derea sa el primi incredintarea din partea dof-
torului cum ca-1 va vindeca ffir medicamente
nici unsori. Atunci regele Iunan care pini a-
tuncea trebuise s sufere i de pe urma ura-
cioaselor medicamente numai putea de bu-
curie i zize :
Pe Alah Dumnezeul nostru, dad m vei
vindeca, am sh te Imbogkesc, atat pe tine
eat i pe fiii, nepotii i strinepotii tai, Ili voi
11
da i tot ceiace doreti i vei fi prietenul meu
toga viata mea. Apoi regele Ii dadu vestminte
i multe i frumoase daruri.
Dupi aceia, doftorul Ruian ti ceru voie sa
plece pentru putin timp din palat. Cum ajunse
acasa, el facu din tot felul de ierburi mirosi-
toare un fel de alifie pe care o inthri astfel
hick facu din ea nite mici ciocanae. Se In-
toarse la palat i se infdliA regelui prezen-
tandu-i acele miei ciociinae zicandu-i :
Bunul meu rege i stapan. Cu puterea lui
Allah, ia aceste mici ciocAnae cu care te vei
www.dacoromanica.ro :
--ft 40
www.dacoromanica.ro
r i - a ir o
Ali4411, ts,
00"
cruri ce erau cu neputintg a le face. To-
tusi se rugg sg i se dea ptisuire Ong a doua
zi si se despgrti si de ei cu ynoartea in su-
fletul sail. Nu mai stia nici pe unde sl a
puce ca sg se Indrepteze spre adgpostul
sgu. Ii blestem& ceasul in care se hotgrAse
sg-si pgrgseascg tara sa si mersul sgu in
nestire si clgtinat ii dadea Inftitisarea unui
om beat. Si cum mergea el in starea a-
,
www.dacoromanica.ro
/.
= 61 =
spre a-i cfirpi o cioboata. Tocmeala noas-
Ira a fost drept plata sg-mi dea ceia ce-mi
va face o mare placere. Deci eu Ii voiu
raspunde la intrebarea sa, cal ce mi va face
o mare placere cergndu-i toata averea sa,
iar el nu'mi va putea spune nimic, fgrg a
risca de a-si cglca tocmeala.
Mosneagul, dupa ce ascultg i pe a-
cesta raspunse :
Nici tu nu ai fgcut o bung ispravd,
caci ce ai face de pildg dacg el in loc sgli
dea averea sa dupa cum tu crezi, ar veni
si tiar zice :
Ciobotarule, caam fagaduit at,i da ceva
care-si va face o mare placere. Deci eu iti
dau vestea aceasta : Sultanul nostru iubit
si stapaul nostru, a invins pe dusmanii
sai. El i-a luat robi i i-a luat in stapa-
nirea sa toata averea i comorile lor cu
tot aurul ce-1 gramadisera de veacuri.
, Nu-i asa c acesta Iti face o mare pla-
care ?
Daca tu darg, continua mosneagul
catre ciobotar, vei zice c aceasta nu-ti face
o mare placere, iti pui capul tau in peri-
col de a fi tgiat. Caci cui este permis a
spune in public acest lucru fart a fi sigur
ii.CADE14
www.dacoromanica.ro
BIBLIOTECA
= 62
eh nu i se tae capul, dupa cum prescrie
legile noastre ?
Vezi darg ca dacg va veni cu acest mij-
loc, tu esti silit farg de indoiala a raspunde
ca : de sigur aceasta iti face o mare pla-
cere, i prin urmare el va pleca cu ghiata
sa cfirpita i tu nu ii vei putea pretinde ni-
mic. Daca va fi deftept, de asta data esti
tu la discretia lui.
Pricepand ca mosneagul orb vorbea foarte
intelepteste i ca putea el foarte bine sa fie
cel pacalit, cfirpaciul se retrase si el foarte
ingrijit.
Iac ca Incepu i chiorul la rindul s a
I se sfatui cu mopeagul,
013atranule i inteleptule mosneag zise
chiorul. Nici eu nu ma pot plange c ziva
de astazi nu mi a adus nici un profit. Caci
lufindu-mg dupa unul care avea ochii toc-
mai de aceiai culoare cu ai mei, i-au stri-
gat ca mi-a furat ochiul. Cu toata opune-
rea lui, cfiti-va buni prieteni de ai mei pe
cari i-am cules in cale de grabg ca sa-mi
tie isonul, mi-a dat dreptul. Streinul, caci
bine inteles nu era sa ma leg de cat de
un strein, a fost silit sa-mi dea un zglog
pang a doua zi; cnd i-am dat ragaz i s'a
www.dacoromanica.ro
J-" 62 -
jurat sg-mi dea orice iasi cere eu. De si-
gur cLt nu si va putea calca juramantul,
dupa legile noastre i va trebui Aqui dea
ce iasi cere eu.
Mosneagul se gandi putin; apoi Ii zise :
Eu nu cred ca l'ai pacglit de loc si
se poate intampla sg fie tocmai contrariul.
i iat de ce : Streinul va zice, bine iti voiu
da ochiul inapoi, dar pentru ca sa vedem
dacg ai dreptatra, scoateti mai intai ochiul
tau ; apoi 11 voiu scoate si pe al meu. Le
vorn cntari i dacg ochiul tau va fi mai
usor, sau mai greu de cat al naeu, atunci
va fi dovada nettgaduita cd eti un sarla-
tan, si prin urmare procesul tau este perdut.
Pe langg aceasta, continua mosnea-
gul tu vei ramane chior de amandoi ochi,
pe cand el nu va ramane de cat cel mult
chior de un ochiu, Vezi darg bine eine va
fi cel mai mult pagubit.
Chiorul recunoscu si el ca streinul 'Inca
nu a fost pdcalit si se retrase umilit si el
din naintea mosnagului orb.
Dupa aceia veni si randul aceluia care
facuse pc judecatorul.
Si eu, zise acesta cgtre mosneag, ju
candu- mg de a judecatorul cu un om care
www.dacoromanica.ro o.L
64 ..L.;
www.dacoromanica.ro
68
negustorul. . zq
tames,*
Si ce ceri? ,v
sute de galbeni. , ,
CAutA apoi pe femeia c are I a invAtat
s5-0 recapete bucuria pentru a o recom-
pesa i pe dAnsa i nici acest lucru nu-i
a fost greu cci dupe putin timp el o gisi;
multumindu-i cu lacrimi in ochi el o rugs
s primeascA un mic dar din partea lui fi '
ii dildu 100 galbeni. . ,
L" y .
1 R. 1,1 _. I ,T)
>
, U. 1 '-'i til rj d
, cfr I
I . '. ''.Ji /1" ,rts. , . or 2 .1, ...1
.:?-ra,
- : ( r:,?' ir i_. i,),. i .4 .4 1;
'
www.dacoromanica.ro
OCt 00 COO
s;r4 'VI v 31M i (
315 nit0.3
It 'firtas.iiiionir
*. 1 .
MICUL COCOSAT
De mult traia in Mesopotania, tinutul a-
cela binecuvantat de Dumnezeu i despre
care biblia povesteste atatea minuni, un
croitor bogar i tanar impreuna cu sotia sa
frumoasa Fatma, Fericiti de toate bunurile
pamantesti. Croitorul ii vedea de meseria
sa i gandul sau nu era de cat a munci i
a imbogati pe Frumoasa Fatma la care ti-
nea mai mult ca la ochii sei din cap.
Intr'un rand pe cand croitorul lucra in
pravalia sa cu sarguinta, se aseza inaintea
intrairii sale un mic cocosat care incepu a
canta cu multa duiosie dintr'un cimpoi cu
burduf i toba. Croitorul fu foarte atras de
frumoasa meludie i chemand pe cocosatul
inauntru II lu 6. apoi cu dansul si-1 duse a-
casa la sotia sa spre a-i face o placuta sur-
_
priek.
www.dacoromanica.ro
- 73 -
Cum ajunse acasa femeia sa, frumoasa
Fatma se arata foarte surprinsa la vederea
rnicului cocosat dar fiindca avea o inima
buna ea il primi foarte bine, cu toate ca
sotul ei inca nu-i spusese indemanarea co-
cosatului in a canta din cimpoi i tobe. .s.i
Frumoasa Fatma, fiindca era vremea ci-
nei, intinse masa pe care aseza tot ce avea
mai bun. Cea dantaia mancare era niste
peste foarte bine preparat caci frumoasa
Fatma era o foarte buna gospodina.
0 Asa dar se asezara toti trei la masa It,
facand rugaciunile obicinuite la musulmani
inaintea cinei, ei incepura a manca. Dar ce
se intampla insa ? Abia incepu bietul coco-
sat sa manance din pestele ce-1 avea main-
tea sa, si Ull os i se opri in gat. Pe data
innabusise i sangele care i se sui in cap il
invinetise.. In cateva clipe el caz:u jos ca
, trasnit, suflul vietei pierindu-i cu totul. r
Croitorul, galben ca ceara de groaza in-
Ina :
- Nenorocitul cocosat este mort. Cene
vom face acum cu el, caci toti vor spune
ca noi l'am omorat i vom fi pedepsiti drept
niste ucigasi ? yititpoo c;
www.dacoromanica.ro
r-7--
yi
Biata Fatma inlemnise i ca de spaimi
nu mai scotea nici un cuvant.
Dar curand croitorul incepu a'si mai veni
In fire si de oarece frica este inspiratorul
tuturor ideilor Ii veni i lui o idee mantui-
toare. .
www.dacoromanica.ro
F.4 .76
www.dacoromanica.ro
79
JI Pb
nici odata nu intalnise pe vre-un hot in casa
sa, i nu se stie, ca daca s'ar fi gasit fati.
in fata cu un hot cu adevarat, daci cura-
giul situ nu i-ar fi perit ca prin farmec, pre- ,
C3.
;..17-4:74tr.
010100
.==:
-. . . -
ax. . J
,.3(solin.. .17,E
_..,J-.7.111
,
44,
-'.-....=--- ------:--;;.
----'--"-
I
0". .
www.dacoromanica.ro
._ Vij --.'": ==-771
82 -
Pe and trupul neiRsufletit al micului co-
copt statea astfel rezemat de zid la locul
unde fusese asezat, un bogat negustor mer-
gea de la un chef, la bae. De oarece i se
pAru ca hainele nu-i prea sunt oranduite el
se aseza pe o piatrA, cu spatele tocmai
Piing cocosat c. aproape II atingea, furl,
bine inteles fara a 1 fi observat. Cum facu,
cum drese, negustorul, mereu fara a-I zari
pe cocosat, ii atinse pe acesta cu mana ast-
fel, ca trupul intepenit care abia ii inea
echilibrul, se pravali peste negustor. Negus-
torul, crezand ca are de a face cu un tal-
har, se napusti asupra cocosatului, caran-
du-i la pumni in cap, cu toate ca acesta se
afla acum intins la pamant. Si tot lovindu-1
astfel, el nu contenea de a striga ajutor.
Atunci se ivi un paznic. Cum se apropia a-
cesta, vazand cele intamplate, se rasti la
negustor. ,
Cum de-ti permiti D-ta sa lovesti in-
tr'una pe un fiu al lui Mohomed?
Ce voiai sa fac? raspunse negustorul,
a sarit asupra-mi spre a ma sugruma
Dar paznicul, observand mai de aproape
pe cel lovit.
A, apoi cel pe care-1 lovea-i mereu
www.dacoromanica.ro
; p.
r +11t
83
negustor.
Apoi luminate Aga, a voit sa ma su-
grume aruncandu-se pe neasteptate asupra
mea, pe and ma asezasem pe o piatra ca
sa-mi oranduesc hainele, raspunse el.
Nu vezi, ca minti? starui ironic Aga.
Cum ar f putut un nenorocit de cocosat
,
www.dacoromanica.ro
84 -
ti-ar fi lasat urmele pe gat. Uncle sunt ur-
mele ?
Dar din nenorocire, nu se vedea nici o
urma.
Atunci Aga .porunci ca negustorul sit fie
dus la inchisoare-, iar el raportg. Sultanului.
Cum auzi Sultanul cele petrecute si mai
cu seam ca era vorba de un crestin care
ucisese pe un drept credinsios, ordonit ca
legea s se sa.vdrseascg, in asprimea ei lard
nici o mild, supra negustorului ci cerea
induraie.
Nu,, sit nu _fie ertat un crestin care a
omorat un fiu al lui Mohamed profetul nos-
tru, strig Sultanul inciud at. Nici o indu-
. rare fiindca nenorocitul de cocosat nu putea
fi tAlhar. Nimeni nu se face talhar cnd
Dumnezeu i-a bAtut astfel joc de dansul).
Si astfel bietul negustor crestin fu scos
din inchisoare i dus la spanzuratoare.
Se falcdrA toate pregatirile. Sp -anzuratoarea
era deja Inaltatd. Lumea se stransese malt&
acolo, cum de obiciu se intiimpll la ase-
menea ocaziuni triste, cad oamenii sunt cu-
riosi a vedea cum se ridica viata penoro-
citului condamnat. E mare lucru sa Opui
viala unui om, hard
... sit flu pedepsit !
www.dacoromanica.ro
85
www.dacoromanica.ro
86 =
de a rapi o viata pentru fapta altuia ! Eu
.
sunt vinovatul".
Maul fu o prit de catre Aga de a trage
funia, printiun semn.
Apoi acela care ii Meuse loc prin mul-
time, zicand ca el este vinovatul si care nu
erea altul de cat bancherul, incepu a po-
vesti de la inceput i pana la sfarsit tot
ceia ce se petrecuse in casa sa cu coco-
satul pe care-I prinsese in vatra, luandu-1
drept rau facator. J
Eu, zise el, sunt acela care l'am ucis
pe cocosat. De bine, de rau, eu am savar-
sit fapta i prin urmare daca este vorba ca
cine-va salt primeasca pedeapsa pentru u-
ciderea cocosatului apoi acela sunt eu. Ne-
gustorul crestin nu e deci vinovat; dati-i
libertatea i executati-ma pe mine". .
www.dacoromanica.ro
= 87 -
nutie, Un altul se napusti din multime fa-
candu-i loc, Erea doftorul. .
www.dacoromanica.ro
= 90 =
asupra sa din darnicia majestatei tale, el se
impartasi in toate localurile.
Adevarat, zise Aga posternat. Acum
se lumineaza lucrurile. In acest hal, bietul
croitor avu nefericita inspiratie de a-I lua
cu sine pe micul cocosat care find beat nu
fusese in stare de a manca pestele cu ba-
gare de seama si se ineca inghitind osul.
Orice fapta 10 are si rasplata sa, con-
tinua Sultanul. Coranul oprete pe musul-
man de a bea vin. Deci el si-a luat pedeapsa.
'Mi pare rau de acest nenorocit care ma
inveselea prin caragioslacurile sale.
. Tot in acest timp pe and se petreceu
toate aceste la curtea Sultanului, barbierul
Sultanului care auzise 0 el ciudata intam- ;
plare, si care era un chirurg vestit se a- 4
propia de micul cocosat i privindu-1 de a-
proape incepu a zambi. 1
Prea luminare imparate, zise el, sa
mt dai cdinilor drept hrana daca micul co- 4
cosat este mort. kr
Cum se poate ? replica Sultanul uimit, .1
,
dar nenorocitul este mort, nemai miscand q
de atata timp. '41;
Stii prea bine,traspunse chirurgul, ca 4.
pana la varsta meaje acum peste noua-
www.dacoromanica.ro
Siv
;7 i
zed de arii, am facut matte ispravi, local- .1
torilor pe pamantul lui Mohomed, i dovada
voiu da-o i acum.
Si zicand acestea, chirurgul, deschise o
trusa din care scotand un balsam, freca
gatlejul mortului. Apoi cu un mic clete el
patrunse in gatlejul cocosatului. Toata lumea
de fa i Sultanul insui ii ineau respi-
ratia de curiozitate, in timpul operatiei care
nu dura. de cat cate-va clipe. Si atunci o
minune, mortul de cocosat incepu a tusi i
pe and chirurgul prezinta Sultanului un as
de peste, cocosatuI, Maud cate-va miscari, t
COROANA DE DIAMANTE
Ci-ca de mult, se indragostise un fecior de _
Imparat, de o fat f1urnoas dar saraca.
Si vazu imp5ratu1 ca fiul sn.i se topeste de
dor, hotgri sa 'i-o dea de sotie. .1
si flout de ori. -
furase.
Cand vazu fata ca a petit coroana, incepu sg _
-.1.4.4+
Povestirileehrezadei, limed 1001 de
Nopti, eine se intereseazd de povestirile
care au urinal su cileascei
PALATUL FERMECAT
Din 1001 de nopti toutilt.
.
t.C1L"
;Jim g' ?" "L
. - st,t11/
7 TABLA DE MATERII -
Cei doi frati regi Sahriar i Sahzaman 3
mew
Pescarul i duhul Ztracu P.
28
Moneagul orb si intelept 72
Micul cocoat sau de 4 ori mort . 49
Coroana .cu diamante t 92
.C)1)EMIA
www.dacoromanica.ro
BIBLIcaEcA,
:_,212/21
0-
A APARUT
CERETI PRETUTINDENI
BUJOR HAIDUCUL
TINERETEA. LUI TUNSU
' GU LIVER
IN TARA PITICILOR $1 URIA$ILOR
Se afl de viinzare la :
Tipografia Concurenta
OSIAS M. Mein
Bucuresti, Strada Decebal No. 14
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro