Sunteți pe pagina 1din 5

ZERO ABSOLUT

Abstract

Is there any inferior limit or superior limit of temperature ?


Many people respond positive when are asked about absolute zero, but are few those which know what
this mean and fewer those that ask themselves what happens below zero ? Exist or not limits beyond temperature
can`t pass through ?

All these questions found their`s answers in latest researches in domain, when technology reached the
moment when you have a lot instrument which can be used to solve this kind of problems. The zero absolute
problem was investigated and after another researches on very low temperature had been discovered things with
special concrete aplications in nowadays life, such as metals superconductibility or gas liquefaction.

Zero absolut, cunoscut de asemenea ca si temperatura de zero grade Kelvin (-273.15 C, 459.67 F) este
folosit pentru a descrie un sistem teoretic care nici nu absoarbe dar nici nu emite energie. Este ca o stare unde niciun
atom si nicio particula subatomica nu se poate misca. Este in fapt punctul in care particulele au o energie minima,
determinata de efectele mecanice cuantice. Dar este oare posibil sa atingem acest zero absolut, sa-l masuram si sa ne
folosim de efectele pe care le generaza? Este cu adevarat "recele cel mai rece" sau doar cea mai mica temperatura pe
care o putem noi masura? Chiar si acum, in era in care tehnologia inregistreaza progrese uimitoare - nu s-a putut
masura inca aceasta temperatura. Numai in teorie este posibil asa ceva. Sau poate nu...

Cercettorii au reuit s coboare temperatura pn foarte aproape de zero absolut, la fraciuni de grad, unde au loc
diferite efecte cuantice. Astfel, n 1994, cercettorii de la NIST (National Institute of Standards and Technology) au
atins temperatura de 700 nK, iar n 2003, la MIT (Massachusetts Institute of Technology) recordul a fost cobort cu
mai mult de trei ordine de mrime, atingndu-se temperatura de 450 pK.

Profesorii de fizica, Moses Chan si Evan Pugh, de la Universitatea Penn State din Statele Unite spun ca in jurul
temperaturii de zero absolut materia inceteaza sa mai actioneze in modul obisnuit, in care ne-am astepta sa actioneze
si incepe sa prezinte unele particularitati ciudate, dictate de starea cuantica. "Temperatura este masurata ca grad de
"dezordine" al unui sistem", a adaugat profesorul Chan. "Cand un sistem este racit brusc spre zero absolut inseamna
ca acel sistem se afla intr-o stare de perfecta ordine si toti constituentii lui, molecule si atomi, sunt in locurile in care
ar trebui sa fie". Punctul de zero energie este, de exemplu, un aspirator gol de spatiu. Este cea mai joasa temperatura
posibila, deoarece la temperaturi foarte joase efectul mecanic cuantic predomina proprietatile intregii materii.

La zero absolut cateva tipuri de materii devin superconductibile, transportoare de curent electric fara absolut
nicio rezistenta, iar cateva dintre ele, precum este si heliu, devin superfluide la aceasta temperatura, fiind in fapt
condensate Bose-Einstein. Ce inseamna acest lucru? Acest lucru inseamna ca o picatura infima de heliu superfluid ar
putea sa roteasca un vas la infinit, la fel ca si cum ar fi intr-un... aspirator. Aplicatii practice ale acestui fenonem sunt
multiple si includ masini cu campuri magnetice puternice, motoare si transformatoare electrice deosebit de eficiente

Concluzia care se trage este aceea ca sub zero absolut nu se poate ajunge, masurand cu metodele pe care le
cunoastem acum. Mai mult decat perfecta ordine....? "Nu, nu putem ajunge decat foarte aproape de zero absolut. La
zero absolut insa niciodata", a concluzionat profesorul Chan. Cateva laboratoare de renume din Europa si Statele
Unite ale Americii au posibilitatea de a raci vapori experimentali pana la cativa nanokelvini sau milionimi de grad.
Dar a aduce ceva la o ordine perfecta este aproape imposibil. Cu cat sistemele ajung mai aproape de zero absolut, cu
atat devin din ce in ce mai putin capabile de a reduce dezordinea, un fel de "fata Morgana" pentru fizicienii din
intreaga lume.

Temperatura unui corp influeneaz direct proporional atomii unui corp, cu ct temperatura este mai sczut cu att
atomii sunt mai leni, iar atunci cnd temperatura este crescut cu att viteza atomilor cre te. Aceasta este o teorie
care urmeaz a fi spulberat odat cu noua descoperire, pentru c cercettorii au reu it cu ajutorul unei camere vid i
un laser s ncetineasc atomii unui gaz atunci cnd s-a apropiat de zero absolut. Atomii s-au aranjat sub diverse
forme, dar le-a fost oferit energia necesar trecerii la o stare superioar. Astfel, majoritatea atomilor au devenit
foarte activi, iar distribuia Boltzmann s-a inversat brusc. Teoretic, n acel moment s-a dep it temperatura de zero
absolut i gazul a devenit extrem de fierbinte.

O distribuie Boltzmann inversat este marcat n general de temperaturi negative absolute i este exact ceea
ce am realizat. Totui acest gaz nu mai este rece n clipa n care dep e te temperatura negativ absolut, ci devine
brusc cald. Acesta este mai cald ca la orice temperatur pozitiv, susine fizicianul Ulrich Schneider.

Acest pas efectuat de oamenii de tiin este extrem de important pentru c deschide ua care conduce spre
studierea comportamentului energiei negative. Astfel, se vor putea studia i nelege comportamentele elementelor
energiei negative. Un exemplu de astfel de sistem este sistemul format de momentele magnetice nucleare ale
componenilor unor cristale, ca 7Li n reeaua LiF. Experimental, n 1951 s-a eviden iat c un asemenea cristal este
un sistem de magnei elementari. La temperaturi joase, acetia se pot orienta n cmp magnetic. Ridicnd
temperatura, o parte se vor orienta n cmp, alii nu. Cu ct temperatura cre te, cu att cre te i dezordinea, aceasta
fiind maxim la temperatura infinit. Comunicnd o energie mai mare magneilor elementari, acetia se vor orienta n
sens contrar cmpului. Energia lor intern va fi mai mare dect cea corespunztoare unei temperaturi infinite, astfel
c se vor comporta ca i cnd temperatura ar fi negativ.[2]

Ca urmare, sistemul caracterizat printr-o temperatur absolut negativ este mai fierbinte dect un sistem cu
temperatura absolut infinit, deoarece posed populaii cu strile energetice mai nalte mai numeroase dect cele cu
stri energetice mai joase. Un asemenea sistem radiaz energie. Deci, temperaturile absolut negative nu se ob in
lund din sistem energia de micare termic, ci comunicnd sistemului o energie mai mare dect cea
corespunztoare temperaturii infinite. O temperatur absolut negativ poate fi realizat numai pe sisteme a cror
energie intern se apropie asimptotic de o valoare finit odat cu creterea temperaturii spre infinit. Ea nu poate fi
realizat pe sistemele a cror energie intern tinde spre infinit odat cu creterea temperaturii spre infinit.[1]

Un exemplu de astfel de sistem este sistemul format de momentele magnetice nucleare ale componen ilor
unor cristale, ca 7Li n reeaua LiF. Experimental, n 1951 s-a eviden iat c un asemenea cristal este un sistem de
magnei elementari. La temperaturi joase, acetia se pot orienta n cmp magnetic. Ridicnd temperatura, o parte se
vor orienta n cmp, alii nu. Cu ct temperatura crete, cu att crete i dezordinea, aceasta fiind maxim la
temperatura infinit. Comunicnd o energie mai mare magneilor elementari, acetia se vor orienta n sens contrar
cmpului. Energia lor intern va fi mai mare dect cea corespunztoare unei temperaturi infinite, astfel c se vor
comporta ca i cnd temperatura ar fi negativ

Ct de rece este universul

Cea mai sczut temperatur nregistrat pe Pmnt a fost de -89,4o C n Vostok (staie ruseasc din
Antarctica) n anul 1983. Dup cum ai observat cu ocazia unei vizite ntr-o zon de munte (ori una la cmpie, dac
locuii la munte), temperatura terestr se modific n funcie de altitudine. De v vei aventura pe Everest, vei
observa cum pe msur ce avansai cu urcuul, temperaturile de var din Bucureti devin repede uitate. Iar de ai
putea urca pe o frnghie adnc n deprtarea spaiului extra-terestru, ai observa cum temperaturile devin din ce n ce
mai sczute, cobornd mult sub zero grade Celsius. La 10.000 de metri, altitudinea la care evolueaz n mod normal
avioanele de pasageri, termometrul consemneaz o temperatur n jur de -75o C. n spaiul gol interstelar ai putea
experimenta temperaturi de numai 2,7 K (-270,3oC), iar dac ai atinge zona din spaiu denumit Boomerang Nebula
(aflat la 5 mii de ani lumin deprtare de Pmnt), ai putea spune c ai ajuns n cel mai friguros loc al universului
cunoscut, la numai un grad K peste zero absolut. De ce nu avem zero absolut n spaiu? Pentru c exist o radiaie
termic fundamental, produs al momentului naterii universului, Big-bang-ul, care este prezent n tot universul i
care este responsabil de acea cldur de numai 2,7o K, aa cum am artat mai sus.

Exista mai multe predictii teoretice care lasa sa se intrevada implementarea pe scara larga in viitorul apropiat a unor
noi tipuri de surse energetice, bazate pe extragerea energiei utile din substraturile energetice ale lumii subatomice. La
baza lor stau descoperirile din fizica cuantica si cea relativista, sursa primara fiind, in acest caz, ceea ce fizicienii
denumesc vidul cuantic, radiatia de 0 K (zero point energy) sau continuumul spatio-temporal.

Cu toate acestea, foarte putini fizicieni sau ingineri participa pe plan mondial la proiecte de dezvoltare energetica
dincolo de tehnologia nucleara. Este o evidenta dureroasa ca energia punctului zero nu este luata in considerare de
majoritatea oamenilor de stiinta ca fiind o sursa serioasa de energie care sa merite a fi dezvoltata. Cu toate acestea,
am considerat utila trecerea in revista a princapelor dovezi ce pun in evidenta existenta unei noi surse de energie,
nelimitata si necombustibila, singura cunoscuta pana in prezent: energia punctului zero.

Energia punctului zero (EPZ) este un fenomen natural universal de o mare importanta a carui studiere a inceput odata
cu dezvoltarea de-a lungul istoriei a ideilor despre vid. In secolul al 17-lea s-a crezut ca se poate obtine un volum
complet vid de spatiu prin simpla eliminare a tuturor gazelor. Acesta a fost primul concept general acceptat al
notiunii de vid. Mai tarziu, in secolul 19, a devenit evident ca regiunea golita de gaze contine inca radiatie termica. In
consecinta, pentru gaditorii vremii a aparut ideea ca eliminarea acestei radiatii termice s-ar putea obtine prin racire.
Asa s-a ajuns la un al doilea concept pentru obtinerea vidului absolut: racirea pana la zero absolut a zonei din spatiu
din care au fost eliminate gazele. Obtinerea unei temperaturi zero absolut (-273C) era mult peste posibilitatile
vremii, asa ca problema parea rezolvata. In secolul 20, atat teoria cat si practica au aratat ca exista o radiatie non-
termica care persista in vid chiar daca temperatura poate fi coborata pana la zero absolut. Acest concept clasic
explica numele de radiatie a punctului zero.

EPZ este din ce in ce mai studiata in fizica moderna. Subiectul este in prezent abordat cu un entuziasm apreciabil si
se pare ca nu sunt foarte multe dezbateri asupra ideii ca vidul poate fi valorificat in cele din urma ca sursa de energie.
Intr-adevar, abilitatea stiintei de a furniza metode din ce in ce mai complexe si mai subtile de valorificare a energiilor
nevazute are o reputatie extraordinara.

Un experiment relevant pentru demonstrarea existentei EPZ este racirea heliului la cateva milionimi de grad de
temperatura zero absolut. Chiar si in aceste conditii, heliul ramane lichid. EPZ este singura sursa de energie care
poate face ca heliul sa nu inghete.

In afara explicatiilor clasice referitoare la EPZ ca cele de mai sus, exista si deduceri riguroase din fizica cuantica ce
dovedesc existenta acesteia.

Bibliografie
1.http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2007-06-27/ce-se-intampla-sub-zero-absolut.html

2.http://www.scientia.ro/fizica/43-termodinamica/61-zero-absolut.html

3.http://www.google.ro/url?
sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=1&ved=0CDIQFjAA&url=http%3A%2F
%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FZero_absolut&ei=2hlYU7-
hIMOwywPvyoKYAQ&usg=AFQjCNHOAKQkwW7_o31m7aI_OM3eaiElBA&bvm=bv.65177938
,d.bGQ

4. http://www.ecolife.ro/articole/stiinta/43-energia-punctului-zero-de-la-vis-la-realitate.html