Sunteți pe pagina 1din 98

1VN 11-1t

E5 23814 Pio

L/
'

DE T
orrigm- ' Nii%

''R'r-- aliful fermeca


kt Le",
Si escarul i Dul
,rt;-17:-
de .4 moi
q.)
iapoi tot
^ ORBUL
i sfatul galbenil
. Et
ei trei prir
,1
i
"*.
Pa5rea
Meastri
si multe altelt
--
. -I-
. -
;
,er z. ',' '-- i lt ,
s. itI '
:V
- 2'..431.",..; '' ''' .
; ,2L,.4.1.1agi-ltd .411;,, ... 0.

-4311
1111rett"r37:.,, ;12.1,":11.11.111%%.41k ;,-,-- .
41.1314-3018. the 011.5111,,, -. . .11,,,,IRL62" -,,

-.1117.454
7W-4.,
41:11., l . '',"-,' r^
L7.r.c ---- e
Aaltas.S1r!A
1Jb,
4 4%
4180101111''
:tD.2fit www.dacoromanica.ro
;Ar Lr_

Preral .1 01.7,
-2:46fiiiiii4i14444444444 01-t

"
444
-ao.
DIN WE-
WE-
--3+4
.a4a
1001 de Nopti OE-
WE-
NE-
01E--
.--A OFC
344 ADEM IA
344
344 B1BLIOTECA

31- 41
senuistt r+c
3- 44 otle
wee,
344
.3- 544
ot-
ME
443

+.4.4 ME-
ME

MC
'I INGRAM COACURENTA SC
Pole
BUCUREVr1 ME-
- Strada Decebal No. 11 M.O.
-7,i41TpltiPMFMT,fffffPWTIM
www.dacoromanica.ro
11 I
XXXX.Xxxx
Op 007C.C.1
,

Cei doui frati regi


SHEAR SI SAURIAN
FrurnOasele povesti arabe cunoscute sub
numele de g0 mie i una de nopi ii trag
originea lor din urmatoarele Imprejurari pe
care le vom povesti acum :
A fost odatti. in r4sdritu1 indepartat un
puternic rege, care in urma sa lasal doui
feciori. Pe cel mai mare il chiema ahriar,
iar pe cel mai mic *ahzaman. Pentru ca sg.
nu dea Joe la discordie, tatal lor, Inca. ina-
intea mortii impartise tara in doug. parti asa
ca liecare din cei doui frati erea acum rege
in tara sa, pe care si-o ocarmuia cu mill
pricepere-si bunatate caci ambii erau plini
de frumoase Insuiri. i astfel ei ajunsera
in floarea varstei pe mAsuril ce arnandoua
regatele se imbogateau si se infrumuseteau
sub parinteasca lor obladuir,

www.dacoromanica.ro
4 ---

Trecuse mult timp de and acesti doui


frati nu se mai vazusera din cauza preo-
cuparilor lor nenumarate pentru a-pi asigura
fericirea tdrii lor. Regele Sahriar fu apucat
de un mare dor de a-si vedea pe fratele
sdu i trimise pe unul din curtenii si pentru
a-I invita pe fratele sdu mai mic la dansul.
Trimisul sosi cu bine la curtea regelui
Sahzaman unde fu primit cu toate onoru-
rile cuvenite i bucuria de a putea auzi vesti
dela fratele situ din tara surora.
Alah sa te aibe sub protectia sa, zise
trimisul, luminate rege. Fratele majestAtii
tale inteleptul i bunul meu stapan, regele
Sahriar cuprins de marea sa dorinta de a-si
vedea pe fratele sau mai mic m'a trimis cu
Malta rugdminte pentru a te invita la dansul.
Regele ahzaman la auzul acestei vesti
simti o mare bucurie i raspunse :
i eu nu mai putin ardeam de dorinta
de a ma afla catva timp alaturea de fratele
meu iubit pe care nu l'am vazut de atilt de
multa vrerne. Sunt fericit de aceasta irivi-
tatie i ma voiu grabi ca sa-mi procur a-
ceast& mare bucurie. ,
Asa dar regele Sahzaman dadu toate or-
dinile spre a se pregati plecarea i a doua

www.dacoromanica.ro
5

zi chiar, cu toga suita sa craiasca el porni


la drum pe and soarele incepu a apune,
; invaluind cu ultimele sale raze de aur ma-
reata cavalcadrt.
Pe and caldreau ei astfel in sunetul u-
nei daerele fermeatoare, pentru a usura o-
boseala calatoriei, regele ahzaman ii aduse
aminte ca uitase a lua cu sine bogatul dar
pe care-I pregatise de acasa spre a'l duce
fratelui sdu.
Pe data el porunci atunci ca. toata suita
sal astepte la locul unde ajunsese, i luau-
du-i cu sine pe cea mai credincioasa slug&
se intoarse spre palat.
Era tocmai miezul nopii, and el ajun-
gand la palat, intra inteansul printeo scard
dosnica spre a nu destepta lumea.
Dar ce-i vazura ochii sei ? Pe regescul sau
pat sotia sa se desfata cu unul din robii sai !
Fara (lard a se mai gandi, el scoase sa-
bia i Ii ucise pe amandoui. Apoi el lua da-
rul uitat si se intoarse in mijlocul suitei care
ii asepta mereu la locul unde o lasase el.
Astfel ei calatorira toata noaptea si in
sfArsit a doua zi ei ajunsera in orasul unde
se afla resedinta regelui ahriar, care pe
data ce i-se anunta sosireaiubitului saufrate

www.dacoromanica.ro
6

se bucura grozav de mult i i esi intru In-


tampinare.
Ijqtlirea celor doui fratii Regi fu din
cale afara de imbucuratoare i dupa ce se
imbralisara mult, ei pornira spre palat in
sunetul muzicilor i veseliei poporului care
Ici impodobirlt caseIe cu ghirlande de ilori pi
corpur le lor cu Cele mai alese haine.
Veselia la palatul regelui ,ahriar era si
mai mare. Bunul rege daduse ordin ca st
se intinda mese cu rnitncarile i bauturile
cele mai gustoase pentru curteni i repre-
zentantii poporului i petrecerile erau In toiul
lor. Insasi *ahriar lua toate dispositiuhile
pentru ea astfel sa-si arate dragostea de
care era insufletit pentru fratele su ,$ahzaman.
Dar Regelui ..ahzrnan nu-i ticnea tot fas-
tul i toata petrecerea pe care fratele su
o desfdsura in onoarea sa, caci mereu isi
aducea aminte de cele ce se intamplase in
palatul su intre so(ia sa si rob, si un nor
de mahnire se lasa pe chipul sau,lucru care
nu scApa din vedere fratele sau.
Trecu astfel mai multe zile. Din ce in ce
*ahriar observa tot mai mult mahnirea care
se trada pe fata fratelui sau care intre a-
eestea Incepu a slabi. Cand ahriar Incepu

www.dacoromanica.ro
-
a se ingrija de tristetea meted crescanda it
fratelui situ, el se decise a'l Intreba. Inteuna
din zile el ii zise : .

Iubite frate, tu sti cat de mull tiu la


tine, si bucuria mea este asa de mare din
momentul cand ai pasit in palatul meu, ea
nu mai gasesc mijloacele 'de a-ti inveseli
fata ta mahnita care iti tradeaza o suparare
care te roade.
Ai dreptate fratioare, am ce-va pe i-
nima care Ina. turbura, si nu ma lasa a-mi
ticni toate petrecerile pe cari le faci in cinstea
mea in palatele tale.
Cu toate staruintele lui *ahriar, de a-i
spune cauza supArArilor sale, ,$ahzaman se
!Asa neinduplecat si nu vroi deloc a-i po-
vesti cele ce i se intamplase. Atunci ahriar
ji spuse ca pentru a doua zi a aranjat o
mare vanatoare, lucru pe care ahzanjaii
H.refuza, zicAnd dt nu prea se simte bine
pentru a lua parte la oboseala unei \Tana-
tori. Dar fiindca totul fusese pregAtit i pentru
c. *ahriar nu voi indispune pe invitatii
sai dintre cari ereau multi printi streini ye-
niti de departe, el se hotara a pleca singur
la ylnatoare. Totusi lucrurile ereau astfel
oralduite la cat spre a ii se da loc la
www.dacoromanica.ro
8 --
40ap le neconVenabile, se raspandi svonul ca
i regele ahzaman mergea la vanatoare.
i astfel pe cand toti invitatii, a doua zi
plecara dimpreuna cu regele ahriar si suita
sa, $ahzaman ramase
.
in palat in aparta-
mentul situ.
Pe and statea astfel in odaia sa, arun-
tandu-si privirea in frumoasa gradina a pa-
latului, ce vazura ochii sal ?
Douazeci de robi i doudzeci de roabe,
toti i toate, cele mai frumoase fiinte alese
din toata tara spre a servi pe regina, ii
faceau intrarea, perechi, perechi, in ferme-
catoarea gradina. indreptandu-se in spre un
maret i frumos basin, inconjurat nurnai de
flori albe i inalte si a se intreba ce e cuvan-
tul acesta de arsita soarelui, de bogatele,
crengi ale palmierilor, cu frunzele lor cele
lungi i dese. Iar la urma, esi prin usa des-
chisa a palatului Insi regina, sotia fratelui
sat' $ahriar care plecase la vanatoare. Ea
se arnesteca printre robi i roabe cari dupa ce '

dansara incepura a se saruta i imbratisa.


Erea o orgie fere seaman i ceeace f
curl roabele i robii ei facu i &Ansa la fel.
Placerile continuara astfel pana in revarsathl
scriber,
www.dacoromanica.ro 1
9 --
Pe Alah, Dumnezeul nostru i Moha-
met, profetul sau exclama alizaman uimit,
nenorocirea fratelui meu e mult mai mare
ca a mea. Apoi toata supararea sa ii trecu
caci nenorocirea fratelui sau ii consold foarte
mult de cele ce i-se intamplase.
Cand regele ahriar se reintoarse dela
vanatoare in palatul situ, care nu-i fu mi-
rarea sa, vazand ca fratele sau se schim-
base cu desavarsire. Pe fata Iui, el nu mai
vedea acum acea umbra de mahnire i tris-
tete, ci din contra, un surds de buna dis-
pozitie i seninatate.
0, fratioare iubit, zise ahriar cdtre
fratele sau, ma simt acum cu adevarat fe- .
ricit, vazandu-te de la intoarcerea mea ve-
sel. Erarn foarte ingrijat marturisesc ca
am cautat chiar ca sa intreprind o vana-
toare ca sa-mi risipesc temerea ce o aveam
asupra sanatatii tale. Dar te rog sa-mi spui .

care era cauza mdhnirii tale de mai inainte


ce te-a facut ea printr'o inspiratie feri-
cita sa devii mai dispus.
Te void satisface, raspunse ahzman,
i iti voiu explica cauza supararii mele de
mai inainte, dar numai cu o singurd con-
ditie : sa nu ma Intrebi 0 care a fost cauza
www.dacoromanica.ro
-
-- 10 -
care a cOntribuit ea SA ma Ilia aTmi alunga
supararea.
Bine, spune, zise ic,;ahriar.
Vei tie ,dara. labile Irate, incepu
zaman, cit atunci cand ai snot nestrarnutata
dorintit de a te vizita, cand vizirul tau se
infatisa inaintea mea spre ami comunica ruga-
mintea ce mi-ai facut-o de a veni la tine,
eu cu mare bucur-i-e, am poruncit sit se fact
toate pregatirile de plecare si am plecat. Pe
drum, itni adusei aminte ca am uitat la pa-
lat darul ce ti-I pregatisem a ti-1 aduce cu
ocazia venirei mele i lasandu-rni suita in
drum, m'am reintors la palat.
Era miezul noptii cand intrand pe neastep-
tate, gasii in odaia i pe culcusul meu pe
sotia mea imbratisaita de un rob negru Si
amandoui adormiti in chipul cel mai neru-
,sinat. Lucrul ne mai lasand nici o indoiala
asupra purtarii ei de mai Mande, caci in
momentul surprinderei mele ei se destepta-
sera si se posternara la picioarele mele, ce-
rand- gratie, eu i-am ucis pe amandoui si
apoi am plecat spre tine.
De Ond sosii in orasul tau, nu stiu cum
Insa, fui coprins de o tristete care nu o
putem cu nici un chip inlatura, gandilidu-m4

www.dacoromanica.ro
11

la cele intamplate neincetat. Iata dar care


fusese cauza malmirei mele care tot perse-
cutetndu-ma mereu incepu-i eslabi si nu
stiu zau ce s'ar fi intamplat cu mine daci
asi fi continuat a ramane astfel.
Cand regele ahriar plin de curiositate
samba. toate acestea, zise :

Pe puternicul .Alab i pe toti profetii


.sai te conjur iubite frate sa-mi povestesti
acum i cauza care te-a facut sa devil mai
vesel, replica .$ahriar.
Ori si cat asi voi, raspunse $ahzaman
nu iti pot spune acest. lucru. Tot ceia ce pot
face este ca maine sa te prefaci ca pleci la
, vanatoare, sa dai ordin ca toe& Jumea aft
se pregateasca de acest lucru, adica lumea
care de obicei care te insoteste la \rani-
toare, dar tu sa te pitesti insa in odaia rnea.
De. acolo sa privesti pe fereastra.cu bagare
de seama i ceea ce vei vedea te va interesa.
Regele $ahriar fu coprins atunci de o
mare- nedurnerire i dadu numai decal ordin
ca si se faca toate pregatirile-pentru a doua
zi pentru a merge la vanatoare.
Inteadevar. a doua zi el pleca ca i alta
data inconjurat tie suita sa, dupe ce bine
ieie Ii lasasewww.dacoromanica.ro
pe fratele sau alIzantan in
12

apartamentele sale. Cand fegele ,$ahriar se


departa de palat destul de mult ca sa nu
dea de banuit nimanui intentia sa, dadu or-
din ca curtenii sai s. urmeze drumul mai
departe, iar el insusi se reintoarse singur si
printr'o intrare dosnica el reintra in pala-
tul sau indreptandu-se grabit spre aparta
mentele fratelui sau.
Nici nu trecu mult de cand $ahriar se
puse la panda impreuna cu fratele sau i
ce vazura ochii sai ? Regina apru in gra-
dina indreptandu-se spre basin in mijlocul
robilor i roabelor sale si acolo se dete des-
trabalarilor si petrecerilor, ea si robii sai
intocmai cum Meuse si in ceal'alta data cand
.$ahzarnan avuse singur prilejul sa surprinda
orgiile de atunci.
Cand regele ahriar vazu toate acestea,
tot corpul incepu a-i tremura, mintea i se
turbura cu totul, iar inaintea ochilor nu mai
vedea nimic decat nerusinata scena. Trase
spada i voi sa se repeaza spre a spala
prin moartea vinovatilor ultragiul ce i-se a-
duse. Un sentiment insa neinteles de dansul
II impietri locului si dupa ce ramase gan
ditor si cu corpul sau sdrobit de lupta su-
www.dacoromanica.ro
13

fleteasca ce se dadea inteansul, el se adresa


astfel fratelui sau :
Frate iubit, acurn am inteles i causa
care tera facut a-ti reveni in fire din mall-
nirea care te inbolnavea. Ai vazut i neno-
rocirea mea care departe de a fi mai mica
ca a ta, o intrecea, i i-ai zis ca de vreme
ce tu nu esti unul singur care ai fost lovit
astfel in demnitatea ta, ai inceput a te con-
sola, i a-ti recapata dispozitia i senina-
tatea sufleteascd.
Ar trebui i eu sa-i ucid, s fac ca i
tine. Dar nu stiu de ce nu am puterea. 0
voce divina ma opreste. Haide dark sa ne
lasam in voia ursitei lui Alah Dumnezeul
nostru i sa plecam de aci in drumul in
care ne o indrepta el. S. nu ne mai ina-
poem pana nu vom gasi pe cineva care sa
fi fost lovit de o nenorocire si mai mare ca
a noastra in felul ei. Dintr'insa poate vom
invata i noi ceva i astfel nenorocirea noa-
stra va fi micsoratd. Altfel mai bine sa pre-
ferim moartea care ne mantue cle toate.
*'-ahzaman nu se impotrivi de loc.la pro-
punerea fratelui sau i ambii esind prin a-
ceiasi portita dosnica a palatului se indrep-
tara luand' drumul la intamplare.
www.dacoromanica.ro .
14

Mersera ei astfel toata ziva i toata noap- ;


tea si oboseala incepand a-i coprinde, ei se
asezara sub umbra unui copac batran care
se alla aproape de marginea marei cele sa-
rate. Cum steteau ef ast-fel vorbind despre
multe lucruri din viata lor si mai cu seamh
despre cele tektite, iata ca marea incepu a
fierbe si un nor de fum esi din mijlocul ei.
Acest lucru nemai vazut de ei fac5ndu-i a
se teme, ei se urcard in copac spre a fi
mai bine la adapost si a vedea i cele ce
urma sa se intample. Atunci din fumul cel alb
si gros se lvi un ingrozitor smeu care purta
pe capul s.0 o lada i plutea spre tarm.
DAM de uscat el se aseza in apropiere de
copac. Apoi deschise lada i pe data esi
dintr'insa o fata de o frumusete rapitoare.
Smeul o priyi cu multi duiosie zicandu-i :
0 tu, care esti frumusetea frurnuse-
telor intruchipata, regina reginelor, i sta-
pana inimei mele, lasa-ma sa dorm putin
rezimat pe genuchii taii pentru a-ti soarbe
si in swim voluptatea trupului tau incanta-
tor. El ii rezima atunci "capul sau de ge-
nuchii frumoasei fete de care parea atata
indragostit i adormi curand.
Din intamplare, lanara i frumoasa fata
www.dacoromanica.ro
15

aruncandu-si privirea In spre copac, zari,


printre ramuri pe cei doui regi cari se stran-
sera mull intealtul de tearna.
Frumoasa fata pe nesim(ite aseza atunci
capul smeului pe iarba, puuandu-i in apro-
pierea nasului o buruiana care de Sigur a-
yea puterea. de a ingreuna ,sownul smeului
apropiindu-se de copac facu semne celor
doui frati ca sa se scolioare.
Pe Dumnezeul nostru Alah, raspun-
sera ei dardaind, te conjuram a ne feri de
aceasta Intalnire periculoasa, caci viata noas-
tra este In pericol de indata ce vom fi va-
zuti de ingrozitorul srned.
Eu va poruncesc sa va scoborati, zise
tanara fata, ca. de uncle nu voiu destepta
pe smeu care inteo clipa va va ucide.
Tremurand ca varga, ahriar i ?ahzaman
. se scoborara numai dead din porn, caci ye-
demi ca nu e timp de glumit, nici de par- .

lamentari. Fata se apropia pe data de ei si


zise :
Acum fie-cap din voi sa ma Imbra-
tieze. i se supuserk caci le era !licit a
se opune, i facura tot ceea ce fata le po-
runcea. Apoi frurnoasa i manta/ smeului
le zise razaud linifita;
www.dacoromanica.ro
16

Ce dredeyi ct voi sunteti cei dthitii


cu cari l'am pacalit pe devotatul meu smeu ?
Apoi scotand din san o salba cu 600 de
medalii .addog6. :
Vedeti aceste 600 de chipuri pe a-
eeste 600 de medalii ? Ei bine, ele sunt cei
600 de amanti cu cari l'am inselat pe acest
smeu. Monstrul m'a furat chiar in ziva nuntii
mele, cand trebuia s. raman femeia iubi-
tului meu, i de atunci, el rn'a. poarta cu
'sine inchisa In lada care o vedeti. De, e cam
gelos, smeul meu, dar el se vede ca nu stie
ca cu toata paza lui si de imprejurarea ct
enedespartit de mine, tot de geaba este, caci
and o femee vrca ceva, ea trelme sa reu-
seascd, fiindca tot femeia l'a Mall i pe
--dracu.
Cand $ahriar i fratele sAu auzira aceasta,
ramasera ea Arrizniti de mirare caci ei ii
.

zisera :
-Dach un smeu aSa de puternic i cu
toata paza lui este inselat de femeia lui, apoi
ce sa mai zicem noi, nite bieti oameni,
macar c suntem regi. De ce dara ne am
mai intrista noi acum de cele ce ni s'a in-
tamplat ?
i atunci regele ahriar spunandfratelui sau

www.dacoromanica.ro 0
r.

El_

11,

tr.

Palatul fermecat_din 1001 de_nopti

www.dacoromanica.ro
for
18

ca are un plan teribil se hota rich a se reintoarce


la palat. Li luara ziva buna de la frurnoasa
fata, sireata anima' a smeului si se indrep-
tara spre palat. Cum ajunse acolo, ,c;ahriar
dadu ordinul de a 11 ucisi numai decal re-
gina, roabele i robii ei. Apoi rata chiar cu
fratele sau ,c4alizaman uiril i ingrozit po-
runci vizirului sdu ca in fiecare seara sa lie
adusa nate o tanara fata care sa-i faca pla-
cerile alcovului, iar dimineata ea sit fie ucisa.
Regele ahzarnan, se gandi atunci ca, a
sosit timpul sa se reintoarca, in tard sa. El
spuse aceasta dorinta a sa fratelui seu ah-
riar care cu toga dragostea sa nu-1 putu
retine i dada ordinul ca sa se faca toate
pragatirile de plecare sit se oranduiasca
i
suita dupa rangul regesc al fratelui sau.
El insusi ,se duse in odaile ferecate ale
palatului unde nu putea patrunde 'nimenea
si scoase tot fehil de daruri cari mai de
cari, mai nestimate pe cari le oferi fratelui
situ iubit. Chad totul fu gala Regele $abriar
eonduse pe fratele situ cu tot alaiul i ma-
retia cuvenita, pand la poarta orasului si
dup. ce se imbratisara mult timp se des-
partira in toatit clragoste lor de frati sic'?
ceri,

www.dacoromanica.ro
111
-.19 -
Porunca regelui Sahriar incepu a fi exe-
cutata. In fiece seara i se aducea in apar-
tamentul situ o frumoasa lata, care a doua
zi era ucisa. Hotararea regelui se ltise nu
numai in tot orasul dar si in toata tara.
Fiecare familie se astepta de acum ea fii-
cele lor sa cada victima groaznicei hotarari
a regelui. Dar cine putea cracni? Mumele
Ii plangeau fetele lor, blestemand in tacere
pe crudul rege, dar porunca era porunca
si ea era indeplinita intocmai. Astfel fiecare
zi smulgea din sanul cate unei familii pe
cate o lied iubita, sacrificandu-i-se nu nu-
mai trupul ci i viata. Lucrurile ajunsesera
la desperare. -

Ce se intampla Insa ? Vizirul regelu $ali-


riar avea si el cloud fete, amandoua Larte
frumoase i foarte istete. Inteuna din zile,
fata vizirului, cea mai mare, cu numele de
Seherezada, care era si cea mai isteailt, se .
infatisa inaintea tatalui ei caruia ii zise :
Mult iubitul si.nepretuitul meu parinte,
voesc a'ti face o staruitoare rugaminte.
Spune fiica mea iubita i fi sigura de
va fi posibil, te voiu satisface.
Voesc, ca maine seara sa mit presinti
pe mine regelui Sahriar. Eu cred ca cu a-
www.dacoromanica.ro
20

jutorul lui Alah voiu face astfel ca sa mantui


dela peire, atatea copila nevinovate care ii
cad victirnit nebuniei sale.
Copila nesocotita, striga vizirul inspai-
mantat, nu tii tu care ca in fie-ce dimi-
neap'. se taie capul acelei fete care a im-
partasit in timpul noptii patul regelui ? Nici-
odata eu nu-ti voiu permite acest lucru, cad
asi muri de durere.
,$tiu foarte bine acest lucru replica
eherezada, i tocmai pentru aceasta vreau
cu orice pret sa ma prezinti regelui Sahriar.
Bine, zise Vizirul, atunci voiu face si
eu cu tine ceeace a facut negustorul cu ne-
vasta-sa spre a o cuminti. -
Ce a facut negustorul cu nevasta spre .

a o cuminti, intreba eherezada pe tatal ei.


Iata despre ce este vorba, zise vizirul
catre copila sa ; negustorul avea un mare
secret, pe care daca l'ar fi destainuit cuiva,
chiar i femeei lui, ar fi murit. Nevasta-sa
stiind despre aceasta nu-i dadea de loc pace
ca vrea sa stie secretul. Bine, bre, nevasta,
Ii zicea negustorul. Tu sti prea bine ca daca
Ii voiu destainui secretul atunci trebue sa
mor. Nu voesc sa stiu de nimic, ii cicalea
mereu nevasta-sa ; mort sa fii i secretul
www.dacoromanica.ro
.---- 21

tot trebue sa, mi-1 spui. Negustorul nestiind


ce sl mai_ facA se gandi sa se duck' putin
prin grAding ca sa mai rgsufle. Pe cnd se
plimba el prin grAdin amarat de plictiselile
nevesti-si, auzi curn cocosul vorbea cu cal-
nile tocrnai despre dansul, stapanul lor.
Bre, multe mai sufera bietul nostru
stapan din cauza muerii liii, zice cainele
dare cocos.
De, data e prost, cum sa nu sufere, Ii
rdspundea cocosul. Eu am patruzeci de femei
si pe toate le stapanesc ; stapanul nostru
are numai una i nici pe aceia nu o poate
stApani !
Si cum ar putea s5. o pue la respect ?
Foarte lesne, raspunse cocosul. S. ia
o nuia sdravana i sd o croiasca pe nevastA
pn cand o tipa in gura mare &A numai
vrea sa stie de secret.
StApanul ascultand rusinat aceastd con-
vorbire, se grAbi s. facd intocmai dupa sfatul
ce-I auzise. Si astfel o vindecA pe femeia
lui de ciorovoeli.
Vezi dara fata mea, zise atunci vizirul,
tot astfel voiu face i eu cu tine.
Dar Seherezada nu se dadu invinsa la
toate incercarile aspre sau blande ale tatalui
ACADEARa
www.dacoromanica.ro
4
-orpc,,
r
22 --
. - .

ei pentru a-i schimba vointa ei nestrathutatii


ciici ea zise in cele din urmrt vizirului.
In zadar te impotrivesti hotathrei mele
nepretuite tata. Eu trebue sit ma infAtisez
Regelui vie sau moarta, citci am incredere
lu intelepciunea mea si in ajutorul lui Malt,
cn care voiu mantui dela moarte atatea co-
pile nevinovate ale neamului nostru i prin
urmare este o datorie din partea D-tale de
a-mi satisface rugdmintea..
Si astfel cand vizirul se incredint& cal toate
staruintele sale sunt in zadar pentru a-si
impedica pe Idea lui de a se expune unei
mor(i sigure o lua i o presinta regelui.
Cand neinduplecatul *ahriar se gasi singur
ea Seherezada care-si ridicase valul, vAzand
cat erea de frurnoasa i 'ncrintat peste ma-
sura, incepu a o mangaia. Dar ,5eherezada
ii Meuse de mai nainte planul cum trebuia
s. procedeze cu Sultanul devenit atat de
crud fall, de orice erea femeie. Si ea incepu
a plinge, $ahriar o intreba de cauza acestei
tanguiri. Ea ii raspunse atuncea.
Luminate stapane. De oarece imi stiu
soarta ce rnit asteapta voesc sa-ti fac numai
o singur& rugaminte i iata care este.:
Am o singura surioar& pe care a-si vrea
www.dacoromanica.ro
23 .
8g. o mai vad pand in ultimele clipe and
voin trebui s. pArAsese aceasta viaVt asa
dupA cum ai hottira si fatA de celd alte din
naintea mea. IngilduesLelmi (Jail ea in asta
noapte s doarmA la picioarele patului
sora mea Danisarda.
Regele .$ahriar nu se opuse si-i dete .$e-
herezadei voe aduce i pe surioara sa.
Pe drum .$eherezada o invAtA ca peste
noapte, pe and ea va impArtAsi alcooul cu
regele *ahriar, Danisarda t vegheze pi ca.
astfel mai nainte de se va lumina de ziva
sa i se adreseze astfel. . ,
IubitA surioara, fa-mi placerea inainte
de ne vei parasi pentru intotdauna, i po-
vesteste-mi una din frumoasele i minuna-
tele povesti pe cad, le stii.
Inteadevar Danisarda fu culcata in ace-
iai odaie, i chiar la piciorul inaltului pat
al Iui Sahriar si .$eherezada, i inainte de
a se arAta zorile diminetei, Danisarda fAcu
intocmai precum o invAtase sora-sa mai
mare.
La rugaminte a Danisardei eherezada se a-
dresa regelui ahriar intrebndu-1 daca este
dispus a-i ingadui a-pi incepe povestea. ah-
Oar #u se Impotrivi eatu0 de putin pi pi

www.dacoromanica.ro
24,

permise povestirea aratandu-si (liar el in-


susi dorinta lui de a o auzi.
Si astfel desteapta Seherezada incepu a
istorisi prima ei poveste.
Dar povestea ei erea lung. Regele ali-
riar nu luase nici macar aminte ca. soarele
se inaltase pe cer de trei sulite, atat erea
de atras de frumoasa poveste. i fiindcg
Seherezada nu ajunsese Inca la sfarsitul ei
despre care regele erea foarte CuriOs a-I afla,
pentru intaiasi data de atata vreme, el re-
tinu .pe Seherezada i pentru a doua noapte,
netrimitand-o la moarte in dimineata acelei
zile conform obiceiului.
In a. doua noapte e.herezada ii continua
frumoasa ei poveste fe;mecand cu totul pe
rege i tinandu-I sub vraja istorisirei i a
cunoasterii sfarsitului, liana iarasi soarele
se ridicase de trei sulite pe cer; taa ca to-_
tusi povestea sa fie sfarsita. Regele curios
de a-i afla sfdrsitul o retinu pe Seherezada
pentru a treia noapte. Dar nici in acea
noapte Seherezada nu-si ispravi povestea
cAci ea avea grijea ca povestea ei sa mearga
dintr'una intr'alta i ca niciodata astfel sa
nu fie ispravita. Iar regele Sahriar in loc
ca in fiece zi s o trim0, la moarte o re-
www.dacoromanica.ro
17 25
tinea mereu pang and trecand un timp in-
delungat i ahriar induiosandu-se de fru-
musetea povestilor a invtaimintelor i pildelor
ce le rasa intrInsele, cat si de destepta-
ciunea netArmurit a eherezadei se hoar&
a trAi cu dansa pentru intotd'auna,
astfel eherezada prin desteptaciunea
iscusi* ei spre bucuria vizirului, tate
ei si a tuturor oamenilor, soap. dela moarte
nenumAratele fete care ar fi trebuit sa cad&
victim incApganarei regelui ahriar. Ea
deveni- sotia lui i traira impreuna panA la
adanci bAtranete.
Toate povestirile ei care tinura o mie i
una de nopti au rAmas cunoscute sub acest
nume din cauza frumusetei lor fard de pe-
reche. Vom incepe i noi povestirea Catorva :

www.dacoromanica.ro
tte 1,
P.K
444 ifvOl

PESCARUL I DUHUL SMEU


Era odath un pescar biltran i a.5a de sa-
rac In cat de abia cu multe necazuri Lt putea
agonisi din truda muncii sale hrana nevestii
sale i a celor trei copii ai sal.
Intr'o dimineata pescarul nostru se duse ea
de obkeiu pe malul marii ca sa'i asvarle
plasa In aria. Se, aeza dara pe o stanca i-i
dete drumul instrumentului aducator de brain.
Care insa nu-i fu mirarea cand duph oare-care
limp voind a trage plasa afara simti cum o
greutate mare se Impotrivea la silinta sa. Cii
o mare bucurie crezand cii de asta data avea
sa scoata o cathtime mare de peti, el se des-
brach' i se puse pe lucru In jurul plasei spre
a o scoate la suprafala. Spre desnadejdea lui
insa curand el se Incredinta c greutatea cea
peste masura nu era alta de cat un magar
mort de care plasa se legase. Totu0 insa find-
cii el era drept credincios exclama : Numai
Alak singur este Duentezeu i Mokarseel pre-
www.dacoromanica.ro
27

fetut ski. Dar on i cum darul lui este cam


ciudat".
,De oare-ce plasa se rupsese pe alocurea, el
se aleza i o carpi. Apoi el 0 arunc pentru
a doua oara in apa. De asta data el nu fa mai
norocos cad in loc de peste el trase afar mo-
cirIi burueni i nisip. Vazand cat era perse-
cutat de soarta, el se mahni foarte mult, zi-
candu-si in sine; Ah soartii nemiloasfi ce pa-
rate trebue s ispapse de m5 chinuesc aa de
rau. Amarat peste masura el ii spala plasa
i o aruncii pentru a treia oara in apa. Dar
i. acum el nu isbuti a scoate de cat nite
scoici murdare i pietre. Bietul pescar incepu
a despera cad aa ceva nu i se mai intam-
plase i gandindu-se la copiii sai nenorociti,
ruben ochii sai plin de lacrami catre cer, im-
plorand pe Alah : A tot puternice Alah, aibi
milli de mine i de bietii mei copii cari pc
ziva de azi vor ramne nemancati. Ma jur cii 2
deed nici. acum nu voiu reui a scoate hrana'
familiei mele sa ma arunc In mare spre a
pune capat suferintelor mele.
Soarele rsarise intre acestea i bietul pes-
car ca un bun Mahomedan cc era ii Mai ru-
gaciunea obicinuita adaogand : KSlavite Alah,
m'am jurat a nu mai arunca plasa de cat a-
www.dacoromanica.ro
., 28 -
ceasta data, a patra oarA. AruncA deci privi-
rea ta asupra robului tu i f ca marea cea
bogat sh fie mai indurAtoare fatA de mine,
dupa cum ai facut-o sa fie induratoare i fatA
de proorocul Moise.
Apoi invocand iar5si numele lui Alah i
gratia lui divine, el arunca pentru a patra
oarA plasa in mare i astept pAnd ea se in-
fund. Si acurn el sirup cum plasa se Ingreu-
nase cAnd voi sA o tragA attire. Fare nici o
speranta si blestemndu-si soarta el se des-
br5ca iar5si si intr in aph spre a o scoate
la mal.
Care fuse nu-i fu mirarea cand ajungand
pe uscat i desfAcAndu-si plasa el yam in-
tr'Ansa un vas mare de aram5, al cArui capac
ce-1 inchidea hermetic era prevazut cu o pe-
cetie de plumb portend insigna inteleptului
Solomon fiul lui David. El lad vasul Mai a-
proape la cercetare. Ii ca sa vazii dace
nu se gAseste ceva intr'nsul, dar spre sur-
prinderea sa, el nu auzi nimic sunnd. Iari
privea el vasul cu cea mai mare luare aminte
i arid observ pecetea cu insigna lui Solo-
mon el fi zise ; Aci trebue sa se ga'seascA
ceva pretios inauntru, de vreme ce Ii lied a-
ceastA pecetie cu care de geaba nimeni nu a
-.
www.dacoromanica.ro
11
= 29

sigilat capacul vasului"; Apoi desfacandu-si


cutitul, el deschise vasul incet cu bagare de
seam5 apoi 11 rasturnd. Nu cazu iris nimic
din el spre mai mare a sa mahnire.
Ce se intampla Irish? Pe cand Inca sta -el
astfel cu gura vasului rasturnata in jos si ne-
dumerit iata c5 an fum gros 11 Inconjura ca
si cum ar fi voit sa-1 inabuseascii, si care se
tidied pand in nori, formand o ceat5 deash
Apoi acel fam se ingrosa tot mai mult si tot ,

restringindu-se si din el se forma un chip de


o mdrime extraordinara. Pescarul se dete in-
napoi cati-va pasi i speriat grozav voi sa
fug5. dar spaima ii,fu atat de mare, in cat nu
ava nici acest curaj ci stetea pironit locului
----Atunci acel chip inspiiimantator cu o voce
tunatoare zise. .aNti e alt. Dumnezeu de cat
Alah iar Solomon- e profetul sat], i pe tine
te implor, o mare Solomoane, sa nu ma u-
cizi, caci nici odata nu-ti voiu mai calca po-
runcile tale si nu ma voiu mai riiscula in po-
triva ta :
Intre acestea pescarul venindu-si putin In
fire si capiitand prezenta de spirit zise 0 u-
riase inspaimantator, indrisnesti sa spui cii
Solomon e profetul lui Alah, dar uiti tu ca
Solomon e moil mai bine pe opt-spre-zece

www.dacoromanica.ro
30

veacuri si ca numai Mohamed este profetul


siu? Spune-mi te rog mai bine, eine tc-a in-
chis pe tine, un Dub asa maret Inteun vas
atat de mic ?
La aceste cuvinte uriasul zise pescarului :

Nu e alt Dumnezeu de cat Alah, mare i pu-


ternic, Ili voiu-spune acum `si istoria vietii
mele. .

Eu stint unul din Duhurile cari s'au lepa-


dat de credinta in Dumnezeu si nu am voi-
sii ascult de vointa lui. Pe cata vreme cele-
l'alte duhuri au crezut in Solomon Proorocul
lui Alah i s'au supus lui, imprastiind printre
muritorii pacatoi invAtmintele sale, eu mi-am
Whit joe, an numai cii -nu i-am dat ascultare.
Am prima fel de fel de instiintari, pana cand
Intro zi drept pedeapsh am fost Inhatat de
niste Duhuri mai puternice de cat mine, care
m'a prefacut din arias ce cram Inteun puh
si m'au varat In acest vas, Incbizandu-ma.
ca sA nu 'pot scdpa dinteansul, peste capac au
pus Pecetea care este prev5zuti cu insigna
lui Solomon ; apoi au incredintat vasul unei
slugi careia i se poruncise sa ma arunce In
mare, ceia ce s'a i Meat
Si astfel timpul incepu a se scurge mereu.
In cel dntaiu veac al:Inchisoarei mele. In do-

www.dacoromanica.ro
- 31 -
rinta de a 11 mantuit, en ma am jurat c a,.
cela care ma va scoate din mare i va des-
chide vasul redilndu-mi liberta tea, pe acela 11,
yoiu face bogat, care va fi chiar i eel mai
mare bogat dintreoameni:
Dar veacul a trecut i eu tot In fundUl mar&
,am ramas. In al doilea veac m'am jurat ca
Voiu da toate comorile din lume acelnia care
ma va scapa din Inchisoare. Dar ;i de astii-
data totul fu in zadar. In al treilea veac a-
ftlistentei mete in fundul marii, ma jurai ca
pe acela care ma va scoate din vas, ii voiu
..

faee cel mai puternic craiu din lume ;i Ii Voiu


satisface mice dorintd ce ar avea el. Dar spre
ciucla mea mai mare ;i acest veac se strecuri
fara ca In soarta mea sa se aducit vre-o schim-
bare. Atunci, necajit peste masura, ma jurai
In al patrulea veac, a ucide fara crutare pe
acela care ma va scapa din inchisoare, Ing-
duindu-i numai din mila i drept rasplata ca
ski aleagii singur felul mOrtii lui. Prin ur-
mare fiindca tu eti acela care m'ai scapat
din inchisoare, eti -liber de a-li alege felul
morlii tale, caci nu voesc cu nici un chip a-mi
calm. juramantul.
Cand pescarul auzi toate acestea se Intrista
mutt i zise: Ai merita peatru teate aceste
www.dacoromanica.ro
P.CADEAN
../ ; _ . _
-- 32 - 5.

euvinte ca Alah salt intoarca din nou privi-


rea sa de la tine, cad tu vrei sii ma ucizi,
drept rasplata pentru bine pe care ti l'am fa
cut. Cu ce ti-am greit ca sa ma trimiti mor-
tii ? Eu te-am scos din fundul marei, te-am
liberat din vas, dandu-ti drumul iari.i pe pa-
mant. Vei face un mare pacat, daca-ti vei tine
un astfel de juramiint pe care l'ai facut lute()
clipa de mahnire, Alah te-a ertat de pacatul
tau, dar Alah te va pedepsi iara daca-1 vei
savdri din nou.
Nici de cum, ii raspunse Duhul, nimeni
nu te poate sciipa de la moartea care ti-e ho-
tarata. Atata numai: ai liberta tea de a ti-o a-
lege i sa nu mai perdem vremea de geaba
alegeti-o dara, ca sa ispravesc.
Pescarul, tot cu gandul la cei de acasa si
eu lacrimi ferbinti, cautii din nou s indu-
piece pe Dali zicandu-i : 0, infrico,satule Duh,
tu care eti cel mai puternic i detest prin-
tre toti, ii mereu a savdrsi un ran, raspia-
tind cu moartea pe acela care te-a scapat din
inchisoarea din fundul marii de aproapc pa-
tru veacuri ? Nu te gdndeti ca am nevasta si
copii cari vor ramline pe drumuri i vor striga
mereu rabunare catre Alah, pentru uciderea u-

www.dacoromanica.ro
- 33
www.dacoromanica.ro
,..?:-bnezr,.,-
Fiumoasi fata pe nesimtite asezi atunci capul zmeului pe iarbi
i rAcu semn celor Zoui trati a se scolmare die porn. (Pag. 15),,
- - 84

hm nevinovat i Alah te va pedepsi i bles-


tema in cele din urma ? 0: 7

In zadar toate acestea riispunse Duhul. Nu


pot sa-mi calc juramantul. Nu ma privete
nici un blestem i spune-mi odata felul mortii
care ti-o alegi altfel ma voiu mania i atunci
va fi mai rau de tine.
Bietul pescar care cand erea vorba de a
muri nu prea avea pofta, caci de bine de rau
sarmana sa familie tot mai imbuca ate ceva
de pe urma sa, vazand ca nu e chip de a
scapa de hotiirarea Duhului, Ii veni in minte
atunci sa-i caute salvarea prin viclenie i a-
tunci el zise Duhului : Bine puternice Duh,
vad c inteadevar ai hotarat sa ma ucizi. La
urma urmei ma voiu duce In raiul lui Moha-
med. Dar dach Inteadevar tu eti acela care
ai fost inchis acolo In vasul acela, prin pu-
terea proorocului Solomon, eu nu sunt dumi-
nit de un singur lucru : cum tu, un uria aa
maret i puternic ai putut incape inteun vas
aa de mic. Te conjur pe proorocul Solomon
sa ma lamureti de acest lucru."
Auzind acestea Duhul, care vedea ca pes- 0.r)
carul nu-i ia drept adevarata istoria vietii
sale, de oarece se arata necredul, auzind pro-
nun tandu-se numele lui Solomon se cutremura
.q,70 War, www.dacoromanica.ro
35. ----

izise : Cum care tu nu crezi nici ce-ti vazura


.r ochii tai?
Cum sa cred aceasta minune, caci acest
vas n'ar putea coprinde nici macar laba pi-
ciorului tau necum intregul tau corp.
Te-am vazut deodata rasarindu-mi Inaintea
mea, de unde i cum nu-mi pot explica. Daca
ai vedea cu ochii mei, atunci ai crede aceastii
minune ; voiu lua drept adevarata toata po-
vestea vietii tale pe care mi-ai istorisit-o a-
dineaurea i fiindca nu voiu mai avea ce-ti
obiecta ma voiu, supune mortii.
Bine, vei vedea, zise Duhul i intr'o clipa
4 el se prefacu iarai In fum, se stranse mereu
din ce in ce din imensa 'cetatime de fum pand
ce se retrase cu totul in vas, Meet i regulat
astfel ca numai ramfisese nimica pe din afara
i pe cand pescarul atepta cu moartea in su-
flet sa-i puna planul in executare, el auzi din
vas o voce care suna astfel : Iata dara necre-
dinciosule pescar, acuma ai vazut cu ochii tai,
eti Incredintat acum ?
Cum sa nu, raspunse pescarul atunci. Dar
in aceia0 clipa el puse mana pe capacul va-
sului i-1 acoperi, vasul mai purtand sigilul
cu insignia proorocului Solomon, el se inchise
ea prin minune.
www.dacoromanica.ro
= 36
Apoi el strigii : Duhule, acum mi-a venit
mie rndul sk-fi Intorc cuvintele de odini-
oari : alegefi dark moartea de care vrei sa
mori I Ba nu, mi te voiu mai Intreba, mai
bine este sk te arunc in mare, tot acolo de
unde te-am scos. Pe urma Imi voiu face mica
mea coliba in apropiere, spre a locui nu de-
parte de locul unde vei zacea Inchis, i voiu
povkfui pe toti pescarii ca sh nu se mai pa-
cileasck ca i mine ci sa se fereasch de a te
scoate afara pe tine un Duh aa de rilutAcios,
Care tii sh rasplateti prin moarte pe acela
care-I red viata i libertatea dupa veacuri de
Inchisoare.
Duhul turba din ce mai mult vazand cat de
mor cazuse In cursa pescarului:care de teama
rnorfii i a mizeriei copiilor sal avusese pre-
zenta de spirit de a intrebuinf a viclenia care-i
remise. i turbarea Duhului ajunsese la culmei
auzind cum pescarul devenise acum i batjo-
coritor. El lupta din rasputeri ca sk scape din
Inchisoarea sa, dar toat sfortarea era zadar-
nica caci pecetea proorocului Solomon avea o
putere de neincihpuit asupra inchisoarei Du-
hului.
Vznd dark eh nu avea in cotro i c se
afla acum In puterea absolutk a pescaruluit

www.dacoromanica.ro
----- 37 -
Duhul dutii din rasputeri amsi ascunde mania
cu glas domol el zise dare (Jamul :
care, ia seama sfi nu care sum-va a faci ceia
ce zici SA nu crezi ca eu cram hotarat In-
teadevar a te ucide, cad am glumit numai
cu tine si nu trebuiai nici de cum sa iei Iti-
/crulDeIngiaba,
serios precum ai fcut".
cauli sa ma incanti acum, ris-
punse pescarul. Tu ai tost i ai limas un trii-
dator. Asi merita de acum sfi-mi pierd via la
daca ai mai fi atat de prost ca sfi ma incred
in vorbele tale. Cum te-ai al-Mat de nemilos
fata de mine, tot astfel voiu fi i en fata de
tine. i precum ai rabdat atatea veacuri min
te-am scos eu la lumina, va veni si viala de
apoi i pentru tine.
Frate, bunul meu frate pescar, zise Dubai:
Inca ()data te rog, nu siivarsi asa ceva mai
inainte de a te gandi ce fapt faci ; Ia seama
ca. Alah ne porunceste ea chiar dacA ni se face
raul, sh-1 rasplatim prin bine. Iti repel ca nu
am avut de gaud ca si te ucid, ci am voit sa
vhd dacii ca un drept credincios Mahomedan
ce pari a fi, te temi de moarte. Eu- iti faga-
duesc c nu-ti voi face nici un ru, ci din po-
Viva am sa-ti destainuesc un mijloc prin care
ei deveni foarte bogat".

www.dacoromanica.ro
38
Dar pescarul nu se Iasi de loe a fl convins.
4Minti blestematule, zise el. Nu'li dau nici
e erezare vorbelor tale de acum caci tot astfel
s'a petrecut i intre noi, ca i Intre vizirul
regelui lunan i doctorul sau Ruian.
Dar eine erau ei i ce s'a petrecut Intre
&mill ? intreba Duhul.
A fost odata, incepu a povesti pescarul,
un rege foarte puternic careze numea Iunan
;i care stpnea o tara mare, find tot ()data
;i foarte bogat. Dar toate averile i maretiile
sale nu-i ticneau de loc caci bietul rege su-
ferea de e board crunta, lepra, aa hick trupul
nenorocitului rege erea acoperit peste tot
.

corpul numai de rani. In zadar turf ehemali


doftorii cei mai renumili din lumea lntreagfi,
fa zadar el erea imbaiat cu tot felul de bid,
caci cu un cuvnt, nimic i nici un fel de me-
dicament sau plante nu ereau In stare sa-i
aduca vre-o uprare cat de mica. i aa bietul
rege ti luase ori-ce nadejde de a mai fi yin-
decat odata.
Dar, pe acele timpuri traia un doftor btrin
cu numele de Ruian care auzind de nenoro-
circa care chinuia pe regele Iunan, se prezenti
la palat i trimise vorbi regelui, cum ci el
se tnsircineazi a-I vindeca cu desivinire. Pe

www.dacoromanica.ro
Ammo 39 _
data regele dAdu ordinul ea doftorul sa, fle
primit i o reed de speranta tl facu pe bietul
rege a se mai veseli putin. El ii descrise doc-
torului chinurile sale grozave i de4i nu-i prea
venea a crede ca se va mai insntoi odata,
se lash a fi tratat de dansul. Dar spre surprin-
derea sa el primi incredintarea din partea dof-
torului cum ca-1 va vindeca ffir medicamente
nici unsori. Atunci regele Iunan care pini a-
tuncea trebuise s sufere i de pe urma ura-
cioaselor medicamente numai putea de bu-
curie i zize :
Pe Alah Dumnezeul nostru, dad m vei
vindeca, am sh te Imbogkesc, atat pe tine
eat i pe fiii, nepotii i strinepotii tai, Ili voi
11
da i tot ceiace doreti i vei fi prietenul meu
toga viata mea. Apoi regele Ii dadu vestminte
i multe i frumoase daruri.
Dupi aceia, doftorul Ruian ti ceru voie sa
plece pentru putin timp din palat. Cum ajunse
acasa, el facu din tot felul de ierburi mirosi-
toare un fel de alifie pe care o inthri astfel
hick facu din ea nite mici ciocanae. Se In-
toarse la palat i se infdliA regelui prezen-
tandu-i acele miei ciociinae zicandu-i :
Bunul meu rege i stapan. Cu puterea lui
Allah, ia aceste mici ciocAnae cu care te vei

www.dacoromanica.ro :
--ft 40

juca mereu i atAta, pini cand palmele mAi-


nilor tale vor nAdusi bine. Efectul acestor cioz
- einase 11 vei vedea lndata caci leacul va iutra
In corpul rata prin palmele tale. Acest tiata-
ment nu-ti va aduce nici o suparare. Vei face
numai baie dupd toate acestea i vindecarea
ta nu va 1ntdrzia.
Regele fcu 1ntocmai cum 11 Invatase do f
torul i Alah ti lasa indurarea asupra sa caci
regele Iunan fu vindecat cu desavarsire.
Bucuria regelui fu atuncea atat de mare [neat
nu numai ea' 11 acoperi pe doftorul miraculos
de darurile cele mai scumpe dar nu mai stia
cum s4-1 multumeasca. Doftorul Ruian nu mai
putea lipsi acurn niciodata dela masa regelui
care nu scapa nici o ocazie de a-si arata re-
cunostinta sa.
Printre vizirii regelui lima', se afla unul care
privea cu ochi rai prietenia regelui pentru
doftorul Ruian i-i facea mult sange rau dra-
gostea ce Ii arata el acestuia. Inteun rand a-
cest vizir, pe cand doftorul Ruian nu se afla
de fata se apropid de rege i cu o fata foarte
1ngrijata el i se adresi astfel :
0, bunul meu rege si stapan, crezi tu oare
.cii acest doftor miraculos, merit aceasti dra-
goste netirmuriti pe .care i-o arAti ? Nici de
www.dacoromanica.ro
.,
- 41
cum, cad acest doftor nu e deck un periculos
fermecator care a cautat a se apropia de tine,
a-ti capata increderea ta nemarginita i a face
ca apoi tu s dispari pe nesimlite ca s faca
locul vre-unui pretendent la tronul tau de care
care bine inteles c va fi imparatete recom-
pensat. Eu insu-mi am surprins multe lucruri '
suspecte i multe micari banuitoare m'au facut
sa ma intaresc in credinta mea ca acest vra-
.\ jitor urmarete peirea ta. Teme-te.. dara de
dnsul i departeaza-1 atat timp cat Inca nu
va fi prea tarziu.
Regele Iunan, la inceput nu prea voi sa se
se lase a fi convins, dar starnintele neincetate
.

i bine meteugite ale vizirului sau, care ii


era un vechi prieten, reuird a-i vara o frica
ascunsfi care din ce in ce pe nesimlite II schim-
bara cu desarire pe rege. i intr'una din zile
pe cand doftorul Ruian se infatia inaintea re-
gelui, acesta II primi foarte rece. Pe un ton
din ce in ce mai aspru, el ii spuse ca s'a in-
elat asupra meritelor lui, caci Ruian. nu pa-
tea fi doftor, de oarece nici un doftor nu fu-
sese in stare a-1 vindeca. El 11 numi apoi vra-
jitor, zicand eh vrajitorii sunt cei mai peri-
culoi oameni. La raspunsurile de aparare ale
&Months! Ruian amarat i scarbit de Nate
www.dacoromanica.ro
A.CADEutA
42

acestea, regale a se Infuria i salmi


prin a da ordinul ca bietul Ruian sa fie o-
moat, ceeace se i intampla.
Aci pescarul sfarsindu-si pilda zise catre Duh:
data deci Duhule, ce inseamnd a face bine
unui om. 11 vindeci de cea mai scarboasa boala
de care nu l'a putut nimeni insanatoi i a-
poi drept rasplatii eti ucis. Cand faci binele
In totd'auna ai raid. i vorba aceia nu gre-
Ogle and zice ca : pe eine nu lai sa moara,
nfl te lasa sa traeti.
Tocmai aa sta lucrul i cu tine. Eu biet,
nettorocitul de mine ma cfisnii azi de dimi-
neata sa aduc ceva hrana nenorocitilor care
ma afteapta flamanzi. Aruncai del trei ori
plasa tall a scoate ceva ; iar cand a patra
oars, blestemandu-mi soarta, aruncai iara
plasa, te scosei pe tine din fundul marei, unde
fusese$i condamnat a sta pe veci pentru ispa-
Orea plicatelor tale. i dupa ce-ti dadui dru-
mul la lumina zilei unde Ii-ai recapatat pu-
terea ta uria*fi de alta data, drept multumire
ma intrebi de ce moarte vreau sa' moru caci
astfel te-ai jurat in al patrulea veac al Inchi-
soarei tale, Drept este, sa ma ucizi ca sa-mi .

ramae nevitsta i copiii mei pe drumuri pen


tru binele In care ti ram fcut ? Dar vei.
www.dacoromanica.ro
43=
ca protectorul tuturor nenorocitilor, marele
unicul nostru Alah, Dumnezeul care vede to-
tul i toate, nu m'a lase in puterea ta' i mi-a
inspirat gandul acela viclean prin care te-am
readus in vas spre a ramitne pe veci inchis
acolo".
Duhul Waled ca pescarul nu mai poate ft
phalli i ca va ramane inteadevar condam-
nat au ispag Inchisoarea pe vecie se cutremura
atata in cat pescarul simti din afari aceasta
Apoi el zise frate pescarule, asculta-mi te
:

rog pentru ultima data ; ma leg cu toate ju-


i, raminte, pe Alah Dumnezeul .nostru al tutu-
ror, pe Mohamed profetul sati, pe top proo-
rociii pe proorocul Solomon care m'a pedepsit
i de care am groazi. Nu-mi yoiu tine nici un
juramant pe care l'am Meat fa solemn ca a-
cum, atunci and ma aflam Inchis in vasul
acela aproape patru veacuri. Juramantul
acesta sfant aria ca-1 voiu line ; te conjur
pe puterea lui Alah, pe Mahomed, patriarhul
Abraham i Isaac i pe toti stramofii mei cari
sa ma pedepseasca mai groasuic, daca-mi voiu
calca jurimantul. Da-mi Inca Oath libertatea
5i4i voiu da atatea avutii di nu vei mai duce
lips& toata viata ta ".
Bietul pescar stetea nedumerit. Pe de o parte
www.dacoromanica.ro
-a
- 44 -
r

nadejdea de a scapa de airfield care-1 chinuise


.

toati viafa, II impingea ca sa libereze pe Duh,


pe de alta parte lush' tearna ca sa nu o pafeasca
a doua oare, II facea sa hesite a'i da drumul
Duhului. In aceasta lupta ce se &idea in su-
Itetul pescarului el zise catre Dub : Mai ca-mi
vine a-ti da iara drumul la lumina', dar ma
tern ci-mi vei juca iara renghiul. Jura-mi dara
Inca odata i vei ei la lumina, caci nu cred
cI vei fi atat de nelegiuit a-ti calm atatea
juriminte".
Duhul se legit iara prin toate juramintele
pAna cand pescarul desfacu de odata capacul
vasului, Indata ei iarasi un fum gros care-1
inconjura pe pescar i se Malta pith la cer
si Duhul se intruph din nou ca i de data
cearalta. Apoi cel dantaiu lucru pe care-1 Neu
Duhul fit c dete cu piciorul sau uria0 o ast-
fel de lovitura vasului sail In cat el se rosto-
goli pana in mare unde se afundi.
Cand vazu aceste pescarul se cutremura
se sperie grozav.
Ce inseamni acest lucru Duhule, zise pes-
carul clantanind de frica, nu cumva vrei oare
sii-fi calci juramantul pe care abia II facusi" ?
Ba nici de cum, zise Duhul, fii pe pace
frate pescare ca jurimiatele uu mai .le voiu
www.dacoromanica.ro
4
= 45 =
calca. Am aruncat blestematul vas, numai ca
sii-mi fac placerea, de a nu-1 mai vedea Ina-
intea ochilor, caci tot mi s'ar 'Area ca sti sii
ma highit ; apoi voiam sa-ti gust spaima ta
drept rsbunare, caci prin viclenie rn'ai invins
;i dei fagaduinta mi-o tin, totui mare pla-
cere nu-mi face acest lucru. Trebue sh ti ch
cele mai adesea noi Duhurile, suntem meniti
raului. De aceea am i fost Inchis de proorocul
Solomon. Dar chid suntem la largul nostru
apoi nu prea ne tinem de calea binelui. Ori
cum ar fi cu atat mai mare e norocul tau ca
m'ai legat a-ti face bine, pe mine care cu mai
multa dragoste fac tocmai contrariul. De, este
meritul i me..5teugu1 tau. Si ca sa vezi ca ma
tin de cuvant, ia-ti plasa i vino dupa mine.a
Si zicand aceste cuvinte, Duhul o lua inainte
iar pescarul mergea in urma lui. Duhul trebuia
din cand in cand sa stea pe loc ca sa fie ajuns
de pescar care nu se putea tine Inteuna dupi
paii cei uriai ai Duhului. Frica totui nu
disparu cu totul din sufletul bietului pescar,
cand trecand pe dinaintea oraplui, ei ajun-
sera la un deal inalt. Ei scoborara de acolo
pand in vale unde detera de un .5es larg, la
un loc impresurat de pa tru movile. In mijlo -
cul movilelor se ails o bank i acolo se opri
www.dacoromanica.ro
46 --

Duhul care atepta pe pescar care &Mind abea


se mai tinea pe picioare de oboseala. Atunci
Duhul zise atre pescar : Arunca-ti plasa i
vei prinde multi peti. Pescarul facu intocmai
i scoase inteadevar o multime de peti mici
de tot felul de culori aa precum numai va-
zuse In viata sa. El se bucura gandindu-se ca
ducandu-i la palat va obtine multi bani pe
ei pentru raritatea lor. bupa aceea Duhul fara
a mai spune vre-o vorba i fard a rasa vre-o
urma se facu nevazut. Pescarul statu locului
.

inmarmurit de toate acestea, dar fiindca isi


aduse aminte de cei de acasa ii zise ca tim-
pul nu erea de perdut i aruncanduli plasa
in spinare o lua la drum bucurandu-se la
gandul ca va lua un pret bun pe trumoii i
rarii peti.
Pe cand mergea el astfel, simtea cum greu-
tatea din spinare ii cretea mereu. Doar nu
o fi crescand petele ii zice el nedumerit, de
se ingreuneaza tot mai mull". Mai merse el
ce merse, dar curand se incredinta ca povara
devenise atat de mare In cat ii era cu nepu-
Huta de a'i mai continua drumul. Atunci puse
plasa jos i-i arunca privirea intransa. Dar
care nu-i fu mirarea and in locul petilor el
vfizu altceva. Plasa Ii inchisese ochiurile,
www.dacoromanica.ro
47
-
tot mai mull papa se Meuse o panza deash
-4 far inhuntrul ei numai erau peti, ci nenumh-
rate pietre pretioase de toate culorile i de
toate nuantele, care mai de care mai frumoase
i mai sclipitoare. Acum de abia el intelesese
care fusese cauza ca plasa se ingreunase in-.
teatata. Se poate Inchipui dark cat de mare
Ii era bucuria sa, la vederea acelei avutii nes-
timate. Neputand sa-si clued povara mai de-
parte, el skid la un loc bine adapostit o groapa
in careli puse jumatate din acea comoara iar
restul ii lud cu dansul acasa. Fericirea ne-
vesti-si nu se poate descrie, cand Ii vazu so-
sind pe saracaciosul p escar atat de imbogatit.
Intr'o scurta 'cuvantare el povesti nevestei
primejdiu i spaima mortei care'l coprinse,
apoi cum '1 pAclise pe Duhul, bagandu-1 iar
In inchisoarea lui, i apoi dup juramintele
Duhului, el l'a liberat mai mult pentru a pu-
tea aduce fericirea copiilor ski, gasindu-se ca
Duhul ii promise avutia.
Asta-zi cand juramintele Duhului s'au ade-
verit, autoriza pe nevaka-sa sa, ia o mica parte
din acele pietre sfi le vanza i sa le Imparta
saracilor ee prin imprejurimi, ca ei s guste
intai din darnl lui Alah.
Apoi se reintearse iargi peste cdteva zile la
www.dacoromanica.ro
- 48
local undeli Ingropase ceal'alta jumatate a
comoarei pe care o gasi neatinsd i o lua cu P-
clausal. Curiositatea 11 facu atunci s se in-
drepteze spre cele patru movile pe care le
regasise dar mirarea lui fu mare cand vsazu
ca balta disparuse ; nici un semn nu se mai
vedea, nici o urma nu mai arata cd in acel
loc se aflase cu cateva.zile mai Inainte o balta.
Atunci el se incredinta de marea putere de
care (Muse dovada Duhul i de respectarea
juramantului sau. Facu apoi o ferbinte ruga-
ciune de multumire lui Alah la sfaritul careia
el adaogi :
O puternice i mare Alah, numai tu sin-
gur eti cel mai puternic intre cei paternici
i numai lie Ili multumesc. Tu cand vrei si
te induri asupra cuiva gaseti mijlocul ca sal
salvezi de la moarte. Duhul a fost trimisul
tau i in puterea ta el mi-a facut binele. Re-
cunosc puterea ta i voiu continua a fi tot
aa de drept credincios ca i pand acum.
Apoi el Ii Inca' rca comoara in spinare, care
eu toate ea erea destul de grea, de fericit ce
erea nu o mai simtea, i intorcindu-se acash
el trai fericit pand la adanci bitraneti, lasand
destuld avere in urma sa pentru ca toti ur-
maii sa fie fericili toata viala lor.
.

www.dacoromanica.ro
r i - a ir o
Ali4411, ts,

Mosneagui orb I intelept


In oresul Brussa se ggsea odatg un ne-
gustor care vgzfind ca treburile incepura
merge prost, se hotgrA sg-si schimbe resedinta,
mutfindu se intr'un oras foarte depgrtat.
El isi transforms asa dar toatg averea sa
in bani si era gata de plecare. Insg cum
era un bun negustor se gAndi ca sg facg
cu ocazia aceasta o bung afacere. Se in-
teresa pe la cunoscgtori, care ar fi marfa
pe care cumpgrAnd-o in tara sa ar putea
obtinea un pret mai bun pe d'ansa acolo
unde se hotgrAse se piece. Dupg multe sta.-
turi, se gasi cg lemnul de sandal este cel
mai bine plgtit in acea localitate, Cumpgr
deci o catime mare de sandal si porni cu
ea cu tot la drum. Dupg mai multe zile
de drum ajunse in fine la destinatie toe-
mai came searg. 0 femee ii esi inainte si
Iiindcg se g5ndi ca cel d5ntaiu lucru pe
care trebue se:4 facg, este sg-si aleagrt up
adgpost el i .se adres4 astfel:
www.dacoromanica.ro
50

Dumnezeu st te binecuvinteze cu toate


bunurile pamintesti ; spune mi te rog, unde
m'asi putea gzdu3, fiindca sunt strain pe
aci si viu de foarte de departe".
Femeia II privi cu bunatate si foarte prie
tenoas Ii raspunse :
Fiindca esti strein i pari a fi om de
I

treat* iti atrag luare aminte ca sa te pa-


zesti de oamenii acestui oras fiindca sunt
cei mai viclieni de pe pamfint. Sunt lacomi
i hrapAreti ; nu au nici un simtimnt de
mil si fereasca Dumnezeu, pe vre-un strein
mai cu seama, ca sa cada In mAna lor. Ei
stiu sa-1 Insele atat de bine in cat il des-
poae !Dana la o para, luandui chipurile
dupa inte:egere si tot ce are de valoare a-
supra sa".
Omul nostru ins5 nu lua in seama cu-
vintele femeei. Sa tiu eu socoteala Isi zise
el dupa ce se desparti de dansa, de pala-
vrele unei femei.
Cine stie ce o fi suferit dansa de pe
u`rma lArbatilor de i-o fi ponegrind aga
de rAu!"
se duse de-si gasi o locuint unde se
odihni 1initit pana a doua zi.
Dupti ce se deteptg, se dechisi i innt-
www.dacoromanica.ro
51

vindu-0 rugaciunea de dimineatg porni In


ora:; spre a-i vedea de treabg. Pe drum
un trecator ii intimpina surizind si urAnd-
du-i arnicalmente buna-ziva, cAutA a intra
in vorba cu dansul.
Imi pare ci D ta nu esti de pe aciIi
zise el.
E foarte adevarat ; sunt strein din
Brussa, i abia am sosit in acest oras.
Daca nu ma insel, continua cel'alt,
ai adus cu D-ta si marfg. Ce fel este ea ?
SA vedem poate, la noi ea are cautare.
Marfa pe care am adus-o este lemn
de sandal.
Mi s'a spus pe la noi ca ea are mare
pret In tara D-voastra si de aceia eu cred
ca voiu face o afacere buna
Cel'alt se puse pe ris si rase, rise, pe
and negutatorul parea din ce in ce mai
nedumerit.
Apoi dupg ce isprvi cu risul el zise :
Ce prostie sa te cari cu aceasta marfa
de la asa departare ca s aduci aci la noi
lemn de sandal cu care noi facem focul,
caci este lemnul cel mai eftin. Se vede ca
acela care te-a invatat astfel a voit sa-0
rtiza de D ta, de oarece daca ti ar fi fost
www.dacoromanica.ro
62

bun prieten te-ar fi sfatuit sa cumperi alte


marfuri cari la noi sunt cautate i slava
Domnului s'ar fi gash destute.
Cand negustorul nostru auzi aceste lu-
cruri se amar mult. eVai de mine, vai de
mine, ofta el, daca aceasta ar fi adevarat,
m'am nenoracit, fiind-ca am cheltuit toti
banii mei, toata averea mea pe aceasta
marfa. Ce sa ma fac ?
*i In desperarea sa se retrase in hanul
la care trasese spre a cugeta la ce avea
de facut. Cum intra in curte, i dei erea
destul de distrat ca sa-si dea seama de
,

ceia ce se petrecea prin curte, spre marea


sa surprindere vazu cum un alt negustor,
Iqi Intretinea focul sau de sub un ceaun,
cu lemn de sandal.
Supararea sa erea la culme qi incredin-
tandu-se de asta data ca lemnul de sandal
nu avea in localitate deck pretul lemnului
de foc nici nu mai voi sa intarzie ca sa
cerceteze si pe la altii. De aceia el se .0
adresi negustorului care facea foc qi ii zise :
Prietene, daca cumva iti face trebuinta
qi lemnele mele de sandal eu ti le-aqi vinde".
, Cel cu focul, se prefacu ca nu-i dit
nici o importanta, dar chipurile ca sa-1
www.dacoromanica.ro
i3
scape de marfa, dupa mai multe tocmeli
ei cazura la invoiala ca cumpgrAtorul sg
dea negustorului de lemn de sandal un sac
plin cu ce va cere acesta.
negustorul de sandal amarat i des-
giistat, se departa spre a se mai liniri.
Caci Intr'adevar cumpargtorul ii daduse
timp 'Ana a doug zi spre a cugeta la ceia
ce avea sa ceara pentru ca s-i umple un sac.
Dupa ce negustorul de sandal se departa,
cumpgrAtorul, care nu era altul de cat tot
acela care-1 Intalnise mai Inainte; dar care
apoi se schimbase foarte mqtequgit ai la
fa i la haine i se repezise fart& intar-
ziere la hanul la care traseae negustorul.
spre a aprinde focul cu lemn de sandal 0
a-1 atrage astfel in cursg, se puse iara0 pe
rs zicand catre el inski : Ha, ha, ha, ce
bine l'am Ocala pe negustorul cu lemn de
sandal. Azi am facut o a facere minunata,
Dana in fie ce zi da (-Ate o astfel de
lovitura, intr'o lung de zile sunt cel mai
bogat om din Samarcan".
Bietul nagustor, tot gAndindu-se la proasta
negustorie pe care o facuse, mergea aiurit
pc strzile oraului iji dedea mere u cu pum-
nul la cap. Ce am facut, ce am facut, in-
www.dacoromanica.ro
_
M
tad

gana el, de mi-am risipit banii, mai rau ca


un netrebnic. Nu era mai bine de-i tineam la
mine de cat sg-mi bat asa de rau joc de ei ?
Tot mergand astfel, II vede pe drum un
chior, care numai de cat intelesese ca a
cesta era un strein. Deci se lua dupa ne-
gustor i pe data ce-1 ajunse ii puse meant
pe umar strigand cat ii lua gura : Ticalo-
sule, mi-ai furat ochiul i prin urmare daca
nu mg vei despagubi nu-ti dau, drumul `.
Negustorul cauta sa se explice; chiorul tipa
tot mai mult 'Ana cand se aduna In jurul
lor o multirne de oameni. Scandalul deve-
nind din ce in ce mai mare, lumea inter-
veni Si lucrurile se oranduira astfel ; chio-
rul trebuia sa aibe rabdare pana a doua zi,
iar drept siguranta negustorul de sandal fu
silit a-i da ca zglog un inel de o valoare
mare si care era ingura avere ce-i mai ra-
masese stqmanului negustor. i astfel acesta
pleca mai departe. Capul sau se ztpaci .si
mai mult si nu mai stia Incotro sa apace
de atatea Mara Cum stetea asa si se gan-
dea. vazu lange dansul un carpaci si fiind
cg-si aduse aminte ca o gheata ii era rupta
el se apropie de acesta si dandu-i o el ti
zise: Mestere, drege-mi aceasta gheata".
www.dacoromanica.ro
55

flucuros, rgspunse acesta, dar ta imi vei


da ce mi va face mie placere".
Negustorul de sandal se invoi si la a-
, ceasta tocmeall, cAci era destul de aiurit ,
mai cu seam c rdmIsese pe a doua zi
plata si find satisfacut el plea mai departe.
Se invrti dar incoace si incolo tot On-
dindu-se la intAmplArile sale. Mintea Inca
nu incepuse a i se larnuri spre putea
mai bine da seama de toate cele. Si tot asa
plimbAndu-se cu nasul in pamAnt se pomeni
In mijlocul unor oameni cari se jucau de
a judecata. Care pierdea era dator sa pIA-
teascg ceva. Neputnd sd se retragd din
ceata lor. se vgzu silit sA intre i el in jo-
cul lor. I se infatis dar o funie astfel in-
nodatg c era cu neputinta ca o mAnA o-
meneascit s o deslege. Se cgzni bietul om
cat se cgzni, dar in cele din urma se re-
cunoscu neputincios a o deslega cAci cape-
, tele ii erau impreunate, atunci un altul o
tge cu sabia i funia era deslegatg, dar el
perdu prinsoarea si spre marea lui mAh-
fire, judecgtorul hotArA ca negustorul ori
sti plateascg o sunlit foarte mare de bani,
on s soarbg marea. Fu apucat dar de o
mare desperare cAci zu c i se corer. hi-
www.dacoromanica.ro
r#6

00"
cruri ce erau cu neputintg a le face. To-
tusi se rugg sg i se dea ptisuire Ong a doua
zi si se despgrti si de ei cu ynoartea in su-
fletul sail. Nu mai stia nici pe unde sl a
puce ca sg se Indrepteze spre adgpostul
sgu. Ii blestem& ceasul in care se hotgrAse
sg-si pgrgseascg tara sa si mersul sgu in
nestire si clgtinat ii dadea Inftitisarea unui
om beat. Si cum mergea el in starea a-
,

ceast ii esi inainte iarg femeia pe care o


mai inthInise. Cum 11 v gzu, aceasta 11 re-
cunoscu si Ii zise Hei, prietene, ce i s'a
. intamplat de and te-am vgzut pentru in-
thiasi data si pAng acuma cAci tare imi pari
mAhnit". I

Negustorul, abia tinAndu-si plinsul de su-


pg'rare Ii povesti toate cele prin care tre-
cuse. tVezi, zise dAnsa, nu ti am spus eu
oare atuncea cAnd intrebAndu-te cilia esti
strein, dupg ce mi-ai rgspuns cg da, sg te
feresti de oamenii de aci, cAci sunt rgi i
lacomi, nelndurgtori faith de cei din alte
parti i ireti la culme ? feta, mai 1ntAiu
cel ce ti-a cumparat lemnele de sandal tea
pacalit In chip nerusmat. Tot el, se vede
dupg ce a cautat sg te conving cA lem-
nele de sandal se ard la boo la noi; s'a
www.dacoromanica.ro
=
aaa
67 =
dus In hanul acela si s'a preigeut Inteun
4 altul care incingea focul cu sandalul pentru
ca tu insuti sti vezi cu ochii tgi cum se
1ntrebuinteazg la noi acest lemn.
Pentru cg vezi, ca la noi InteadevAr san-
dalul se plgteste foarte mult, fiind-cg din
el se lucreazg lucrurile sele mai de pret. ,

Livra de sandal se plateste cu aur de zece


galbeni si vezi ce prostie ai fgcut de ai
dat marfa pe nimic. Imi pare rgu, de cele
ce ti s'a intAmplat, dar cu toatg dorinta
mea de a-te servi nu-ti pot face nimic de
cAt ti dau un sfat. Vei incerca si poate
vei avea norocul de a isbuti. Du-te la mar- _

ginea orasului ; acolo sade un mosneag


foarte bgtrgn si orb. El este vestit prin sti-
inta pe care o are si prin cumintenia lui. ,
TO din oras cei cu treburi mai grele se
duc pe la clAnsul mai in fiecare searg de-i
cer sfatul lui. Toti sarlatanii si siretii dela
noi se duc de-i povestesc pehlivaniile si
cotcgriile lor de peste zi i Ii cer pgrerile
sale. Schimbg-ti dara hainele i aseazg-te ./
prin apropiere In vre-o ascunzAtoare ; dar
vai de tine dace te-ar surprinde cineva.
De acolo poate vei auzi ceva care sg te
acute din incurciturg.
www.dacoromanica.ro
58

0 raza de speranta ii strabatu prin tot


corpul pe sarmanul negutator de sandal si
nu mai .T.tia cum sa multumeasca femeei
pe care Dumnezeu i-o trimisese inainte.
0 coplesi de binccuvantari i ii fagadui
un frumos dar, daca va scpa cu bine de
pacatele In care cazuse i departandu-se
de buna femee se hotara a face intocmai.
Cand se facu seara, el lil drumul, schim-
bat cu totul la chip i imbracaminte, catre
poarta oraplui. Nu trecu mult i ajunse la
locul indicat de femee unde Inteadevar el
zari pc renumitul mosneag.
El edea ca un fel de pustnic pc o ridica-
tura de pamant i avea un eulcu in care nu
incapea de cat el singur. TrAia numai din
darnicia oamenilor i ca un bOtran intelept
cc era trebuintele sale nu Intrecea pe acela
ale cainelui sau credincios care era singu-
rul sau tovar. Cainele sau era intelept si
bland ca i stapanul sau.
Negustorul gasi inteadevar o buna as-
, cunzAteare i se piti bine intr Snsa. De a.
colo nu putea fi vOzut de nimeni dar el
putea vedea tot i auzi totul i pe toti.
Noaptea erea Intunccoas i erea bine
protejat de umbra neagra a ei. In cutind
www.dacoromanica.ro
;1,
59

el incepu s vaza adunandu-se un mare


numar de oameni care 11 inconjurara pe
batran asezandu-sc jos In jurul lui. Acesta
se asezil pe un scaun mai inalt in mijlocul
lor spre a asculta pe rand, pe fiecare din-
tre ei.
Care nu-i fu bucuria and printre cei a-
dunati el recunoscu i pe cei patru arla-
tani care 1 paclira atat de nerusinat. Isi
concentra toata atentia sa asupra lor si avu
toata rabdarea privind la acea adunare care
Incepu mai intaiu a se ospata si a oferi
din ospetul lor i inteleptului mosneag orb.
, Mancarea i bAutura lor tinu un timp destul
de lung.
Toi ereau voiosi ; insusi mosneagul nu
parea mai prost dispus. Limbutia lor avea
dara sa-i fie de folos. Acum Incepu pe
rand fiecare sa-si spue isprgvile sale de
peste zi, la care mosneagul ascultand cu
mare atentie facea observatiile pe care le
gasea de cuviinta.
Insfarsit veni i randul aceluia care cum-
parase dela negustorul pacalit lemnele de
'sandal. El zise : Mosneagul e intelept ; iata
i isprava mea de tzi : Am cumpgrat dela
un prostanac nite lemne de sandal cu un
www.dacoromanica.ro
Go. _77.

pret de nimic, caci am fagAduit In schimb


negustorului un sac pe care-1 voiu umple
cu ce va dori el.
Foarte proastg treabg ai fgcut, cad
vanzgtorul lemnului de sandal te are el a-
tunci in mana sa.
Cum se poate, zise arlatanul, caci
chiar dacg imi va cere sa i umplu sacul cu
aur, eu tot sunt c4tigat, lemnele valoreazg
cu mult mai mult.
0 fi aia, cum spui tu, zise mopea-
gul, ce mi te ai face daca de pild6 van-
zatorul ti ar cere sg-i umpli sacul cu pureci;
jumgtate bgrbati, jumgtate femeiP Atunci
vezi tot tu eti pticalit caci neputand sg-ti
ii angajamentul
. .
el iti va putea cere ce va
pofti va impune ce va vrea.
arlatanul recunosandu-0 partea sa slabg
se retrase umilit si cu frica in sari de ceiace
avea sa se intample, de unde mai nainte
i se pgruse c triumfase el.
Dupg aceia veni i randul cgrpaciului
care ii dresese ghiata negustorului de sandal,
0 se adresg astfel mopeagului orb :
Intelepte herb ; i eu pe ziva de azi
am facut o bung ispravi cAci iat ce mi
s'a intAmplat : Un strein mi s'a infatifat

www.dacoromanica.ro
/.
= 61 =
spre a-i cfirpi o cioboata. Tocmeala noas-
Ira a fost drept plata sg-mi dea ceia ce-mi
va face o mare placere. Deci eu Ii voiu
raspunde la intrebarea sa, cal ce mi va face
o mare placere cergndu-i toata averea sa,
iar el nu'mi va putea spune nimic, fgrg a
risca de a-si cglca tocmeala.
Mosneagul, dupa ce ascultg i pe a-
cesta raspunse :
Nici tu nu ai fgcut o bung ispravd,
caci ce ai face de pildg dacg el in loc sgli
dea averea sa dupa cum tu crezi, ar veni
si tiar zice :
Ciobotarule, caam fagaduit at,i da ceva
care-si va face o mare placere. Deci eu iti
dau vestea aceasta : Sultanul nostru iubit
si stapaul nostru, a invins pe dusmanii
sai. El i-a luat robi i i-a luat in stapa-
nirea sa toata averea i comorile lor cu
tot aurul ce-1 gramadisera de veacuri.
, Nu-i asa c acesta Iti face o mare pla-
care ?
Daca tu darg, continua mosneagul
catre ciobotar, vei zice c aceasta nu-ti face
o mare placere, iti pui capul tau in peri-
col de a fi tgiat. Caci cui este permis a
spune in public acest lucru fart a fi sigur
ii.CADE14
www.dacoromanica.ro
BIBLIOTECA
= 62
eh nu i se tae capul, dupa cum prescrie
legile noastre ?
Vezi darg ca dacg va veni cu acest mij-
loc, tu esti silit farg de indoiala a raspunde
ca : de sigur aceasta iti face o mare pla-
cere, i prin urmare el va pleca cu ghiata
sa cfirpita i tu nu ii vei putea pretinde ni-
mic. Daca va fi deftept, de asta data esti
tu la discretia lui.
Pricepand ca mosneagul orb vorbea foarte
intelepteste i ca putea el foarte bine sa fie
cel pacalit, cfirpaciul se retrase si el foarte
ingrijit.
Iac ca Incepu i chiorul la rindul s a
I se sfatui cu mopeagul,
013atranule i inteleptule mosneag zise
chiorul. Nici eu nu ma pot plange c ziva
de astazi nu mi a adus nici un profit. Caci
lufindu-mg dupa unul care avea ochii toc-
mai de aceiai culoare cu ai mei, i-au stri-
gat ca mi-a furat ochiul. Cu toata opune-
rea lui, cfiti-va buni prieteni de ai mei pe
cari i-am cules in cale de grabg ca sa-mi
tie isonul, mi-a dat dreptul. Streinul, caci
bine inteles nu era sa ma leg de cat de
un strein, a fost silit sa-mi dea un zglog
pang a doua zi; cnd i-am dat ragaz i s'a
www.dacoromanica.ro
J-" 62 -
jurat sg-mi dea orice iasi cere eu. De si-
gur cLt nu si va putea calca juramantul,
dupa legile noastre i va trebui Aqui dea
ce iasi cere eu.
Mosneagul se gandi putin; apoi Ii zise :
Eu nu cred ca l'ai pacglit de loc si
se poate intampla sg fie tocmai contrariul.
i iat de ce : Streinul va zice, bine iti voiu
da ochiul inapoi, dar pentru ca sa vedem
dacg ai dreptatra, scoateti mai intai ochiul
tau ; apoi 11 voiu scoate si pe al meu. Le
vorn cntari i dacg ochiul tau va fi mai
usor, sau mai greu de cat al naeu, atunci
va fi dovada nettgaduita cd eti un sarla-
tan, si prin urmare procesul tau este perdut.
Pe langg aceasta, continua mosnea-
gul tu vei ramane chior de amandoi ochi,
pe cand el nu va ramane de cat cel mult
chior de un ochiu, Vezi darg bine eine va
fi cel mai mult pagubit.
Chiorul recunoscu si el ca streinul 'Inca
nu a fost pdcalit si se retrase umilit si el
din naintea mosnagului orb.
Dupa aceia veni si randul aceluia care
facuse pc judecatorul.
Si eu, zise acesta cgtre mosneag, ju
candu- mg de a judecatorul cu un om care
www.dacoromanica.ro o.L
64 ..L.;

a venit in ceata mea, acesta a lost rattles


si atunci conform intelogerii noastre, i-am
dat sarcina ca sd soarlad apa mrii, iar de
nu si va tine ftiggduiala sa-mi dea o sunlit
mare de bani.
Prea bine, fuse masneagul dar dacd
iti va rdspunde pc1itu1 t5u : Eu ma In-
voesc a soarbe mares. Dar fg bine mai in-
thiu tu de astupA gurile tuturor raurilor
care se revarsa In mare, clad intelegerea a
fast a soarbe numai apa marii iar nu i a
raurilor cari neIncetat se varsi intransa. A-
tunci ce te vei face, cdci pas5 mi te eu
nu prea cred c vei fi in stare a astupa
gurile tuturor raurilor ce se varsd In mare.
Si judcata va fi de partea sa si in loc sa
Iti pliteascd el tie, Ii vei trebui s i pl5testi
tu ca sd ei basma curata Inaintea marelui
Hogea ,
Si acesta recunoscu dard sat era de pe-
riculoasa situatia sa i pleca si el foarte
Ingrijorat din adunare.
Dupd ei venird, pe rand a povesti mos-
neagului isprdvile lor necinstite si alti multi
sarlatani, dar negustorul nostru de lemn de
sandal prea vesel in inima sa de cele au-
zise din gura mosneagului, plea tiptil din
www.dacoromanica.ro
65 --
ascunzatoareu sa si se strecur nevazut de
'nimeni pe ulitele oraplui.
Ce recunoscator, ii zise el, trebue
sa-i fiu mopeagului care fara voia sa:

a dat deslcgarea tuturor incurcaturilor


in care m'am bagat din prostia mea i mai
cu scarab cat 11 datorez femeii aceleia
Lasa ea i-oiu invata eu minte pe acei
_ ne-
www.dacoromanica.ro
66 ::-
trebnici, ea :A se sature. Si apoi asta .imi
.
va fi i mie de invAtAturA.
Astfel gfindind negustorul ajunse acasA
si de asta data se odihni foarte linistit.
Dar nu apnea sA se Eta bine ziuA si
iatA cA in pragul casei se si arAtA acela
care ficuse pe judecatorul.
A, ai venit, binecuvantata sg-ti fie in-
trarea in casa mea, zise negustorul.
1

SA nu te temi ca nu-mi voiu tine fa-


gaduinia mei cAci In Coran este oprit cum
tii sub cea mai grea pedeaps5, dar pen-
tru a putea sa o aduc la indeplinire tre-
bueste ca mai inthiu tu smi opresti pe
loc, vArsarea apelor in mare, fiinddi eu
nu m'am legat a soarbe de cat marea.
CA har, cA mar. acela care fAcuse pe
judele, anti a o scoate la capataiu, dar
in cele din urmA se vazu c fusese el in-
si prins in curse care o intinsese negus-
terului de lemn de sandal i se dadu bAtut.
Acesta nu.1 slabi de loc p3n4 ce falsul .

jude nu:i numari 100 de galbeni. Ce era


sa feel ? Dad ar fi mers la judecatA in-
naintea califului puten sA i se tae chia?
capul pentru ca califul ar fi dat dreptate,
de bunt seama negustorului cu sandal.
www.dacoromanica.ro
Nam
Quail 67
" =
Negustorul nu se mai putea tine de bu 0
curie,
Acum, Isi zise el, ma voiu duce la
pungasul meu de carpaciu, si-i joc renghiul
zis si facut. Porni si ictil inland la -car- - 1
paciu.
Buna ziu, prietine, am venit zise ne-
gustorul catre arpaciu, sd-ti dau dupa cum t

ne-am inteles ceia ce ti va face o mare pia-


cere si anume : Iubitul nostru Sultal. Sta.
panul nostru, a invins pe dusmanii si, pe
cari i a luat robi, impreuna cu toate ave.
rile lor nenurnarate, Nu-i asa ea aceasta Iti
face o bucurie, chiar cea mai mare placere ?
Da, da, cum de nu, raspunse Carpa-
ciul cu glas Inecat de ciudd si fard a mai
sta de vorb Ii dadu cu frica ghiata strei-
nului, care plea vesel, pe cand ceralt ra-
mast mormaind si indbusind intransul furia
ca fusese asa de bine pacalit.
- - Acum sA-I vedem pe prietenul chio-
rul, isi zise negastorul care nu se mai pu-
, tea stapani de bucuria ce simtea. Daca nu
. ma insel stiu uncle sade.
Dar nu apuca sa faca cfiti-va past si
iata ca chipul ii intampina ziamdu-i !

www.dacoromanica.ro
68

r.6gazu1 a trecut, acurn f5 bine _de


_
d5rni
ochiul meu I
SA nu crezi, c5 nu sunt hotarit a ti-1
da, rispunte negustorul, dar sa vedem mai
Intiu daca Intr'adev5r eu ti-am luat ochiul
tau. Deci, rog scoate-ti hu1 sAu- si eu imi
voiu scoate si pe al meu. Le vom cantari
daca al tau va trage la cantar mai pu-
tin sau mai mult, atunci va fi dovad5 ne-
tiig5cluit a esti un mincinos i te voiu
chema la judecata Inaintea Califului ca s5 ti
dea pedeapsa cuvenitA. DacA ins va fi alt- ^
mintrelea ochiul va fi al tau,
Chiorul sarlatan, se vazu prins in curs
ca un soarece si sb5tAndu-se ca in ghiara
pisicei ! VAzu c5 nu poate scApa cu nici
un chip cu toate cA IncercA s5 capete o
amAnare pentru desp5gubirea. Se vAzu a-
menintat de a fi silit a se infAtisa Inaintea
marelui Calif de care trcmurau toti, atAt
era de aspru, nu atAta pentru dreptatea in
sine cat pentru c51care de jurgmant sau
15g5duint5. Si numr negustorului nostru
o sut de galbeni de aur frumosi, care era
In culmea fericirei. ,

In sfarsit, isi zise, negustorul de la


s5 I am si pe amicul care mi a
Brussa, o www.dacoromanica.ro
69

aimpArat lemnele mele de sandal, luck-


du mi fArsa atAt de bine. Hei; dicd ar sti
si el ce-1 asteaptA ar intra in gaura de sarpe".
Si ajunse astfel la sarlatan care cum il
vAzu 11 primi cu lingusire. Dar negustorul
nostru zise : _

Alah se te bine cuvinteze, am venit


sA'mi iau pretul lemnelor mele de sandal
asa precum am convenit. SA-mi umpli sao
cul cu ce ti voiu cere eu.
Cum s nu, zise sarlatanul care On-
dea ca va scapa repede, si ca sA vezi cA
sunt om de treaba, eu iti ti-1 voiu umple
chiar cu aur.
Oi fi vrand D-ta sd-mi dai aur. dar
eu nu sunt multumit si tocmeala noastra 5'4
a fost sa-mi dai ce-ti voiu cere, raspunse 4-*

negustorul. . zq
tames,*
Si ce ceri? ,v

SA' mi-1 umpli cu pureci, jumAtate q


bArbati i jumatate femei. T
Vai de mine, ingAna`' sadatanui ingro-
1! zit, cum de cei asa ceva care nu se poate
aduce la indeplinire de nimeni pe pAmAnt
Atunci. zise negustorul, recunoaste cA
ai voit sA ma insel. Prin urmare eu ma
multumesc cuwww.dacoromanica.ro
o suta de galbeni si lemnul
mstp)
mme. 70 4=

- de Sandal sl fni-1 inapoeti. 1iac nU ii ca -


sA-mi satisfaci dorinta, mergem la Calif spre
a ne judeca.
Cum auzi de severul Calif, .arlatanul o
b5gA pe mAnecA i faCLI ce fAcu de scoase
100 de galbeni pe cari cu mAinile tremu-
rAnde el le plAti negustorului. Apoi cu mult
regret el chiclu inapoi negustorului i tot
lemnul de sandal.
Si astfel negustorul nostru de lemn de
sandal de la Brussa pe ling& cA devenise
bogat cu aurul pe care trebuiserA sA i-1 nu-
mere arlatanii, drept pedeapsa pentru cur-
sele ce-i intinsese, dar el vAndu in scurt
timp toatA marfa pe un pret bun; adic
pe adevArata ei valoare, luAnd iar4i multe ;

sute de galbeni. , ,
CAutA apoi pe femeia c are I a invAtat
s5-0 recapete bucuria pentru a o recom-
pesa i pe dAnsa i nici acest lucru nu-i
a fost greu cci dupe putin timp el o gisi;
multumindu-i cu lacrimi in ochi el o rugs
s primeascA un mic dar din partea lui fi '
ii dildu 100 galbeni. . ,

Femeia care nici &Ansa nu iera bogata


dar dqteaptit primi cu multumire darul.
Apoi negustorul se gAndi s multumeascS
www.dacoromanica.ro
fi pe Mopeagut care Ur* voia lui l'a In-
4. 71 . a
r't

vile rec4tiga averea, dar dna ajunse


la locul destinat el nu-I mai gisi.
Orbul pierise. Se vede a in necazul lor,
arlatanii ti fAcuse de hac. Dar acesta nu-I
privea pe negustorul nostru, ci plin de aur
i bogat pentru intotdeauna el se intoarse
in sara sa unde tilL fericit pAnA in cele
din urmA clipe ale vietei sale.

?r. 'I" ,J, ).3 o


I -3tl r it_ .
'1 IA.

L" y .

,) ;" = & 111J1

'^1 zt. f 12-


f
r 1

_ 4, .43 , i 1 ' ": 1 . 2 1 . 112

1 R. 1,1 _. I ,T)
>
, U. 1 '-'i til rj d
, cfr I
I . '. ''.Ji /1" ,rts. , . or 2 .1, ...1

1 2,, ;.,,,.. :. '19I1'.'


. 2) 4 r:1 t'... 1,
, ; ,r [ 1 ;., z ^T.
. fig' t. 03 1 .. oo..; )

0 .., , '1 1,. JD& :Di I.; Jtonr. ;11) Oil I

.. ./ e 11 114 ' C.:1.1 1 . .1-'1.), i( '' .Ni /


, .1 :vJ t 3 '4tt biL.rni:.))i.4. li' '.5ta .P. ;1.i.r,. 1
s.. 't ii
....,,. . A)13 -i 1 1-I1 if ) l{-, TT; 3:11Jr

.:?-ra,
- : ( r:,?' ir i_. i,),. i .4 .4 1;

'

www.dacoromanica.ro
OCt 00 COO
s;r4 'VI v 31M i (
315 nit0.3
It 'firtas.iiiionir
*. 1 .

MICUL COCOSAT
De mult traia in Mesopotania, tinutul a-
cela binecuvantat de Dumnezeu i despre
care biblia povesteste atatea minuni, un
croitor bogar i tanar impreuna cu sotia sa
frumoasa Fatma, Fericiti de toate bunurile
pamantesti. Croitorul ii vedea de meseria
sa i gandul sau nu era de cat a munci i
a imbogati pe Frumoasa Fatma la care ti-
nea mai mult ca la ochii sei din cap.
Intr'un rand pe cand croitorul lucra in
pravalia sa cu sarguinta, se aseza inaintea
intrairii sale un mic cocosat care incepu a
canta cu multa duiosie dintr'un cimpoi cu
burduf i toba. Croitorul fu foarte atras de
frumoasa meludie i chemand pe cocosatul
inauntru II lu 6. apoi cu dansul si-1 duse a-
casa la sotia sa spre a-i face o placuta sur-
_

priek.

www.dacoromanica.ro
- 73 -
Cum ajunse acasa femeia sa, frumoasa
Fatma se arata foarte surprinsa la vederea
rnicului cocosat dar fiindca avea o inima
buna ea il primi foarte bine, cu toate ca
sotul ei inca nu-i spusese indemanarea co-
cosatului in a canta din cimpoi i tobe. .s.i
Frumoasa Fatma, fiindca era vremea ci-
nei, intinse masa pe care aseza tot ce avea
mai bun. Cea dantaia mancare era niste
peste foarte bine preparat caci frumoasa
Fatma era o foarte buna gospodina.
0 Asa dar se asezara toti trei la masa It,
facand rugaciunile obicinuite la musulmani
inaintea cinei, ei incepura a manca. Dar ce
se intampla insa ? Abia incepu bietul coco-
sat sa manance din pestele ce-1 avea main-
tea sa, si Ull os i se opri in gat. Pe data
innabusise i sangele care i se sui in cap il
invinetise.. In cateva clipe el caz:u jos ca
, trasnit, suflul vietei pierindu-i cu totul. r
Croitorul, galben ca ceara de groaza in-
Ina :
- Nenorocitul cocosat este mort. Cene
vom face acum cu el, caci toti vor spune
ca noi l'am omorat i vom fi pedepsiti drept
niste ucigasi ? yititpoo c;
www.dacoromanica.ro
r-7--
yi
Biata Fatma inlemnise i ca de spaimi
nu mai scotea nici un cuvant.
Dar curand croitorul incepu a'si mai veni
In fire si de oarece frica este inspiratorul
tuturor ideilor Ii veni i lui o idee mantui-
toare. .

Stai, nevasta, nu-ti mai face singe


rat!, zise el, dire Fatma, am un plan care
ne va scoate din incurcitura. Sa-1 ducem la
doctorul din apropriere i sa-1 asezam acolo
ca si cum ar fi bolnav. i Ii explica chipul
cum avea sa procedeze ca sa arunce In
spinarea doctorului buclucul. El avea sa se
descurce cum l'o taia capul, principalul era
sk se scape ei. 1

Asa dar, ajutandu-se unul pe altul ei a-


pucara pe micul cocolfat unul de cap si al-
tul de picioare si-1 dusera pana la locuinta
doctorului care nu se afla tocmai departe
de casa lor. Ei fura intampinati de o ser-
vitoare care insa din prostie esise fart nici
o lumanare Inaintea lor. _
(Cum o zari, croitorul se si grabi a o
lntreba :*
Este oare acasa Doftorul, stapanul tau ?
-- Da, raspunse servitoarea. . _
www.dacoromanica.ro
75 =
Atunci spune-i cd-I asteapta jos un
bolnav. _If;

Servitoarea se grabi a'si chema stapanul


, si se indreptd dare dansul lasandu-i pe toti
trei jos in intuneric. Cum yam cd servitoarea
se depArtase, croitorul sopti incet sotiei sale
atunci.
II Acum repede, s. ne cirdm de aici.
_1 i ldsandu-I pe nenorocitul de cocosat pe
treptele de jos ale casei, se strecurara jute
spre locuinta bor.
Doftorul era un om foarte constiincios i.
indatd ce servitoarea II vesti cd un bolnav
II asteapta jos la scard, inchipuindu-si ca
trebuia sd fie destul de greu bolnav, si care
nu putea urea pand la &instil, se repezi asa
fart de lumanare spre a nu pierde vrernea
in dauna bolnavului. Cobori repede scara
fard ca macar sd-si ia o lumanare i ajunse
Nina la micul cocosat pe care de sigur nu-I
vazu ; In schimb insd, (land peste dansul Ii
imbrancii astfel in cat acesta se rostogoli si
de pe cele cateva trepte peste care fusese
asezat.
Bietul Doftor ii dete numai de cat seama
de ceiace facute, neinchipuinduli catui de
S. AI ;

www.dacoromanica.ro
F.4 .76

putin adevarul, si scoase un tipat de des-


perare.
Apoi striga pe servitoare, care veni nu-
mai de cat cu lumina i vazu cu toata groaza
sa ca <bolnavul murise. 1,

,.1 - Vai de mine, vai mie, nenorocitul in-


gana el, framantandu se, ce am facut, am
omordt bolnavul prin dobitocia mea. Se vede
ca .numai ,atata ii lipsise ca sa-1 lovesc, ca
sa-si dea sulletul ! Cine ma va crede ea eu
sunt nevinovat ? Voiu fi pedepsit ca un u-
cigas ordinar, ma vor duce la spanzuratoare !
Vai mie, vai mie. .

Intre acestea veni i so(ia care incepu a


se vaita si mai grozav. Lacramile si sus-
pinele ei de groaza pentru soarta barbatului
ei si a sa numai ispraveau. Dar nevasta
1doftorului nu era o femee proasta, ci din
,contra, era foarte de isprava. Ea se lasa
deci cu totul desperarii, ci vazand ca merge
prea .'departe, cu frica, dupa ce-si sterse o- -;
thii de umezeala lacramilor, zise :
Ta. stai barbate, dar ce, o sit stam sit
ne perdem vremea in boceli si vaicareli.
Cum 41 inchipui ca o "sit stain cu mai-
. nile 111 san pana la ziva, cand Vestea despre
uciderea u yoinp, sau fitri vointaa a cestui
www.dacoromanica.ro
t
77
- ,

cocosat o sa mearga din gura in guilt si


tot. lungindu-se pana ni se va pune latul de
gat P Eu am o idee :
Haide, sa-1 luam de aci i sa-1 ducem pe
acoperisul casei vecinului lasandu-1 pana jos,
in mijlocul vetrei. Mai depakte nu ne pri-
veste. Servitoarea noasta stii cat ne e de
devotata si ea se va face neaude neavede,
Ei nu lasara deci sa treaca vremea, pre-
cum femeia vorbise ei i facura. Astfel II
luara pe micul cocosat pi-I dusera nu cu
putina greutate pana peste acoperisul casei lor,
De acolo ei trecura peste acoperisul casei
vecinului lor, Ii petrecura o funie pe sub
subtiori i inand amandoui, cele 2 capete
ale funiei, 11 lasara incet, incet jos, pana
se incredintara crt ajunsese jos. .
Apoi parasind cu bagare de seama, in-
tocmai ca si cum venisera, ei se retrasera in
locuinta lor.
Ei ce zici, drag barbate zise isteata
femee a doftorului, nu-i asa ca am se4p01
eftin de belea ? . -1
Ce sa zic, scumpa nevestica, raspunse
Doftorul usurat, in totdeauna tu ai fost aceia
care m'ai scapat de incurcatura. De ce poate
Q lernee -deteapta, nici dracul nu poate. i
www.dacoromanica.ro
78 =
and te gandesti, continua el, ea bietul co-
' copt find teapan, trebue ca sta acum drept
in picioare rezemat de zidul vetrei. Vom
auzi maine de cele ce se va mai intampla
cu acest nenorocit, de a carui moarte la
drept vorbind nu sunt tocmai vinovat.
i astfel ei se culcara.
1,6 Vecinul de alaturea era un chefliu ne mai
pomenit de mare. Cum era destul de bogat
findca era bancher, el nu avea nevoe de
a munci i .se tinea tot timpul de petreceri.
Tocmai in seara and se intamplase cele
de mai sus cu nenorocitul de cocosat, el
venise acasa mult mai de vreme ca la ziva,
asa Cum facea aproape in totdeauna. Mind
fricos afara din cale mai avea i o hipo-
' hondrie : i se parea cit vecinic este urmarit
de hoti. De' aceia el Ii Meuse obiceiul ca
inainte de a ce culca sa mearga sa cerce-
teze toata casa ca nu cumva sa se fi as-
cuns vreunul.
In aceasta seara find in urma petrecerei
foarte dispus, el mergea mormoind inteo
mana tinand un felinar si in cealalta un par.
Stai, zicea el insusi, ca si cum ar fi
vorbit catre presupusul hot, nu oi prinde
In asta seara pe cine-va? De altmintrelea

www.dacoromanica.ro
79
JI Pb
nici odata nu intalnise pe vre-un hot in casa
sa, i nu se stie, ca daca s'ar fi gasit fati.
in fata cu un hot cu adevarat, daci cura-
giul situ nu i-ar fi perit ca prin farmec, pre- ,

terand a ramane sarac dar viu.


De cat un leu mort mai bine un Caine
viu . . . . le petreci, zicea el adesea ofi.
Si pe cand se plimba astfel cu toroipanul ;
cercetand toate colturile, i se pAru c. vit-
zuse pe cineva tupilat in vatra. De odati
se repezi ca un leu, ridica parul i lovi. Un
corp se pravali jos. Se apropie tantos sa-si
vaza isprava fara a se gandi mai departe.
Ha, am prins un hot, l'am omorat,
asa-i trebue. Wine toti imi vor admira cu-
ragiul, ii zise el ingamfat din ce in ce mai
mult.
Dar curand ii peri toata mandria, caci
privind mai cu atentie la periculosul hot
vazu cu cine avusese de a face. Un mic
cocosat, gandi el ; dan la dracu, ce cauta
el la mine. Si la urma urmei mi-aduc bine
aminte ca parul s'a proptit in zid, asa ca
lovitura mea abia l'a atins ; si de atata lucru
sa moara el ! E lucru necurat.
Atata i-a trebuit ca frica sa-1 coprinda
intru catva pentru ca desperarea lui utt fie
www.dacoromanica.ro
----- 80

din ce in ce mai mare. Dintii incepura a-i


clantani in gura.
. Vai mie, vai mie, nimeni nu mit va
crede and voi tipa ca acest mic cocosat e
un talhar va arunca in spinare stie
ce pricini. Vai mie, vai mie, ce m. fac cu
aceasta belea eu .acum ? se tanguia el.
In sfarsit, ii zise el, daca voiu plange
asa inteuna voiu ajunge de a binele la span-
zuratoare. Curaj, prietene daca vrei sa-ti
scapi pielea,. ,
Si tot incurajandu-se astfel el lua in brate
pe micul cocosat si-1 duse afara gandul ca
sa-1 arunce undeva. Din fericire fiindca prea "
de vreme nici un om nu se aratase in ulita.
1
Unde sa-1 pui, gandi el, da colo langa
dugheana aceia.
Si parandu-i-se ca ideia nu era rea, el
nu perdu vremea, ci repede II aseza pe
mort, intepenit cum era, drept in picioare,
rezemat de acea pravalie. Apoi fugi cat il
tinu picioarele spre locuinta sa unde se in-
funda coprins de o frica nebuna de a nu
fi fost vazut de cineva.
Dupa ce se linisti putin i convingandu-se
ca nu avea cine sa-1 tradeze, prinse nitel
curaj si frica incepuse a-i dispare.
, -11
www.dacoromanica.ro
I II
Negustorul fu adus la spAnzuriitoare, Maul incepu a'ql
face datoria,' (Pag. 85).
.41.

C3.

;..17-4:74tr.

010100

.==:

-. . . -
ax. . J
,.3(solin.. .17,E
_..,J-.7.111
,

44,
-'.-....=--- ------:--;;.
----'--"-
I

0". .
www.dacoromanica.ro
._ Vij --.'": ==-771
82 -
Pe and trupul neiRsufletit al micului co-
copt statea astfel rezemat de zid la locul
unde fusese asezat, un bogat negustor mer-
gea de la un chef, la bae. De oarece i se
pAru ca hainele nu-i prea sunt oranduite el
se aseza pe o piatrA, cu spatele tocmai
Piing cocosat c. aproape II atingea, furl,
bine inteles fara a 1 fi observat. Cum facu,
cum drese, negustorul, mereu fara a-I zari
pe cocosat, ii atinse pe acesta cu mana ast-
fel, ca trupul intepenit care abia ii inea
echilibrul, se pravali peste negustor. Negus-
torul, crezand ca are de a face cu un tal-
har, se napusti asupra cocosatului, caran-
du-i la pumni in cap, cu toate ca acesta se
afla acum intins la pamant. Si tot lovindu-1
astfel, el nu contenea de a striga ajutor.
Atunci se ivi un paznic. Cum se apropia a-
cesta, vazand cele intamplate, se rasti la
negustor. ,
Cum de-ti permiti D-ta sa lovesti in-
tr'una pe un fiu al lui Mohomed?
Ce voiai sa fac? raspunse negustorul,
a sarit asupra-mi spre a ma sugruma
Dar paznicul, observand mai de aproape
pe cel lovit.
A, apoi cel pe care-1 lovea-i mereu
www.dacoromanica.ro
; p.
r +11t
83

este mort acum. Nu vezi ca l'ai omorat?


Va sit zica un crestin a ucis pe un drept
credincios. Vei merge cu mine la Aga.
Negustorul incepu a se tangui de despe-
rare. Vai de mine striga el, cum se putea
ca eu sal fi omorat, din cativa pumni
palme cu care l'am lovit? De unde sa stiu
eu ea talharul acesta era asa de slab in cat
sa nu poata suferi nici macar pumnii. De
ce s'a apucat de meseria asta dna se stia
asa de afanat? ,
In sfarsit ei se gaseau acum painicul si
cu negustorul crestin inaintea Agai.
De ce l'ai omorat pe acest nenorocit
cocosat: ghiaur blestemat, intreba acesta pe
.

negustor.
Apoi luminate Aga, a voit sa ma su-
grume aruncandu-se pe neasteptate asupra
mea, pe and ma asezasem pe o piatra ca
sa-mi oranduesc hainele, raspunse el.
Nu vezi, ca minti? starui ironic Aga.
Cum ar f putut un nenorocit de cocosat
,

mic si slab ca el ca sa te sugrume. Cel pu-


tin daca ar fi avut vre-un clOt asupra sa.
Dar asupra sarmanului nici acesta nu s'a
gasit, Si apoi daca ar fi voit sa te sugrume,

www.dacoromanica.ro
84 -
ti-ar fi lasat urmele pe gat. Uncle sunt ur-
mele ?
Dar din nenorocire, nu se vedea nici o
urma.
Atunci Aga .porunci ca negustorul sit fie
dus la inchisoare-, iar el raportg. Sultanului.
Cum auzi Sultanul cele petrecute si mai
cu seam ca era vorba de un crestin care
ucisese pe un drept credinsios, ordonit ca
legea s se sa.vdrseascg, in asprimea ei lard
nici o mild, supra negustorului ci cerea
induraie.
Nu,, sit nu _fie ertat un crestin care a
omorat un fiu al lui Mohamed profetul nos-
tru, strig Sultanul inciud at. Nici o indu-
. rare fiindca nenorocitul de cocosat nu putea
fi tAlhar. Nimeni nu se face talhar cnd
Dumnezeu i-a bAtut astfel joc de dansul).
Si astfel bietul negustor crestin fu scos
din inchisoare i dus la spanzuratoare.
Se falcdrA toate pregatirile. Sp -anzuratoarea
era deja Inaltatd. Lumea se stransese malt&
acolo, cum de obiciu se intiimpll la ase-
menea ocaziuni triste, cad oamenii sunt cu-
riosi a vedea cum se ridica viata penoro-
citului condamnat. E mare lucru sa Opui
viala unui om, hard
... sit flu pedepsit !

www.dacoromanica.ro
85

apoi cum se shale condamnatul in a-


gonia mortii ! Sa vezi cu moartea, grozava
moarte, pune stapanire pe .om si cum din
bun sdravan el devine teapdn, bustean, un
corp fr suflet, ca i corpurile neinsufletite
din jurul nostru. Cu desguStatoarea deose-
hire c. corpul omenesc intra in putreziCiune
devine hoit, i atunci se impune acea grab-
nicit inmormantare, sau ardere. Uitarea vine
de la 'sine !
Negustorul, fu adus inaintea spanzuratoarei.
incepu a-si face datoria punandu i
latul in jurul gatului. Pe chipul negustorului
nu se vedea zugravita de cat cea -mai mare
liniste : linistea credintei nesovdelnice in pu-
terea Mantuitorului. '
El isi inalta ochii catre cer in semn de
ruga. .Numai buzele sale tremurande de
soapta unei rugi ferbinte, facea s para ca
mai trdeste.
i atunci calaul fdcu miscarea hotaratoare,
miscarea care avea s taie scurt firul vietei
condamnatului: Dar de odata, un om din
multime facandu-si loc In desimea celor ce
priveau, tipa cat putea de tare :
-' Nu faceti pacatul de a ucide un nevi-
povat ! Aseultap-ma pe mine, nu va grabip

www.dacoromanica.ro
86 =
de a rapi o viata pentru fapta altuia ! Eu
.

sunt vinovatul".
Maul fu o prit de catre Aga de a trage
funia, printiun semn.
Apoi acela care ii Meuse loc prin mul-
time, zicand ca el este vinovatul si care nu
erea altul de cat bancherul, incepu a po-
vesti de la inceput i pana la sfarsit tot
ceia ce se petrecuse in casa sa cu coco-
satul pe care-I prinsese in vatra, luandu-1
drept rau facator. J
Eu, zise el, sunt acela care l'am ucis
pe cocosat. De bine, de rau, eu am savar-
sit fapta i prin urmare daca este vorba ca
cine-va salt primeasca pedeapsa pentru u-
ciderea cocosatului apoi acela sunt eu. Ne-
gustorul crestin nu e deci vinovat; dati-i
libertatea i executati-ma pe mine". .

Toti ramasera uimiti de aceasta intam-


plare. si Aga dete ordinul ca 10111 din jurul
gatului negustorului sa fie scos si pus pe
gatul bancherului. Lumea incepuse a-I com-
patimi pe acela care li lua acum vina a-
supra sa, vazandu-i sinceritatea. i pe and
soarta acestuia parea decisa, caci calaul se
si pregatea sa-I spanzure pe acesta, Q mi-
J :.. 411- w

www.dacoromanica.ro
= 87 -
nutie, Un altul se napusti din multime fa-
candu-i loc, Erea doftorul. .

Luminate Aga, striga el. Lasati-i viata


acestui om nevinovat ca ti un copil de fae.
Caci eu sunt acela care cu adevarat, am
ucis pe acest nenorocit de cocosat, care
venise bolnav la mine pentru ca sa 1 tama-
duesc. i explica totul cum s'a petrecut. '
Ciudat de tot, zise Aga care incepuse
a se plictisi de aceste intamplari.
De vreme ce dare, te recunoti tu ca vi-
novat, atunci ti se va aplica tie pedeapsa
cuvenita.
Nici nu ma impotrivesc de loc, replica
Doftorul, ma bucur foarte mult ca am venit
tocmai la timp spre a scapa viata unor ne-
vinovati.
Dar nici de asta calaul, nu avu timp de
a termina cu doftorul caruia'i pusese pe
data latul spanzuratorii, caci abia voise 'sa
faca o micare Si iaraqi din multime, ii-
facu loc croitorul care in gura mare i dis-
perat strigi :
Ho, stati, nu va grabiti a executa pe
bietul doftor, (lei el nu e vinovat catu0 de
putin de crima ce i se imputa. Lucrurile
Micul cocosat l'am adus eu in
%tau altfel. www.dacoromanica.ro
88 -
casa mea ea 4-1 auza i sotia mea can,
tand din cimpoiu i toba .fiind-ca m fer-
mecase prin talentul sau de a canta. Sotia
mea a intins masa si abia cocosatul se a-
seza la masa i gusta din pestele cu care
se incepea mancarea si un os i se opri in
gat. Bietut cocosat cazu ca trasnit la pa-
mant. Eu i sotia mea in culmea disperarii
nestiind ce face cu mortul de teama ca sa
nu ni se arunce in spinare moartea lui, l'am
luat i l'am dus la doftor vestindu-1 pe a-
cesta ca un bolnav Ii asteapta pe scara.
De sigur dar cit doftorul fi inchipuit ea
el erea cauza mortii cocasatului pe care in
intuneric, din nebagare de seama l'o fi lovit.
Prin urmare daca trebue ca cine-va sa fie .

acuzat de omor cu vind sau fart vina sunt


eu, si nu e drept ca doftorul sa fie span-
zurat. Daca cred0, spanzurati-ma pe mine ;
Lumea ca si Aga se aflau iarasi in culmea
nedumeririi. Cine-va trebuia sa eNpieze pe.-
deapsa. Dupa obiceiurile de pe vremuri ci-
ne-va care erea raspunzator de moartea
cuiva trebuia sa-si ia pedeapsa. Rigorile le-
gilor nu admiteau nici o Ingduial.
Pe cand Aga statea ast-fel nedumerit ne-
sti;nd ce sawww.dacoromanica.ro
mai faca, vestea .de cele ce se
89

petrecuse .ajansase pand la S ultan. Aceasta


cum auzi cele ce se intamplase dete ordin
ca toti paratii s'd se prezinte inaintea sa.
Asemenea fu data porunca ca i corpul ne-
insufletit al micului cocosat sa fie si el in-
fatisat Sultanului.
Pe cand dard Aga, paratii adica croitorul,
doftorul, bancherul si negustorui crestin se
aflau posternati inaintea Sultanului de o parte
iar de alta pe o tug cu micul cocosat ne-
insufletit, sultanul exclamA :
Dar bine bre, cocosatul acesta este
tocmai caraghiosul de la curtea mea, care
in totd'auna facea ca fruntea mea intune-
catii de grijile imparAtiei mele s'a. se inse-
nineze si care de cateva zile dispAruse din
anturajul, meu,
Tocmai asa, luminate stapane, adoga
un ambelan al Sultanului, micul cocosat
care dispdruse de langa majestatea ta, si
de a carui plecare te mahnisesi atMa, in-
data ce parilsise palatul, a umblat, ratacind
prin oras, beat mort. Avea sarmanul darul
betiei si la curte nu-si putea face mendrele
sale. Deci intr'o bunA zi, adicA zilele tre-
cute el porni in neOre cu banii ce-i avea
. 0.

www.dacoromanica.ro
= 90 =
asupra sa din darnicia majestatei tale, el se
impartasi in toate localurile.
Adevarat, zise Aga posternat. Acum
se lumineaza lucrurile. In acest hal, bietul
croitor avu nefericita inspiratie de a-I lua
cu sine pe micul cocosat care find beat nu
fusese in stare de a manca pestele cu ba-
gare de seama si se ineca inghitind osul.
Orice fapta 10 are si rasplata sa, con-
tinua Sultanul. Coranul oprete pe musul-
man de a bea vin. Deci el si-a luat pedeapsa.
'Mi pare rau de acest nenorocit care ma
inveselea prin caragioslacurile sale.
. Tot in acest timp pe and se petreceu
toate aceste la curtea Sultanului, barbierul
Sultanului care auzise 0 el ciudata intam- ;
plare, si care era un chirurg vestit se a- 4
propia de micul cocosat i privindu-1 de a-
proape incepu a zambi. 1
Prea luminare imparate, zise el, sa
mt dai cdinilor drept hrana daca micul co- 4
cosat este mort. kr
Cum se poate ? replica Sultanul uimit, .1
,
dar nenorocitul este mort, nemai miscand q
de atata timp. '41;
Stii prea bine,traspunse chirurgul, ca 4.
pana la varsta meaje acum peste noua-
www.dacoromanica.ro
Siv
;7 i
zed de arii, am facut matte ispravi, local- .1
torilor pe pamantul lui Mohomed, i dovada
voiu da-o i acum.
Si zicand acestea, chirurgul, deschise o
trusa din care scotand un balsam, freca
gatlejul mortului. Apoi cu un mic clete el
patrunse in gatlejul cocosatului. Toata lumea
de fa i Sultanul insui ii ineau respi-
ratia de curiozitate, in timpul operatiei care
nu dura. de cat cate-va clipe. Si atunci o
minune, mortul de cocosat incepu a tusi i
pe and chirurgul prezinta Sultanului un as
de peste, cocosatuI, Maud cate-va miscari, t

Incepu a vorbi ca i cum nimica nu se In-


tamplase.
Toat lumea incepu a dantui de bu-
curie caci Sultanul se .bucura el insasi. Nu-
mai de cat Odaliscele de la Curte imbracate
In zefirurile care le scoteau la iveala fru-
musetea lor trupeasca, luandu-se de mana,
incinsero o hoed in jurul jetului Sultanului
care incantat de maestria chirurgului zise :
Copiii mei, azi este o zi mare, zi de
veselie, caci s'au scapat de la moarte patru
suflete nevinovate i pe deasupra mi-am re-
gasit i cocosatul meu favorit, care de acum
va fi mai de www.dacoromanica.ro
aproape supraveghiat ca sa nu
- 92
mai repete prostia pe care a facut-b.':.beel
petreceti cu totii in fata mea cum va face
voia. Apoi el continua :
= Pentru ca paratii sa-si aminteasca de
aceasta zi, in care viata lor a fost salvata,
prin dreptatea diving, dau ordin ca ei sa
fie imbracati in hainele cele mai frumoase q
care se gasesc in palatul meu. Ei vor pastra
acele costume si in fie-care an se vor pre-
zinta la Curtea mea cu ele, la aceasta data.
Iar barbierului meu chirurg sa i se nu- fa
mere numai de cat 1000 de galbeni ca dar 9f4
pentru maestria sa, caci a dat dovada de ..
multa pricepere. , (.
Si zicand acestea Sultanul Ii imbratisa pe
z -.
rand pe fie-care din parati, numindu-i bunii
sai amici". Eiplod )

t+111.11 J fro 91.ivi!rb0 ibo


-,. 71 ;4I 45th.; 91r
jft rq oe 3 .
Jouli -.(41 2:49autit
'LAW ict,

92t7Z, 1.ri.to%Ir f+1)


-11113E1 'It 11 9.Pe'f.s i 13H WO')
iato
plOrit 6ci "OittamtlitM
l "
www.dacoromanica.ro
1.1.131:_(1304:)

1;.;1,1ii)1ifJ. WOW-, 5.11 L1


-
-iki.044144444itik5ktii
XXXXXXXXX PiA
fttK4tffittffMfictttM tfiff
i m
.
; 6 11. i
I Li 6. r 6;1'

COROANA DE DIAMANTE
Ci-ca de mult, se indragostise un fecior de _
Imparat, de o fat f1urnoas dar saraca.
Si vazu imp5ratu1 ca fiul sn.i se topeste de
dor, hotgri sa 'i-o dea de sotie. .1

Ceru deci feciorul de imparat mana fetei de


ia parintii ei, cari 'i-o dete bucurosi. Se logo-
dir si in curand se facu nunta. f

Pentru ca insa fata nu era destul de bogatg,


ca sa 'i faca rochi si altele ce trebuesc la asa
o nuntg, Ii aduse feciorul de imparat, de toate.
Intre altele Ti aduse si o coroana numai din
diamante si smarande, cu pietrele cat oul de
porumb.
Fetei ii phIcu atat de mult coroana, incat 'si-o
puse pe cap, si sc uita in oglinda de noua-zec -

si flout de ori. -

Cand sa se uite insa a suta oarg: ia coroana


de unde nue. Pasami te un duh necurat 'i-o
I

furase.
Cand vazu fata ca a petit coroana, incepu sg _

planga cu amar, caci se &idea ea. ce o zice


www.dacoromanica.ro
t4
- 94 .
;

logodnicul su de-o intreba de ea. Fata slabea


din ce in ce, iar and feciorul de imparat Ii
pomenea de nunta. ea tot o ambit si schimba
vorba. ,

Si cum mergea ea asa intr'o zi tristI prin


padure striga ca de obiceiu :
'Linde 'mi voiu gasi coroana? 0 voce pI-
rea c vine cand din pamant cand din cer si ii
raspunse.
Iti vei jgasi coroana inteo tara unde e cald
and e frig, si unde e frig cand e cald ; unde
casele n'au ferestre. unde verigele sunt pe din
afara. Ascult bine: sase case sunt la stanga, r
seapte la dreapta. Cand vei ajunge la capilt sa
bap din picior i unde pamantul va suna a gol,
acolo 'ti vei gasi coroana.
Dupa ce auzi aceste cuvinte fata hotarl s'o
porneasca. in lume, doar va da peste tara asta.
Si a doua zi bra a instiinta pe nimeni, pleca
In lume.
Umbla ea cat umbla intreband In toate partile
de tara unde e frig and e cald, si cald cand e
frig, dar nimenea nu putea sal spue unde vine
Tara asta.
Si umbland ea asa, iata ca se intalneste cu
un dogar care nici una nici doua vrea s'o ia
de nevasta.
Ba sa ma erti, raspunse fata, eu nu te iau
de barbat, deci Iasi ma in pace.
Ba ci nu sunt prost, raspunse dogarul, si
de nu vrei cu de a binele te-oi lua cu de.a sila
www.dacoromanica.ro
si te:oi inchide intr'o cac fara ferestre. t-
- 96 -
Inteo casa fara ferestre ? intrebg iute fata.
Stii yre-una ?
Mai intrebi dace stiu ; rAspunse dogarul,
eu singur le fac, si am vre-o dougspre-zece.
Si in ce tara se gasesc casele astea? intrebg
fata.
In cc tara ? Ia ,inteo tara foarte placuta,
unde-i cald iarna si frig vara, la un stangen sub
pamint, unde apa e mai rara ca vinul.
Fata intelese acum cg, casA fr ferestre nu's
alt-ceva de cat butile, verigele care's pe din a-
fara, dopurile, iar tara aceea minunata nu-i alta
de cat pimnita. Si'si adusese tocmai acum a-
minte an pimnita de acasa, erau trei-spre-zece
buti, s ease In stanga, sease in dreapta.
Se prefacu deci ca vrea sa fie nevasta dogarului
pentru ca sa. n'o inchiza iar cAtre noapte pe '

cand toti dormeau se furise binisor afar si pe


aci i e drumul.
Dupa multg calatorie i trudg ajunse In sfirsit
acasa unde gasi pe mama ei si pe feciorul de
Impgrat cari nu mai putting de bucurie vazand-o.
DupA ce se imbratisara fata zise :
Aprinde mama lampa i hai cu min in tara
unde e cald cand e frig si frig and e cald, unde
apa e mai rara ca vinul, unde casele njau fere-
stre iar verigile's pe din afari.
Feciorul de imparat i cu mama fetei crezuri
ca 'si- a esit fata din minti.
Atunci fata aprinse lampa intrard cu totii in
pimnitg. unde erau seaee butoae in stanga seapte
in dreapta.
Cind ajunse fata la capitt batu cu piciorul in .
www.dacoromanica.ro
_ 96
'
plmnt strigind: aici 6 ! Pdrantul sunA a gol,
o flacArA e*i din el i dud flacara se stinse se
vAzu pe jos coroana de pietre pretioase.
. Fata o lug, o puse pe cap i zise feciorului
de impArat : J.48
Acuma putem face nunta !
Apoi ii spuse toatl istoria i toate intimpll-
rile ei.
Vezi ii zise feciorul de impArat. asta era o
invAtIturl de minte s nu te prea fudulesti cu
coroana cAci dacA nu te- ai fi uitat de 99 de ori
in oglinCIA in aceiai zi nai fi pAtit astea.
Nu mult dupA aceasta flcura -nunta.
. : .

-.1.4.4+
Povestirileehrezadei, limed 1001 de
Nopti, eine se intereseazd de povestirile
care au urinal su cileascei
PALATUL FERMECAT
Din 1001 de nopti toutilt.
.
t.C1L"
;Jim g' ?" "L
. - st,t11/
7 TABLA DE MATERII -
Cei doi frati regi Sahriar i Sahzaman 3
mew
Pescarul i duhul Ztracu P.
28
Moneagul orb si intelept 72
Micul cocoat sau de 4 ori mort . 49
Coroana .cu diamante t 92
.C)1)EMIA

www.dacoromanica.ro
BIBLIcaEcA,
:_,212/21
0-

A APARUT
CERETI PRETUTINDENI
BUJOR HAIDUCUL
TINERETEA. LUI TUNSU

MOARTEA HAIDUCULUI TUNSU


-
- . NUVELE ORIG1NALE
Compuse de N. D. POPESCU

' GU LIVER
IN TARA PITICILOR $1 URIA$ILOR
Se afl de viinzare la :
Tipografia Concurenta
OSIAS M. Mein
Bucuresti, Strada Decebal No. 14
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro

S-ar putea să vă placă și