Sunteți pe pagina 1din 128
Ioan ENACHE Furtuna din camara mea Sfatuire duhovniceasca pentru vremea de acum AC BBE Editura Studion Era in vara anului 1997, intr-un pridvor al chiliilor de la Méndstirea Bogdana din zona covarsita de istorie a Borzestilor, in apropiere de Onesti, acolo, cu arhimandritul Isaia Tugurlan, fie-i odihina binecuvdniata tn ceruril, la un pahar de apd rece, in aerul imbélsimat de atétea flori, ne aplecam asupra unor génduri mai greu de deslusit, vorbind cu taceri lungi intre fraze. Dupd ce isi ridicd fruntea dintr-o astfel de liniste concentraté, Parintele Isaia ma intrebat: ~ Frate Toane, unde crezi cit se afla acum vremurile de pe urmit? - La usi, i-am zis. Sunt in pragul nostru. Ela téicut iar. $i, dupa o vreme, m-a privit lung in ochi $i m-a corectat: - Nu Sunt dincoace de prag. Replica m-a zguduit, mi se parea prea devreme, credeam ci mai timp. M-am strecurat tacut in camara inimii, cel putin asa credeam eu atunci, si am soptit acolo un génd neauzit, mai degraba am strigat: , Doamne, e adevarat?” Cu trecerea anilor, in confruntarea cu viafa, elabordnd revista »Credinfa ortodoxa”, cercetand invagdtura Sfinilor Parinti, vorbind cu multi duhovnici, cuvantul Parintelui Isaia a primit confirmare depling. Furtuna, inceputd in camara mea dinduntru, continua si acum, ba e pe cale sé prinda putere de uragan. Probabil bantuie rin sufletele multor drept credinciosi din Romdnia si nu numai. De ‘atunci, am intrebat in stanga si in dreapta, am primit raspunsuri $i -sfaturi de ta duhovnici, scriitori si teologi, le-am publicat in revista Ja vremea lor. Acum le adundm intr-o carte, poate vor fi de folos Pentru cunoastere, indreptare si linistire. Furtuna prigoanelor Fericiti vei fi voi céind va vor ocdiri si vd vor prigoni si vor zice tot cuvéintul rau impotriva voastrd, mingind din pricina Mea - (Matei 5, 11) ritul Mina DOBZEU Securitatea npotriva credintei - Pirinte Mina’, afi putea si ne spunefi, unde va afla in perioada cAnd au venit comunistii la putere? = Ce si va spun? Sunt nascut in Basarabia, in 1921. in 1935, m-am inchinoviat la Manastirea Hancu, judequl Lapusna. in 1944, cdind s-a intors frontul, ne-am refugiat impreuna cu stareful nostra si o serie de calugari, Ia 0 mandstire din Talomita. Imediat dupa rézboi am venit la Schitul Bridicesti din Eparhia Husilor. in 1948, cand s-a scos religia din scoala, eram ierodiacon. Atunci am protestat, am rispandit cdteva afise prin care fi avertizam pe credinciosi cA antihristul se impune si in ara noastri, desfiingind invayimantul religios, ci au scos icoanele din institutii si au pus ,,icoana” lui Stalin si fi indemnam s8 se fereasc de invataturile antihriste, staliniste gi comuniste, c& vor pustii bisericile si vor pustii constiintele oamenilor, ci vor indobitoci omul, instrdinandu-l de Dumnezeu. Le ceream credinciosilor si faci ei educatie religioas& copiilor. - Presupun ed securistii s-au sesizat imediat! -au sesizat ei, dar nu m-au descoperit prea degraba. Du- pa un timp, tot in 1948, m-au arestat, eu am recunoscut, m-au dus la Hugi unde m-au refinut 9 tuni. Am fost condamnat la 3 luni si o zi de inchisoare. La incheierea detentiei, executate la " Despre inchisoare si prigoana ateo-bolsevicd impotriva credinfei am Vorbit cu Arhimandritul Mina Dobzeu, intr-o seara intunecoast (simbitl, 10 octombrie 1998), in chilia sa din ineinta Catedralei Episcopale din Husi Interviul acesta, redactat ulterior, a aparut in ,Credinja ortodoxa” nr. 1 (23), ianuarie 1999, p, 9. Galafi, am avut domiciliul obligatoriu la schit, la Bridicest Vreme de 5 ani a trebuit si vin de dou ori pe lund la Husi pentru evident. Ani de-a réndul am fost suspectat. - Afi incetat si mai protestati impotriva ateismului co- munist, dupi aceste experiente? - Fireste c& nu. in 1955, am terminat Seminarul la Mana- stirea Neamf, iar in 1959 eram in anul II la Facultatea de Teologie Bucuresti. in acest moment am protestat impotriva Decretului 410, prin care se desfiinjau ménistirile. Toate ministirile din Eparhia Husilor fusesera desfiinjate. Am scris 13 scrisori pe care le-am raspandit in centrele culturale mari ale tarii. in scrisoarea trimisa la Institutul Teologic il denunjam pe antihrist sub toate aspectele, pe puncte, conform carfii. Ca urmare, am fost exmatriculat din facultate, scos din monahism, condamnat la 7 ani de puscarie si depus la Jilava. - inchisorile erau pline de floarea intelectualitatii roma nesti. Afi cunoscut oameni de seami incarcerafi, ca si dumneayoastri, pentru convingerile lor? - in 1959, prin februarie, la Jilava a fost adus un grup de {ntelectuali din Bucuresti, in frunte cu Constantin Noica. - Erau cei de la ,Rugul aprins”? = Nu, aceia fuseserd arestafi mai inainte, parintele Stini- loae, parintele Vasile Vasilache, parintele Sofian si alfii pe care i cunoscusem. Eram asadar, in celula 18, pe care 0 evocd Nicolae Steinhardt, in ,Jumalul fericirii”, era noaptea tarziu, ‘camera supraaglomerati cu paturi suprapuse, intr-o obscuritate cavernoasi. Un om a fost introdus pe usd, avea 0 boccea subsuoard, Se uita, aproape nduc, unde s&-si giseascd un loc de odihnd, Eu eram la etajul III cu patul si i-am facut semn si urce la mine. Abia dimineayi ne-am cunoscut. Era Nicolae Steinhardt, rimas foarte surprins c& el, fiind evreu, a fost primit de un preot ortodox. Era arestat pentru c& fficea parte din clubul intelectualilor, impreund cu Noica. Fusese somat si-i trideze, dar n-a ficut-o si astfel a ajuns la inchisoare. Cénd a aflat motivele pentru care am fost eu condamnat, s-a resemnat si s-a {ntarit in sinea lui, constatand ci nu e singurul ,,prost” care s-a 8 opus comunistilor. $i-a dat seama c& fapta lui are valoare umand, a cApatat curaj. Erau in celula preoti greco-catolici, pastori protestanfi, dar el s-a atagat de mine. Apoi ne-am mutat in alte celule si i-am cunoscut pe Noica, Sergiu Al George, Dinu Pilat, Al. Paleologu, multi cu condamnéri foarte grele. Steihardt avea de efectuat 11 ani de puscdrie. Intr-o zi mi s-a ‘adresat, spundndu-mi ¢& doreste si fie botezat. Nu stia cat va rezista in inchisoare, condifiile erau foarte grele, era bolnav de tuberculoz intestinal, se gandea si nu moard nebotezat. Colegii I-au intrebat la ce confesiune vrea si se boteze. El le-a rispuns cd la confesiunea crestin& ortodoxa. fi dus muned de Limurire cu el sa vina la crestinism? ~ Nu, pronia divind a luerat cu el. Steinhardt nu era strain de crestinism, fiindcd de la scoala fusese in relatii apropiate cu colegi crestini, apoi cu intelectuali crestini. El a hotarat ca, la 15 martie, sa fie botezat, dati pana la care i-am facut o scurta catehizare, Eram in anul 1960. in ziua respectiva, el nu a iesit la aer, pe motiv ca il roade bocancul, iar eu am venit la celula fnaintea celorlalti si i-am ficut botezul prin tumare cu apa dintr-un ibric, i-am spus o rugaciune. L-am invajat si meargi, dupa ce va iesi din inchisoare, si-si faci mirungerea la Pirintele Teodorescu, la Biserica ,Sfanta Ecaterina” de la Institutul Teologic. Apoi anii au trecut, ne-am mai vazut prin 1964, la Gherla, dup’ care am fost eliberaji. El a mers la Schitul Darvari, uitase unde i-am spus eu si se duc, ins a vrut Dumnezeu ca si-1 giseasc& pe Parintele Teodorescu aici, la Darvari. I-a ficut mirungerea in prezenfa nasului de botez Emanuil Vidragcu. Din 1969, eu am devenit stare la Minastirea ,Sfintii Apostoli Petru si Pavel” din Husi. Steinhardt ar fi rut si vini monah aici, dar nu ne lasau autoritatile si il primim. Bram eu si doi batrani, alt personal nelisindu-ne si lim. L-am indrumat si se ducd la arhiepiscopul de Cluj, PS Teofil, pe care il cunosteam gi astfel i-a gisit loc la Ménistirea Rohia din Maramures. Acolo a fost tuns in monahism gi a lucrat ca bibliotecar. L-am vizitat de mai multe ori, Ultima viziti a avut loc in zilele mortii lui. Era intr-0 9 uni seara, la sfarsitul lunii martie. Ajunsesem tirziu a Rohia L-am gisit bolnav si am refinut prin telefon bilete la avion, ca si mergem la Bucuresti. El voia si ajungi la doctorul lui. A doua zi am plecat la Baia Mare cu masina manastirii, Am tras fiecare la alti gazda. Avionul urma si decoleze miercuri. Peste zi, is-a ficut foarte riu gi a fost intermat de urgenta la spital. Eu am plecat la Bucuresti si, peste trei zile, am primit telegrama c& a murit Parintele Nicolae. A fost inmorméntat la Maniistirea Rohia, unde i s-a ficut si o casi memorial - Cum era viata in inchisoare, pirinte? - Drept si va spun, nu-mi face plicere deloc si vorbese despre cate am indurat in inchisorile comuniste - Activitatea dumneayoastr’ impotr potolit, dupi anii de inchisoare? - Deloc. intre anii 1986-1988, am scris 7 scrisori, adresate direct lui Nicolae Ceausescu, motiv pentru care in 1988 am adisparut” din nou, vreo opt luni. A fost a treia reprizi de inchisoare, deoarece I-am sfaituit pe Ceausescu si respecte alendarul crestin, si dea cetiteanului rigaz duminical si in Sirbatorile religioase, sA vad frumusetea moralei crestine, s& renun{e la darwinism si materialism, si nu nedreptateasca poporul. Securitatea m-a arestat, dar n-am recunoscut c& le-am scris eu, nici nu era scrisul meu pe scrisori. in actiunea asta era implicat un grup de intelectuali din Bucuresti si daci as fi ecunoscut, urma si fie atrasi si aceia in anchetd. Le spuneam c& e bun continutul scrisorilor si sunt de acord cu el, dar nu € serisul meu. Ma anchetau cu pistolul pe masi, mi ameninjau, mA mai izbeau de pereji. Nu m-au condamnat, doar m-au anchetat 8 luni. ~ Asadar, despre viata in inchisori nu vrefi sa ne spunefi nimic. - Fiind cdlugir, eram obisnuit cu o mancare mai austerd, cu dormitul in conditii mai dificile. Ceea ce pot si va spun € Peste tot, in inchisori, m-am simfit misionar, eram preotul lor, stiam cele 7 laude pe de rost, Sfanta Liturghie, Acatistul Domnului lisus Hristos, Paraclisul Maicii Domnului. Se 10 au preotii in jurul meu si ficeam céte o slujba, sigur cu paz. La Jilava, m-au descoperit ci faceam misiune si mi-au Hat 5 zile la ,neagra”, unde nu se putea sta decat in picioare tot impul. Acolo am compus 0 meditatie, o mérturisire a pAcatelor noastre, ale intregului popor, pe categorii profesionale. Multa aduna vreme am ‘spus-o ca pe 0 rugiciune. Apoi, in coloniile de munc&, la Canal, in Balta Briilei, in Delta Dunarii, am uitat-o. in 1963, ne-au dus la Gherla si am stat cateva zile cu coloneii si eneralii care luptasera spre Rasérit si aveau condamnari de cite 17 ani. Brau descurajati tare. I-am sfaituit si se spove- asc, si se impartiseasc’, le-am facut $fainta Liturghie. I-am rturisit $i impartasit pe toti ~ Aveati patrafir, alte obiecte necesare? - Nu aveam odajdii, Painea se gisea acolo, iar vinul natural mil ficusem singur din 2 kilograme de struguri pe care le-am primit cind eram in colonie, Aveam preotia cu mine si ‘cunostinjele asupra ritualului. in conditiile inchisorii a trebuit si renunt la forma si la vesminte, dar consinutul Liturghiei a fost acelasi. Faptul ca m& simfeam in misiune crestiné m-a flicut sa rezist cu bine la toate incercarile Pirintele Nicolae TANASE, Parohia Valea Plopului, Prahova Proces devastator de distrugere a familiei - Vi ocupati cu ravi, cu toati energia de mult timp de problemele familiei” si ale copiilor din Romania, probleme pe care le cunoasteti mai bine ca oricare altul. Cum vedeti in acesti ani din urma starea familici romanesti? Mai are ea temelie trainicd? - Din pacate, anul 2009 nu se identifica cu anii trecufi si cu anii mai dinainte. Din fericire, Biserica ramane in principiile si randuielile ei neschimbate. Infailibilitatea Bisericii, capacitatea ei de a lucra fara greseald, finde il are in capul ei pe Hristos, poate da niidejdea ca familia s& revina in matca obisnuita. Asta inseamna curgerea fireasca a vietii in Taina cununiei si, in casi, realizarea dezideratelor de crestere si educare a copiilor. - O familie traditionala este formata din tata, mama, copii, dar si bunici, si batrani. Care mai este acum relatia mami-tata si copii si apoi a acestora cu batranii, cu bunicii? ~ Depinde daca aceste trei categorii de varste au procedat la izolare sau nu, CAtd vreme copiii nu mai petrec viata lor cu parintii, pentru ca parinfii si-au izolat copiii prin televizor, prin internet, prin toate nebuniile moderne, cat vreme pari mai au legaturi cu parinti lor, respectiv bunicii copiilor, pentru ? Tarziu in noapte, dupa o conferinyé cu multe intrebari, am convorbit cu Parintele Nicolae Tanase, pe o banc, in faja Casei de Culturé din Bacau. Textul a apdrut in ,Credinja ortodoxa” nr, 9 (151), septembrie 2009, P.1, 12 sint. 10 (152), octombrie 2009, p. 12,15. 12 ci ei sunt persoane post-modere iar ceilalti sunt expirati, retrograzi, stapaneste ruptura. Aceasta e aga de putemica, incat ¢ areu si speri in refacere fara credin(a, spovedanie, rugiciune, pocaint : 3 ~ Afi vorbit de relafiile sufletesti, le-as zice duhovnicesti. Mai exist ins o relatie familial’ complet distrusi incd din ani de dup revolufia francez’ de la 1789, mai ales in secolul al XIX-lea: rolul protector al familiei traditionale fafi de copii si fata de batrani a fost preluat de citre stat. ‘Acum statele moderne isi asum rolul de pater pentru copii, chiar preluindu-i de la parinfi. Tar pe batrani i-au rupt de familia lor prin pensii, cArora inainte de anul 1850 nici nu li se cunostea numele. Prin aceasta, cele trei varste, cum le-ati numit Sfinfia Voastra, sunt complet rupte unele de altele, structura familiei fiind pulverizata. - Oceidentul cunoaste de mult aspecte mult mai grave ale stor realitiji, chiar daca au creat aziluri superdotate pentru batrini, din care lipseste cu desivarsire cAldura dragostei familiei, Asta au fficut inainte de toate. Au distrus dragostea dintre oameni, in primul rand a celor de acelasi singe. Primi care au nevoie de bunici sunt copii. Acum nu duc lips grav’ de pairing, dar si de bunici. Copiii pe care fi ocroteste parohia noastra, in cadrul serviciului social care funcfioneaza dupa noul Statut al Bisericii, due lips’ sufleteasca de parinfi, pe care fneere&m si-i inlocuim, si inca mai mare lips de bunici. Bunicii nu pot fi nici neglijati, nici inlocuii, Ei au rolul lor, dat de Dumnezeu, in educarea si formarea copiilor. E bine ca statul si nu preia cu forta rolul acesta, ci trebuie sa protejeze familia, A proteja e una si a inlocui rolul parintilor este alta ~ In comunism, prin distrugerea proprietitii private si pauperizarea intregii populafii, au fost spulberate po Dilitatile de protectie a persoanei prin familie, nua mai ri- mas nimic nici pentru urmasi, nici pentru inaintasi. Tot o- mul a ajuns la mai marele proprietar. Astfel s-au 13 creat condifiile ca, in acesti ani postdecembristi, si se poata distruge familia mai usor in Romania, - La ce ar trebui sine asteptim? De ce trebuie st avem asa mari pretenfii la aceste lucruri care nu au nimic comun cu Hristos? Greselile mari apar in relajia Biserica si stat, Biserica fn stat, Biserici national... Biserica nu e din lumea asta. in nici intr-un caz nu poate si vind statul si fact reguli Bisericii Biserica are regulile ei de care statul nu tine cont si nici nu-i convin, Daca statul ar fi crestin, atunci duminica nu s-at lucra, cérciumile nu s-ar deschide, in post mancarea ar fi adecvati si nu s-ar vinde cimnuri in magazine. Or, statul nu face aceasta si noi ne supunem unui astfel de stat care, mai inainte, ficea si multe alte rele: prigonea, omora, ii arunca pe crestini la fiare, ii extermina in lagare si temnite infioratoare. Ce pretenfii s& avem de la un astfel de stat? Macar atata de ar face, si nu se mai laude cd ajuta si face bine cetitenilor, cand de fapt stricd. Asta nu inseamna ci suntem impotriva statului, ci doar criticam nite aspecte care sunt vizibile pentru toati lumea. ~ Este de plans, la ora actual, procentul de formare a familiilor tinere in Romania in comparatie cu procentul desfacerii cisitoriilor. Am vazut prin ziare titluri desin- fate, de felul ,Roménia divorfati”, asa de mare este ‘numirul divorturilor, semn clar al unui proces devastator de distrugere a familiilor. Ce ziceti, este intamplitor acest fenomen? = Nu. Lucrurile sunt scapate din mand de catre oamenii cu Fesponsabilitati spirituale. Adic4 noi, preotii, noi, crestinii ortodocsi cu pretenfii de traire a credinfei, noi, intelectualii cu Pretenfii de cunoastere. Eu sunt mirat c& atunci céind cineva se sinucide, aruncdndu-se de la etaj, nu este intrebat preotul din. Parohia respectiva, daci il cunoaste pe sinucigas, daci venea la Spovedanie, ce probleme avea persoana respectiva, boli psihice, daca a discutat cu parinti, ce cauze au provocat tragedia? Dar lucrul acesta nu se intdmpli. Cea ce inseamna ci noi nu avem © Preocupare pentru problemele oamenilor din parohie. De 14 aceea ne facem vinovati, deoarece Biserica ar trebui si i continuu soboricete, adict = ne doara durerea eeluillt impreund s4 ne sfatuim, impreund sé luerim contra raului. Nu contra unor institutt sau persoane, ci contra avorturilor, a divorturilor, a impilirilor, a sinuciderilor, a patimilor, a ispi- tirilor grave, a certurilor, abandonurilor etc., etc. - Care sunt principalele cauze ale disolutiei familiei in aceste vremu . : : ~ Este lupta riului, fntrebarea poate fi pusd si altfel: de ce noi cedém la aceste atacuri? Este vorba de noi, preotii, credinciogii, Biserica. De ce Biserica vie cedeazi la aceste asalturi ale réului? De ce am ajuns in asa hal si ne supunem fir impotrivire rautafilor veacului? Nu e semnificativ de ce ne atacé altul, asa e rostul lui, ispita diavolului, si ne loveasca. De fapt, cauzele sunt la noi: slabirea credintei, pierderea iubirii, acceptarea modelor de viata modeme, primirea cu usurint’ a mentalitatilor pacdtoase. Raul, pe acest teren slab duhovniceste si moraliceste, se propaga, intra, se salisluieste induntrul omului si apoi explodeaz in faptele lui. Iar noi observim ravagiile din societate. - Nu reaction din cauza slibiciunilor noastre. Totusi existi’ 0 actiune, sustinutd prin legi, pentru promovarea concubinajului, a libertinismului sexual, a desfranarilor, a avorturilor, a plicerilor consumiste, a prostitufiei, a homosexualitatii, precum si de modificare a confinutului in scoali in sensul dezvoltirii premature a acestor patimi, ~ Cazul fetijei de 11 ani de 1a Iasi care, cum stiti din mass media, a rdmas gravida in urma unui viol, nu e singular, dar este simptomatic. Cunose gi fetife de 10 ani care au rimas gravide, au niscut gi sunt bine acum, A fost dusi in Anglia si facd avort si s-a mediatizat peste msura pentru ca si existe motive pentru aprobarea legal a avorturilor la perioade mai ‘mari pentru fetife de pana in 15 ani. Dusmanii viefii au avut un interes, de au ficut atta valva. Englezii pe al nostra lau 15 fe Sn eS ee chiuretat, iar 0 fetita de 15 ani de la ei a fost lasata st nasc’ un prune sinitos. Au profitat de prostia noastra gi pe al nostru |-au lichidat. Vedeti ce lupti este impotriva vietii? Ce lupta este potriva neamului? Brancoveanu de a fost arestat si ueis de turci, pentru cd a inmultit neamul romanese, a susfinut cu misuri sociale cresterea demografiei, lucru neplicut pentru dusmani. Asupreala asta sociala, care functioneazi la noi de mai mult timp, provoac’ mari daune neamului sub aspect demografic. Sigur c& apare ideea nociva, ,,cu ce sa crese copilul acesta?”, si il avorteaza. Aljii ii lasi pe copii acasa si se duc prin strdintate dupa cipatuiald, acolo uit de familie si praful se alege. Altii trimit bani multi si copilul de acasi se destrabaleazi cu ei. Dandanale, ba chiar tragedii. impotriva acestor rautfi trebuie s& luptam. $i nu singuri, ci cu Dumnezeu alaturi de noi. - Observim impreund cA tinerii de astazi nu mai accept& cisitoria la varsta de 20 de ani, la 25 de ani, ci prelungese nepermis de mult termenul pentru intemeierea unei familii. in acest timp, traiesc in picat, iar pe la 35-40 de ani se géndese sd se marite sau sa se insoare. Atunci ins nu mai pot concepe prunci. = Cum sA nu rezolvi problema aceasta usor cand umbli asociatiile straine cu prezervative gratis, cu _pilule anticonceptionale, si pofi trai ffrd sacra? Inainte vreme prelungirea perioadei de divort, tergiversarea aspectelor civile conduceau la evitarea divorjului, aveau loc dese impacatri Acum, insi, un divort poate fi pronunfat in aceeasi zi in care depui cererea. Unii merg dimineata la tribunal si dupa amiaz sunt divortafi. Asta inseamnd cé statul stimuleaza, faciliteaz divortul. $i, dac& faciliteaza divorful, inseamnd ci statul ¢ criminal asupra familiei. E vorba aici de sistemul care distruge lunitatea familiei. $i cfnd chiureteazd in serie inseamnd ci statul € un criminal in serie, Cand dai legi peste legi care favorizeaza libertinajul, cdnd te lupi din rasputeri si legalizezi homosexualitatea, prostitujia, incestul, rezulti cA esti stat 16 atului in Asta nu inseamnd cf suntem impotriva s criminal , ceneral, dar ne ridicim impotriva sistemului care loveste baza txistenfei noastre ca Bisericd Ortodoxd, a existenfei noastre ca neam. = De ce a ajuns statul si fie criminal? ~ Totusi statul Iucreaza prin institufiile lui, iar institutiile functioneaz cu oameni. Aici e problema, sunt acolo persoane care admiri valorile crestine ca pe niste piese de muzeu, istorizate, Or’, noi stim cd Biserica nu se invecheste, iar valorile crestine sunt perene, ba chiar unele, cum este iubire aproapelui, iubirea de Dumnezeu $i altele, sunt vesnice. Ba chiar a apdirut acum expresia innoirea Bisericii, in realitate nu exist’ innoirea Bisericii, ci poate a vietii bisericesti. in ce priveste faptul cd statul este criminal, nu stiu de ce e asa, dar vid ce face, vad ca este criminal prin faptele lui. Aici mai apare 0 problema. Cel care face avort este botezat? Este. Biserica il ia Ja bani marunfi, de ce omori, domnule? Nu. Cine trebuie si-l ia la intrebari, patriarhul sau episcopul? Nu, preotul lui din parohie trebuie si facd asta, pentru cd el il boteaza, el ii face sfestani morménteazi tatal, el il cunun’. in mod coneret, Biserica nu lupta impotriva fenomenelor eriminale din societate, De ce nu lupti impotriva lor? Pentru ci le agreeazi. Cum? lati, sponsorii pentru diverse lucrari nu vor fi niciodat apostrofati pentru manifestari de tipul celor evocate de noi. O singura m&ndstire am intalnit care nu ia bani de ta sponsorii necununafi, care nu-si platese angajatii, care fac comert cu tutun si alcool. Am rimas uimit ck 0 ménistire are criterii crestinesti prin care igi alege sponsorii. Si noi, la Provita pentru copiii abandona(i, am primit bani necontrolati. Am intrebat de unde vin banii pe care fi doneaza, dar nu am verificat daca este adeviirat ce ne-au rispuns. Parintele Arsenie Papacioc are 0 idee foarte valoroasi cénd spune c& raportul dintre dreptate si iubire este 2/8, Cu dreptatea castigi doi si pierzi opt. Cu iubirea pierzi doi si castigi opt. Este extrem de interesant raportul acesta, De jinut cont c& si sponsorii acestia sunt botezati, si ei 7 au familie, neveste, copii, si pentru ei s-a rastignit Hristos Uite, in acest sens, cu ajutorul Fundatiei Sfingii Martiri Brincoveni din Constanta, am ficut rost de un pomelnic al ginecologilor din Romania care nu fac avorturi, Sunt doar vreo 28 de medici care nu fac avorturi, iar cei care fac sunt cu sutele si cu miile, fi pomenim pe tofi, dar nu pe toi la Proscomidie, si-i lumineze Dumnezeu si nu mai omoare in serie, Pentru un criminal fn serie se ridic& toati politia dintr-o fara pe urmele lui, ca si-1 prinda, si-1 opreasca. in clinicile ginecologice se produc crime in serie, fara sa se sesizeze nimeni pentru asta. - Noncombativitatea preotilor in parohii poate fi o complicitate, 0 forma de indiferen{i, dar nu constituie 0 cauzi a proliferirii avorturilor, a divorturilor, a ciderii generale a societitii in picat. Raul vine din alta parte, are ridicinile infipte in organismul social. Dup3 opinia mea, lupta dus de statele moderne impotriva populatiilor este antihristicd, pentru ci yizeazi imparatia lui Dumnezeu care se constituie cu oameni botezafi in Hristos. - Toate imperiile au cAzut cand au lovit matemnitatea. Va spun un lucru care m-a contrariat foarte tare. Persoanele care sunt demnitari, ocdrmuitori in mari institutii ale statului, la serviciu fac toate mizeriile astea de care vorbim, iar in particular merg la biseric’, doneazi bani la ménistiri, se inchin& prin pelerinaje gi altele asemenea. Este o duplicitate ‘are deruteazi mult lume. in crestinismul primar lucrurile erau foarte precise: ori credeai, ori nu credeai. Daca erai credincios, te omorau, daca nu credeai, n-aveai probleme. La ora actual, € voie si crezi, si mergi la biserica, sa faci de toate, dar nu este voie si afectezi libertatea celuilalt. Care libertate? Libertinajul, libertinismul, nebunia picatelor de moarte, Eu am pronuntat la televiziune cuvdntul curvar. O doamna psiholog m-a intrebat: »Parinte, in ce eri triiti dumneavoastré de va pronunfati asa?” »Dar cum si m& pronun{?”, am intrebat eu, ci vocabula asta este in dictionar, A zis: ,Relafii sexuale”. Pai, relafii sexuale au lacustele. Oamenii, ori sunt cununafi, ori sunt necununati. Cei 18 cununati la biseric& formeaz o familie, daca nu, sunt doi c: curvese evge leagi de astfel de nofiuni ca si deturneze discutia de Ia fondul ei moral si crestinese. Asa zisul rizboi al cuvintelor vizeazi, de fapt, realitafi mult m: state, cum sunt SUA $i Anglia, au dat legi prin care scot din limbajul copiilor cuvintele mamA si tata, urmiirind ca statul si fie acela care joacd rolurile respective. Di Oxford, noile e d cuvintele mama si tata. in conditiile acestea mai putem vorbi de familie - Atunei vorbim despre cuplu. Solutia e la fi noi. Trebuie si incepem noi, cu mic cu mare, mai invaijat, mai neinvatat, sA menginem familia. Daca s-ar scula din morminte inaintasii, ne-ar da palme, ne-ar mustra ru de tot pentru ce am Ricut cu mostenirea lasata de ei. Ne vor intreba: ,,Voi ce mai lasati in urma?” Sa ne intrebam singuri, oare ce lism in urma noastra? Mai avem ce lisa? Suntem in stare sa mai lasdim ceva? - in toata lumea actuala se manifesta acut fenomenul de luare in posesie a copiilor de citre stat, mai ales in privinta educatiei. Parintii care se opun, de pilda, educafiei sexuale la copili mici, de 6 ani, sunt amendafi sau bagati la inchisoare. Se intinde si la noi aceasti molima. De ce nu reactiondm in nici un fel? - La 1758, Sffntul Cosma Etolianul zicea un lucru care, atunei cénd |-am citit in traducere, mi-a provocat mare mirare, ‘nu mi-a venit si-l cred. Cu dou sute de ani inainte de aparitia televiziunii, Parintele acesta spunea ci va veni vremea cand dracul ne va vorbi dintr-o cutie vorbitoare pe care crestinii 0 vor aseza in locul icoanelor. Marturisesc ec am vizut textul original in care face aceasta previziune. Televizorul in sine n-ar fivun lucru riu, dar nu are cum s& nu fie rau, pentru e8, intai de toate, imi ocupa timpul de méntuire. in al doilea rdnd, informatia pe care o vehiculeazi este numai despre moarte, accidente, violenfe, talharii, derapaje adulterine _ sau incestuoase, despre ,personalitaji” cu viata complet imoralA, ei bine, un astfel de confinut ma convinge ca televizorul este un 19 luctu rau, se vede clar ce vrea sa facd din mine. in cazul acesta, trebuie si meditez gi apoi sa trec la actiune, imi tai cablul si zic la revedere informatiei de acest fel. Pentru cd pot urmati la televizor si lucruri serioase, chiar bisericesti, dar cum fac si aul de bine?! E 0 problema. Omul nu poate cu usurin{a A binele de riu. Traim vremuri de grava amestecare, de confuzii ale valorilor si reperelor. Cine are urechi de auzit, si audi, cine are ochi de vazut, si vada! Din mila lui Dumnezeu, fiecare e zdravan la cap, e integru fizic si psihic, fiecare poate analiza si alege solutia cea mai potrivita pentru el ~ Credeti ci putem si ne revenim ~ Acum un an nu credeam, dar m-a incurajat protestul tcut al roménilor impotriva vaccindirii cu Gardasil. Au ticut si s-au opus. Asta inseamna cA sunt lucruri care se pot organiza, inclusiy in privinta salvarii familiei de la pieire. Numai cd orice s-ar organiza, trebuie si aib& acoperire in istoria Bisericii Orice facem trebuie si avem acoperire in istoria Bisericii, sA se fi intamplat ceva seminitor. De aceea suntem urmasii sinoadelor ecumenice ale Sfintilor Parinti, experienfei Bisericii, trairii pustnicilor, ca si ne folosim intocmai de invayéitura care ni s-a transmis. De exemplu, Sfaintul loan Gur de Aur a fost caterisit si, la Constantinopol, n-a mai slujit public. in pustiul in care a fost exilat a slujit si a f’cut-o cu atdta convingere, {neat atunci cénd i-a picat un paianjen otravitor in potirul cu Sfanta impartisanie, el a consumat tot confinutul potirului fara si pijeasc4 nimic. Ori, la ora actual, dac& cineva este oprit si slujeasca, el totusi slujeste. isi face cabinet particular si crestinii, ca 0 turmA nducd, navalesc acolo. Lucrul acesta nu cu acoperire in istoria Bisericii. Traim o criza foarte profunda, nu aceasta financiari de care se face atdta caz, ci 0 crizi de autoritate, de canonicitate, constind in felul in care ne raportim credinciosii la preoti, preofii la credinciosi, preotii la episcopi, episcopii la preoti. Ea trebuie depisit’, pentru ci nu putem birui fiecare separat. Ci toti impreund cu Hristos. 20 Istoricul lon DRON, Academia de $tiinfe din Chis persecutii nafionale si spirituale impotriva romanilor basarabeni G Domnule Dron, iat ne indreptam cu pasii mari spre sffirsitul mileniului’ si al secolului XX care nu a fost prea darnic cu romanii. in aceste momente, mai exist persecutii potriva romAnilor din Basarabia? Cu toate deportirile si incercdrile de desnationalizare, romani inci sunt majoritari in Basarabia, cu peste 64 la suta, Cu toate acestea, in multe localitagi unde suntem majoritari si fn altele unde exist’ mii de romani, nu avem nici 0 scoala in limba romana. Si nici o gradinita romaneasca. Toate sunt in limba rusi. Asta demonstreaza ca statul nostru, desi se declara independent, nu-si respect cetifenii. In ce mA priveste, am seris, incepand cu 1992, in fiecare an la guvern, la parlament si la presedinte, la ministerul invayamantului, am pus problema si in ziare ca sa infiinteze coli in limba oficial a statului in toate Hitagile (ari, Am fost personal la tofi_ ministrii amantului care au functionat din 1992 incoace si nici unul lo nua ficut nimic. - Pai cum, istia nu sunt romani? Sunt romani la pasapoarte, dup cum se declara - Dar la constiinte? = Constiinta lor nu-i romaneasca. Nu stiu cine selecteaz persoanele care intr in guvem, dar cénd ajung acolo nu ridicd * Interviul cu istoricul fon Dron de la Academia de $tiinfe din Chisinau fost publicat in ,Credinta ortodoxa” nr. 10 (32), octombrie 1999, 2 nici un pai pentru cauza roméneased. Nu dau nici un rspuns la sesizarile noastre, nu dau nici un fel de explicatii si nu fac nimic pentru scoala roméneasc3. Avem scoli pentru minoritari, ucrainene, gigiuze, evreiesti, dar nu avem romanesti - Persecufia de care vorbeati mai are si alte forme? ~ Alt aspect: in toati Basarabia, pe cap de locuitor sunt doud cArfi roménesti si 17 rusesti. Nu se deschid coli roménesti in centre importante, nu se fac biblioteci romanesti in conditiile in care s-au deschis biblioteci de carte uc de carte idig, de carte gigiuza si cele mai multe rusesti - Pitrunderea presei la populatie este dominata tot de cea in limba rusia? ~ Eu sunt nascut in sudul Basarabiei, am rude acolo, cunostinte, prieteni. Toti imi spun c& nu primesc nici un ziar romanesc, adicd in limba romana, fiindcd bibliotecile nu au bani pentru abonamente. in schimb, din cele rusesti se primese foarte multe. Practic, rusificarea prin presi, radio si televiziune se adanceste si astizi, - Domnule Dron, poate c4 populatia nu doreste carti si ziare in limba romana? - Nui corect, domnule, ce spuneti! Populafia cere, reactioneaza, scriem prin ziare, dar carul st pe loc, fiindca nu este vointa de la conducere. - De ce, domnule? - Multi conducdtori au mentalitayi rusificate, c& altfel nu stiu cum si spun. Pe de alta parte, multi demnitari au sofii rusoaice care fi manipuleaza in sensul dorit de Moscova. Apoi i mentalitatea populatiei nu este prea bine limpezitd, fiinde imperiul rosu nu s-a destramat de mult. ~ Pe ling acestea, stie toaté lumea, exist si o perse- cutie religioasi in Moldova de peste Prut. Dumneavoastri cum o vedeti? - Noi vedem in Mitropolia Moldovei, condusi de Vladimir, tot un instrument de rusificare a romanilor. in Bisericile Subordonate acestei mitropolii, preotii si populatia se roagi Pentru patriarhul Moscovei, Alexei II si nu se roaga pentru 22 poporul Moldovei si pentru ierathii ei. Mitropolia ruseasca este Susfinuta oficial de statul moldovean, iar Mitropolia Basarabiei nu este recunoscuta de guvernul de la Chisinau, este interzist Se duce o lupti cu toate mijloacele si pe toate caile pentru desfiinjarea Mitropoliei roménesti. Preotilor care s-au afiliat la aplica uneori cate 0 bataie de citre grenade in apartamente, se erica, se sparg geamurile aceasti mitropolie li persoane necunoscute, li se arunc mai trage céte un foc de arma in bis etc. : - Bine, bine, dar rusii sunt minoritari in Moldova, Cum de fac aceste lucruri impotriva populatiei majoritare? ~ Sunt mai bine organizaji, domnule! fn plus, sunt sustinuti de statul moldovean. Sunt si forte negre, de servicii secrete, care actioneazi impotriva Mitropoliei Basarabiei - Ce motive au si se poarte astfel? = Cel mai mult ii sperie pe rusi, pe mancurji si pe mol- dovenii rusificati unirea cu Romania. Cand aud aceasta idee, ei capiaza, domnule! in schimb tare le place ideea unirii cu Rusia, vor inapoi in imperiu. Totusi, Moldova este independent. Dacd unii sunt cu Romania, alti cu Rusia, cine mai este independent? = De drept este independenta, in acte, dar de fapt nu-i in- dependenta, Independenta real se capita greu, probabil dupa céteva decenii, daca nu are loc unirea cu Romania. - Recent m-am intalnit cu un preot rus si l-am intrebat asa: Da’ cu Basarabia ce aveti, domnule?” El mi-a spuns direct: ,,Basarabia si se hotiirasei ce vrea si fac Daca doreste independent, atunci si-si asume autocefali bisericii! Nu ne puteti acuza pe noi ci suntem activi acolo. Si fie mai activa si biserica romani!” Dumneavoastra ce zicefi in problema asta? “ Towe timp, a iniativa palamentarului Vied Cubreacoy, print-un lung proces la CEDO, Mitropolia Basarabiei a fost recunoseuth. prin hotrike judcetoreased, 0 recunoastete cu, sila a crednjet in limba national, in propia tari, Dar si acum Miropolia Basarabiei este cu grew tora in Republica Moldova 23 - Eu mi-am facut studiile in Rusia, am activat acolo mul} ani, tocmai in lakutia, dincolo de fluviul Lena, la capatul lumii spre cercul polar. Va spun ca si la ei sunt oameni buni, am prieteni printre rusi. Dar sunt si multe forte negre, interese geopolitice, multe grupuri violente, Totusi, nici o {ard nu poate stipani alte teritorii fird participarea tridatorilor din interior, firi cozile de topor recrutate de acolo. Asadar, fortele negre care susfin Rusia si cu triditorii de la noi fac tot jocul politic antiromanese. La nevoie il ucid si pe rusul de buna credints care e dispus si respecte adevarul = in aceste conditii, cum vedefi rez din Basarabia? - Greu de spus. Fara intervenfii ale forfelor intemationale - ONU, Consiliul Europei, UE - in Basarabia mu se schimba nimic in bine. - Dupa parerea dy., ce credefi ci ar trebui guyernul roman pentru Basarabia? ~ Eu mi uit spre Romania ca la ceva dumnezeiesc, dar guvernul roman face foarte putin pentru Basarabia, mai ales pe plan diplomatic, la nivel international, Prima mutare ar fi ca Rusia si-si retraga Armata a 14-a din Transnistria, lucru asupra cémia Romania nu intreprinde nimic valabil la forurile internationale. Atunci s-ar schimba lucrurile in Moldova, tradatorii s-ar da la fund, nationalistii rusi s-ar potoli sau ar pleca, populatia ar cApata incredere. in Transnistria romanii sunt ameninfafi cu moartea daca vorbesc romaneste. ~ Adevarat, insa unele initiative ale Romaniei au fost respinse de multe ori, de citre guvernul de la Chisinau. Primeau ajutoarele de la Bucuresti si declarau citre Populatie ci sunt de la Moscova. Nu credefi ci pe cale nonguyernamentalii ne-am putea apropia mai mult? _~ Eu sunt convins c& guvernantii nostri de la Chisinau iau ‘mai degraba produse de la rusi, pentru ci au interese personale in afaceri, au cAstiguri meschine. Cunose situatii céind Polonia 2e-a propus carbune mai ieftin, Kuweit-ul ne-a oferit petrol mai jeftin ca la musi, dar ai nostri au refuzat. Sigur, prin relaiile 24 directe dintre organizatiile romanesti si cele de la noi se poate face mult mai mult - are constiinta basarabenilor nu poate influenta deloc orientArile guvernului? : Constiinfa basarabeanului este adormité deocamdata. Po- etul Mateevici ne-a spus cd va fi foarte greu pentru noi, dacd nu va ridica din mijlocul nostru un profet. Lipseste misio- ambele maluri ale Prutului, narismul romdnese p = Domanule Dron, daca vrea Dumnezeu, se trezeste con- a si se face si unirea, Problema este: sunt oamenii ti redinciosi? Se roaga pentru aceasta? - Oamenii credinciosi si dornici de unire sunt. Dar pro- paganda soviné ruseascd este mult mai putemicd decat propaganda romaneas ranul nostru. basarabean este indobitocit, pur si simplu, de aceast4 propaganda, Acusi sunt 60 de ani de cand Basarabia a fost luatd, au aparut generafii noi de oameni care stiu c romani sunt dusmanii lor, iar rusii sunt prieteni si fraji. Cand te duci dimineata la cutia postal sesti plind cu ziare si pliante rusesti, toate gratuite. Masina propagandei rusesti este diabolica. ~ Ce-i de facut, domnule Dron? luptam si noi si dumneavoastra pentru cauza Basa- rabiei si a unirii, si ne ajutati, nu ne lasati singuri, cd ne impotrivim unei puteri care ne copleseste. Va spun un lucru: daci Roménia va inflori economic, militar si spiritual, Basarabia va fi a Romaniei, daca Romania va decidea, Basarabia nu se va integra nicioda Preot Profesor Univ. Mircea PACURARIU, Facultatea de Teologie din Sibi O dureroasa fracturi a fiinfei romanesti: confesiunea greco-catolica - Pirinte profesor’, cit de vechi sunt traditiile ortodoxe ale romAnilor transilvaneni? Legitimeazi aceste traditii, coroborate cu cele din Muntenia si Moldova, unitatea spiritual a poporului roman? ~ Este adevarat c& viata celor trei state romanesti, Tara Roméneasea, Moldova si Transilvania, s-a desfigurat pe parcursul istoriei in condifii diferite. Principatele extracarpatine au avut fiecare individualitatea ei, legiuirile ei, dificultitile ci, cu ripiri de teritorii, dar totusi au fost dou state roma independente, Acestea in 1859 au devenit una, Ron modemé. Transilvania, in schimb, a fost de timpuriu in stapanirea unor puteri straine. E drept, a existat 0 autonomic @ voievodatului transilvanean fata de regatul Ungariei, deci n-a fost cu totul incorporat in statul maghiar. Au existat din yechime cneji si voievozi care, datoritd vitregiei vremurilor, acceptat suzeranitatea maghiara. Cnejii si voievozii romani au contribuit la ridicarea unor locase vechi de cult ortodox, a unor méndstiri roménesti prin secolele XII-XV, in primul rind bisericile din judeful Hunedoara, Densus, Sangeorgiu, Barsau, * Cu Preotul profesor universitar doctor Mircea Pécurariu de la Fecaltatea de Teologie din Sibiu, o somitate in domeniul Istoriei Biseic m-am intlnit in prioada 9-11 octombrie 1998, la Husi cu prilejul sini Gatedrale epscopale din localitate, Discutia noastr s-a desfigurat sib 10 octombrie, si a aparut in ,Credinfa ortodoxa” nr. 12 (22), decembrie Es sparut in fa ortodoxa’ 22), 26 Lejnic ete. Acestea atest’ permanenta, in Transilvania, a une vieti politice cneziale, dar gi a viet bisericesti ortodoxe. Dupi 1541 se inaugureaza o etapa noua in viata Transilvaniei, devine Principat autonom, dar sub suzeranitatea turceasca. Primeste un statut aseméndtor cu al celorlalte doua state romanesti. Acest contribuit la consolidarea legaturilor politice, sociale, fectele pozitive, dar tot acum incepe o actiune patronata de principii transilvaneni din Alba Tulia, care erau maghiari, in Vederea convertirii roménilor la calvinism. Este noua confesiune care ia locul religiei romano-catolice, atotputernica pana in acele momente. Un secol si jumatate aproape (1541~ 1688), romanii ortodocsi, indrumati de ierarhii lor, au rezistat tuturor incercarilor de instrainare najionali si religioasa Biserica Ortodox4 din Transilvania a avut un rol covarsitor pentru roméni, intrucat ne-a pistrat limba, credinja si neamul, = Ce s-a intmplat la sfarsitul secolului XVII? ~ La 1688, Transilvania intra in componenta Imperiului Habsburgic. Find vorba de un stat catolic, era normal ca noile autoritati sa-si consolideze pozitiile lor in Transilvania prin mijlocirea Bisericii. Timp de un veac si jumatate actiunea prozelitisté calvina fusese foarte dur. Majoritatea principilor transilvaineni au fost calvini si au dus o politic’ constients de calvinizare a romanilor. Or, acum, la finele veacului al XVII- lea trebuiau consolidate pozitiile Bisericii romano-catolice. De cea, noile autorititi cheama in Transilvania calugari iezuiti, refac episcopiile catolice desfiintate de calvini. incepe, asadar, © now etapa de persecutii pentru roménii transilvaneni, intrucdt se incerea pe linie de stat catolicizarea lor. Conducatorii imperiului de la Viena si iezuitii gi-au dat seama cA este foarte greu sa-i catolicizezi pe romani ortodocsi, care erau foarte atasaji Bisericii lor. De aceea au gasit o alta metoda: unirea cu Biserica Romei prin acceptarea celor patru puncte deosebitoare, numite puncte florentine. Este vorba de primatul papal, Filioque, purgatoriul si azimele. In Ucraina si Bielorusia uunirea de acest tip avusese loc in 1595-1596 si produsese multe 27 victime in randul clerului si al credinciosilor care au opus rezistenti si au devenit martiri pentru Ortodoxie. in Transilvania, insa, s-a lucrat cu mai mult abilitate. S-a profitat de vacanta scaunului mitropolitan, fiinde’ murise mitropolitul Teofil, de situatia sociala precara a populatiei, multi din preofii roméni erau iobagi. Noi carmuitori le-au promis aceleasi privi legii pe care le avea clerul romano-catolic, lucru care nu s-a flicut niciodata. Se vorbeste mereu de un asa numit act de unire din 1698, redactat in conditii inci neelucidate. Actul e semnat de 38 de protopopi, dar nu e contrasemnat de mitropolitul, Atanasie Anghel. Documentul ¢ descoperit foarte tarziu, la 1879 in arhiva Universitiii din Budapesta, Actul avea dou adaosuri, doud codiciluri, prin care preotii romani semnatari conditionau aceast’ unire cu Roma de respectarea doctrinei $i cultului ortodox. Cu toate acestea, mitropolitul Atanasie a fost chemat la Viena, obligat si dea o declaratie in fata cardinalului Kolonitsch, a fost rehirotonit ca simplu episcop si subordonat arhiepiscopului romano-catolic maghiar din Esterborn. I s-a impus si un cAlugar iezuit de etnie maghiara care fi controla toate actiunile, pana si corespondenja fi era cenzuraté. El a activat asa pana in 1713, dupa care a urmat o lunga vacanta a scaunului episcopal. Prin actul de unire cu Roma de la 1698 produs o rupturd grea intre romnii ardeleni, o sciziune in Biserica ortodoxa si 0 falie intre romani transilvaneni si romani din Tara Roméneasca si Moldova. A fost un moment foarte dureros. Pand atunci, mitropolifii Tari Romanesti aveau si calitatea de exarhi ai plaiurilor, adica de supraveghere spiritual a Bisericii romanesti din Transilvania, pentru ca si nu se abati de la doctrind. Prin uniatie, insd, s-a produs 0 grava rupturd intre frati - A existat si o rezistenti a rom4nilor transilvineni? - Da, a fost o astfel de rezistenta. Aceasta a dat Bisericii si neamului nostru cajiva martiri: cei doi calugari Sofronie si Visarion, credinciosul Nicolae Oprea care a’ murit in inchisoare, la Kupfstein, preotii Moise Macinic si Ioan din Gales, care au pierit tot in temnifa si multi, multi alti. 28 = Din cite stim, au existat si altfel de represali austriecii au lovit cu tunurile bisericile ortodoxe .. _ Este vorba de represaliile generalului Bukov. Acesta a fost trimis special al imparitesei Maria Tereza, cu trupe de cavalerie si infanterie, s& indbuse rezistenta ortodoxa. El a distrus cu tunurile sau a incendiat peste 150 de mandstiri si Sehituri ortodoxe, Datoriti Iui, practic, Transilvania a rimas fara o viata bisericeascd ortodoxa. Asa se explic& faptul ca ‘multi tineri si calugiri ardeleni au fugit in méndstirile din Tara Roméneasca si Moldova, Pani in timpul domniei lui Cuza, marea majoritate a manastirilor extracarpatine erau populate cu célugari si cdlugarije din Transilvania. Dintre ei s-au ridicat si jerarhi - Pahomie la Roman, Iacob Stamati la Husi, Filotei la Bi wu si multi alti = Asta inseamnd ci viata ortodox4 din Transilvania a pierit odaté cu aparitia fenomenului greco-catolic? = Cu toate cd autoritifile nu au permis ortodocsilor, timp de 68 de ani, s& aiba un episcop in Transilvania, viata ortodoxa pierit. Satele isi alegeau preoti dintre tinerii cu oarecare turd si ii trimeteau in Tara Roméneasca sa fie hirotoniti Erau hirotonii necanonice, ficute de ierarhi din afara Transilvaniei, dar erau necesare, episcopii munteni le dideau antimise, cdrfi, ajutoare materiale si-i trimiteau inapoi ca, prin acesti preoti, sa supravie{uiasc’ Ortodoxia. ~ Care era situafia Ortodoxiei, in 1948, in Transilvania, a-tunci cind a fost emis un decret de interzicere a Bisericii greco-catolice? Un profesor greco-catolic, anume Dumitru- Snagov, a afirmat in public ci atunci a avut loc un veritabil genocid impotriva greco-catolicilor. Este adevirat? = La 1864, Episcopia ortodoxi din Sibiu a devenit mitropolie, datorité eforturilor lui Andrei Saguna, Dintre roménii transilvaneni, cam 60% erau ortodocsi si cel mult 40% rau greco-catolici. Asta la anul 1918. Dupa aceea proportia s-a schimbat si mai mult in favoarea ortodocsilor. in 1948 mai erau aproximativ 1.200.000 de greco-catolici, cam 7% din populatia tarii la data respectiva. A vorbi de un holocaust este 0 29 exagerare. Aceasta pentru c& absolut toate bisericile foste greco-catolice, datoriti preotilor si credinciosilor, care au semnat acte de revenire la Biserica ortodox’, au devenit biserici ortodoxe, au fost renovate, infrumusefate, Refacerea unitdfii cu Biserica ortodoxa s-a Incercat si in 1918 si apoi de mai multe ori pe parcursul anilor. in 1939 a avut loc la Alba Iulia o adunare cu toti ierarhii ortodocsi si greco-catolici din Transilvania care au stabilit s4 inceapa lucririle in vederea refacerii bisericii stramosesti. Au fost de acord tofi, dar a inceput rizboiul, apoi au venit schimbarile de tip comunist si wu s-a mai ficut nimic. Ierarhii gr olici, trebuiau si fie constienti ci Uniunea Sovietica si statul comunist nu mai pot accepta o bisericd subordonati scaunului papal. Exista un precedent, dizolvarea Bisericii greco-catolice din Ucraina in 1946. La noi a fost mai simplu, deoarece nu existau diferente de cult, de dogma, ci doar diferente de organizare, Aceasta reunificare s-a facut firesc. Greseala consta in interventia statului comunist cu un decret. Altfel, unirea o fcea Biseri fra concursul statului. Au existat parohii mixte, cu doud biserici si doi preoti de confesiuni diferite - ortodox si unit. CAnd unul din preoti lipsea din sat, celalalt ficea serviciile de care aveau nevoie credinciosii, fir deosebire de confesiune. Erau doar doua diferente observabile: unii in loc de ,Doamne miluieste!” spuneau ,Doamne, induri-te de noi!”, ca si nu rosteasc termenul slav si in loc de ,,Duhul Sféint” spuneau .Spiritul Sfant”, evitnd slavonul duh”, in fond, era acelasi lucru, De aceea, credinciosii nu au simfit c& intervine 0 schimbare dac& se numesc ortodocsi. Biserica gi atunci se baza pe credinciosii simpli, pe férani, pentru c& intelectualii, ca si astizi, nu sunt prea interesati de probleme bisericesti. Pentru marea masi de credinciosi schimbarea a fost absolut fireas Au existat preoti care, reveniti la ortodoxie, nici n-au schimbat formulele latine pe care le-am evocat mai sus. O masa infima de preofi a refuzat, de dragul papei, si au avut de suferit pentru aceasta, Au fost arestafi mai mult pentru ci ficeau agitatie impotriva hotararii autorititilor de stat. 30. - Erau indreptitii si protester Eu zic c& nu. Au avut numai de suferit, si-au sacrificat familia, au suportat inchisori. ~ Asta, din punct de vedere lumese. Dar spiritual, pri- or la credinti, aveau temei si sufere? ~ Eu gsesc ci nu, Dac au venit credinciosii cu dra ima inapoi de unde au plecat, de ce n-ar fi facut la fel si pistorii? Riméneau fiii aceleiasi Biserici, se inchinau in ace- jeasi locasuri de cult zidite de inaintasii lor si reparau o mare nedreptate istoricd. Pand si credinciosii firani si-au dat seama ca dezbinarea din 1698-1701 a fost opera unor strdini, a iezuitilor unguri si a curfii imperiale din Viena. ~ Prin ruperea aceasta, au reusit strainii si-i dezna- fionalizeze romani’ ; = La inceputul veacului nostru s-a ficut o incercare de maghiarizare a greco-catolicilor de pe granifa vesticd. Dar greco-catolicii au ramas foarte buni romani, Biserica unit cu Roma a avut meritele ei de ordin national si cultural, pentru cA, impreuna cu ortodocsii, a militat pentru emanciparea politico- sociald si culturald a romanilor. ~ Ce s-a intimplat cu greco-catolicii dupa anul 1948? ~ Cei mai multi s-au intors la ortodoxie, o parte din cler a intrat in laicat, incadrdndu-se in diverse servieii civile, dar si-au pistrat constiinja de greco-catolici. Unii au trecut la catolici ‘Adevarul este c& cei mai multi au ramas indiferenti, in special intelectualii. Culmea e c& acesti indiferenti de atunci au devenit acum misionarii Bisericii greco-catolice. Eu sunt convins c& ei nu merg la bisericd, asa cum nu mergeau nici atunci cénd a iesit decretul de interzicere a Bisericii greco-catolice. Citi greco-catolici mai sunt in Transilvania in aceasta perioada? - Dupa recensméntul din 1992 ar fi 228.000. - Si cfite biserici revendica? - Le revendica pe toate, Dar din moment ce marea masi a credinciosilor declara c& vor si rimand ortodocsi, ¢ firese ca biserica sa revind comunititii majoritare. Au fost sate intregi, 31 de pilda, in zona Nasiudului, care au fost trecute cu forja la uniatie de generalul Bukov. Ei bine, aceste zone care, in 1948 erau-masiv greco-catolice, se declari acum in totalitate ortodoxe. Atunci, cu ce drept mai pretind ca biserica din satu respectiv, cu 2-3 enoriasi , Sle revind Lor? Maramuresul a fost compact greco- astizi sunt foarte pufini credinciosi greco-catolici, majoritatea declarind ci vor si riméni ortodocsi. in aceste conditii pretenfia ca statul si intervina gi si dea biserica unei minoritati confesionale este lipsita de noima rculi ideea ci ierarhii greco-catolici, sfatuifi de strini, insist s4 preia biserica si patrimoniul, pentru ca, astfel, oamenii ramasi fir locas de cult si se intoarei la Practic, bitiilia se di pentru enoriasi, nu pentru bunurile care apartin, de fapt, comunitatii major - Este adevarat. Si-au dat seama, dup 1990, c4 nu mai pot sisi recdstige credinciosii. Ei pretind zidurile, fara credinciosi, cu speranfa ¢4 ortodocsii vor trece din nou la ¢i ~ Prine, au aprut totusi conflicte intre enoriasi, in diverse zone ale farii. Cat de profund este, de fapt, ul dintre ortodocsi si greco-catoli = Exist un conflict, dar el este provocat de anumiti politicieni si de unii credinciosi in varsté. Parlamentarii greco- catolici cer restitio in integrum fara s4 cunoasca situatia de pe teren. Daci politicienii ar cunoaste realitatea de pe teren, nu ar accepta conflictele deschise si nu ar lua in seama insistentele unor senatori ca dl. Matei Boil. Conflictele intre romani de confesiuni diferite ne fac deservicii foarte mari in Transilvan unde alte etnii stiu s4 treacd peste diferentele interconfesionale cdind e vorba de ideea national - Parinte profesor, cum vedeti dy. rezolvarea concreti a problemei? ~ Prin buna infelegere. lerarhia ortodox’ a propus, in repetate randuri, ierarhiei greco-catolice un dialog in spiritul dragostei crestine care ar trebui sa ne anime inti ca romani Din pacate, dialogul este formal admis, iar practic ¢ refuzat. 32 Interesant este ca Prin dialog am putea ajunge la injelegere. Noi le-am oferit chiar slujire alternativa in bisericile foste unite, dar ei ne-au fusat. Bi vor restituirea integrala, Conflictele acestea, afatate Ue afard, sunt foarte diunatoare pentru noi caneam. ~ Aceste diferende au consecinfe asupra unititit naio- nale a roménilor? ~ Categoric, da! Uitati-va, in 1918, conducatorii politici ai ‘au stiut s& treacd peste aceste diferente. omanilor de atunci Tdeea nafionald a fost mai presus de confesiune. S-a finut ‘ama de interesele majore ale neamului. Asa se face cf, in delegajia de 4 persoane care a prezentat actul unirii la Bucuresti, au fost doi ortodocsi gi doi greco-catolici: episcopul [uliu Hosu - unit, episcopul Miron Cristea - ortodox, Alexandru Vaida Voievod - unit, Vasile Goldis - ortodox. Atunci au fost, in primul rand, romani - Exist un pericol real de dezbinare in Transilvania? Exist si el este alimentat din afara granijelor farii. S-au implinit 80 de ani de Ia realizarea unitatii de stat. Acum ar trebui sa fim mai unifi ca oricdnd. Cu doi-trei ani in urma, la 1 decembrie, ierarhii uniti nu au vrut si intre in catedrala noastra din Alba Iulia. Anul acesta lucrurile s-au repetat. Au asteptat ficialitatile si ias din catedrala pentru a le intimpina. Nu € ri si in afara ei? Acum e nevoie mai mult de unitatea romineasca si unitatea nu se poate realiza decat prin Biserica. - Ce credeti, pirinte profesor, aceasti dureroasi rupere a roménilor din unitatea in Hristos este o urmare a pacatelor, a inmultirii acestora? - Este si o urmare a pacatelor. Pana si vrijmasia intre noi, ca neam, este un grav pacat, De aceea, trebuie si inkiturim pacatul, dar lucrul acesta nu e posibil deeat prin lubire. Preotul Constantin GANE, Protopopul de la Miercurea Ciuc Nouazeci la suta dintre actualii secui de aici au fost la inceput romani Cand am intrat in biroul protopopului din Miercurea Ciue (era joi, 22 iunie 2000), un fapt cu totul iesit din comun ne-a atras atentia. Preotul Constantin Gane, protopopul, sedea la mas si scria pe un petec de hartie iar in fafa lui o femeie vorbea in limba maghiara. Parintele ii rispundea in roméneste: Da, fati drag’, da, il trecem si pe acesta”. Ea ii spunea din nou ceva ce noi nu infelegeam. Dar prindeam de la parintele: Care? Acela care bea. Bine, ne rugim pentru liniste in casi”. Dialogul continua, avand aceasta forma bizara, de-a dreptul ciudaté. incet-incet, am injeles despre ce este vorba: o credincioasi de alt confesiune, care nu putea vorbi romaneste, dar probabil injelegea ceva, se adresa preotului ortodox pentru rugiciuni care si-i scoati din necazuri familia. Faptul mi s-a parut de excepfie si discutia® noastra cu Parintele Gane de aici a porit. - Pirinte, am asistat Ia 0 exceptie de la reguli: 0 unguroaicd apeleazi la Dumnezeu prin intermediul preotului ortodox. ~ in zona noastrii nu este o exceptie. Aproape 75 1a suta din acatistele care vin saptimanal la parohia noastri sunt ale © Acest interviu a aparut in ,Credinfa ortodoxa”, nr. 6 (40), iunie 2000, in paginile suplimentului .Rastignirea sufletului roménesc”, edie speciala pentru judetele Covasna si Harghita, nr. 3, iunie 2000. 34 a etnicilor maghiari, de alte confesiuni decat Ortodoxa. Apeleazd in mod curent la rugaciunile noastre. ~ Totusi, este socant cum a decurs dialogul; femeia a vorbit in limba maghiard, fara nici un cuvant romanesc; dy. i-ati raspuns romaneste, plasind din cand in cand si cfte un cuvant unguresc. Cum explicati faptul cA etnicii maghiari il cauti pe Dumnezeu la preotul ortodox? De ce vin la Dumneavoastra? ~ Am sa va spun un secret: 90 la sut dintre maghiarii care triese pe aceste locuri, la inceput au fost romani care, cu timpul, s-au maghiarizat. - Cum? Vrefi si spunefi. eX ei au consti dar nu mai pistreazi limba si credinta? - Nu mai au nimic in constiint& de la romani, nici in limba. Dar ceva tainic, poate chipul lui Hristos din ei, ceva ascuns in sufletul lor, pe care nici macar nu-I constientizeaza, fi face, la apeleze la Biserica ortodoxa. Exista ceva in om care fi spune unde este adevarul de credinti. In plus, biserica lor nu are ierurgii, nu are Sfintul Maslu, in general, nu prea mai opereazi cu Sfintele Taine. La Sfantul Maslu, de pilda, biserica noastra e plind de etnici unguri de prin toate colturile judetului. Vin, fiinded observa ci unele rugaciuni ficute la noi li se ‘mplinese. Unii stau gi la Sfanta Liturghie. - Pe ce va bizuiti cdnd afirmati cA majoritatea etnicilor unguri din aceasti zoni au fost initial romani ~ Practic nici ei nu stiu precis ce etnie sunt, unii vorbese gi ungureste gi romaneste. Dar numele de familie al celor care se cred unguri sunt romanesti. De exemplu, familia Mihoc, foarte des intalnitd in comunele Lunca de Sus si Lunca de Jos, chiar si in Fage(el. Purtatorii acestui nume se consider’ unguri autentici, fri si stie cf numele este roménese sut& la suta, pornind din Moldova de Sus. Foarte numeroase sunt familiile care poarti numele de Caraciuny - Craciun, Serbany - Serban, Neaguly - Neagu, Raduly - Radu si foarte multe altele cu rdacind autentic roméneasca. Ungurii nu au in limba astfel de nume. ta de romani, greu, 35 = Am intilnit specialisti in istorie care sustin ¢: majoritatea populafiei din pusta ungara, din granifele Ungariei de astizi este constituiti din alte etnii maghiarizate. ~ Asta este 0 caracteristicti a Ungariei si chiar a Rusiei, aceea de a transforma pe oamenii pe care nese in unguri sau in rusi, Chiar istoricii maghiari scriu ci, in zona lor, populatiile de romani, s sloveni, croafi, chiar nemfi au trecut la etnia maghiard datoriti vitregiilor vremii. Recunose singuri, asa cA nu e 0 noutate. = Spunefi-ne, vi rugim, procesul de maghiarizare continua si. acum, in anul 2000?" - Aici, la noi, vorbesti ungureste fiinded nu ai incotro. Cu cat vorbesti mai bine limba maghiard, cu atat ifi este mai bine ca persoand. Aici ai sansa sa fii alaturi de UDMR sau si nu fii al niminui. Practic, fra institutiile administrajiei maghiare nu poti tri, Limba este exclusiv maghiard, scolile sunt separate gi majoritar maghiare, mentalitatea si politica, jos, in realitatea vietii, este cea a statului ungar. Ei se considera stipanii de 1000 de ani ai Ardealului si vor sirbitori cu fast mileniul maghiarimii. - Cum apreciafi atitudinea eelor care conduc Romania fati de populatia romAneasca din secuime? ~ Atitudinea guvernanfilor fafi de noi nu e 0 noutate. Ei manifest aceeasi indiferenta si nepasare si fata de romani din provinciile romanesti care au fost cedate, cum sunt Basarabia, Bucovina, cum sunt romanii din lugoslavia si cei din alte zone. - Ce sanse le acordafi romAnilor din zona dy. si supra- vietuiascd, s4-si menfind identitatea si credinta? irbi, cehi, slovaci, italieni intr-un interviu publicat pe Internet, Ia 1 februarie 2013, al Ziaristului Marcel Barbatei eu Preoful paroh Florin Tohdnean din Intorsura Buziului, aflim cA lucrurile stau, in prezent, mult mai ru decét la data documentiiitextului nostru. Acum nici o lege a statului roman nu se aplici in jinutul asa numit HarCov, deznationalizarea roménilor se face cu salbiticie iar dacd un romén yrea si cumpere paimant in cele dou judete seeuiest are nevoie de o autorizatie pe care nu o va primi niciodati 36 aaa - Ar fio sans, exprimatd mai mult ca doringa, dact ar fi mai unii, mai solidari unii cu alii, d gntr-un glas, toti odat’. Acum romaii se mentin prin Biseric ortodoxa, Vin gi se roaga, chiar si acolo unde nu mai vorbesc roméneste, dar se declard romani si ortodocsi, precum in localititile Gioseni, Plaiesii de Jos, Plaiesii de Sus, Odorheiu Secuiesc, Gheorghieni, Fagetel si altele. Uni platese contributii foarte mari la biseric& numai s& se mentin& parohia ortodoxa. Singura nadejde si mangaiere a lor este Biserica, unde se regisesc, unde ascultd slujba in romaneste, unde se pot intalni in sirbatori. Ca in diaspora departata, bisericile ortodoxe sunt pline la Liturghii in zona noastra. Problema roménilor de aici se poate rezolva doar de catre ei ingisi, sa reziste asa cum au razbit secole de-a randul. Spun asta, fiindca celelalte provineii ale Romaniei nu sesizeaz4 faptul c& au in Transilvania de Sud- Est frafi de-ai lor. Rau este cd si cei care pleacd de la noi nu au curajul si marturiseasca necazurile suportate aici. Multi au fost alungati in 1990 din cele doud judete, Covasna si Harghita Unii au fost chemafi la comisia de anchet& pentru abuzurile maghiarimii, dar roménii nostri nu au mai recunoscut cA au avut probleme, au refuzat si povesteasc’ ce au patit. Au declarat c& au pardsit Harghita pentru a se apropia de parinti. Aceste declarajii au ingrosat dosarele pe care UDMR-ul le-a {intocmit pentru a dezminji prigoana ungureasea. ~ Credefi ci cele dou’ judefe secuiesti se vor declara stat independent? - Nu stiu daca se vor etatiza; dar sigur este cd tind s& arate lumii ci zona este pur secuiascd. Plin epurarea etnic& actualé, méine-poimaine se va putea dovedi c& aici nu au fost si nu mai sunt romani, Romanul, situl de stresul ingrozitor al vietii de , accept si fie maghiar, numai si fie Hisat in pace gi si i trai. Perioada frumoaselor virtuti si vitejii romanesti, de dragoste de pattie, de iubire de popor, de nafiune, de limba si credin\4, atrecut, Drept si va spun nu stiu ce se va intémpla cu noi, cei de aici, dar si cu romanii din toata fara! .c4 si-ar cere drepturile Monah Paraschiy CLEOPA, Manastirea Rardu, Suceava Un presedinte ales este pus de popor si de diavolul ~ Parinte Paraschiv Cleopa‘, din cand in cind, apar discutii despre ineficacitatea sistemului actual de conducere a Romanici, republica. Am aflat ci dumneavoastra sunteti susfindtor al monarhiei. Care sunt atuurile unui rege, in conceptia dumneavoastri? - Regele este investit de Dumnezeu, ca si preotul. Chiar daca preotul ar fi dur cu mine, sa presupunem c& m-ar bate, eu sunt dator si ascult de el si, astfel, m& mantuiese. Sigur, mucenicia pare un cuvant greu pentru actualitate. Citi Patericul si Vietile Sfintilor si veti intelege ce inseamna aceasta. Exist forte pe pamant interesate s aib putere asupra natiunii si actioneaza sa distrugd monarhia. intre acestea se afli si masonii - Care este diferenta intre rege si presedinte? - Un presedinte ales este pus de popor si de dracul. Un presedinte nu are putere de la Dumnezeu. Unui presedinte fi trebuie bani pentru campania electoral, bani negri, miliarde pentru propagand’, pentru manipularea si paciilirea alegitorilor. Cénd ajunge pe fotoliul de conducere, incep sé- * Discutia despre rege si monarhie, purtatl, la Mandstirea Rariu (comuna Crucea, Suceava), cu Parintele Paraschiv Cleopa, autor apreciat de Sirti dubovnicesti, a fost publicatd, cu titlul ,Regele este investit de Dumnezeu”, in .Credinja ortodox’” nr, 10 (20), octombrie 1998, p. 9 P§rintele Paraschiv Cleopa slujeste astizi ca ierodiacon la Ménastirea Rar, 38 joace ,sustinatorii” din umbri. El primeste ,partitura” dupa care trebuie si conduca; are de platit polifele celor care au investit in el. Nu existd nicdieri presedinte care si nu fie ales dupa acest scenariu. Aceasta se intimpla, deoarece sistemul republican. este foarte vulnerabil, aga © conceput, ca presedintele sau orice alt conducator sa fie usor schimbat, sa fie instabilitate politic’ si administrativa. Ati vazut sila schimbarile de guvern de amu! acesta!? Au preferat si distruga fara 4-5 luni de zile pentru ca sé-si impund oamenii lor in conducere = Credefi ci Romania va mai fi monarhie? Va mai veni regele vreodati la conducerea acestui stat? - Din ce am citit eu, din informatiile pe care le am se poate deduce c&, dupa al treilea rizboi mondial, se va face Europa unit, cu un singur conducdtor. Nu se va putea fir monarhie - De ce? - Numai 0 monarhie poate rezolva problemele etnice, pe cele de teritoriu, pe cele economice. Aceasta fiindcd regele preia tara ca pe o familie. Pentru el nu are importanta ci-i igan, c’-i ungur, cé-i bulgar, tofi reprezinta familia lui. Pentru rege unitatea este formula de fiinjare a statului. Republica, inclusiv forma de democratie pe care 0 cunoastem noi acum, se bizuie pe dezbinarea natiunii. Discordia este provocata intentionat intre etni, intre clase sociale, intre zone geografice. Din aceasti lupta presedintele castiga 50 la suta si este ales. El nu va putea aduna niciodata sutd la sutd. Presedintele nu are Putere de la Dumnezeu. $i atunci dezbina, ca si conduc’. ~ Pirinte, totusi, Sfantul Apostol Pavel scrie cA toate stipanirile sunt date de la Dumnezeu. Dac& republica nu este cu puterea lui Dumnezeu, atunei este cu voia Lui. Cred ci a fost ingiduitk de Dumnezeu, ca si dictatura de altfel, drept pedeapsa pentru picatele noastre? * Se refera la anul 1998, dar scenariul pe care il prezintls-a repetat meteu de atune! ineoace, 39. - Dumnezeu niciodata nu a trecut peste libertatea omului, La pus in fafa binele gi raul si l-a indemnat si aleaga binele, dar nu |-a obligat la aceasta. Omul a ales asa. - Ne giindeam la mulfimea de crime care se fac prin avorturile liberalizate si generalizate ... Unii sustin cd n-ay ucis toate rizboaiele din omorat avorturile provocate in perioada postdecembris - Pai, trebuie s& intelegeji de ce republica este lucrare strain de Dumnezeu. Un presedinte, ca si fie ales, trebuie si promit si sd dea libertate la avorturi. Cincizeci la sut din populatia unei fari este format din femei care il vor sustine. Consecinta? in perioada urmitoare vor apirea milioane de ayorturi, adancire in picat si mai mare decit inainte. Pe céind regele, in aceasta problema, este deasupra. El nu poate fi santajat cu alegerea, cu contestarea de cAtre unul sau altul. De pilda, regele Belgici, desi legea avorturilor a trecut prin Parlament, el a respins-o. Fiindcd era impotriva moralei crestine, a poruncilor lui Dumnezeu. - Da, pirinte, dar au fost si regi desfranati, cri ete. - Eu mA refer la institutia monarhie, nu la © persoani anume. Monarhia este mai bund decat forma actuala de conducere a unei tari. Prin ea se da unitate, stabilitate, credibilitate unui stat, atat fata de cetitenii proprii, cat si fata de {rile straine. Fara monarhie nu va fi liniste si pace in Europa. Pacea este de la Dumnezeu si monarhia este’ tot de la Dumnezeu. Nu vedeti? in prezent lumea fierbe ca intr-un cazan! Cum sa potolesti intetirea focului? Cu vorbe? Cu comitete si comisii? Cu sporirea pacatelor pe care le facem? Nici int-un caz! Frafilor, prin sistemele politice actuale lucreaza diavolul in lume. Daca ar spori credinja intre oameni, s-ar mai pune stavila rautatilor care vin peste noi - Cum si facem, pirinte? - Frate loane, credinta este de trei feluri. Prima e credinfa incepatoare, primitd la botez, ca un talent al crestinului, pe care Jumea actuala si diavolul fac tot ce pot ca si-1 ingroape. A doua 40. treaptd este credinfa rationala: citesti, ifi luminezi mintea, affi despre creatie, sfinti, Maica Domnului, Biseric’, despre cer gi Sfinta Treime. E 0 treapta care deschide mintea omului spre cele bune, dar e adoptati de pufina lume. Desi e 0 credints mic, este totusi bund, fiindcd va amintiti de cel care si-a marturisit pufindtatea credinjei (Cred, Doamne, ajuta necredinjei mele”) si a fost ajutat de Mantuitorul. Cea de-a treia treapti este credinfa lucrdtoare cand omul merge la bisericd, se roagi mult, se spovedeste, cind omul face voia cea sfantd a lui Dumnezeu, se apropie mult de Hristos gi se uneste mistic cu Dansul. Unul ca acesta poate spune ca Sfintul Apostol Pavel: Nu eu triiesc, ci Hristos traieste in mine”. Cu cét vor fi mai multi oameni credinciosi, cu atét se va schimba fara in bine. Daca Dumnezeu ¢ cu noi, cine va mai putea fi impotriva noastra? umenul Rostislav KOLOUPAEV, preot rus misionar Basarabia: o {ar prea mici pentru dou’ mitropolii - Pirinte Rostislay'®, Sfintia Voast i misionar ortodox intr-o (ari arabs. Am dori si aflim cu ce va ocupati in Maroc. Si, mai ales, am vrea si vi intrebim despre realitifile ortodoxiei ruse, despre care am auzit ca se confrunti cu multe dificultii. Este adevirat? = In Maroc sunt din 1995 si ma ocup de enoriasii ortodoesi rusi, dar si de cajiva bulgari, romani si greci. inainte am fost preot 10 ani in Rusia si cunose problemele actuale ale Biserici Ortodoxe din fara mea. Cea mai grea problema a noastri este aceea a cadrelor. Lipsesc, mai exact, nu sunt suficienti preoti pentru a deschide parohii peste tot acolo unde trebuie. $i ¢ mare nevoie de noi parohii in toata Rusia, ~ Parinte, noi stiam ci Rusia a fost ara cu ortodoxia cea mai puternicd din lume. Dupa 1917, lucrurile s-au schimbat radical. - As ciuta cauzele slabirii ortodoxiei din Rusia nu in 191 ci cu 200 de ani mai inainte, cand, dupa moartea patriarhului Adrian, secolul XVII, Petru cel Mare nu a mai permis aleger noului patriarh, Astfel, Biserica a fost lipsitd de posibilitatea de ° Ieromonahul Rostislav Koloupaev era, in momentul discutici noastre (toamna anului 1998), presedintele Asociajiei Bisericii Ortodoxe Ruse din Regatul Maroc, $i se afla in vizit la Episcopia Husilor impreun’ cu reprezentanti ai Mitropoliei Basarabiei. Interviul a apirut in ,Credinja ortodoxa” nr. 1 (35), ianuarie 2000, p. 17 42 a-si organiza activitatea dupa canoanele bisericesti. imparatul pus in fruntea Bisericii un sinod ai carui membri erat numiti de $i astfel, problemele Bisericii se rezolvau asa cum fi convenea jarului. In toatd perioada imperial, pana in secolul XX, Rusia n-a mai avut patriath. Sinoadele erau conduse de persoana laicd, numit oberprocuror, ca reprezentant al statului laic. Unii mitropoliti rusi, personalitati importante, au incercat si revina in cursul anilor, si-I influenteze pe imparat sd revina la vechile traditii si si permit sinodului si-si aleagi un patriarh. Nici un tar nu permis acest lucru. Primul patriarh, dupa 200 de ani, a fost ales in perioada Guvernului provizoriu, in 1917. Dar el nu a reusit s& pastoreascd Biserica, deoarece bolsevicii I-au arestat. Deci, timp de doud secole, Biserica a fost un organ ideologic al farismului, o veritabila servitoare a statului - Darin perioada comunista cum a fost? - in comunism, distrugerea fizicd era pe primul plan. Se daramau bisericile si erau dusi in lagar si exterminati preoti. in 1923, a murit patriarhul Tihon, dupa ce a fost jinut mult timp in inchisoare. Abia in 1943 a fost ales alt patriarh, cand pericolul cuceririi de citre fascisti era foarte mare. Frica de pierde rzboiului a determinat guvernul sovietic si facd mici concesit Bisericii. Atunci a aparut revista Patriarhiei Moscovei, s-au deschis unele seminarii teologice etc. Cand a venit Hrusciov la putere, persecutiile impotriva Bisericii ruse s-au reluat. De aceea, acum avem multe probleme de rezolvat, dar potentialul interior nu e pe masura solicitarilor - Am auzit ci Moscova are 10 milioane de locuitori si doar 300 de biserici. Cum se duce viata religioasa in aceste condifii? Sau oamenii nu sunt credinciosi? = Moscova are traditii spirituale, culturale si intelectuale foarte bogate. Aici sunt biserici foarte vechi, unele medievale, valoroase, cu icoane fic3toare de minuni, cu. multe moaste de sfinji. Multe biserici din Moscova nu au fost inchise in Perioada comunist’. Acum sunt tedeschise toate bisericile vechi, dar ele nu mai sunt suficiente, deoarece oragul s-a extins, B Moscova cu suburbiile este chiar mai mare de 10 milioane de locuitori si are, intr-adevar, doar 300 de biserici, care nu ajun pentru atiia oameni, ~ Pirinte, este adevirat, eX la iesirea din comunism, 30 la suti dintre rusi erau nebotezati? = Mai mult de 30 la suta au fost nebotezati si ined mai sunt si acum. in partea centrali a Rusiei, preponderent ortodoxi, unde se afla Manistirea Optina, in zona unde eu am fost paroh exist raioane in care nu este nici o biseric’. Oamenii s-ay niscut, au crescut, s-au csitorit i n-au vizut niciodati un preot. Daci vorbim de Siberia, acolo e si mai réu. Dupi perestroika, acolo au fost infiinjate eparhii noi, dar ca si ajung: de la 0 parohie la alta, trebuie sa iei un avion. Oamenii il cauta pe Dumnezeu si sirut’ pamantul pe unde trece un episcop, N-au vazut si n-au auzit niciodata un preot, decat la televizor. Cand vad in mijlocul lor un astfel de om se emofioneaz foarte tare, - Si cum procedeazi Biserica acum cu cei nebotezati? Vin oamenii din proprie initiativa si se boteze? - Este ceva obignuit, in prezent, ca in bisericile din Rusia si se fact 30-40 de botezuri in fiecare duminicd, atat copii mici, cit si oameni maturi. Eu insumi am botezat oameni care aveau varsta de 50, 60 si chiar 70 de ani. Cum va spuneam, sunt orase de sute de mii de locuitori care nu au si nu au avut niciodata o biserica. Dificultatea este mu atit sd-i botezim, cat si-i catehizim. Nu aveam nici cadre, nici timpul necesar la dispozitie ca s4 invatam atatia oameni. - Parinte, pind acum ne-afi vorbit de o neputinta a Bisericii Ortodoxe Ruse de a acoperi cu preofi spatiile imense pe care le are. ins, pe de alti parte, Patriarhia Moscovei susfine 0 foarte intensi activitate in Basarabia. De ce este preocupati mai mult de Basarabia, decat de propriile teritorii? Este 0 activitate fireasca. Patriarhia nu putea lisa aceasta eparhie, dupi perestroika, asa cum a fost in timpul comunismului. Era nevoie de o anumiti lucrare. Eu cred ca si 44 iserica Ortodox Roména trebuie si-si intensifice activitatea in aceasti zond. Biserica romana are toate posibilitatile s& fact ~ De acord cu dv. Dar eu intrebasem, de ce Patriarhia Moscovei acordii prioritate unei eparhii strine, in loc s; rezolve gravele probleme interne? “ Biserica rus nu export cadre in Basarabia, lucreaz& cu preotii care sunt aici. Ba chiar unele eparhiirusesti au episcopi Fomini din Basarabia si din Bucovina si suntem foarte ‘mulfumiti de activitatea lor. Sunt si multi preoti moldoveni in toati Rusia, Protopopul meu, din Centrul Rusiei, era roman din Basarabia, - Da, dar episcopia rus din Basarabia are peste 300 de parohii, pe care le susfine si material, iar in zonele imense din Rusia nu are nici una. De ce nu fac parohii cu prioritate acolo, la ei? - Starea moral-spirituald a populatiei din zonele mari ale Rusiei este cu mult mai joasd decét in Basarabia, De aceea, acolo se constituie mai incet parohiile - Bine, am infeles aceasta. Totusi, insist si va intreb, daca Republica Moldova este un stat independent, de ce Patriarhia Moscovei nu di independenta Bisericii din Basarabia? Si fie Biserica autocefal: = Nu s-au creat conditiile necesare pentru aceasta. Totusi, Patriarhia Moscovei extinde Biserica in Moldova si formeazA noi episcopii. S-a format o episcopie pentru Transnistria, incd una la Kahul, in sud, gi va fi infiinjatd ined una in nord, la Bali Statul moldovenese trebuie si se hotarasci in ce directie o ia gi astfel va fi determinata si rezolvarea situatiei Bisericii, Daca Moldova se va integra in CSI, atunci Biserica, in mod firese, va avea legituri strinse cu Moscova. Daca statul se va orienta citre Romania, atunci si Biserica va avea legaturi mai stra cu Bucurestiul, Daca statul isi va consolida independenta fata de toi vecinii, atunci trebuie sa fie Biserica autocefala. Eu cred cf intr-un stat atat de mic nu e normal si fie dou’ mitropolii 45 Instabilitatea economic’, politic’, social, cultural este accentuati de instabilitatea religioas - Dar $i Biserica Ucrainei, care este o tari mare, este tot dependenta de Patriarhia Moscovei. Asta cum 0 explicafi? Este dorinja Bisericii Ucrainei. La sinodul Bisericij ucrainene unii episcopi au declarat cd nu se vor supune noi biserici, daca se declari autocefalia si vor riméne in ascultar. Bisericii ruse. S-ar fi ficut o ruptura grava in snul Bisericii De aceea s-a aminat declararea autocefaliei. Dar calea catre autocefalie a Bisericii ucrainene este inevitabild - Cum se manifest rusii acum fati de eredint: intore cu drag la Hristos? ~ Dupi perestroika a fost o perioada de mare elan catre credinté. Acum ins se observa o racire a oamenilor fata de Bisericd. Eu cred c’ aceasta se datoreaz faptului c& Biserica in Rusia se limiteaza numai la oficierea ritualului religios, - Dar viaja monahala - care a fost extraordinarx Rusia - cum se desfasoara in prezent? - Acum se deschid ménastiri in toati Rusia, Dar lipsese duhovnicii, parintii spirituali. Acesta este un lucru foarte grav, oamenii se duc cu turma la ménastiri, dar nu toate locasurile pot si le satisfaca setea spiritual Prof. univ. dr. Pavel CHIRILA, directorul Centrului Medical Naturalia din Voluntari Poporul roman este cel mai bolnav din Europa! - Domnule doctor'', cum s-a impletit, in timp, in sufletul dumneavoastri tina medicali si credinta ortodoxa? - Am avut sansa ca, lucrénd la o carte numit& ,Meditatii la medicina biblica”, s& parcurg toate versetele Sfintei Scripturi, cu creionul in mand, si sf extrag versetele cu tema medical Voiam si-mi fac 0 parere despre ceea ce spune Biblia despre antropologic, despre suferinta si despre vindecare, despre igiend. La inceput am erezut ci vor fi cdteva. Dar, pe masura ce m-am adincit in aceasti lecturd, au trecut zece ani pani am conspectat cu lux de aménunte versetele cu tema medicala. in felul acesta s-a nscut o carte de cdteva sute de pagini. Atunci am descoperit c& exista si o alti medicin’. Para si contest prea mult medicina pe care am invaat-o in facultate, am aflat c, in afard de aceea pe care o stiam eu, mai exist o medicina despre care nu ni s-a spus nimic pe vremea comunistilor, dar nu se invafa nici acum Ia facultate. Se invafé citind si recitind paginile Sfintei Scripturi si literatura patristic’ si cercetand experienta vie a Bisericii, Ortodoxia are ceva ce nu au celelalte confesiuni crestine si, cu atét mai mult, nu au celelalte religii institutia duhovnicului. Experienta vie a Bisericii se transmite Interviul cu doctorul Pavel Chirili a aparut in serial in ,Credinja ortodoxt” nr. 5 (183), mai 2012, p. 1, 5, ne 6 (184), iunie 2012, p. 12, nr. 7 (185), julie 2012, p. 12 , nr. 8 (186), august 2012, p. 1, 8 sia stimit react adverse, unii medici, desi realitatea este de necontrazi, vad cu ochi steini ssuferinfele si moartea frecventa de boli incurabile a romanilor. din generatie in generajie prin duhovnic, prin persoang acestuia. in afari de ceea ce se poate explica si rezolva prin canoane, randuieli, statute bisericesti, reguli, porunci, duhovnicul, cu experienta lumii, rezolva acele situatii cazuale pe care nu putem si le incadrim in niste canoane clare. Institutia duhovnicului este extrem de valoroasa, poate ci n-g fost cercetata atat de bine pe cat de valoroasi este, pentru ca fiecare duhovnic cu o experien{a unica si fiecare penitent cu un az unic, irepetabil in istoria Bisericii, exprima, in final, o proba pe care ne putem bizui atunci cand int asemanator, - Dumneavoastra ati si pus in practica, la Asezimantul Christiana din Bucuresti, in anii ‘90, experienta bazati pe imbinarea medicinii alopate cu medicina crestina. Acolo a existat 0 conlucrare, la cipitdiul bolnavului, intre medic duhovnic, Ce rezultate ati obfinut, in privinfa insinitosir oamenilor, folosind aceasti cale pentru prima dat Romania? - Atunci cand am deschis noi Aseziméntul Christiana am parut bizari atét lumii medicale, cit si lumii monahale. Doctorii, colegii nostri, ne-au trimis in derizoriu, afirmand in bascalie cA a aparut un spital in care doctorii se roaga pentru sindtatea bolnavilor. Iar unele starete, cand am facut 0 caltorie cu P§rintele Voicescu prin fara, fiindcd voiam sA recrutim maici pentru a deveni asistente medicale si doctorife, nu ne-au primit prea incurajator, crezind c& am venit si le smintim minastirile. Noi, de fapt, voiam s& reinnodim un fir, cu spitalul Christiana nu am adus nimic nou, am vrut doar si refacem o vasiliadi din secolul IV dup’ Hristos, unde in centrul aseziméntului se afla biserica, iar in jurul acesteia in primul plan erau bolnavii si in planul doi se derulau alte activitifi sociale menite si-i asiste pe cei sraci, marginalizaji, chiar pentru invatarea unei meserii necesare cetifii, precum si pedagogie, ingrijirea bolnavilor si altele. in felul acesta Sfantul Vasile cel Mare a dezvoltat o activitate pur medicala si una de asistenfa social. pentru cazurile nefericite din acea cetate. El a 48 Inim un caz in infiinjat, de fapt, cea ce medicina academici a uitat si menfioneze, primul spital din lume, Apelativul de sora, pastrat pind in zilele noastre, sor’ medicala chemati de bolnavi, vine din secolul IV. Cele care ingrijeau bolnavii atunei erau surori ortodoxe, selectate de Sfiintul Vasile cel Mare pentru aceasta misiune. Poate cd a fost prea devreme pentru un spital crestin, asezimantul Christiana nu a supraviequit decét 5 ani. A socat putin lumea medicala. - Practic, el atunci a fost interzis de citre guvern, presa ‘a declansat 0 campanie negativi impotriva lui si a dumneavoastri. - Da, au fost niste actiuni dugmanoase gi la adresa Bisericii Cand ma anchetau, ca si-mi giseasci pricini, mereu repetau intrebarea: cum a fost posibil si adue un preot in consiliul de administrafie al spitalului? Desi, de-acum eram liberi, dupa 1990, nu ne mai incorseta comunismul ateu. O problema care fi chinuia pe anchetatori era de ce postese bolnavii miercurea gi vinerea, intrebari care privesc viata duhovniceased. Eu am ridicat acel agezdmant intr-un parteneriat cu statul, fundatia era prea tnira, asa s-a putut fn vremea aceea. Mulfi strini mi-au atras atentia cA statul m& va distruge. Nu i-am crezut. Eu am zis ce bine s& crestinam pufin si institutiile statului. Daca sunt maici in spitale, Ministerul ii o sa se bucure! Am ridicat prima capel de spital, am organizat o activitate now’. Pani atunci statul comunist distrusese 29 de biserici numai in Bucuresti, Strinii au insistat c& parteneriatul cu statul al unei fundatii crestine este pZigubos si institutiile guvernamentale vor distruge asezimantul. Regret, dar s-a intémplat exact cum au spus ei. Ulterior am ridicat un mic spital crestin, ,Sfainta Irina”, un centru pentru bolnavii de cancer in stadiu terminal, de data asta fra participarea statului si am reusit. Acum ins& ne lovim de o alti problema foarte duri, apropo de ferocitatea institutiilor statale, Fundatia ,Sfanta Irina”, care ingrijeste bolnavi cu titlu gratuit, plateste impozite la stat mai mari decat SRL-urile, Este o situatie unici in lume, in care fundatiile platese taxe gi impozite mai mari decat societitile comerciale 49 care au profit. Fundatia are doar o colectare de fondurj filantropice, din care statul pretinde 50 la suti sub forma de taxe si impozite doar pentru ca si putem functiona ~ Este enorm! Revenim la Christiana, localul a ajuns sediu de politie iar capela a fost transformati depozit, ca pe vremea bolsevismului soviet - In vechiul spital Christiana functioneaza Politi Comunitara a sectorului 2 iar in noua cladire a spitalului, din Pipera, construita de noi pana la etajul 3, se afla sediul Politic’ Rutiere, Améndoua cladirile asezimantului Christiana sunt sedii de politie acum. ~ Dar cum si-au permis sa transforme biserica in spatiu comercial? ~ Au transformat-o intr-o sala si - Ne punem mari intrebiri asupra tipului de stat care ne conduce pe noi acum. Si ne intoarcem Ia tema no: Dumneavoastri afi inceput ca medic alopat, afi lucrat Spitalul de Urgenta, dupa care ati adoptat si medi naturist, in prezent suntefi presedintele Asociatiei Romine a Medicilor Fitoterapeufi. Banuiese ci orientarea dumneavoastri asupra puterii vindecdtoare a plantelor s-a produs in timp ce cercetati Biblia. - Da, Biblia a fost un argument fundamental, pentru ca este cuvant revelat. Pe vremea aceea doar aceste leacuri existau si oamenii erau mult mai longevivi decat cei din ziua de astazi, mult mai sindtosi trupeste. Pe de alti parte, in Spitalul de Urgenté, am vazut bolnavi care aveau suferine mari, unele chiar mortale, de la medicamentele de sintez& chimica. Atunci mi s-a strecurat in suflet 0 oarecare indoiala privind medicina alopata, pentru cd nu e normal s& facd si rau si birie in acelasi timp. Mi-am pus problema existenfei unei alte medicini, aceea naturist, care poate rezolva un procent important de boli, urgentele rimandnd pe seama medicii alopate. - La Centrul Medical ,,Naturalia”, imi inchipui, dumneavoastra imbinafi trei tipuri de medicina, pe acea alopati, fitoterapia si medicina biblica. 50 nosticul este Da. Diag Facultatea de Medicina. Nu putem fipt pune un diagnostic strict stiintific. Cand ins, recurgem la remedii natur combinatie cu leacurile chimice. Totod: clasic pe care Iam invajat la ical fara a de tratament, uneori singure, alteori in ‘ul cercetam si sull duhovniceasca si credinja. In bolnavului, pentru a-i vedea vial acest sens colabordm cu preoti, cu ieromonahi din m obicei duhovnici cu mult& experientd. Acestea trei la un loc presupun o activitate terapeuticd mult mai complex, avand ca scop vindecarea integral a bolnavului, si sufleteste si trupeste - fn istoria de doua mii de ani a crestinismului se intalnese foarte des situafii cfnd Sfinfii Parinti au vindecat bolnavi prin rugiciune, uneori printr-o simpla atingere cu mina, cu crucea, ori prin stropire cu api sfintita, prin ungere cu ulei sfintit. Vreme de 7400 de ani oamenii nu au avut medicamente de sintezi chimicd, au apelat la plante, iar dupa intemeierea Bisericii crestine au alergat la preoti, la ina Sfantului Maslu. Din observatiile dumneavoastra la Naturalia, cum reactioneaza bolnavi rugaciunii - Avem diferite categorii de bolnavi. Unii sunt oameni foarte credinciosi, cdrora nu trebuie si le explic’m noi ce inseamna a fi in Bisericd, a fi credinciosi practicanti, ei se spovedese, se impartasesc, se roagi. Sunt prezenti in Biserica printr-o viatd activa. Boala nu ocoleste pe nimeni, nici pe sfin. Cu acesti oameni este usor de lucrat, ei igi asuma boala, suferinja. Sunt altii, botezati, dar indiferenti religios. Au patata haina botezului, pentru ca au iesit, practic, din Biserica, trupeste pentru c& nu intr in casa lui Dumnezeu, duhovniceste ~ fiindea nu se roagi, nu primese nici una dintre Sfintele Taine, ins& au botezul. Acesta constituie o sans& mare pentru ei de a reveni, Cand dau de boli grave, revin cu usurinfa la credinta, Acestor bolnavi le trebuie un indemn din partea doctorului, interventie care poate fi mai eficienta decat a preotului, cum spunea Inaltul Bartolomeu Anania intr-o conferinta. Exist’ si a treia catego de bolnavi, ateii, care sunt impietriti. Acestia sl refuza s8 creada c& Tainele Bisericii ar avea vreun rol in viata for, Parintele Hlarion Argatu mi-a zis 0 dati, si am experimentay lucrul acesta cu bune rezultate, si incerc sd-i conving sj citeascA zilnic doua-trei capitole din Noul Testament. Chis dac& iau aceasta ca pe un sfat al medicului de a se face bine, adic& fird s& aiba credin{i. Multi au acceptat de frica bolii s apoi, firk excepfie acesti bolnavi s-au intors la Dumnezeu, ay devenit crestini autentici. Sfanta Scriptura nu e€ © carte obignuité, ea are o putere in sine, cuvantul revelat lucreazi foarte adanc in inima omului fara ca el si-si dea seama. Exista © multitudine de cai prin care un ateu poate veni in Biseric Dar eu nu am aflat alta mai putemicd decat aceasta simpla, si citesti trei capitole pe zi din Noul Testament. In scurt timp ai ‘sansa s& devii alt om. - Spuneti-ne, au existat diferenfe in tratarea si yindecarea_bolnavilor credinciosi fata de bolnavii care nu au acceptat Evanghelia si Sfintele Taine? - Exist, la ora actual, dou studii in lume, catalogate printre cercetarile valoroase de medicina, publicate de doui Teviste internationale, doua studii la doua clinici americane, la distanfa in timp si spatiu. Aceste doud studii au ajuns la aceleasi concluzii, desi au respectat toate canoanele cercetati stiintifice in medicina. S-au facut intr-o unitate de asistent bolnavilor coronarieni, acolo unde bolile de inima grave au 0 evolutie rapida si imprevizibila. Pentru 300 de bolnavi s-a constituit un grup de rugiciune continua. Pentru alfi 300 de bolnavi nu s-a rugat nimeni. Dupa sase luni, au fost analizate cele doud loturi de bolnavi si s-a observat, cu indicatori de valabilitate statistic, faptul ci in grupul care a beneficiat de rugiciune au aparut mult mai putine tulburari de ritm cardiac, mai putine insuficiente ventriculare stangi, mai pufine rupturi de cord, mai pufine tahicardii paroxistice ventriculare, mai ujine stopuri cardiace, mai putine socuri cardiogene, mai Putine interventii chirurgicale pe cord etc. Pentru lumea lai necredincioasd si care nu accept conceptul de medicin’ biblicd, aceste doud studii sunt probatorii ci rugiciunea ajuti 52 mult. Despre credin{a bolnavilor studiul nu spune nimic sau Jaet au participat si ei la rugiciune. Avem baza biblicd si patristic pentru faptul c8, de multe ori, bolnaviis-au vindecat prin rugiciunea comunitaii, « familiei, « altor oameni, prin rugaciunile Bisericii ~ Dumneavoastra afi avut vreun caz de vindecare prin rugiiciune ~ Desigur. Eu nu stau si le inventariez, desi ar fi fost foarte bine si o fi facut. Am in memoric mai multe cazuri vindecate miraculos prin credinta si Sfintele Taine. in conceptul de medicina crestina, vindecarea nu este de multe ori foarte evident, InsSndtosirea trupului este clar’, dar pe noi asta ne intereseaz4 mai putin, pentru ca trupul oricum este degradabil si dezintegrabil ori de cate ori s-ar vindeca, oricum se duce, moare, Vindecarea sufleteasca este accea care conteazii, aceasta ne intereseazi foarte mult. In multe cazuri, vindecarea sufleteasc’ este tainic’, este mai lenta, apare la infatisare dupa ‘un timp mai lung. Oamenii care vin in Bisericd, uneori au boli incurabile. fi obsedeaz’ vindecarea trupeasca, numai la asta se gindesc tot timpul, dup o vreme constientizeaza ca boala este nevindecabila si o vor purta asa pand la sfirsit, ins, in chip minunat, sufletul lor se vindecd, isi asuma suferinta fiziea, recunose greselile sAvarsite, se impaci cu oamenii si cu Dumnezeu. Un astfel de om este un vindecat integral sufleteste in conceptul de medicin& crestina vindecarea sufleteascd echivaleaz cu vindecarea integrala, = in acest context, care este raportul dintre vindecare sufleteasci si mintuire = Cel mai bine reiese aceasta din pilda biblica privind vindecarea celor zece leprosi. Acolo Mantuitorul ii trimite la preot si, pe cale, leprosii s-au curatit. Unul singur s-a intors inapoi, i-a mulfumit Mantuitorului si despre el versetul biblic spune eX s-a mdntuit. Ce se adaugi la definitia vindeedrii ca si objinem definitia mantuirii? A intra intr-o relatie personal cu Domnul lisus Hristos. Aici a fost unul singur din cei zece, care 33 sa intors, mulfumind lui Dumnezeu gi intrand intr-o relatie personal cu Marele Taumaturg care este lisus Hristos. - Domnule doctor, stim ca al o manastire in Bucures a si o alta, Manastirea Nera, jn localitatea unde v-afi nascut. La Nera, ministirea adoptat conceptul de medicin& crestina, acolo se cultiva plante medicinale, se produc alimente bio, iar in prezent se ieste deja in apropiere un asezimdnt pentru 1 cu boli grave. De fapt, ce voifi si facefi in zona Slatina Nera? ~ Aceast Clinic de Recuperare Oncologit acolo fiindcd e o zona foarte curata, pentru cd partea de Vest a {irii are o incident a cancerului mai mare decat in celelalte provincii si pentru ca exista in apropiere Manastirea Nera care devine tot mai mult un asezimnt cu slujire medical’. Aceasta inseamna cA la manistire au o micd productie de remedii naturale din plante. Mai mult decit att, 10 maici de aici termina, anul acesta, Facultatea de Psihologie, mai sunt intre ele si 14 asistente medicale calificate. Nu au terminat si Medicina? ~ Nu. in curand vor veni acolo niste maici care au terminat medicina. in felul acesta se constituie un corp medical cilugdresc foarte valoros de care ne vom folosi la tratarea bolnavilor. De multi ani, eu am avut 0 preocupare si aduc monahismul in spital si m-am lovit de atitudinea refractari a uunor starefe. Mereu m-am gandit c4 intre monahi si mireni nu exist diferente fundamentale in privinta sanselor de mantuire si nici in aceea a participarii la viata Bisericii. Multi lume incearca si sape o diferent mare intre monahism gi calitatea de mirean, Mi-a plicut un cuvant al lui Evdokimov care a spus ci monahismul $i cdsdtoria sunt doi versanti ai Muntelui Tabor, améndoi duc in varf spre descoperirea Duhului Sffnt si spre imparajia lui Dumnezeu. Acest teolog nu vede diferente mari intre aceste doua stari. in ce ma priveste, marturisesc cd am $i acum aceasta ambitie de a dovedi cf mireanul cu monahul pot lucra impreuna spre slava Bisericii si spre slava lui Dumnezeu. se construieste 54 _ fn ce stadiu sunt lucrarile la noul asezamant de la Nera ~ Am ales terenul de constructie, am si un put unde s-a petrecut 0 minune. Foreza a spat in stined peste 50 metri fri £4 dea de apa. Maicile s-au rugat toati noaptea la Psaltire sia doua zi, la 105 metri am gasit un izvor cu 2 tone de apa pe ord. Proiectul e gata. = Probabil, pana apare acest interviu lucrarile vor fi fost incepute. Cat de mare va fi clidirea? = Va giizdui 42 de bolnavi pe serie de sanatorizate, cate vor ijiti cate 15 zile consecutiv ~ Banii de unde provin? = O parte de la casi, 0 parte de la proiecte de cercetare pentru c& asezdmantul este institutie de cercetare, cu aces scop am castigat un proiect european cu finanjare. Mai precis, va fi un Centru de Cercetare in Recuperarea Oncologic& unde vor fi derulate proiecte de cercetare. Dac nu vor ajunge bani, atunci in parte va trebui s4 plateasca si bolnavul ceva, - Am citit un raport medical in care se spune cd Romania are, la ora actual, 450 de mii de bolnavi de cancer. Un numir foarte mare, dack il raportim la populatia tari =... Unul din 40, aproape. - ... Iar procentul de mortalitate la cancerosi este cel mai mare din Europa. intrebarea este de ce se imbolnavese roménii asa de mult de cancer? Nu cumva cauzele acestei boli, pe linga pcatele noastre, pe Ling o pedagogie divina cu unii dintre noi, nu cumva se regisese si in provocarea lui fenfionati din exterior? Unii au interes s fie cit mai i pe - E greu de dovedit acest lucru. Deocamdati nu am argumente pentru a confirma o teorie conspirationisti, chiar dac& ea exist si poate fi in lucrare. Cred insi altceva, c& s-a intalnit pe teritoriul bolii acesteia gi al stnatafii ~ nu stiu daca afi aflat, dar indicatorii de sandtate ai poporului roman sunt cei mai alterafi din Europa, nu numai pe cancer, pe multi alfi 55 fii ati, mortalitate indicatori, tuberculoza, hepatiti, speranti de infantilé, suntem primii cam la toate, cum s-ar spune poporu| roman este cel mai bolnav din Europa la ora actual -, deci pe acest teritoriu se conjuga o indiferenfa, acesta este cuvantul « mai bland, a conducatorilor privind durerile poporului romii cu 0 ignorant a foarte multor oameni, i-as putea spune chiar indolent. Din intalnirea acestora dou iese nenorocirea despre care vorbim. Sa va prezint un exemplu. in anul 2002, Guvernul Roméniei a dat o hotirdre prin care obligd poporul roman si mindnce sare iodatd. Am spus atunci, preventiv, c& va creste incidenja cancerului de tiroida. Nu m-a crezut nimeni. in anul 2006 am refiicut statistica si am aflat c& s-a dublat cancerul de tiroida la romani numai in patru ani. Putem si acuzim Guvernul Roméniei de atunci, dar si pe cel actual, ca nu a suprimat aceasta aberafie care nu exist& nicdieri in lume. In istoria umanitatii nu s-a mai intamplat asa ceva, ca populatia si fie obligati si mandnce exclusiv produse pe care le vrea guvernul. Mentinerea acestei enormitii se sprijind si pe ignoranta si indolenta populatiei care a fost informatd, s-au sinut conferinfe, s-a vorbit la televizor, au fost publicate interventii prin ziare pentru prevenirea oamenilor, dar ei nu au reactionat nici intr-un fel. Acest popor, desi s-a dublat cancerul in tiroida lui, continua s4 mandnce sare iodat& intr-o veselie nefireasca. = Ceea se spunefi este un argument pentru o con- spiratie, ceea ce a facut Guvernul Iui Adrian Nastase in 2002 dezviluie tocmai vointa de a provoca suferinte propriului popor. Nu putem crede ci Nastase a dat hotdrdrea obligativititii sarii iodate din nestiinga... = Nu stiu dacd o fi 0 conspirajie sau a avut un alt motiv Poate cineva castiga de pe urma acestei practici. Pai, ca sa vinzi iod continu la 20 de milioane de consumatori e 0 mare afacere. Poate pana acum ai vandut un kilogram de iod pe zi si dintr-odati, prin hotirdrea respectiva, afacerea se mires! neinchipuit de mult _ Cred ca asa a gindit si restul populafiei, a gasit niste circumstanfe atenuante, niste scuze pentru bietul guvern, _ iatd, sAracul are vreo motivafie si ne dea noua otrava in © sare. ” Bine, Guvernul a motivat atunci cd s-a géndit la sin poporului roman si de aceea fl obliga s& consume numai sare jodata, Adicd fi facea un bine. Dar poporul trebuia si injeleaga cA ii vrea raul. Numai daca te wifi la fi de-ai nostri iji dai seama c& nu au ei insomnii pentru poporul roman, ca e plin de boli, Nu arati de loc ca s toata ziua la binele poporului, la sdndtatea lui si nu stiu ce sa mai facd de grija poporului. = Poporul romén ar trebui si constientizeze pericolul care vine din sarea iodata si sd refuze consumul ei, daca nu are recomandarea medicului pentru aceasta, - in situagia actuala, e singura cale. - intre timp a aparut Codex Alimentarius. Totodata a fost introdus in fara, tot prin lege, un pesticid pentru legume care confine inifium, un agent patogen pentru cancer de colon si nu numai. Acestea nu sunt facute cu intenfie rea? Nu cumya am ajuns cobaii altora? = Domnule Enache, toate acestea nu se pot rezolva decat prin reactia oamenilor. Poporul ar trebuil s4 nu consume aceste alimente, s& le refuze la supermarket, la piaf, oriunde apar ele. Este singura metoda. Punct! ~ Pai, nu stie! - Da, si stie! E normal sa stie! E teologic sa stie! = Ignoranta ¢ un urias pe care se sprijini toate picatele! ~ Scapii cine stie! Acesta este un prineipiu pentru mantuire - Totusi, va intreb, si codex-ul si initium-ul nu au fost introduse cu intenfie in viata noastra? - Nu putem dovedi acest lucru. Nu stim, s-ar putea si fie tot afaceri, Eu am auzit despre acest inifium c& a fost anunfat 37 jtatea gurile unor guvernanti sufera gandi | foloseasea? Se pe seit de citre fabrica germana. Cine vrea s spune cA a stat informatia pe seit un an-doi si nici o fara din lume nu s-a grabit si-1 ia, Cine s-a grabit? Guvernul Romaniej care s-a oferit si-1 experimenteze pe propriul popor. - Oare or fi numai slibiciuni omenesti la mijloc? ~ Asta e, ci nu stim. In toamna trecutd, deci 2011, s-a dat dezlegare pentru Europa si se cultive organisme modificate . Oamenii de stiint’ spun c& acestea sunt periculoase. Nici o fara europeand n-a anunfat pa \st primavara ci doreste sa cultive organisme modificate genetic. in afari de Rominia care, in luna aprilie, a rezervat 500 de mii de hectare din solul ,arii pentru a fi cultivate exclusiv cu plante modificate genetic. Cine ¢ vinovat? Ce solutie avem la problema asta, ca popor? Dan Puric zice ca noi, in starea actual, nu mai suntem un popor, ci o populatie, o aglomeratie de oameni. Existi o solujie, dar nu o aplicim. Si nu cumparim nimic ce e modificat genetic! - Si nu cumparam nimic ce are initium! Si nu cum- pardm nimic ce are sare iodata! - Sa nu cumparam nimic ce contine E-uri! in felul acesta fenomenul s-ar stinge, pentru cA producatorul falimenteaza, ori igi ia traista in spinare si se duce in alte locuri unde poate pacili pe cineva, ori isi schimba tactica. Existi aceasta solutie, dar populatia noastra nu o face. - Avem un exemplu cA ar putea si o facd. Vaccinul Gardasil, pentru fetifele de 12-13 ani, desi a fost foarte mediatizat, mult lume s-a opus, I-a refuzat. Guvernul I-a acceptat, a cumparat multe doze din acest vacein, iar populafia I-a respins pe motiv c& acesta este 0 cauzi a cancerului de col uterin. - Eu am intervenit acum trei ani, cand a fost adus acest vaccin, am trecut pe la 4-5 posturi de televiziune intr-o sear’, am comunicat pericolul gi lumea, afland, I-a refuzat, doar trei la 58 geneti — s-au vaceinat cu el. Am produs 9 mare sut suparare dficialitaqilor atunci. Vreau s& spun cd, si in acest caz, poporul ta liber S& nu se vaccineze. Nu l-a obligat nimeni cu jandarmi, gu gardieni, cu altceva. Cine a primit vaccinul, a f& - Sila gripa porcina. “La fel, liber, nefortat de nimeni - Dar Ia celelalte vaccinuri care provoaca boli graye, ¢ cut-o liber tot aga? - $i la ADHD si la altele, mamicile liber se duc si le administreaza copiilor. Sunt unii care spun c& vor vaccinuri cat maj multe. Am pacienti dintre ei. De aceea, cred cA vinovatia pentru cea ce pajim este impértita. Acelasi lucru s-a petrecut si cu cip-urile, Europarlamentarii occidentali au refuzat cipurile Guvernele farilor din Vest au refuzat cipurile, Bisericile ortodoxe din lume au refuzat cipurile. Cine a acceptat RIFID- ul, cel mai performant cip care existi in lume? Numai Guvernul Roméniei, Senatul, Camera Deputatilor, Sinodul Bisericii Ortodoxe Romane si, pand la urma, si poporul. Ca n-a ficut nimic, se duce la biroul Pasapoarte si-si cumpari acte cu cipuri. - Desi este avertizat ci nu e bine, poporul ia actele cu cip. ~ Asta este situatia noastra acum, - Dumneayoastri sunteti si profesor de bioeticd la Facultatea de Teologie de la Universitatea din Craiova. Ce he putefi spune, din punctul de vedere al bioeticianulu’ despre cele peste 20 de milioane de avorturi inregistrate oficial in statisticile romnesti? Cum credefi ci acest picat ‘ingrozitor al pruncuciderii influenteazi_tulburarea, dezorientarea poporului roman despre care am vorbit pani acum, neputinfa de a se impotrivi la pligile care vin peste el? 59 i - in Biblie avem exemple in care virtutea unei singure persoane poate salva o cetate, Cum exist virtuti personale s comunitare, tot asa existi si plicate comunitare care apasi asupra unui sat, asupra unui oras, asupra unei far, chiar asupra unui continent. Sfintul Nicolae Velimirovici vorbeste despre Europa care a inceput ca un continent crestin si termina ca un continent anticrestin. in Apocalips& existi un verset care vorbeste despre slava fiectrui popor ce vine la judecats. Prin acest verset infelegem ci fiecare popor va veni la judecat si cu lipsa lui de slava. Or, 20 de milioane de avorturi intr-o farisoara ca a noastra, in doar 20 de ani, apasi foarte grav asupra acestui popor, din punct de vedere duhovnicesc, biologic, social. Ori cum am Iua-o, nu putem considera Roménia drept Gridina Maicii Domnului', cum cred unele maicufe, poate o fi candy dar acum nu este. Existi, deci, o relajie directi intre toate cele care ni se intampla si aceste picate cumplite. Asa cum Apostolul Pavel, prin virtutea Iui, a salvat o corabie intreag’ 4 i se spune: ,Nu te teme, Pavele, ci Dumnezeu ji-a diruit toate sufletele de pe corabie”, desi acolo erau si criminali, si Pagini, erau unii care voiau si-l omoare chiar pe el, dar Dumnezeu i-a pizit pentru Apostolul Sau. Tot aa, cand intr-o comunitate se petrec blestemafii, nelegiuiri, acestea apasi supra intregii comunitii. Nu ne putem astepta la Iucruri bune, atata timp edt intregul neam este vinovat de pacate grave. = Cum am putea si ne izbavim de pedeapsa lui Dumnezeu pentru atatea avorturi? - Pocdinfa! Noi avem in Ortodoxie 0 vorba care este piatra de temelie: ,Multumim tie, Doamne, ci ne-ai pus la inden © disociere de naturd duhovniceasca e necesari in acest punct octorul are dreptate in ceea ce priveste absenja ,Gridinii Maicii Domnului” pe plaiul mioritic, patat de picatele pruncuciderii, lipsd evident fa modul propriu; dar, existd persoane indubynicite in Romania, care, prin ascezi si rugkciune continud, au céstigat Gradina Maicii Domanului” sau ,.Rugul Aprins” in inima lor, ae ici 0 alta confesiune nu intélnim asa ce ocainta!” in nici 0 lnim asa ce poeain(d se poate orice. Numai si se nasca in sufletul omulu i nu uitim capitolul 3 de la Joan unde Mantuitorul “ira Mine nu puteti face nimic” poeaint pocainta spune asa: nF _ Domnule doctor, dumneavoastra sunteti un misionar inii crestine si al hranei biologice, Cum va explicati ci firanul roman, care a avut 0 viafa crestina si o traditie , a adoptat cu o vitezd incredibila tehnicile ficare a legumelor? Acum nu mai ¢ nevoie si luim Jegume fara gust de la turci, ci le produc ai nostri pe banda rulanta. - Domnule Enache, aici este o problema duhovniceasca. Trebuie si lucreze preotii mult ca si-i convinga sa renunte la aceste practici, fiindcd fac un mare picat. Problema tine de moralitate. Neamul nostru se declara crestin de doud mii de ani, avem biserica in fiecare sat, ceea ce nu se intampla in Occident, dar moralitatea s-a pierdut. Aceasta trebuie reconstruiti de preoti si de invajatori. Sa-i fie faranului frici de Dumnezeu, And toarnd tot felul de otravuri peste plante - Ce pirere aveti despre asomarea obligatorie a animalelor, prin electrocutare sau prin injectie, inainte de a fi sacrficate pentru carne? Este ea similar’ cu sugrumarea pe eare au respins-o Sfintii Apostoli in sinodul lor? ~ Stiam ca se practic’ mai mult electrocutarea, finde’ pre- Supune costuri mai mici. Acest lucru crestinul ar trebui sa- respingd. Nu ménanc o astfel de carne. Punct! lar venim la normele biblice, la moral’, la dogma noastri de credinga. In Sirtile de medicin’ vechi se spune ca, in timpul morjii biologice a animalului, toate toxinele din viscere si din masa Muscular se revarsi in singe. De aceea, cei din vechime injunghiau animatul si asteptau sd se scurg’ tot singele, astfel Se eliminau toate toxinele, Cineva trebuie si explice oamenilor 61 ~ Acesta este un aspect foarte clar din punct de vedere medical. Exist si 0 porunci dati de Dumnezeu, g: im Ia Facere, capitolul 9, in care spune ,junghiati toate animalele, numai singe si nu manca - Aceasta se repeti si in Faptele Apostolilor, cand ni se spune si ne ferim de animale sugrumate, de idoli si de desfranare, Lucrurile sunt foarte clare. De - V-am auzit intr-o conferinti rostind 0 fraz interesanti, anume ci alfii vin si pescuiascd suflete j Rominia ortodox’, Dar asta se intimpli dupa ce ne-au provocat tot felul de erize, ne-au adus Ia suferinfa si acum vin si ne pericliteze si mantuirea. ~ Trebuie si ne bizuim pe Biserica si sa stim foarte strins aproape de Tradiie. Neoprotestantii nu au Traditie, Nu pot si- biruie pe un om care are tradifie si tr&ieste in tradifia lui Raspunsul unui astfel de om este cd trdieste intr-un anume fel fiinded gi tatil lui a trait asa, si bunicul la fel, si strabunicul de asemenea. Aceasti vertical a timpului este foarte solida pentru stabilitatea in credin{a. Cred c4 Evdokimov are o vorba foarte frumoasi care mie mi-a folosit foarte mult cdnd m-am adancit eu in Biserica. El spunea asa: ,,Sunt fericit c@, atunci cdnd mi duc duminica la bisericd, mA rog cum se ruga Sfantul loan Gurii de Aur acum 1700 de ani si ca Sfantul Joan Gur de Aur se muga cum ma rog eu astizi”. Aceasti traditie da o putere in fata oricarei tentative eretice care poate si cada peste noi. Cum poate s te distraga cineva duminica de la Liturghie? in acel ‘moment eu sunt in duh cu cei care s-au rugat timp de 1700 de ani, cu tofi cei care se roagi acum, cu tofi cei care se vor ruga {in urmatoarea 1700 de ani cum mi rog eu astizi. Pe un astfe! de om nu ai cum s&-l smintesti! nu le respectim? Monahul Moise IORGOVAN, Manistirea Oasa, Alba Lecfia sfintirii prin suferinta - Parinte Moise’, in anul 1996, imediat dupa ce afi absolvit Facultatea de Drept din Timisoara afi intrat in obstea Manistirii Oasa din judeful Alba. Notim aceste dou’ amanunte semnificative din biografia dumneavoastra sinu gisim in ele o explicafie cum de un monah de form: juridicd a ajuns unul dintre cei mai buni cunoscatori ai ii celor inchisi si persecutati in temnife pentru credinfa lor in Dumnezeu. Cum s-a niscut in sufletul dumneavoastri ideea de a documenta si a scrie despre oamenii care, practic, au fost jertfiti in lagrele comuniste? - Este 0 poveste. Niciodata nu m-am gandit la asa ceva, nu am premeditat 0 astfel de preocupare. inainte de a intra in mnistire, am citit ,Jumalul fericirii” de Nicolae Steinhardt Acolo am aflat despre viata in inchisorile comuniste, despre oameni exceptionali cum a fost Valeriu Gafencu. Am fost foarte impresionat. Nu stiu nici eu de ce mi-a plécut domeniul Fespectiv. Am ramas cu interesul pentru carjile despre viata in inchisorile comuniste, Cum aparea una, o citeam cu nesat, simfeam c& era pentru folosul meu. Lecturile acestea nu fineau de preocupirile directe ale unui monah. Dupi ce am prins evlavie la Valeriu Gafencu, am inceput si adun material despre 8 Mamurit revelatoare despre persecusile cumplite din inchisorile omuniste a depus, pentru no, Printele Mose lorgovan de la Ménfstiea ag, judequl Alba, un cerettor forte aten al fenomenui nevi fos Publica in ,CredinfaortodoxA” nt. 7 (185), iule 2012, p14, me. 8 (186), August 2012, p, 12 snr. 9 (187), septembrie 2012, p. 14 63 el, pur si simplu pentru a-mi intiri aceasta evlavie. Ulterior mica venit gandul sa seriu 0 carte despre acest om, pentru ca cera cunos romani, inci nu aparuse ,,intoarcer a lui Ioan Ianolide. cartea dumneavoastri ,Sfantul inchisorilor” despre Valeriu Gafencu, la Editura Agnos, in 2007, ati documentat si scris ,,Viata Parintelui Gheorghe Caleciu dupa mirturiile sale si ale altora”, scoasi de sub tipar, in acelasi an, la Editura Christiana. - E mult spus ci am scris cartea aceasta, ci n-am scris-o eu Am luat interviurile, Materialul inregistrat lam dat Ia Manistirea Diaconesti si maicile de acolo au redactat textul. in timp ce adunam informatii despre Gafencu, am observat c’ de el nu se prea ocupaseri ortodocsii. Dupa 1990, un fost detinut politic, Alexandru Virgil loanid, care era catolic, convertt in inchisoare, fusese cu Gafencu in lagar si il pretuia foarte mult El a strins marturii de Ia fostii detinuti politici in scopul constituirii unui dosar de canonizare a lui Valeriu Gafencu. Acest Ioanid a murit in 1992, nu mai stiu precis, dar dosarul lui a ramas la Asociatia Fostilor Detinuti Politic. Mai tarziu, catre anul 2000, un alt eterodox, Nicolae Trifoiu, care era greco: catolic, fost detinut politic care I-a cunoscut pe Valeriu Gafencu, a luat mirturiile acestea adunate de loanid $i impreund cu scrisorile trimise de Gafencu familiei, a alcatuit din ele o carte ,Studentul Valeriu Gafencu, sffntul inchisorilor din Romania”. Am citit-o si eu. Despre Gafencu. mai apaea si {in memoriilor altor fosti detinuti politici, in textele lui Vir Maxim i ale altora. Atunci m-am gandit c& aljii se ocupa de Gafencu, dar ortodocsii nu fac nimic. Cautind materiale, am ajuns la Méndstirea Petru Voda unde am aflat unele lucruri, poi la Ménistirea Diaconesti unde maicile lucrau la textul plntoarcerea la Hristos” a lui lanolide, s-au legat lucrurile. Cu binecuvantarea starefului de la Méndstirea Oasa, a Parintelul Teofil Pirtian de la Sambata de Sus, a Episcopului de atunci Andrei, am trecut la redactarea carfii despre Gafencu. Lucrind Ja acest proiect, mi-am dat seama c& sunt multe personalitd 64 asemanatoare care trebuie te cunoscute i constitui un Paterie cu sfinjii inchisorilor Largind aria investigatiilor privind personalitatile neamului persecutate si exterminate in lagirele comuniste, y-ati fiicut dumneavoastra insiva cunoscut in acest domeniu, credndu-se impresia ci suntefi istoric de meserie, Nu, V-am spus, am alta pregitire. In privinta istorie comunismului eu am lacune destul de mari. Ceea ce stapanesc bine este memorialistica de detentie si, in plus, defin multe rogistriri, cu fostii detinuti politici, E partea practicd a problematicii respective. Drept sa va spun, asta m-a gi atras cu predilectic, partea de memorie si marturie vie. Nu m-a interesat istoria cu date si statistici, evenimentele mari, cum fac istoricii de profesie. Pentru mine e important si aflu si si mai departe cum a trait istoria omul aflat sub vremi, ce a ran fn sufletul lui dupa atatia ani de suferi = inteleg, dorifi s4 transmitefi mesajele lor, si prindeti sensurile evenimentelor care s-au petrecut in viafa acestor oameni = ... Mai mult, s& prind duhul, trairile, starea lor. Nici la Sfintul inckisorilor, nici la Sé nu ne rézbunafi ew n-am intervenit in textele lor, in marturii, s4 indrept ceva, partea mea de redactare a fost selectia si aranjarea materialelor. De aceea nu ma consider autorul carjii despre Valeriu Gafencu, ci sunt coordonatorul marturiilor pe care le-am adunat despre el, un fel de croitor, am pus cap Ia cap textele altora. Peste 80 la suta din xt € reprezentat de marturiile celor care Iau cunoscut. Am ulat s& plistrez autenticitatea declaratiilorrostite de ei - Afi flcut public un proiect de amploare ce se va derula mai multi ani, in centrul ciruia se afli cuyantul Paterie. ~ Da, in sensul Patericului roménese, poate, cu toata smerenia, si continuim ceea ce a ficut Parintele Ioanichie Blan, si aducem la lumina lueruri despre care el nu putea si era 65 Vorbeasc’i atunci cind a scris cartea. Cu sigurant Cunoscut astfel de oameni, dar in perioada comunista imposibil sa vorbesti despre ei intr-o carte. in acest sens, vreay sf atrag atenfia asupra faptului c& Parintele Ioanichie, in mo exceptional, a reusit si scoatd la iveala, prin investigatii pe car numai el stie cum le-a reusit, vieti de sfinti romani, in condigi de prigoana, pe cand astizi noi lucrim in conditii de libert cu mijloace moderne, cu oameni care imi transcriu benzile audio, fir si am nici un fel de piedicd. De aceea, cred of ucrarea lui ar merita mai multd atentie si mai mult respect. Cel putin in Convorbiri duhovnicesti, realizate de Parintel Toanichie Balan cu Parintele Cleopa, gasim in pacea, in calmul in smerenia lor, duhul ortodoxiei romanesti. Obs: toate acestea noi le dim acum pe tot felul de cirti despre sfinji adus din alte parti, e bine sa-i cunoastem si pe aceia, dar si incepem in primul rand cu ai nostri. = Convorbirile duhovnicesti pared sunt file din Filocali -... Multe din ele sunt pagini filocalice, dar pentru a le aprecia trebuie intai si le cunosti, si le citesti! - Pirinte, vi propun sa ne intoarcem cu privirea asupra celor pe care incercati si-i scoateti din uitare. De ce vi s~ parut atit de important si puneti sub reflector aceast parte de viati romneascd irositi in temnite? = Adevarul € c& nici eu, nici cei care mi-au dat bine: cuvéntarea nu am stiut la ce greutati ma inham. Initial am crezut ca lucrurile se vor rezolva foarte repede, doua-trei vizite prin fara si gata. Dar lucrurile s-au complicat, au aparut tot mai multe piste, s-au adunat materiale pentru un Pateric, Ceea ce fac eu acum trebuia facut in anul 1990, atunci erau mai multi martori vii proveniti din inchisorile comuniste, m-am apucat de inregistrat in 2010, in acest interval de 20 de ani unii au plecat la Domnul, suntem pe ultima suti de metri cu aceasti adunare de mi © minune c& am reusit si mai salam ceva, Am inregistrari cu oameni varstnici, de 103 ani. De ce am avut eu aceasta opfiune? E foarte greu si explici lucrurile care iti sunt dragi. Pur si simplu acesti oameni mi-au fost dragi. Pur si simplu, cunoscdndu-i, m-am indrdgosti de ei, mi-am dat seama 66 ce oameni de mare valoate sunt, ce suflete deosebite au. Eu sunt primul care m-am folosit de legatura aceasta cu ei. N-am stat i analizez rational patru-cinci motive pentru care sh ma pue de muned. Lucru apuc -au produs de la sine, am venit in contact cu unii, apoi cercetarea s-a extins si mi-a plcut din ce fn ce mai mult. Niciodat& nu m-am gandit c& voi ajunge si ma ‘ocup de cArile acestea, c& voi deveni biograful lui Valeriu Gafencu, al Parintelui Calciu. Afland ca parintele Calciu vine jn ard, in 2004, i-am scris in America gi I-am invitat la Oasa, a venit si a vorbi impartisit ideea de face o cercetare cu supraviejuitorii din lagarele comuniste si el a fost de acord, iar in anul urmator, n faja obstii din mandstirea noastra, i-am find a revenit, i-am luat un interviu care s-a derulat céteva zile in maging, din mers, ci nu avea timp, se deplasa dintr-un loc in altul. In aceste trei zile am avut 6 ore de inregistrari, Cénd am aflat cf maicile de la Diaconesti vor sa scoata o carte, le-am dat ‘materialul audio pe care I-au folosit integral. in anul urmstor mi-am luat acreditare la CNSAS, acolo am gisit dosarul Parintelui Calciu. Documentarea s-a legat in chip minunat si in foarte multe situafii am primit ajutorul oamenilor are au fost in inchisori. Uni dintre ei sunt sfingi. in Biserica noastra Ortodox’, cei care sunt preocupati de subiectul acesta folosese expresia ,sfinfii inchisorilor”. Ei bine, ,.sfintii inchisorilor” reprezinti doar o parte din ceea ce am putea numi spiritualitatea inchisorilor comuniste in care intra sfinfi Inchisorilor, oamenii care nu au fost sfinfi dar au avut o staturd sufleteascd inaltd, intra intimplarile deosebite care aratd prezenfa lui Dumnezeu in viaja definutilor, intra poezia inchisorilor, intra partizanii din muni, intra femeile de la Portile inchisorilor — sotii, mame, fiice ale detinutilor politici. Spiritualitatea inchisorilor comuniste este o frescA a unei intregi rezistente, sfingii inchisorilor sunt ,varful de lance”, sunt cei mai reprezentativi dar si cei mai putin numerosi. Eu ind vorbese de inchisori numesc fenomenul spiritualitatea rezistenfei anticomuniste, adici mai mult decit sfintit Inchisorilor”, pentru ci acea realitate este mult mai largé $1 61 plina de semnificajii pentru noi. Cind am vorbit cu oamenj acestia, nu m-am marginit si-i intreb ce s-a_intimplat inchisoare, ati vazut, in discutia cu Parintele Calciu ay referiri ample despre viafa satului romdnese ~ = © poveste foarte frumoasi despre copilaria lui iq satul romAnese inainte de venirea comunismului.. ~ Da, asa am ficut cu fiecare in parte, toti povestesc cum trait romani fnainte de comunism, ca si ne dam seama ce intimplat cu istoria noastra, cu viata acestui popor, a fox altceva, o alti lume, Acestea sunt mirturii cu caracter de document, ele nu cuprind doar elemente de credinti, minuni, ci au rolul de a creiona, de a prinde duhul roménese din mai multe directii. Unele amanunte par foarte simple si banale. De pilda, in memoriile lui, Traian Dorz povesteste cum mergeau {Aranii la Iucru gi pe cdmp tofi cantau iar seara, l fntoarcere, satul vuia de viafi, de cantec, de bucurie. A venit comunismul si toat aceast atmosferd a disparut. Astizi cine ‘mai cént& pe cmp, la munc&? Nu mai vorbim daca se asculti muzic si ce calitate mai are muzica de azi, manele si subcultur. Sunt lucruri mici, dar extrem de importante. Noi c@utim acum spectaculosul, dar nu mai vedem lucrurile mici din viata oamenilor, acelea frumoase si absolut semnificative $i eu am inceput inregistrnd Iucrurile mari, spectaculoase, dar acum am ajuns s-mi placa si s apreciez Iucrurile mici in care se ascunde fora unor oameni. Apreciez foarte mult jertf femeilor sotii de detinuji politici, care au avut o cruce deloe spectaculoasd, dar foarte grea. Un exemplu este mama lui Tudor Gheorghe, sotia lui Ilie Tudor, fost detinut politic. Cind el a fost arestat, sotia a ramas cu trei copii acasi, intr-un sat de angi Craiova, colectivizat. Procesul lui a avut loc la Craiova. pe drumul asta de 5 km, de la Podari, satul lor, pana la tribunal femeia asta de 30 de ani a albit complet intr-o singuri zi, Dup! aceea si-a tinut familia si a crescut copiii cu un curaj, cu o tirie de martir, desi erau prigonifi. Foarte multe femei din ard au rocedat la fel... cu rugiciunile lor de afard i-au sustinut si pe cei din inchisori. Or, faptele acestea nu sunt de sfintenie, dar 68 in sunt extrem de importante pentru oamenii zilelor noastr zilelor noastre li se pun in fata modele de sfinfenie monahalé, care sunt relevante pentru ei, au multe de invatat din ele, dar cu acestea ei nu au prea multe legaturi, fiinded nu due viafi de monahi. Ar trebui niste modele de jertfelnicie, de dragoste, iat aceste femei care si-au asteptat 20 de ani soti, care si-au dus i. vine in minte numele lui Traian Trifan care era ,rAdacina” misticilor de la Aiud, un crucea de dragoste crestina. i adevarat avva, Fiica lui mi-a povestit despre relajia cu sotia lui Parinte, Romeo si Julieta au fost mici copii fat& de tata si de mama, S-au iubit peste masurd inainte ca el si intre la fnchisoare, apoi ea I-a asteptat aproape 20 de ani, iar la fntoarcerea lui acasd se purtau atat de delicat unul cu altul foarte atenti la fiecare gest, c& mie mi se prea nefiresc. Cat a fost tata inchis, ti era greu mamei s& ne creasc4, purtam numele de Trifan si multi au indemnat-o s& divorjeze, ca si-i fie mai usor. Ea n-a vrut sé divorfeze ca si nu-i fie greu tatei in inchisoare, si nu-i dea o lovitura morala. Mama era barometrul nostru, al copiilor. Dac ea era senind, eram si noi senini, Se forfa sa fie tot timpul senind, ca pe noi, fetele ei, si nu ne intristeze”. Aceasti Maria Trifan provenea dintr-o familie buna de sasi din Brasov, tatil era director la intreprinderea de tramvaie, Datoriti cisitoriei ei cu Trifan legionarul, toati aceasti familie a fost prigonitd, a avut de suferit. Au fost dati fara din propria casi unde si-au luat cu chirie o camerd. Dar nu i-au reprosat lui nimic. El, dup ce i-a murit sofia, a ingri Jit-o pe soacra lui, care a fost o femeie longeviva. Vezi, erau oameni de o anumiti calitate, relajile acestea umane, simple, mi se par frumoase, de-a dreptul extraordinare. Or, noi acum eutim doar spiritualitate puri, rugiciunea fui lisus, trai Mistice, dar nu mai suntem atenji la relatiile cu aproapele, Ta relajiile de familie = Descopiir in dumneavoastra un se iitor cu pana sen- care se indreapti ciitre amanuntul semnificatiy si 69 cred, totodatd, ci la unit dintre acesti oameni pe care prezentati, intr-o zi noi ne vom inchina. - Cred c& da, ne vom inchina la unii dintre ei. Ba chiar gig astizi ne putem inchina, = Acest efort al dumneavoastra ii ridicd in luming contemporaneititii romnesti, poate va trece si dincolo de aceste orizonturi... ~ In Grecia sunt ecouri foarte bune la cartile despre sfinjij inchisorilor.. ~ «Aga, Dar micar in orizontul duhovnicesc romanese scoateti in lumina 0 epoca intunecat’, a gulagurilor, ci {i se face pirul miciucd numai daca te gindesti la Gherla, Aiud, Periprava, Pitesti etc. Oare de ce a rnduit Dumnezeu ca clita neamului rominese, cei mai buni, cei mai inteligenti cei mai pregititi, cei mai curati moral si fie jertfiti? - Eu cred c& lucrurile acestea, pe deplin si clar, le vom afla in vesnicie. Acum putem s& aproximim si si ne dim cu parerea, Un rispuns ar putea fi c& era nevoie de o jertf& pentni picatele noastre. Vedeti dumneavoastri, Dumnezeu fi ingiduie diavolului si facd rau, dar El intoarce lucrarea celui rau in ceva bun. Sa ludm cazul lui Valeriu Gafeneu si al celor care au fost inchisi, in 1941, la Aiud. Ei au fost inchisi nevinovati. Dar, acolo, pana in 1948, ei s-au putut pregiti duhovniceste, a fost lucrarea lui Dumnezeu cu ei. Ulterior, acesti oameni i-au ajutat mult pe cei care au fost incarceraji de comunisti. Gafencu a seris undeva ci, daci ar fi fost in libertate, nu ar fi ajuns la mésura si la statura la care I-au adus infranarea impusi de viata din inchisoare. Diavolul i-a bagat in temnita nevinovati, iar Dumnezeu a scos de aici ceva bun, I-a adunat, ca sti pregiteascd pentru mai tarziu. Dumnezeu a ingaduit ca ei si Pitimeascd si pentru pacatele noastre, dar, pe de alta parte, celor care au rezistat, El le-a dat cununa de martiri. Pentru noi in momentul de fata, este mai putin important si. stim de ce S-au petrecut Iucrurile cu ei asa, ci mai ales ne preocupi st aflim cum au rezistat oamenii acestia atdtia ani in inchisori. ~Adevarat, mulfi au rezista eroic, dar au si clacat.. - E ugor si spunem despre ei c& au clacat, da, multi au lacat datoriti contextului terifiant in care triau, Dar noi astazi a fim inchisi. Cei mai mulfi dintre noi astizi cad je sub tortura din lagire. Nu pot si ma hazardez si dau un rispuns in locul lor, de aceea i-am intrebat si eu, de ce a ingiduit Dumnezeu si vind comunismul peste neamul roménesc, cu toate atrocitajile lui. Majoritatea au zis: Pentru picatele noastre, pentru picatele neamului, a fost lectie pentru noi... poate ne-a pazit de altceva si mai rau..”. Uitati-va gi dumneavoastré, dupa ani °90, am observat ci secularizarea, necredinfa, apostazia erau mai mari in Occident ca la noi, Situafia este foarte complexa si trebuie privité pe toate fefele. ina nelegiuirii se lucreazi din veac, dar acuma este o etapa in care lumea se precipiti catre statul mondial, se uniformizeazi in rele. Comunismul a fost 0 etapa citre prefacerea actuala. - Nu cred cd trebuie si privim asa lucrurile, poate asta e 0 vedere unilateral cA a fost 0 etapa. Din planurile complicate ale diavolului, Dumnezeu scoate altceva. Pentru cei care sunt cu Dumnezeu gi fin la asta, dincolo de taina farddelegii care preface acum lumea, pentru ei se lucreazi méntuirea. Asta ¢ lectia pe care ne-au dat-o cei din inchisori: in orice conditi, ei au rmas in continuare alaturi de Dumnezeu. ~ De ce eredet reziste multi in inchisorile comuniste la experimente de tortura care depigese inchipuirea noastri? - Daca e si privim realist , nu stiu cati dintre ei au reusit si reziste, La reeducarea de la Pitesti nu au rezistat foarte mult Ceea ce este extraordinar, lucru spus si de Parintele Caleiu, cd la Pitesti, experimentului satanic nu i se putea rezista decat duhovniceste, ci s-a dat o batalie chiar in inimile lor, au edzut, dar extraordinar este ci Dumnezeu a pus langi ei oameni care i-au ajutat s& se ridice. Cei mai mulfi au fost lisati si cad, a (irre ee ia pentru ci au fost incercafi mai tare decat lov. La Io, Dumnezeu nu i-a permis Satanei si se ating de sufletul lui, cand la Pitesti, Dumnezeu i-a ingiduit diavolului sa se atin de sufletul lor. Asta finde! {incereari care fi vor dobori, au putere si se ridice. Sunt excepyi cei care au rezistat la Pitesti, sunt foarte putini. insa mie mi se par extraordinari cei care, ci tevin. O noua lectie pentru noi. De ce? Pentru ca astfel ne day © nidejde. Noi ne prabusim de la un pacat mic iar aceia au fost fortati si renunje la tot ce aveau mai sfant in sufletele lor, ay ajuns la cea mai adanca deznadejde. Ei bine, ce credin{& adinci au dovedit, ce forta pentru ca si se ridice din asemenea caderi, Asta trebuie si vedem noi in ,,fenomenul Pitesti”. De obicei jin referinfa la inchisori, vedem numai ororile, dar trebuie si observim si credinja, si lucrarea iesiti din comun pe face Dumnezeu cu acesti oameni. Pentru mine, la Pitesti, sunt importante ororile si c&derile, ci felul in care oameni revenit. Reeducarea de acolo este asociati cu experimentele satanice, demonice, dar, dincolo de acestea, hai si vedem lucrarea lui Dumnezeu, sé vedem lucrurile nu pe bucai, ci in ansamblul lor. Parintele Calciu spunea ci acolo dracul a castigat o lupti pentru sufletele noastre, dar nu a castigat rizboiul”. Lectia revenirii, a salvarii, este cea mai. folositoare Pentru noi. Pentru unii a fost ca si cum ar fi inviat din morti, este 0 minune ci si-au putut reveni din iadul acela. Am stat de vorba cu astfel de oameni. Revenirea lor nu a fost usoara, unii S-au spovedit prima oari dupa anul 1990, le-a fost team: nu-i creada preotul nebuni cind vor dezvalui ce s-a intémplat acolo. Unii au plecat in America, dupa Parintele Calciu, ca si Se spovedeascd la el, fiindca stiau ca fi va injelege. Oamenii acestia au purtat crucea Pitestiului in spate mult timp. In Primavara acestui an a murit, la Cincis, un Parinte, preotu! Oprea Craciun, un model de viaté, un sfint, cu dor caéteva luni 2 @ avut incredere in ei c&, ingdiduing ind Ia Pitesti, au reusit si-g si jnainte -am intrebat ce a fost pentru el inchi raspuns & a fost 0 scoald a rugiciunii”. isoarea simi ‘am mai intrebat care au fost urmirile Pitestiului. Mi-a spus cd, pana de curand pind in ultimii ani, ii rimasese in suflet un fel de frica, ¢ are se activa. Asta inseamna cé Pite I nu era inchis, are si-au revenit. Se groazs reeducarea nu s-a terminat pentru cei redeschideau rani care le aduceau aminte prin ce au trecut. Sunt si din cei care nu s-au mai ridicat niciodata. Acolo e o taind mate. Noi gresim foarte mult simplificénd lucrurile, fara si infelegem dramele oamenilor. Cineva mi-a povestit de un om trecut prin reeducarea de la Pitesti, ajuns apoi informator al Securitafii, mort la peste 80 de ani, dupa 1990, care a avut un picior amputat din cauza diabetului si striga bietul om ca il doare si vrea si mai ti delicatete si cu atentie de viata acestor oameni. Nu putem sa-i tratim la modul schematic, sintetic, alb si negru. Am o marturie despre unul care a fost luat de elev la Pitesti, a ajuns batius acolo, torjionar. Dupa ce s-a eliberat, acest om, care cizuse grav, avea constiinja damnatului, n-a mai vrut sd traiasca in libertate, se ducea sA treaca frontiera fais, stia c& il vor prinde, il bagau la inchisoare, cnd iesea, trecea din nou fraudulos frontiera si iar il arestau. A fost intrebat de ce face lucrul acesta gi a zis c& nu poate trai in libertate, mama si sora lui fl priveau ca pe un criminal, cind a ajuns acasi, s-au speriat de el, se incuiau in camere de frica lui, desi nu le ficea nimie. dus toatd viata in inchisoare. Ce proces sufletesc a trait acest om? Putem neglija drama, sensibilitatea acestui om, care desigur a ficut mult rau la Pitesti, dar apoi nu si-a putut reveni. ~ Pirinte, eu am fost contemporan cu aceste eve- imente, eram copil, dar nu stiam nimic despre ele. Abia dupa anii ‘70 am auzit cate ceva de la ,Europa Liber”. Totusi, desi ma aflam in exteriorul fenomenului, traiam a Spaima inexplicabili, era teroarea Securititii care nu se B jasc... Trebuie si ne apropiem cu fe manifesta direct asupra mea. Acum, in perioada postdecembristi, suntem altfel reeducafi, procesul de spilare pe creier continu’. Oare cat mai rezistim? in c¢ misura ne putem folosi de modelele acestea pe care ni le prezentafi, punandu-i in lumini pe cei care au suferit nevinovati in 4 = Obsery si eu ci lumea din jurul meu este, in genera speriat’, Eu sunt optimist. Sper si nu mi ingel. Se spune ci optimistul ¢ un pesimist dezinformat. Am umblat foarte mult prin fara si am observat ci Dumnezeu are oameni peste tot Problema e c& nu sunt uniti, fiecare in patratica lui. Cred ci s-ar putea scrie un Paterie si despre acesti oameni, care:n-au trecut prin inchisori, dar sunt tari in credint3. Noi vedem astizi numai partea goali a paharului, ne interesim mai mult despr antihrist, decat despre Hristos, comunicim mult despre rau si aproape deloe despre bine. Ce se intimpla cand se intalneau doi definuti politici in curtea inchisorii? invajau o poezie, isi spuneau lucruri frumoase si ziditoare. Azi, cand se intalnese doi crestini, isi transmit urgent lucrurile negative, au bagat fortat vaccinul impotriva gripei porcine, au introdus microcipul jn buletine, au fficut nu stiu ce, lucruri care ne coboari duhovniceste. Am rimas cu frica indus de comunism pe care © int&rim colportind stiri despre noile nenorociri care vin asupra noastra. Ar trebui si luptm impotriva ei, unindu-ne cu Hristos si cultivand in suflet lucrurile bune si frumoase. Chiar daci sunt mici. De la acestea ar trebui si pornim. Pana si crestinii buni din Bisericd sunt dezechilibrati, fiindcd pun accentul pe rau. Trebuie si ma unesc cu Hristos, nu si-1 scanez Pe antihrist! Acesta e rostul meu pe pamént. Slabi, cum suntem, ne contaminiim de la raul asta pe care il urmarim cu obstinate si ne influenteaza sufletul. ~ Adevarat, ne alimentim friea. Dar trebuie si stim si Pericolele care ne pase Ia tot pasul. "4 - Trebuie s& stim, dar accentul nu trebuie s& cada pe rau, ci pe lucrurile pozitive. Nu inseamnd c& imi bag capul in nisip Frecum struful si nu vreau si aflu nimic, ins nu trebuie sami fac singur ru, c4, pe Internet, seit-urile ortodoxe te sperie cate stiri re face antihrist. E el, ci voi sepa dacd voi fi mai aproape de Hristos. Lectia celor din inchisori ne aratd cum s-au apropiat ei de Hristos, -E.0 problemi, de unde si inceapi romanul acuma? - SA inceapa fiecare de unde poate. Eu nu sunt o autoritate promoveazA. Practic, pe mine nu ma intereseazi ce Ju voi sepa pentru c& stiu mai multe despre duhoyniceascd si dau sfaturi altora ca s& se i fiicut constatari pe teren si mi le aplic mie. = Atunci ce facefi dumneavoastri pentru a va intiri duhoyniceste? = Ce fac eu? Mai bucur de toate lucrurile frumoase pe care Je vad in jurul meu. $i nu iau aminte ta raul care se manifesta in lume. Bineinfeles ci riul vine in contact cu mine, compatimesc si eu cu aceia care sufera. Dar sunt multe lucruri frumoase si oameni valorosi. Apoi, stifi céte minuni face Dumnezeu si in zilele noastre?! Ma bucur cdnd vid un pom frumos, un copil, un céfel, ma bucur de un om cu care stau de vorbd, Sunt lucruri simple si mici, de aici s& ineepem Protosinghel Andrei MOLDOVAN, Stareful Mandstirii Fagefel, Harghita itor: Dionisi Un sfant mirtu: de la Figetel! - Parinte Andrei’, de cfnd fiinteaz’ asezarea monahala ortodoxi de la Figetel? Schitul de aici a fost ctitorit in anul 1903, prin osdrdia uunei bune credincioase din partea locului. Mai precis, a fost ridicata biserica pe care o avem si acum. In 1936, a venit aici un grup de calugari de la Manastirea Bogdana, de lang Onest Aceia au vietuit aici pan in 1940, cdnd a fost cedat Ardealul Atunci cilugarii au plecat fiecare de unde venise. Schitul si biserica au rimas in paragina - Cum? Au fost parisite, pind cAnd ati venit dv. aici, adici foarte recent? - Nu. in 1946 s-au reintors doi ieromonahi, Parintele Dionisie Sova si Parintele Constantin Ardeleanu. Dupa o vyreme, ultimul a plecat la Mandstirea Tarcau, de unde provenea si a rimas singur staretul Dionisie. A supraviefuit in conditii foarte grele, biserica fusese incendiatd in rizboi, iar in jur nu se mai putea folosi aproape nimic. in 1951 s-a petrecut aici 0 tragedie: la data de 3 august, Parintele Dionisie a fost spanzurat. L-au aflat credinciosii din cdtunul Fagejel. Se ** Protsinghelul Andrei Moldovan, un ardelean vrednic eu care a discutat in vara anului 2000, a devenit arhimandrit. in luna august 2006 si ¢ fost ales, in iulie 2008, episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului sub numele de PS Andrei Fagirisanul. Interviul acesta, in care apar amanunte privé biografia unui sfint marturisitor, Dionisie de la Fagetel,judequl Harghita, ¢ ‘aparut in ,Credinta ortodoxa” nr. 9 (43), septembrie 2000, p, 11 16 presupune cA a fost omorat, prin spanzur din imprejurimi = Si nu aveti deloc informatii despre aceasti moarte are, de c&tre unguri = Noi am cules informatii de pe la eredinciosii din satul Fa el care I-au si inmormantat Kanga biserica pe care a slujit-o ge cu devotament. Oamenii sustin c& i-a fost inscenati sinuciderea, Visdndu-i-se un bilefel in chilie, dar niste expresii din text trideaz& faptul ca a fost seris de un catolic, nu de un ortodox. Ucigasii nu au fost descoperiti niciodaté, probabil autoritijile comuniste nici nu au avut motive si insiste. Dar 0 marturie minunaté, extraordinara, lasaté de Dumnezeu si ajunga la noi, ne demonstreaza ce fel de calugar a fost Parintele Dionisie. In momentul cind am pornit renovarea bisericii si a schitului, morméntul lui se afla exact in aleea de acces, De aceea am luat hotararea, impreund cu PS loan, si-l mutim mai sus, la loc linistit. Cénd am desfacut mormantul, ce credeti cd am gasit? O, minune dumnezeiasca! Dupa 45 de ani de la inmormédntare, Parintele Dionisie avea hainele preotesti neputrezite. Inclusiv nasturii i-am desfaicut intregi de la reverend, trupul era putrezit, capul c&zut pe partea stnga i barba era asezata pe haina, pieptinata inc’. Pared am dezbricat un om viu, asa i-am desféicut hainele si i-am cules osemintele, Le-am pus inapoi, asa cum au fost, in noul mormant - Normal, hainele ar fi trebuit si putrezeasca... - Fireste. Vreau si va spun cd celelalte haine de pe dansul au putrezit, maioul, pantalonul, camasa. Numai_straiele Preojesti au rimas intregi. Epitrahilul parc era pus atunci in Mormant. $i trecuse, de fapt, aproape o jumatate de veac. Omul care l-a inmorméntat a trait pand anul trecut si a fost de fata la dezgropare. Si-a amintit totul, cu ce a fost imbricat parintele cind a fost pus in mormént. Astfel se demonstreazi ci Parintele Dionisie Sova a fost un marturisitor al credinfei ortodoxe si un martir al neamului stu. ~ CAnd s-a petrecut aceasti descoperire, Parinte? 1 . | fn 1995, cand am venit noi aici si ne-am apuca renovim agezmantul, incepand cu biserica = Apropo de biseriea despre care vorbifi, putin maj fnainte ne-afi spus cA a fost multi vreme pirdsita, dup moartea Parintelui Dionisie. = Da, pind in 1986, aceasta biseric’ ajunsese loc de pripas pentru vitele locuitorilor din zona ... intrau la umbra in ea Atunci, in ‘86, episcopul Emilian Birdas de la Alba Iulia dispozitie preotului din Parohia Fagetel si puna la punct cat d cat biserica mandstirii. Abia in 1995, PS Ioan a luat hotarares de a reface viata monahala la Fagetel. Atunci au fost transferat iva cilugiri de la Manastirea Toplita aici iar schitul ace fost ridicat la rangul de manastire. - Cum a fost cfnd ati venit aici? Ce ati mai gisit? = Am venit prin august si nu era practic nimic, in afara bisericii, care trebuia renovat complet. Primul an a fost foarte greu. Tofi cAlugarii am locuit intr-o camera amenajata intr-un grajd, aflat peste drum de manistire. Iara usa ingheta in asa hal cd nu reuseam si o mai deschidem. Dam slava lui ‘Dumnezeu c&, la ora actual, manastirea arata ca un asezimint monahal normal, are biseric’ bund, clopotni{a construita din temelii, corp de chilii care, iat’, se extinde acum, gospodaria, sa de la gospodirie, garduri, grajduri pentru vite, are hectare de teren pe care | arat de la localnici. intru toati arhiva manastirii a fost ars in timpul razboiului nu am gasit acte decat pentru un hectar si 40 de ari. De aceea, ne-am ‘apucat de am cumpirat pAmént, in special fainefe, ca suntem le munte, - Dar a avut manistirea pamant? ~ A ayut 70 de hectare de teren, dar nu mai dispunem de actele de proprietate. Vaduva bogati, Rozalia, care a ctito manistirea, a inzestrat-o si cu mosia de care y-am vorbit. _ ~ Dincolo de problemele materiale, pe care, cu ajutort! Jui Dumnezeu, le-afi rezolvat in mare parte, cum decurs¢ viafa religioasi? Vin oamenii la mAndstire, avand in veder® cA toate localititile din jur sunt catolice si de limbi I n comuna Lunca de Jos, la Grit a judefului Harghita, peste munte, unde incepe Valea Trotusului - Randuiala rugiciunilor este ca la mandstirea mama, de la Toplita. Dimineata, la ora 6, facem acatistul si ceasurile Lunea, miercurea, vinerea, simbata si duminica jinem Sfanta Dup amiaza, de la ora 15, incepe Vecemia si seara, Ia ora 19, facem Miezonoptica, in posturi - Pavecernita, apoi Utrenia si Ceasul intdi. Duminica si in sirbatori ne viziteazA crestini din toate colturile farii. Biserica tra este chiar Kinga sosea. insd credinciosii care vin regulat a ménastire sunt din Comanesti, Moinesti, Onesti, mai vin uneori gi din Ardeal, de peste munte. in vacanfa mare aici se organizeazi 0 Universitate de vari, condusi de parintele profesor Ilie Moldovan de la Sibiu, cu studenti, membri ai ASCOR. ~ Dar din imediata apropiere, freeventeazi cresti manistirea? Mai sunt ortodocsi prin satele din jur? = Doar in catunul Fagefel, unde este 0 parohie ortodoxa. Culmea © ci oamenii sunt romani, crestini ortodocsi, dar vorbesc ungureste intre ei. Gandesc ungureste. Unii vin si se spovedese la mine in ungureste. Mai vin si din Ghimes. Drept este c&, pe la anul 1700, aici, la Lunca de Sus, erau 300 de familii ortodoxe, iar astizi nu mai sunt decat politistii care au Venit din alta parte. Multi dintre catolicii de pe aici sunt foarte apropiati de biserica ortodoxa. Foarte multi vin la slujbe, dau participa la Sfantul Maslu. Peste 60 la sutd din pomelnicele de la noi provin de la unguri. Toata valea, pina la Ghimes, sunt numai catolici, iar numele, in majoritate, sunt Tomiénesti, maghiarizate. afi fost bine primiti de populatia catolica, atunci end afi venit aici? = Da, de unde! Au fost foarte ostili, Sa va dau un exemplu. Vecinul nostru, un ungur, dupa ce am ficut gardul care delimita terenul nostru, ne-a smuls tofi pari si ia aruneat di Metri mai incoace. Era in dimineaa zilei de Sfintul Nicolae 9 1995, L-am luat de mana si -am dus la teren, nu voia x vorbeascd romaneste, dar pind la urmi a vorbit si ne-an infeles, gardul fiind repus pe locul unde fusese montat |, inceput. Cénd I-am intrebat de ce I-a stricat a zis: ,,Cand termina odati cu roménii si cu cdlugarii?”. Ceilalti gandese to ca el. Au vrut si ne omoare animalele manastirii cu topoare| $i la mine au sarit cu toporul. Aia erau cetatenii din saty Frumoasa, de peste munte, spre Miercurea Ciuc. Cine traieste in zon simte acut repulsia localnicilor. Noi, majorita suntem roméni ardeleni si ne-am obisnuit cu manifestirile ungurilor. Apoi, randuiala méndistirii ne obliga s4 avem putine tangente cu exteriorul. Sigur, credinciosii maghiari care vin Ia biserica noastr’ sunt oameni cu fricd de Dumnezeu, mu se manifesti asa, dar sunt si destui descreieraji. Manistires Fagejel este plasati intr-o zoni de legatura dintre Moldova si Ardeal, chiar pe Pasul Ghimes-Palanca. Ne striduim si noi ai pe cat putem, ca toate si fie spre slava lui Dumnezeu gi spre pastrarea identitatii noastre crestine si nationale. Manastirea a Teaprins flacdra graiului roménesc pe aceste locuri. Dumnezeu nu ne lasi. Vedeti, 45 de ani mandstirea a fost pardsitd si, ia acum au renascut $i biserica, si credinta, si graiul Domolirea furtunii $i El, sculéndu-Se, a certat vantul Peeord cit rcnyi Tacallincete $i vantul s-a potolit si s-a facut liniste mare" (Marcu 4, 39) preotul Cezar NEGRU, Parohia ,,Sfintul loan”, Bacdu Rugiciunea vindecatoare - Phrinte Cezar Negru’, in ce misurd este rugaciunea vindecditoare? - Practic, omul este bolnav de pacate, de griji, de suparari de ,inima rea", de nemulfumiri, de neinfelegeri, sufletul suferind primele agresiuni, Din acestea decurg bolile trupului care este cazemata sufletului. Rugiciunea este vindecdtoare fiindc modeleaza sufletul, il linisteste de la tulburir, sistemul ervos si cel endocrin se echilibreazd. Automat vine § timaduirea trupului. Asadar, toate vindecarile se fac prin voia Domnului ~ Care sunt conditiile vindecdrii prin rugiciune? - Cel care vrea si se vindece trebuie si creadi in Dum- nezeu gi in puterea rugaciunii. lisus a zis c& demonul nu iese din om decat cu post si rugiciune. in plus, preotul care oficiazi trebuie si fie curat sufleteste si trupeste, si fie model in cuvant si in faptd, Vindecarea este un dar de la Dumnezeu iar lucrarea se face prin harul preotului si prin credinja bolnavului ~ Sffintul Mastu este considerat o forma de tratament foarte eficace. Poate veni oricine la aceasti slujbi? "* Preotul Cezar Negru, pensionar (absolvent al Facultait de Drept si al Facultait de Teotogie, la Cerniuti, slujitor de bund voie la Biserica Sfintul oan din Bact, era, pur si simply, asaltat de oameni care il solicitau s8 se age pentru i. [-am cerut pairerea despre puterile rugiciunii si am publicat ‘extul in ,Credinja ortodoxi” nr. 1, marti 1997, p. 10. Cel mai edutat preot in ace ani, in zona Bactulu, Parintele Nera, aplesat a cele vesice In 14 decembrie 2004. 83 - Sfaintul Maslu este una din cele sapte taine sacre. Painea si untdelemnul sunt sfinfite cu rugiciuni (se citese 7 Evanghelij si a opta e deschisa de un copil nevinovat). La noi, la Biscrica Sfaintul loan, vin oameni din toate locurile si de toate religiile inclusiv catolici si sectanti = Concret, ati vizut oameni vindecati cu ru Sfantul Masta = Da, am vizut oameni vindecati de mutenie, de surzire, de orbire si, mai ales, de duhuri necurate (de spaime, vedenii batai, accidente, intamplari grele). in 55 de ani de preotie am avut cate 5-6 si chiar 10 cazuri de vindecari pe an. - Unii oameni nu se vindecd nici cu rugiciune, nici cu Sffintul Maslu. De ce? - Pentru c& nu fac rugiciunea curat’, nu au incredere in Dumnezeu, continua si picituiasc’, si bea, si fumeze, si faci alte blastamatii. Trebuie post sufletesc si trupesc! inainte de Sfantul Maslu se face si marturisirea la duhovnic. Cel mai mult, insi, trebuie credinjd. $i credinja se capati prin participarea la slujbe in Biseric4 si prin cfutarea acelui preot care s& te convinga, sA ai incredere in el. - Deci, ce si facd inti omul bolnav? - Sa alerge la Biserica si s& se roage in fata catapetesm: s&-si linisteasca sufletul, s4 ceara de la Dumnezeu leacul. Apoi, poate merge si, in lume, la doctor, cA si timaduirea aceea tot de la Dumnezeu vine. Dar s& se fereascd de vraci si vrdjitoare, de paranormali si anticristi. Arhimandritul Hie CLEOPA, duhoynicul Manasti istria, Neamt Teme-te de cel cu sabia! - Parinte Cleopa'®, noi in rugiciune ne cerem iertare de Ja Dumnezeu in felul urmi arti nou gresa-lele noastre, precum si noi iertim gresitilor nostri”, cerere urmati de un legamAnt care conditioneaza primirea sau nu ier - Da, aga e pusa in Rugdciunea Domneasca aceasta conditie cf precum iertam la fel vom fi iertai - De ce, Pirinte, trebuie sd iertim mereu? = Apostolul Petru il iubea foarte pe Hristos, dar era din fire iute. intr-o zi, cam méniat pe cineva, se duce la Mantuitorul si-T ice: ,Doamne, dar de cdte ori am sa iert eu intr-o zi? De sapte ori” ,Nu zic fie, Petre, de sapte ori. De saptezeci de ori cite sapte ori s& ierti intr-o zi”, Astfel l-a smerit pe Petre, Deci, vezi ©4 Apostolul Pavel spune: si nu apund intra mania Yoastr’!” N-ai voie si {i-i suparare pind la apusul soarelui. Daca, Doamne fereste, mori neiertat, in fundul iadului, in Suptoarele gheenei te duci, fiindc& tu insufi n-ai iertat Dumnezeu iarté miliarde si miliarde de oameni si noi si nu ier Yim!? El a ficut cerul si pméntul, iar noi suntem o mand de Pamant si vrem si nu iert&im!... Nu, n-avem voie sf facem asa PMI echoes “"Urmare a unei_vizite de dout zile Ia Ménastiea Sihistrit = S21 inclus si 0 documentare gazetireascl, interviul acesta a APRA! Suplimetul impact” (anul IL, nt 8 [11 25 feb ~3 mat 1995, p58) 2 arului ,Desteptarea”, anul VI, nr. 1436, simbitd 25 feb 1995 Neamt, i ceva. Unii vin la mine, la spovedanie si spun: ,Parinte, eu ¢ jertare, dar nu vrea SA mi ierte”. $i eu rispund: ,,Tu trebuie gj ceri: jarti-m’, cumatr’, iart-ma, tat, iartd-ma, mama, ig, tinh, frate, iarti-ma, sotie... $i fi-ai fAcut datoria, dact nu jarti, de aici incolo, cel in cauzi raspunde. Dar tu care cer) iertare, fi-ai facut datoria”. Da, matale, ai vizut in Pateric ¢ zice? Un frate s-a dus la un duhovnic $i i-a zis: ,.Parinte, fratelg cutare imi face asa si asa si asa ~ Cum adicd ii face asa si asa? - infelegi, matale, despre ce-i vorba, cA si in manastiri mai apar suparari, se mai cearta calugarii, fi ispiteste Satana. Deci si celui venit la spovedanie i se facuser necazuri. Batranul ii spu- nea: ,Fiule, du-te si-l iarta!” Nu pot, Parinte, 8-1 iert. L-an iertat de multe ori $i acum se suie in capul meu, mai rau face ca fnainte”. ,.Du-te, fiule, si-l iarta!” Nu mai pot, parinte, si iert”, ,Atunci, hai s& stm oleacd la rugaciune!” $i s-a asezat batranul acela in genunchi, avea 90 de ani si o barba alba ungi, te impresiona cu infatisarea lui. Si a inceput sa se roa Tatil nostru care esti in ceruri/ Sfinteascd-se numele Tau, Vie imparatia Ta,/ Faci-se voia Ta/ Precum in cer asa si pe pamént./ Painea noastra cea de toate zilele/ Da-ne-o now astazi/ $i nu ne iarta...” Nu asa, parinte...” ,,Ba asa fiule: $i nu ne jartd...” "Opreste-te, parinte, c4 ma duc sa cer iertare! »Vezi, la Tatil nostru, astfel trebuie si zicem: Nu mi ier Doamne, cd nici eu nu vreau si iert. fti convine? Daci mu, atunci mergi si-l iart&!” Cel tandr s-a dus si s-a impacat. Aste! rugiciunea pentru iertare, Trebuie obligatoriu, de céte ori am gresit, si ne iertim. Noi, aici, la mandstire, facem spovedanit stptimanal si nu fin cdlugarii supdrarea nici un ceas si se iat siracii. Da’ oamenii din lume nu stiu acest Iueru si supararea ani de zile si cauti si se razbune. Atunci ajunst dracul in inima lor. Cand omul nu iarti ¢ Satana cu el, gata!" duce in pripistii, Fratele meu drag, daci Preasfantul # 86, Preavesnicul si Preatotputernicul care a facut toate numai cu cuvantul ii iarté pe toti, noi cum si nu iertim! El a fécut | fi mina cu cuvantul, a fa Turile cerurilor - ci n-au numa — si miliarde de corpuri ceresti mai mari ca pméntul si ca soarele. stelele care se vad si care nu se vad. Ele merg inaintea lui Dumnezeu danjuind si cAntind. Daca ar auzi omul cantarea stelelor ar muri, n-ar mai lucra, asa de frumos dantuiesc imprejurul cerurilor. Nu poate limba de farina si spuie frumusefea cntirii stelelor sau cfntarilor raiului. Zice Apostolul Pavel: ,Ceea ce ochiul n-a vazut si urechea n-a auzit pe inima de om nu s-a finut”. Aceasta a pregatit Dumnezeu Jor ce-I iubesc pe Dansul. Dup& cum frumusetile raiului nu le poate nimeni povesti, tot asa durerile si chinurile iadului. ‘irinte, mi-afi spus limpede: de saptezeci de ori cite sapte. Totusi, la serviciu vine unul beat, il ierti si nu-l dai afari. A doua zi, bea din nou si face asa la nesfarsit. intr-o zi poate sii-fi dea foc la casi sau la institutie, poate si fi-o vanda, finde’ stie ci esti crestin si fl ierti mereu. in aceasta situatie cum procedezi cu iertarea? = Auzi ce spune Apostolul Pavel? ,,Tot sufletul si se supuna stip4nirilor!” Ca nu este stipanire, fri numai de la Dumnezeu. Daa, Dumnezeu a pus stipanirea. Pentru cel care nu vrea s& asculte de constiinta si de cuvant este stipdnirea. Teme-te, ci nu in zadar poarti sabia”, spune acelasi Apostol. Acela are putere si-fi taie capul sau si te duc la inchisoare. Dac n-ar fi stipdniri, ce-ar fi lumea asta? Ca s-asa fac oamenii iu, dar firi frica de stipinire ce-ar fi? Stipdnirea e de la Dumnezeu gi trebuie si ascultim de dansa, Numai atunei nu trebuie si asculfi cand iji va spune sd nu crezi in Dumnezeu. Cine nu asculta de stipanire, ia pedeapsd, si in armatd st la serviciu, si peste tot. - Pirinte, noi, ziaristii, suntem soliitati de societate, de oameni, si cercetim cazuri de nedreptiti, de abuzuri. Ar trebui ca si iertim, nu-i asa? Dar se pune problema Slajim si dreptatea si adevirul. Cum trebuie si procedin noi? = Repet, stipanirile sunt puse de Dumnezeu, Asada: fiecare trebuie s8 se plizeasca si nu fac rau. Aici, la Sihastr ruse consuma came de 450 de ani; manistirea e intemeiati ge Daniil Sihastrul. Ce vreau eu si-fi spun? Ca fiecare raspunde pentru sine. Mata, dac& esti ziarist, s& scrii numai ceea ce ver chi drept. Cunosti legile, scrii la porunci. Da’ nu piri p nimeni, nu provoca riul, ci mAine-poimaine plecim dincol pe ceea lume, si acolo dm seama ce-am gandit, ce-am vorbi, ce-am ficut. Adam a trait 930 de ani si la moartea lui a veni ingerul Uriil, unul din cele sapte duhuri, si l-a intrebat Adame, Adame, cum fi s-a parut viata?” ,,Asa, Doamne, cum ag intra pe 0 usd si a iesi pe cealaltd...” aca, ce-i viafa noasti Da, faceti si voi cat veti putea... Maa, vedeti si aveti un duhovnic bun! roiu la manast Era pe seara si bitrdnul cAlugar Ilie Cleopa, de 83 de ani, desi obosit si agasat de muljimea vizitatorilor, ne-a intémpinat cu un chip de patriarh, transfigurat si linistit. S-a interesat pe indelete ce fel de ziarist sunt, de unde vin, unde m-am nascut si, apoi, fai sB-i injeleg motivatia, a inceput sii povesteasc ce spus dansul primului ministru Vacdroiu care il vizitase Ia Sibistria'”, pentru a se spovedi. Am lasat reportofonul deschis, fard sa intervin in discutie. ~ A intrat aici, in chilia mea, cu mitropolitul de la lagi, cu sofia si cu suita dupa el. M-a sdrutat pe amandoi obrajii sia zis: Nu plec de aici, pind nu-mi dai un sfat!” Iam rispuns Domnule prim-ministru, n-am s&-ti dau eu dumitale un sfat Dumitale are si-ti dea un sfat impiratul cuvintelor. Cine-i aista? Sfintul Vasile cel Mare. El are si-ti deie un sfat. Bla urmat scoli mari la Atena si la Alexandria si apoi a stat in pustie 13 ani, impreund cu Sfantul Grigorie Bogoslovul. Cand @ iesit de acolo s-a ficut preot, apoi a devenit episcop in Cezareea Capadochiei. El a infiintat vestitele spitale numite vasiliade, Erau manistiri si spitale: un pavilion de cdlugari si unul de oameni bolnavi care si fie ingrijifi sufleteste si trupeste, in timpul acela a venit la Sfantul Vasile un filosof, Eubu din Alexandria, care fusese coleg cu el la seoala si i-a zis: 0, Vasile, daci mi mai cunosti, spune-mi mie, care-i cea mai mare infelepeiune care paizeste pe om de tot pacatul?” rr. 2, al ziaralt Text publicat in suplimentul “Impact”, anu 1 ‘ Oare cu care asezare, cu Sodoma, cu Gomora, cu Ninive, cu alti cetate nepociita se aseamin’ orasele “ontemporane noni, cizute in picat? 121

S-ar putea să vă placă și