Biochimie II- curs 3

Pancreasul endocrin (2%)

Activitatea endocrina a pancreasului este situata la nivelul celulelor

Langerhans mai multe tipuri de celule:
- majoritar (insulina)
pentru glucagon
pentru somatostanina ( actiune paracrina pe celulele invecinate)

Insulina este, ca structura, un polipeptid format din 2 lanturi, prezinta 3

punti de sulf intra si intercatenare. Majoritar, se prezinta sub forma de hexameri.
Ca structura, in secventa aminoacizilor, insulina este asemanatoare intre diferitele
specii ( cea de porc este diferita de cea umana printr-un aminoacid, iar de cea de
vaca prin 2).
La inceput, se foloseau ca preparat injectabil insulinele animale.

Actiune:
Receptorul= membranar din catena receptorului tirokinazei.

Acesta, fosforilat, determina fosforilarea altor proteine intracelulare.

In afara de proteine intracelulare, fosforileaza si anumiti inozitoli de la
nivelul membranei celulare.
Acestia vor activa o proteinkinaza care fuzioneaza cu veziculele
intracitoplasmatice care contin o proteina cu rol de transporto membranar pentru
glucoza: GLUT 4, proteina este ajutata sa se deplaseze spre membrana celulara
pentru a putea favoriza transportul glucozei.
In membrana tesutului adipos, este nevoie de transportor de glucoza.
Restrictia calorica favorizeaza exprimarea in cantitati mai mari a acestei
proteine: GLUT 4.

Reglarea secretiei de insulina:

Factori care stimuleaza secretia de insulina- creste glicemia.

Glucoza patrunde cu ajutorul GLUT 2 in celulele pancreatice.
Contribuie la sinteza de ATP, activeaza pompele, pe masura ce se acumuleaza K
in celula ; membrana se depolarizeaza => veziculele care contin insulina deja
secretata fuzioneaza cu membrana si elibereaza in sange. In eliberarea insulinei in
sange, sunt 2 etape. In prima etapa, insulina este eliberata in sange. In etapa a
doua, se sintetizeaza din nou insulina.
-anumiti aminoacizi
-unele medicamente
-anumiti hormoni: GIP, VIP se sintetizeaza in cantitate mai mare la nivel
intestinal, la contactul mucoasei cu glucoza => glucoza administrata exogen
stimuleaza mai mult secretia de insulina decat cea administrata subcutanat.

Factori care inhiba secretia de insulina:

-catecolaminele prin receptorii de tip
-somatostatina

Metabolizarea se realizeaza in cea mai mare parte in ficat sub actiunea

glutationului.
Timpul de injumatatire este de cateva minute.
Precursorul de la care porneste sinteza insulinei este preproinsulina- se
scindeaza insulina si proteina C- cantitati egale in sange. Fragmentul pro- este
peptidul C care se secreta cu insulina in cantitati egale in sange.
Insulino-rezistenta reprezinta sensibilitatea tisulara scazuta la insulina,
compensator, va creste sinteza si secretia de insulina din pancreas. Poate fi:
-primara datortita unor defecte ale receptorului pentru insulina;
-secundara datorita prezentei unor autoanticorpi fata de receptori (in
diabetul zaharat, obezitate sau sarcina- tranzitorie)

Roluri:
-hormon hipoglicemiant

Ficat:
-inhiba gluconeogeneza
stimuleaza sinteza de glicogen
-stimuleaza glicoliza => acetil-CoA folosita pentru sinteza de lipide =>
activarea lipogenezei
-activeaza transportul aminoacizilor si sinteza proteica

Muschi:
-activeaza transportul aminoacizilor si sinteza proteica
-activeaza glicoliza- scop energetic, produce ATP

Excesul de glucoza este depozitata sub forma de glicogen. In tesutul

adipos activevaza lipoprotein-lipaza care hidrolizeaza trigliceridele din
lipoproteinele circulante. Acizii grasi rezultati sunt folositi local pentru sinteza
trigliceridelor de depozit.
Inhiba lipaza hormon sensibila si impiedica hidroliza trigliceridelor din
tesutul adipos si stimuleaza transformarea glucozei in glicerol fosfat.
-factor de crestere celular pentru ca receptorul insulinei seamana cu
receptorul factorului de crestere.

GLUCAGONUL este un hormon polipeptidic.

Rceptorul este membranar, are ca mesager secund AMPC crescut.
 Timpul de injumatatire este de ordinul minutelor.
Reglarea secretiei:
-este stimulata de catecolamine prin receptorul
-este inhibata de cresterea glucozei in sange si de somatostatina.

Rol:
-principa- hormon hiperglicemiant

Actioneaza in ficat:
-activeaza gluconeogeneza
-activeaza degradarea glicogenului
-activeaza metabolizarea acizilor grasi, in special, pentru sinteza de ATP
prin -oxidaze si inhiba lipogeneza.

Actioneaza in tesutul adipos- activeazalipoliza- distrugerea trigliceridelor

de depozit, acizii grasi trec in sange fiind preluati de ficat.

Reglarea glicemiei:
-volumul normal: 65-110 mg/dl (limita inferioara nu este la fel pentru
toata lumea)

Hiperglicemie:
-glucagon
-catecolaminele- receptorul de tip 2 -activeaza degradarea glicogenului
(muscular)
-cortizol
-hormon de crestere

Hipoglicemie:
-insulina

CATECOLAMINE:
-receptorii 1 -de la nivelul adipocitului, activeaza glicoliza
-receptorii 2 -de la nivelul celulelor -pancreatice, inhiba secretia de
insulina

CORTIZOL:
-activeaza gluconeogeneza prin activarea transcrierii genelor pentru
enzimele din gluconeogeneza
-stimuleaza gluconeogeneza prin cresterea generarii de substrat,
distruge proteinele de la periferie si foloseste aminoacizii pentru glucogen

Hormonul de crestere:
-scade utilizarea glucozei la nivelul tesuturilor

Parametrii pentru evaluarea metabolismului glucidic:

-hemoglobina glilizata A1G (pana la 6% din hemoglobina totala)
 -insulina in paralel cu peptidul C dozarea
Daca insulina este scazuta si peptidul C este normal, de la nivelul
celulelor pancreatice, secretatia a fost normala, dar exista autoanticorpi fata de
insulina proprie.
Daca sunt ambele scazute => este afectata celula pancreatica (cauza
virala-virus oreion, diversi anticorpi fata de diferite structuri din celulele
pancreatice).
-in rezistenta la insulina, ea e crescuta in sange.

Glucozuria- glucide in urina

Apare cand exista hiperglicemie, iar rinichiul este normal (180 mg/dl).
Poate sa apara glucozurie cu glicemie normala, dar cu o afectare renala.

Tipuri de diabet:
-zaharat de tip I: insulina este scazuta su aoare din copilarie. Este mai
usor de controlat prin administrarea de insuina. Dozele variaza in functie de aport
caloric si effort.
-zaharat de tip II: defectul este in principal la nivelul receptorilor. Apare
la persoanele adulte care au avut hiperglicemie din copilarie. Greu de controlat
deoarece trebuie sa respecte strict restrictia calorica.
Complicatii:
-cronice: determinate de actiunile speciilor reactive si din acumularea
de polioli. Enzimele ce catalizeaza transformarea in polioli pot fi inhibate cu
anumite medicamente. Vizeaza peretele vascular, membrana filtranta
glomerulara
-acute: sunt mai periculoase. Acestea sunt: coma hipoglicemianta
(administrarea de prea multa insulina; creierul nu are glucoza); coma
cetoacidozica prin cresterea sintezei de corpi cetonici; coma giperglicemica-mai
putin periculoasa, nu sunt afectate celulele nervoase.

Tiroida

Unitatea functionala a tiroidei este foliculul tiroidian. In interiorul

folicului, este o solutie concentrata de tireoglobina, iar in jurul foliculului o retea
capilara.
TIREOGLOBULINA este o glicoproteina care contine multe resturi de
tirozina.

In functie de numarul de atomi de I2 avem T4 sau tetraiodotironina- are

4 atomi de iod in pozitiile 3, 5, 3', 5' si T3 care are 3 atomi de I2 in 3, 5, 3' sau
triiodotironina.
 Etapele biosintezei hormonilor tiroidieni:
1.Capatarea iodului din plasma:
-este un proces activ care se defineste prin intermediul pompelor
membranare
-patrunderea iodului poate fi inhibata de anumiti compusi: tiocianutului
(se gaseste in varza)
-exista zone in care iodul este in cantitate mica, de aceea s-a pus in
sare

2.Oxidarea iodului sub actiunea tireo-peroxidazei si in in prezenta apei

oxigenate.

3.Iodurarea resturilor de tirozina din tireoglobulina sub actiunea tireo-

peroxidazei. Poate fi: monoiodurare sau diiodurare cu 2 atomi.

4.Cuplarea resturilor mono si diiodurate => tri/tetraiodurate.

Tiroida secreta mai mult T4 decat T3, cea mai mare parte din T3 este
formata in tesuturile periferice sub actiunea iodurazei specifice.
Aici exista o enzima ce metabolizeaza T4 la T3- forma activa sau la rT3
forma inactiva. Aceste ioduraze sunt enzime seleno-depedente.
Hormonii tiroidieni (in plasma)
o parte sunt legati de tiroxin binding globulin. O cantitate mai mica sunt
legati de albumina. O cantitate foarte mica sunt legati de prealbumina (timpul de
injumatatire marker al starii de nutritie)
Fractiunea care ramane libera reprezinta fractiunea activa (fT4)

Rol:
-hormoni liposolubili
-determina sinteza unor rpoteine: Na/K ATP-aza rol I metabolismul
energetic
-stimuleaza sinteza unor proteine de la nivelul mitocondriei
-intervine in exprimarea genei pentru hormonul de crestere si al
receptorilor pentru LDL din hepatocite (transporta colesterolul)
In cantitate normala, hormonii tiroidieni au roluri anabolizante, iar, in
cantitate mare au roluri catabolizante.

Reglarea secretiei:
Pe axul hipotalamo-hipofizar: TRH actioneaza asupra adenohipofiza
elibereaza TSH. Factorul care determina eliberarea TSH si TRH este fractiunea
libera a lui T4 (fT4).
Inhibarea secretiei de TSH se realizeaza prin gonadotropina secretata
somatostatina. Reglarea se face in functie de captarea iodului in plasma si la
nivelul transfomarii periferice a lui T4 in T3.
Se dozeaza Tsh in asociere cu fT4, anticorpii antitiroperoxidazi, anticorpii
antitireoglobulinei.
 Hormonii care regleaza calcemia:
cantitatea totala de calciu din organism este de aproximativ 1 Kg.
Calciul total este de 8-10 mg/dl in sange, aproximativ jumatate este calciul ionic-
liber, nelegat. Restul este legat fie de proteine (albumina), fie de compusi cu
sarcina negativa (oxalatul).
La nivel celular, calciul circula catre interiorul si exteriorul celulei sau la
nivelul organitelor fie prin canalele de calciu, fie prin pompe. Exemplu: reticulul
endoplasmatic (sarcoplasm- Ca).

Hormoni hipercalcemianti:
-parathormonul
-calcitriolul

Hormoni hipocalcemianti:
-calcitonina

PARATHORMONUL este secretat de glandele paratiroide sau, ectopic, de

anumite tesuturi tumorale. Se sintetizeaza la fel ca un pre-prohormon care este
acindat si stocat la nivelul glandelor paratiroide.
In functie de concentratia calciului plasmatic, este reglata rata
degradarii intraglandulara a hormonului.

Rol:
-creste absorbtoa renala
-creste resorbtia osoasa de calciu
-creste absorbtia digestiva a calciului printr-un mecanism indirect
stimuland sinteza de calcitriol.

CALCITRIOLUL:
-este un hormon liposolubil
-receptori intracelulari
-stimuleaza sinteza proteinelor care creste absorbtia intestinala a
calciului
25 (OH) D3 are timpul de injumatatire (15 zile) mai mare decat
calcitriolul (cateva ore).
 CALCITONINA:
-este secretata de celulele c din tiroida
-gena din familia calcitoniei se gaseste si in tesuturi extratiroidiene:
ficat, plamani, leucocite. Din familia calcitoninei, mai este importanta
procalcitonina ce se exprima de la nivelul tiroidei (in conditii normale).
In prezenta unor factori proinflamatori sau a unor toxine bacteriene se
exprima si gena din celelalte celule => procalcitonina crescuta in sange. Este
crescuta in infectiile determinate de bacterii, nu si in cele determinate de virusuri.

Daca infectia este localizata la nivelul unui organ, procalcitonina nu este

prezenta.
Poate fi crescuta de o arsura masiva sau la nou-nascut.
Daca infectia bacteriana este certa, dozarea ei periodica urmareste
evoluti infectiei.

Calcitonina este un hormon hipercalcemiant prin inhibarea resorbtiei

osoase de calciu actioneaza la nivelul osteoclastelor. A fost folosita in tratamentul
osteoporozei (se administreaza calcitonina de la un peste). Tratamentul pentru
osteoporoza poate fi vitamina K favorizeaza tramsferul acidului glutamic in -
carboxiglutamic ce se gaseste si la nivel oso osteoclastelor.