Curs 1- Biochimie II

Hormoni

Criterii de clasificare:
1)Dupa locul de sinteza si actiunea:
-hormoni endocrini-sintetizati de glandele endocrine, trec in sange
si apoi actioneaza pe celule tinta;
-hormoni paracrini-sintetizati de o celula si actioneza pe o celula
invecinata;
-hormoni autocrini- actioneaza pe celula care ii produce.

2)Dupa structura chimica:

-hormoni derivati din aminoacidul tirozina: h. tiroidieni si
catecolaminele
-hormoni derivati din colesterol sau dintr-un nucleu steranic sunt
hormoni steroidieni: glucocorticoizi, sexuali, calcitriolul, corticoizi,
mineralocorticoizi;
-hormoni derivati din acidul arahidonic: categoria eicosanoizilor
-restul hormonilor au structura peptidica

3)Dupa solubilitatea in apa:

-hormonii liposolubili: h. tiroidieni, steroidieni, eicosanoizi
-hidrosolubili: catecolaminele si cei cu structura proteica.

Transportul hormonilor in sange

Hormonii hidrosolubili circula in marea majoritate liberi in plasma,

iar cei liposolubili sunt, in majoritate, legati de proteine: pot fi legati de
proteine specifice (proteina care leaga cortizolul sau tirozina) sau pot fi
transportati de albumina (fara specificitate pentru un anumit hormon).

Receptori hormonali-molecule de recunoastere ale hormonilor

prezente la nivelul celulelor tinta. Sunt 2 categorii mari de receptori:
membranari si intracelulari.
 Receptorii membranari

Interactiunea intre hormon si receptor este reversibil, legatura

realizandu-se prin niste forte slabe- legaturi necovalente. Legarea hormonilor
de receptori se realizeaza prin 2 parametrii: specificitate si saturabilitate.
Saturabilitatea se refera la gradul de ocupare al receptorilor.

Ocuparea de 50% a receptorului corespunde constantei de disociere.

Raportat la actiunea receptorilor exista 2 categorii de compusi
diferiti de hormonul fiecarei celule tinta:
-agonistii: compusi diferiti de hormoni, dar datorita structurii se pot
lega la receptor si determina raspunsul celular asemanator actiunii
hormonului;
-antagonistii: compusii diferiti de hormonul caracteristic, se leaga la
receptori si nu determina raspunsul celular.

Numarul de receptori de pe celule tinta poate sa varieze in functie

de concentratia sangvina a hormonului. In general, daca este crescuta
concentratia hormonului, numarul de receptori va fi mai mic, si invers.
Tipuri de receptori membranari:
-receptori asociati unor canale ionice: in conditii bazale, canalul
ionic este inchis, in prezenta hormonului se formeaza un complex hormon-
receptor => deschiderea canalului;
-receptori cu activitate tirozin-kinazica intrinseca: receptorul
prezinta in partea intracelulara o regiune catalitica si mai multe resturi de
tirozina.
Legarea hormonului de receptor determina anumite modificari
conformationale si, folosind ATP intracelular, se realizeaza fosforilarea
aceslor resturi de tirozina a receptorilor; receptorul fosforilat este recunoscut
de proteinele intracelulare care la randul lor se fosforileaza si ele. Exemplu:
receptorul pentru insulina si receptorul pentru factorii de crestere ( al
apidermului, al fibroblastilor, al eritropoietinei)

Receptorii cuplati cu proteine G sau receptorii cu 7 segmente

transmembranare.

In cazul acestor receptorii, hormonul reprezinta mesagerul prim de

pe calea de semnalizare. Complexul hormon-receptor format actioneaza
asupra unui sistem de cuplare reprezentat de proteine G; acestea actioneaza
pe sistemul efector determinand generarea unor mesageri secunzi care
determina raspunsul celular.
Proteinele G sunt trimeri care leaga nucleotide cu guanina.
Subunitatile beta si gama sunt comune pentru toate proteinele G si difera doar
subunitatile alfa.
s Gs activeaz adelinat-ciclaza (AC)
i Gi inhiba AC
p/q Gp/q activeaza PLC (fosfolipaza C)
T transduccina

Forma activa a proteinelor G este -GTP, iar forma inactiva este (-

GDP).

Bacteria vibrionul holeric elibereaza o toxina care inhiba activitatea

hidrolazica a proteinei Gs, astfel ea ramane tot timpul activata.
AMPc generat de acesta proteina G activeaza pompa Na/K de la
nivelul mucoasei intestinale => pierderi continue de Na si H2O.

Receptori intracelulari

Sunt caracteristici pentru hormonii liposolubili. Mecanismul este

putin diferit la cei steoridieni fata de cei tiroidieni, dar receptorul are 2
domenii de legare: la hormoni si de ADN.

Hormonii steroidieni

Receptorul se afla in citoplasma legat de o proteina de soc termic

(HSP). Aceasta proteina are rolul de a mentine receptorul in citoplasma. In
momentul patrunderii hormonului in interiorul celulei, se desface complexul
receptor-HSP si complexul hormon-receptor intra in nucleu si se leaga la o
portiune specifica din ADN determinand activarea unor gene si sinteza unor
proteine specifice.

Pentru hormonii tiroidieni, receptorul se afla intranuclear complexat

cu un coreceptor care il impiedica sa se fixeze de ADN. Hormonul strabate
membrana celulara, membrana nucleara si patrunde in nucleu. Desface
represorul si formeaza compelexul hormon-receptor.

Mecanismele de actiune ale hormonilori hidrosolubili pe calea

sistemului efector al adenilat-ciclazei

Hormonul este mesagerul prim. Receptorul este din categoria

receptorului membranar cu 7 segmente membranare. Sistemul de cuplare este
reprezentat de proteinele Gs sau Gi.
 Fosfodiesterazele sunt activate de Ca sau insulina si sunt inhibate de
metil-xantine (se gasesc in cofeina, teofina), hormonul tiroidieni, hormonul
steroidieni.
AMPc la procariote controleaza exprimarea unor gene si la eucariote
activeaza protein-kinaza A.
Exemplu de hormoni ce actioneaza pe aceasta cale: prin activarea
adenilat-ciclazei actioneaza adrenalina prin receptorii 1 si 2, glucagonul si
parathormonul.
Exemplu de hormoni ce actioneaza prin proteina Gi si inhiba
adenilat-ciclazei; receptori adrenergici de tip 2.

Mecanismul de actiune al hormonilor hidrosolubili pe calea

sistemului efector al fosfolipazei C.

Exemplu de hormoni care actioneaza prin sistemul fosfolipazei C:

adrenalina prin receptorul 1.

Sistemul guanilat-ciclazei

Guanilat-ciclaza poate si membrana sau plasmatica.

Guanilat-ciclaza membranara este implicata in medierea semnalelor
luminoase si in mecanismul de actiune al factorului Na uretic atrial (secretat
de atrii, regleaza eliminarea de Na+ si H2O).

Guanilat-ciclaza plasmatica este un sistem efector pentru monoxidul

de azot. Se formeaza din arginina si NADPH. Prin activarea ei din celula tinta
actioneaza ca un vasodilatator.

Hormoni hipofizari si hipotalamici

Hormonii adenohipofizei:
-grupa coticotropinei- majoritatea sunt peptide derivate din
propriomelanocortina. Principalul este ACTH-ul a carui secretie este reglata
de GRH si caruia I se adauga lipotropine, enforfine, melanotropine (raspund
de pigmentarea pielii).
-grupa hormonilor somatotropi: prolactina si hormonul de crestere=
somatostatina ce are si roluri metabolice, stimuleaza sinteza proteica, are rol
hipoglicemiant si intensifica lipoliza.
-grupa hormonilor glicoproteici: gonatropinele si tireotropina, TSH
(stimulati de TRH de la nivelul hipotalamusului + hormonii neurohipofizei
(ADH-vasopresina si ocitocina).
Hormonii hipotalamici pot fi activatori (stimulatori) si inhibitori.