UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIESTI

Faculatea :Ingineria petrolului si gazelor

Specializarea: Foraj

STRATEGII SI POLITICI DE
COMBATERE A POLUARII IN INDUSTRIA DE
PETROL
STUDIU DE CAZ REALIZAT LA: OMV Petrom
S.A.

Echipa de lucru:
1.Lozneanu Madalina, Anul II, Grupa II
2.Negoita Mihai, Anul II, Grupa II

COORDONARE STIINTIFICA:
LECTOR UNIV. DR. ING. EC: DANIELA BUZOIANU
Dragos Niculae :Inginer Tehnolog la SNP Petrom SA Bucuresti
Stancu Alexandru: Supervisor la HALCROW Romania

2011-2012
 STRUCTURA LUCRARII
- CONTINUT TEHNICO-STIINTIFIC -

INTRODUCERE

Cap 1 Generalitati

1.1. Prezentarea firmei si a obiectului de activitate................4

1.2. Cadrul legislativ actual privind protectia

mediului in Romania.........................................................7

1.3. Analiza strategiilor de depoluare utilizate pe

plan mondial......................................................................9

1.4. Situatia actuala privind poluarea in Romania...............11

1.4.1 Poluarea atmosferei.........................................................18

1.4.2 Poluarea apelor................................................................20

1.4.3 Poluarea solului................................................................21

1.4.4 Situatia poluarii cu petrol si produse petroliere repartizata pe

regiunile geografice din Romania...................................22

Cap 2 Strategii si politici de protectie a mediului in industria de

petrol.Studiu de caz: OMV Petrom S.A.

2.1. Politici de protectie a mediului.......................................24

2.1.1 Componentele politicii de mediu....................................26

2.1.2 Protectia de mediu.Concepte si instrumente ................29

-2-
2.1.3 Politici de mediu aplicate in cadrul
firmei analizate.................................................................33

2.2 Strategii de protectie a mediului......................................36

2.2.1. Obiective strategice, planuri si directii de actiune pentru

reducerea si prevenirea poluarii in industria
de petrol din Romania................................................................39

2.2.2. Obiective strategice, planuri si directii de actiune pentru

reducerea si prevenirea poluarii in cazul
firmei analizate............................................................................41

2.2.3. Cheltuieli pentru protectia mediului in cadrul

firmei analizate............................................................................48

-3-
 1.1 PREZENTAREA FIRMEI SI A OBIECTULUI SAU DE
ACTIVITATE

Petrom este cea mai importanta companie romaneasca de petrol si gaze, cu activitati
in sectoarele Exploatare si Productie, Rafinare si Produse Petrochimice, Marketing,
Gaze Naturale si Energie.
Petrom exploateaza rezerve dovedite de petrol si gaze estimate la 0,9 miliarde
de barili (aproximativ 8 milioane de tone anual) si aproximativ 550 de benzinarii in
Romania.Compania detine, de asemenea, o retea internationala de 257 de benzinarii in
Serbia, Bulgaria si Republica Moldova.
Petrom are si o divizie de energie prin construirea unei centrale electrice cu ciclu
combinat, amplasata in partea de vest a rafinariei Petrobrazi.Petrom mai detine si
importante zacaminte de gaze naturale,fiind al doilea furnizor dupa Romgaz,cu o
productie anuala de aproximativ 6 miliarde m3.
In anul 1991 a fost infiintata Regia Autonoma a Petrolului PETROM S.A. iar in
1996 Compania Romana de Petrol care detinea Arpechim Pitesti, Petrobrazi Ploiesti,
toata fosta retea de distributie PECO si sistemul de conducte PETROTRANS.
La 23 Iulie 2004, OMV, a achizitionat 51% din actiunile Petrom iar compania se
reorganizeaza iar serviciile oferite se imbunatatesc.In 2005 structura Petrom este
reorganizata pe sase divizii, dintre care trei operationale.Se lanseaza noul concept
Full Agency.Petrom lanseaza un nou concept de benzinarie,PETROMV.Noul
concept prevede modificari majore in domeniul serviciilor complementare si al
facilitatilor ce includ magazinele Viva, restaurente si locuri de joaca pentru copii.
De asemenea, statiile PETROMV ofera servicii complete pentru alimentarea
masinilor, verificarea presiunii rotilor si spalarea parbrizelor.

-4-
 Ca o completare la prezentarea de mai sus, Petrom, membru al grupului OMV,
este cel mai mare producator de petrol si gaze naturale din Europa de Sud-Est. Petrom
este unicul productor de iei din Romnia i contribuie cu aproximativ 50% la
producia total de gaze a rii.

Obiectul de activitatea al diviziei Explorare i Producie const n explorarea,

descoperirea i extracia de iei i gaze naturale n Romnia i n alte ri din regiunea
Caspic. n 2010, producia de iei i gaze a Petrom n Romnia a fost de circa
173.900 bep/zi, n timp ce nivelul total al rezervelor dovedite la sfritul lunii
decembrie 2010 era de aproximativ 832 mil bep (cu un nivel n Romnia de: 805 mil
bep).

n Romnia, Petrom deine dreptul de concesiune pentru 15 blocuri de explorare,

dezvoltare i producie onshore, respectiv 2 offshore, cu o suprafa total de 59 100
km2 (din care 13 730 km2 suprafa offshore) i desfoar activiti operaionale pe
255 cmpuri comerciale de iei i gaze naturale . Revizuirile continue ale
zcmintelor mature, realizarea programului de foraj combinat cu diversificarea
mecanismelor de recuperare aplicate n anul 2010 au contribuit la creterea ratei de
nlocuire a rezervelor n Romnia de la 70% n 2009, la 72% n 2010. Rata de
nlocuire a rezervelor la nivelul Grupului Petrom a sczut la 67% din cauza
revizuirilor de rezerve din Kazakhstan.

Produse i servicii

AviaiePetrom produce combustibil pentru avioane cu motor cu reacie la rafinria

Petrobrazi. Acesta se numete Jet A-1 i a fost omologat n anul 2004.
Bitum

Petrom obine bitumuri prin distilarea ieiului. Rezultatul este un material de

construcii omogen care se folosete n special pentru construciile rutiere.
Carburani .

-5-
Petrom produce 4 tipuri de carburant: benzin 95 fr plumb, benzin Top Premium
99+, Euro Diesel 5 i Top Euro Diesel 5, toate cele 4 respectnd standardul
Euro 5 (de la 1 ianuarie 2009). Toi carburanii Petrom au un coninut redus de
sulf (pn la 10 ppm) pentru a reduce poluarea i a contribui la protecia
mediului.

Lubrifiani

Petrom produce o gam de 15 tipuri de lubrifiani: de la uleiuri multigrad sau

monograd la uleiuri hidraulice sau de transmisie. Acetia sunt destinai att
sectorului auto, ct i sectorului industrial sau diverselor aplicaii n domeniul
feroviar.

Produse speciale

Petrom prelucreaz i obine produse derivate cum ar fi cocsul de petrol sau sulful n
rafinria Petrobrazi. Aceste produse sunt utilizate n industria aluminiului, oelului,
agriculturii i hrtiei.

GPL

Petrom produce gaz petrolier lichefiat i l distribuie ctre utilizatori persoane fizice
(butelii pentru aragaz sau combustibil pentru autoturisme) dar i pentru uz industrial,
turistic sau agricultur. innd cont de temperaturile din timpul iernii/verii n
Romnia, Petrom depoziteaz GPL la presiunea maxim de 17.65 bari.
 -6-

1.2. CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND

PROTECTIA MEDIULUI IN ROMANIA[5]

In Romania, protectia mediului a aparut ca un domeniu de sine statator al

politicii nationale in anul 1990, cand a fost infiintat pentru prima data fostul Minister
al Mediului: in 1992 a fost elaborat primul document oficial ce stabileste obiectivele
nationale in domeniu Strategia Nationala de Protectia Mediului - , realizata in 1996
si 2002.Strategia este structurata in doua parti: (1.) reprezinta o trecere in revista a
principalelor resurse naturale, elemente privind starea economica si calitatea factorilor
de mediu, si (2.) strategia propriu-zisa, adica principiile generale de protectie a
mediului, prioritatile, obiectivele pe termen scurt, mediu si lung. Inca din 1996 se
poate observa o adecvare a strategiei nationale cu cea comunitara in ceea ce priveste
principiile, proprietatile si obiectivele. Astfel, principiile urmarite sunt:
- conservarea si imbunatatirea conditiilor de sanatate a oamenilor;
- dezvoltarea durabila;
- prevenirea poluarii;
- conservarea biodiversitatii;
- conservarea mostenirii culturale si istorice;
- principiul poluatorul plateste ;
- stimularea activitatii si redresare a mediului (prin acordare de subventii, credite
cu dobanda mica, etc.)
In ceea ce privesc prioritatile identificate, acestea reflecta nu numai nevoile
nationale, dar si tendintele si initiativele existente pe plan global, ele fiind:
- mentinerea si imbunatatirea sanatatii populatiei si calitatea vietii;
- mentinerea si imbunatatirea potentialului existent al naturii;
- raportul maxim cost-beneficiu;
- respectarea programelor si conventiiloro internationale privind protectia
mediului.
 -7-

Referitor la obiectivele stabilite, acestea sunt impartasite pe termen scurt (pana in

2000).
Din anul 1996 -Strategiei Nationale de Protectie a Mediului - i s-au anexat foarte
multe documente privind calitatea principalilor factori de mediu: calitatea atmosferei,
calitatea precipitatiilor atmosferice, starea apelor de suprafata si subterane, starea
solurilor, starea pamanturilor, gestionarea deseurilor, starea padurilor, etc.
 -8-

1.3.ANALIZA STRATEGIILOR DE DEPOLUARE

UTILIZATE PE PLAN MONDIAL[5]

Din cauza multor tragedii ale mediului inconjurator, de la jumatatea secolului

XX, multe natiuni au instituit legi cuprinzatoare proiectate pentru a repara distrugerile
anterioare ale poluarii necontrolate si pentru a preveni viitoarele contaminari ale
mediului.In SUA a fost creat Actul pentru Aer curat -1970 prin care se reduceau
semnificativ anumite tipuri de poluari ale aerului, cum ar fi emisiile de dioxid de sulf.
Actul pentru Apa Curata -1977 si Actul pentru Apa Potabila Curata-1974 , au
stabilit norme pentru deversarea poluantilor in ape si standarde pentru calitatea apei
potabile.
Actul pentru Controlul Substantelor Toxice-1976 si Actul pentru Conservarea si
Recuperarea Resurselor-1976 au fost create pentru a supraveghea si controla
deseurile periculoase.
Dupa 1980 au fost programe care alocau fonduri pentru curatarea celor mai
contaminate terenuri de depozitare a deseurilor.
Aceste acte si alte legi federale ale unor tari au ajutat limitarea poluarii dar
programele au fost lente si au ramas multe probleme cu privire la zonele cu
contaminare severe din cauza lipsei de fonduri pentru curatare si din cauza
problemelor in aplicarea legilor.
Intelegerile internationale au jucat un rol important in reducerea poluarii
globale.Protocolul de la Montreal cu privire la Substantele care Distrug Stratul de
Ozon (1987) a fixat date internationale pana la care sa fie reduse emisiile de substante
chimice.
 Conventia Basel pentru Controlul Transporturilor Internationale de Deseuri
Periculoase si Depozitarea lor (1989) serveste ca punct de reper pentru reglementarile
internationale ce se ocupa de transportarea deseurilor periculoase si depozitarea lor.
-9-

Din 1992 reprezentantii a mai mult de 160 de tari s-au intalnit in mod regulat
pentru a discuta despre metodele de reducere a emisiilor de substante poluante care
produc efectul de sera.In 1977 a fost creat Protocolul de la Kyoto, chemand celelalte
tari sa adere la el pentru a reduce pana la sfarsitul anului 2012 emisiile de gaze cu 5%
sub nivelul din 1990.Pana la sfarsitul anului 2000 Protocolul de la Kyoto nu fusese
inca rectificat; se incearca sa se ajunga la un consens in legatura cu regulile, metodele
si penalitatile care ar trebui aplicate.
Regulamentul si legislatia au dus la un considerabil progres in diminuarea poluarii
aerului si apelor in tarile dezvoltate.Vehiculele emit din ce in ce mai putin oxid de
azot; centralele electrice ard mai putin combustibil bazat pe sulf; cosurile industriale
au filtre care reduc emisiile de CO2 si nu se mai foloseste benzina cu plumb.Tarile in
curs de dezvoltare continua sa lupte cu poluarea fiindca nu au tehnologiile necesare si
trebuie sa isi mareasca puterea economica;de cele mai multe ori cu pretul poluarii
mediului.
Problema o reprezinta faptul ca tarile in curs de dezvoltare atrag investitorii straini
prin forta de munca ieftina, materiale brute ieftine si putine restrictii pentru
substantele poluante.
O astfel de uzina se afla la granita dintre SUA si Mexic si reprezinta una dintre
cele mai poluante zone din America de Nord.Pentru a evita dezastrele ecologice si
saracia, tarile in curs de dezvoltare necesita ajutor si tehnologii de la tarile si
corporatiile straine, participarea comunitatii in initiativele de dezvoltare si crearea de
reglementari mai aspre cu privire la poluare.Un alt factor foarte important care duce la
reducerea poluarii in toate domeniile sunt grupurile nonguvernamentale formate la
nivel local, national si international.
 -10-

1.4. SITUATIA ACTUALA PRIVIND POLUAREA IN

ROMANIA

Sectorul de apa

Resursele de apa: Romania este inzestrata cu toate tipurile de resurse de apa dulce
(rauri, lacuri naturale si artificiale, fluvial Dunarea si apele subterane). Cea mai
importanta resursa de apa dulce o constituie fluviul Dunarea si alte rauri. Volumul
resurselor de apa utilizabile este de 2.660 m3/locuitor/an, in comparatie cu media
europeana de 4.000 m3/locuitor/an. Aceasta se datoreaza in principal contaminarii
resurselor. in trecut, la care se adauga activitatile economice, fara luarea in considerare
a aspectelor de protectia mediului. Apele uzate: Volumul total evacuat in anul 2005 a
fost de 4034 mil. m3/an, din care circa 65%, si anume 2626 mil.m3/an, constituie ape
uzate care trebuie epurate. Din volumul total de ape uzate necesitand epurare, cca. 21
% au fost epurate corespunzator, in timp ce aproape 79% din apele uzate au ajuns in
receptorii naturali, in special rauri, neepurate sau insuficient epurate. Aceasta se
datoreaza, in primul rand, lipsei facilitatilor de epurare sau insuficientei acestora.
Reteaua de alimentare cu apa potabila: Numai 65% din populatie beneficiaza de apa
potabila din reteaua publica. Acest procent include 98% din populatia urbana si 33%
din cea rurala, valori foarte scazute in comparatie cu cele din Uniunea Europeana,
respectiv 96% -100% populatie conectata la sisteme publice de alimentare cu apa in
mediul urban si 87% in mediul rural. 86% din populatia a 256 localitati urbane
(aproximativ 11.551.096 locuitori) are acces la apa potabila prin retelele publice de
distributie. Cifrele arata ca in 55 de localitati urbane (21,5%) populatia este conectata
in proportie de 100% la sistemele publice de distributie a apei. Aceasta situatie se
datoreaza, in principal, lipsei investitiilor pe termen lung in ceea ce priveste sistemele
de alimentare cu apa. Cantitatea de apa potabila furnizata consumatorilor in 2005
insumeaza cca. 1.089 mil. m3 (cu 46% mai mic decat in anul 1995), din care pentru uz
casnic 628 mil. m3.

-11-

In ultimii 10 ani se constata o scadere a cantitatii totale de apa distribuita in retea,

datorata, in principal, contorizarii si reducerii activitatilor industriale. Poluarea apei
reprezinta cea mai mare problema de mediu din Romania. Poluarea apei provenita de
la gospodarii sau surse agricole si industriale are un impact negativ asupra pescuitului,
irigatiilor si a sistemelor de alimentare cu apa potabila. Calitatea slaba a apei se
datoreaza, in principal, monitorizarii precare a efluentilor industriali si a descarcarilor,
precum si infrastructurii de apa uzata neadecvata. Colectarea apelor uzate este inca
limitata in Romania, dar in ultimii ani s-a diminuat poluarea. Managementul
utilitatilor de apa este de cele mai multe ori slab din cauza fragmentarii excesive a
sistemelor de apa in aglomerarile mici si mijlocii cu o capacitate financiara si
institutionala limitata. Dezvoltari strategice substantiale sunt initiate de catre
autoritatile romane cu scopul de a spori eficienta si viabilitatea furnizorilor de servicii
publice si de a asigura un nivel adecvat in ceea ce priveste serviciile furnizate
populatiei la tarife suportabile. Principalele probleme in sectorul de apa sunt
urmatoarele:

- lipsa ori insuficienta facilitatilor de epurare a apei uzate;

- accesul scazut al populatiei la reteaua publica de alimentare cu apa;

- calitatea precara a apei potabile;

- sistemul de apa fragmentat la nivelul aglomerarilor mici si mijlocii si

managementul precar al acestuia;

Managementul deseurilor si protectia solurilor

Managementul deseurilor reprezinta una dintre cele mai critice probleme de
mediu in Romania. Statisticile fac distinctie intre doua categorii de deseuri: deseuri
municipale si asimilabile, pe de-o parte, si deseurile de productie, pe de alta parte.
Depozitarea constituie principala metoda de eliminare a deseurilor municipale.
Inventarul depozitelor de deseuri municipale inregistreaza un numar total de 252 de
depozite, din care doar 18 sunt conforme cu cerintele europene. Celelalte depozite
care nu se conformeaza sunt prevazute a-si inceta activitatea, gradual, pana in 2017.

-12-

Servicii de management al deseurilor nu exista in majoritatea zonelor rurale, aceasta

conducand la un numar crescut de depozite neautorizate care afecteaza grav mediul si
populatia. Cantitatea de deseuri generata ramane foarte ridicata, in timp ce colectarea
selectiva a deseurilor si reciclarea acestora inregistreaza progrese lente. Legislatia
romaneasca referitoare la deseuri, armonizata cu cea a Uniunii Europene, a avut un
impact pozitiv in ultimii ani, dar sunt necesare, in continuare, eforturi considerabile in
vederea asigurarii conformarii cu standardele europene.

Calitatea solului: Inventarele preliminare arata ca aproximativ 350.000 ha au fost

afectate in mod diferit de diverse tipuri de poluanti, din care 30000 ha au fost grav
afectate. Factorii cei mai importanti care au dus la poluarea/degradarea solurilor sunt:
activitatile miniere; iazurile de decantare, halele de steril, depozitele de deseuri
neconforme; reziduuri si deseuri anorganice (minerale, metale, saruri, acizi, baze);
apele sarate din industria petroliera, poluarea cu petrol; substante purtate de aer.

Cu toate ca in ultima vreme anumite instalatii industriale au fost inchise, iar altele
si-au redus activitatea, poluarea solurilor se mentine ridicata in zonele afectate.
Principalele probleme in sectorul referitor la managementul deseurilor si protectia
solurilor sunt urmatoarele: numar ridicat de situri poluate istoric; depozitarea
principal mod de eliminare a deseurilor, si numar mare de depozite de deseuri
neconforme; proportie scazuta de deseuri valorificate si reciclate; infrastructura
neadecvata de colectare, transport si eliminare a deseurilor

Calitatea aerului si schimbari climatice

Schimbarile climatice si calitatea aerului Se prevede ca Romania sa fie prima tara
care sa indeplineasca obiectivele de la Kyoto, in vederea reducerii cu 8% a emisiilor
de gaze cu efect de sera (GHG). Astfel, emisiile de CO2 reprezinta 58% din emisiile
de CO2 din anul de referinta. Aceasta descrestere a emisiilor de CO2 este cauzata de
reducerea proceselor de ardere a combustibililor fosili.

-13-

Emisiile poluantilor in atmosfera avand ca sursa, in principal, combustibilii fosili

din instalatiile mari de ardere care genereaza caldura si electricitate, au un impact
semnificativ asupra mediului. Exista 174 instalatii mari de ardere,dar numai 7 dintre
acestea sunt conforme cu Directiva CE /80/2001; aceste instalatii emit concentratii
mari de CO2,oxizi de azot si pulberi, care provoaca ploi acide si pun in pericol
sanatatea umana, mai ales in zonele industriale. In Romania, sursa principala a calitatii
slabe a aerului din zona urbana este combustibilul de calitate inferioara. Sectorul
energetic se bazeaza inca pe combustibili solizi ineficienti si pe pacura cu continut
ridicat de sulf,iar familiile cu venituri mici se bazeaza pe carbune inferior pentru
incalzire.

Transportul reprezinta un factor important de poluare a calitatii aerului, avand in

vedere ca un procent mare de masini sunt vechi si prost intretinute, functionand cu
benzina care are cel mai mare continut de plumb din tarile Europei de Est. Acest ultim
factor este in descrestere datorita modificarilor legislative, avand ca scop atingerea
standardelor europene. Principalele probleme in sectorul calitatii aerului sunt
urmatoarele: calitate scazuta a aerului in special in zonele urbane industriale;
numar ridicat de centrale termice neconforme.

Protectia naturii
Habitatele naturale. Ecosistemele naturale si semi-naturale din Romania reprezinta
aproximativ 47% din suprafata tarii. Au fost identificate si caracterizate 783 tipuri de
habitate in 261 de zone analizate de pe intregul teritoriu al tarii. Au fost identificate,
de asemenea, 44 Arii Importante pentru Pasari, care acopera 3% din suprafata totala a
tarii. Romania are o diversitate bogata de specii de flora si fauna. Cu toate acestea,
exista multe plante si animale aflate in pericol din cauza fragmentarii habitatelor si a
exploatarii excesive a resurselor naturale, la care se adauga dezvoltarea economica;
modificarea peisajului reprezinta un indicator important pentru deteriorarea calitatii
mediului. Astfel, printre Statele Membre ale UE25 si statele candidate, Romania este
una din tarile cu cel mai mare numar de specii amenintate.

-14-

Protectia naturii si a biodiversitatii Suprafata totala a parcurilor nationale, parcurilor

naturale si rezervatiilor biosferei este de 1.687,512 ha, ceea ce reprezinta 7 % din
suprafata terestra a tarii.

In afara parcurilor nationale, parcurilor naturale si rezervatiilor biosferei exista circa

935 de rezervatii stiintifice, monumente ale naturii si rezervatii naturale a caror
suprafata totala este de aproximativ 180.000 hectare.

Prin urmare, suprafata terestra a ariilor naturale protejate acopera circa 8% din
suprafata terestra a tarii la finele anului 2005. Pana la sfarsitul anului 2013, acest
procent urmeaza sa creasca la 15%. Unele zone de o valoare naturala speciala
beneficiaza deja de un statut de protectie, avand peste 800 arii protejate. Delta Dunarii
este cea mai mare zona umeda a Europei, iar crearea Rezervatiei Biosferei Delta
Dunarii reprezinta o realizare notabila, Delta Dunarii avand triplu statut international:
Rezervatie a Biosferei, Sit Ramsar (zona umeda de importanta internationala), Sit al
Patrimoniului Mondial Natural si Cultural. Principalele probleme in sectorul protectiei
naturii sunt urmatoarele: numar crescut de specii aflate in pericol; lipsa planurilor
adecvate de management al ariilor protejate; modificari necorespunzatoare ale
peisajului ca urmare a activitatilor economice.

Riscurile naturale
Riscul la inundatii: In ultimii ani au avut loc inundatii catastrofale care au avut ca
rezultat pierderi de vieti omenesti si animale, precum si deteriorarea peisajului.
Frecventa de producere a inundatiilor si amploarea au crescut din cauza schimbarilor
climatice, a ocuparii albiei majore a raurilor cu constructii neautorizate, precum si a
defrisarilor neautorizate. Cele mai afectate zone sunt cele ale bazinelor: Crisuri,
Somes, Mures, Tarnave, Timis, Olt, Arges. Principalele probleme in ceea ce priveste
protectia impotriva inundatiilor sunt urmatoarele: capacitate de retentie a peisajului
scazuta ca urmare a modificarilor necorespunzatoare ale albiilor raurilor si a
defrisarilor; lipsa planurilor de actiune adecvate pentru prevenirea inundatiilor.

-15-

Eroziune costiera. In ultimii 35 ani plaja a pierdut din suprafata peste 2 400 ha (cca.
80 ha/an) in timp ce acumularile au fost de numai 200 ha (cca. 7 ha/an).. Procesul de
eroziune costiera s-a accentuat deosebit de mult in prezent, ca urmare a schimbarilor
climatice la nivel planetar care determina cresterea nivelului marii. O alta cauza
consta in amenajarile hidrotehnice de pe Dunare si de pe principalii sai afluenti,
precum si de pe zona de coasta a marii care duce la scaderea in continuare a aportului
de material nisipos transportat de ape pe mal. Actiunea de eroziune a marii a provocat
disparitia completa a unor intinse zone de plaja.

Evaluarea nevoilor financiare pentru investitiile de mediu

In cadrul procesului de elaborare a Planurilor de Implementare a acquis-ului de mediu,
MMDD a evaluat necesarul investitional in vederea conformarii cu legislatia
europeana de mediu in 2018 (an care coincide cu ultima perioada de tranzitie acordata
Romaniei) la aproximativ 29 miliarde Euro, din care cca. 18 miliarde Euro reprezinta
necesarul pentru urmatorii 7 ani. Asistenta Tehnica PHARE pentru Evaluarea
Costurilor de Mediu si Elaborarea Planurilor de Investitii (RO 0107.15.03), proiect
finalizat in 2005, a confirmat costurile estimate deja si a adaugat estimari suplimentare
pentru costurile operationale crescute. Aceste estimari vor fi actualizate periodic o
data ce planurile de investitii detaliate vor fi disponibile in fiecare regiune/judet.
Distributia nevoilor investitionale pe principalele sectoare de mediu este prezentata in
Figura 8, iar detalii privind estimarea costurilor pe sectoare si perioade sunt furnizate
in Anexa 4. Alocarea resurselor financiare in cadrul POS Mediu reflecta defalcarea pe
sectoare, dar in prioritizarea investitiilor finantate din FSC au fost avuti in vedere alti
factori, cum ar fi: impactul de mediu, impactul strategic regional, populatia,
oportunitatile de implementare, etc. Avand in vedere ca investitiile in sectorul de apa
reprezinta cca. 65% din necesarul total, acest sector domina defalcarea financiara,
urmat de sectorul managementului deseurilor.

-16-

In POS Mediu, sectorului de management al deseurilor i se acorda prioritate fata

de sectorul calitatii aerului, din urmatoarele considerente: POS Mediu este, in
principal, orientat spre dezvoltarea infrastructurii aferente serviciilor publice, in
vederea imbunatatirii standardelor de viata ale populatiei in Romania, dat fiind ca
municipalitatile nu-si pot permite asigurarea acestor servicii la standarde europene in
conditiile in care nu este incurajat sectorul privat; aceasta explica alegerea de a finanta
sistemul de incalzire urbana; Efectele poluante ale sectorului de transport sunt avute
in vedere in cadrul POS Transport, actiuni detaliate fiind explicate in cadrul sectiunii
privind Complementaritatea; Majoritatea poluatorilor aerului sunt agenti privati care
gradual aplica internalizarea costurilor de mediu, potrivit programelor de conformare
monitorizate de autoritatile de mediu.

Pentru perioada 2007-2013, Romania are in vedere o contributie FSC de aproximativ

4,5 miliarde Euro pentru investitiile in sectorul de mediu, contributie care se situeaza
mult sub nivelul nevoilor estimate pentru aceeasi perioada. Studiul mai sus mentionat
indica, in continuare, ca Romania isi permite investitii in infrastructura publica si
operarea si intretinerea acesteia prin cresteri rezonabile ale tarifelor care, insa, raman
sub tariful maxim suportabil stabilit la 3% din venitul mediu pe familie pentru
serviciile de apa/apa uzata si 1% pentru serviciile de salubritate. In urmatorii 25 de
ani, se prevede o descrestere a tarifelor (ca procent din venitul mediu pe familie),
comparativ cu cele abordate in cele mai dezvoltate state membre ale UE, deoarece PIB
pe cap d elocuitor va ramane semnificativ sub nivelul mediei europene, in pofida unor
rate d ecrestere ridicate estimate pentru urmatorii ani. Strategia recomanda, de
asemenea, masuri de intarire a capacitatii administrative in vederea mobilizarii
sectorului privat si a cresterii capacitatii de dezvoltare a portofoliului de proiecte si de
mobilizare a fondurilor pentru finantarea proiectelor, la nivel national si regional.

-17-

1.4.1.POLUAREA ATMOSFEREI

Poluarea aerului in Romania, este in mare parte, cauzata de sectorul energetic

invechit.Datorita conditiilor impuse de carte U.E. si investitorii straini, companiile
aflate in administrarea statului sunt restrictionate sistematic dar progresul este
lent.Centrele de termoficare continua sa utilizeze combustibili ineficienti cu un
continut mare de sulf. Mai mult, calitatea scazuta a aerului din asezarile urbane se
datoreaza si utilizarii carbunelui de calitate inferioara in instalatiile de incalzire.Alte
surse majore ale poluarii aerului din mediul urban sunt:transportul si activitatile
industriale.

In ultimii ani poluarea aerului in orase a crescut dramatic cresterii numarului de

vehicule vechi care afecteaza mediul prin emisia de noxe poluante, NOX.

In conformitate cu actele normative in vigoare, zonele urbane poluante din tara

sunt clasificate astfel:

-zone urbane cu poluare redusa: Alexandria, Tulcea, Buzau, Focsani;

-zone urbane cu poluare medie: Bucuresti, Brasov, Timisoara;

-zone urbane puternic poluate: Zlatea, Baia Mare, Hunedoara, Ploiesti.

Zonele critice din Romania privind poluarea atmosferica:

 -Copsa Mica, Baia Mare, Zlatea zone poluate cu metale grele, pulberi in
suspensie provenite din industria metalurgica neferoasa.

-Hunedoara, Galati zone poluate cu oxizi de fier, metale neferoase si pulberi

sedimentare provenite din metalugie.

-18-

-Braila, Dej, Stavinesti Borzesti- zone poluate cu dioxid de sulf, sulfura de carbon,
hidrogen sulfurat provenite din industria de celuloza si fibre sintetice.

-Tg. Mures: zona poluata cu amoniac si oxizi de azot provenite din ingrasaminte
chimice.

-Ploiesti, Onesti, Constanta, Pitesti-zone poluate cu acid clorhidric, compusi

organici volatili si clor proveniti din industria chimica si petrochimica.
 -19-

1.4.2 POLUAREA APEI

Poluarea apei reprezinta o problema fundamentala in Romania. Nu numai ca

exista zone critice sub aspectul poluarii apelor , dar Romania a inregistrat cele mai
mari deversari de deseuri in rauri . Cel mai mare nivel de poluare a resurselor de apa
este atribuit industriei chimice, metate lurgice, activitatilor de minerit si sectorul
zootehnic . Cantitatea totala a apelor uzate rezultata din statiile de tratare este este
estimata la 171086 t/an . De obicei depozitarea se face pe terenuri si constituie un
pericol ale apelor subterane au fost inregistrate in bazinele : Prut ( 17,1 % ), Somes
( 14,9 % ) si Vedea ( 13,4 % ) . Calitatea precara a apei este de calitate provocata in
special de actiunea umana si de poluarea difuza a resurselor. Sursele difuze de poluare
sunt reprezentate de activitatile agricole , consumul de materii prime in industrie si
deseurile . In prezent exista 1310 de statii de tratare a apelor insa numai 37%
functioneaza corespunzator . Apele deversate sunt tratate insuficient si contin in
principal substante organice solide in suspensie , saruri minerale si amoniu
.Contaminarea apelor subterane depinde de calitatea solului si de contaminare apelor
de suprafata .Cele mai multe poluari subterane istorice se pot gasi in zonele industriale
cum ar fi rafinariile din Valea Prahovei , industria otelului si a matetalelor grele din
NV Romaniei , industria a miniera si extractiva si a fabricilor e produse chimice din
toate regiunile .In ultimii ani s-a observat o imbunatatire a calitatii apei in diferite
bazine din cauza reducerii numarului de intreprinderi .
 -20-

1.4.3. POLUAREA SOLULUI

Solul poate fi poluat: direct prin deversari de deseuri pe terenuri urbane sau rurale,
sau din ingrasaminte si pesticide aruncate pe terenurile agricole si indirect prin
depunerea agentilor poluanti injectati initial in atmosfera, apa ploilor contaminate cu
agenti poluanti din atmosfera contaminata, transportul agentilor poluanti de carte vant,
infiltrarea prin sol a apelor contaminate.

Nivelul contaminarii solului depinde si de regimul ploilor. Acestea spala in general

atmosfera de agenti poluanti si depun in sol, dar in acelasi timp spala si solul, ajutand
la vehiculare agentilor poluanti spre emisie.Intr-o oarecare masura poluarea solului
depinde si de vegetatia care il acopera, precum si de natura insasi a solului. Lucrul
acesta este foarte important pentru urmarirea persistentei pesticidelor si
ingrasamintelor artificiale pe terenurile agricole. Interesul economic si de protejare a
mediului cere ca atat ingrasamintele cat si pesticidele cat mai bine fixate in sol. In
realitate, o parte din ele este luata de vant, alta este spalata de ploi, iar restul se
descompune in timp datorita oxidarii in aer sau actiunii enzimelor secretate de
bacteriile din sol. Solul din Romania este afectat intr-o mare masura de un sistem de
management al deseurilor de o calitate insuficienta sau defectuoasa, care a dus la
acumularea deseurilor municipale si industriale in hale intretinute necorespunzator si
gropi de gunoi ilegale de origine.

In Romania exista numeroase situri industriale in care s-au desfasurat activitati

miniere si industriale, avand diverse probleme de poluare care trebuiesc analizate si
rezolvate.Desi, in ultimii ani, o serie de unitati industriale au fost inchise, iar altele si-
au redus activitatea, poluarea solului se mentine ridicata in multe zone: Ploiesti,
Borzesti-Onesti, Bacau, Tg. Mures, Tulcea.

Trebuie sa se tina seama si de poluarea cu petrol si apa sarata de la exploatarile

petroliere care ocupa90 00 ha si de asemeni importante sunt si alunecarile de
teren(circa 0,7 mil ha) provoaca pierderi de sol de pana la 41,5 t/ha/an.

-21-

1.4.4. SITUATIA POLUARII CU PETROL SI PRODUSE

PETROLIERE REPARTIZATA PE REGIUNILE
DEOGRAFICE DIN ROMANIA[5]

Extractia hidrocarburilor, ca orice activitate industriala afecteaza mediul

inconjurator, atat prin derularea proceselor tehnologice propriu- zise, cat si prin unele
accidente nedorite ce se pot produce.

Desi industria petroliera nu se situeaza printre cele mai nocive, avand in vedere aria
extinsa de activitate atat pe uscat cat si pe mare, cat si durata nedeterminata de
actiune, se impune reducerea efectelor acesteia asupra mediului prin promovarea unor
tehnologii cat mai nepoluante si a unor metode si tehnici de depoluare.

Activitatile de explorare si exploatare a zacamintelor de hidrocarburi sunt

considerate factori cu un grad ridicat de producere a fenomenelor de poluare a
mediului.Extractia petrolului in schele se face in sistem inchis, ceea ce ar trebui sa
conduca la evitarea sau reducerea orcarei forme de poluare.

In zona santierelor de extractie petroliera factorii de mediu sunt afectati de

produsele implicate datorita unor cauze tehnice si/sau umane foarte variate si uneori
imposibil de controlat.In afara impactului datorat agentilor poluanti enumerati,
poluarea in schelele petroliere poate avea un efect negativ si prin:

(1.) pierderi de circulatie, poluari necontrolate in urma unor eruptii libere.

(2.) Prezenta fluidelor de foraj si detritusul, care la terminarea foajului,
transportate la suprafata devin materiale reziduale.

(3.) Spargeri si fisuri in conducte in timpul exploatariisi transportului pot polua

deosebit de grav solurile si apele de suprafata si cele freatice.

-22-

(4.) Contaminarea campului aferent sondelor de foraj-extractie cu titei, produse

petroliere grele, apa de zacamant si diverse substante chimice care pot avea efecte
nefaste asupra mediului.

In Romania o suprafata de cca 50.000 ha de sol este afectata in grade diferite de

contaminare cu petrol.Cercetarile privind extinderea poluarii datorate forajului
extractiei au condus la delimitarea acestor suprafete poluante in diferite grade care
insumat la terenul afectat careului sondelor se ridica la cca. 5800 ha. pentru cca.12000
sonde in productie . Problemele cele mai grave apar in zonele de campie in care sunt
afectate cai agricole, paduri ,vai cu suprafete de ordinul sutelor de ha .

Zonele poluate in urma contaminarii cu petrol sunt cele mai multe in zonele
santierelor de foraj extractie din Romania ,in Marea Neagra dar se pot produce si
accidente in timpul transportului titeiului iar fisurarea conductei duce la contaminarea
solului .

Indirect sunt poluate si zonele in care titeiul este prelucrat avand loc o
poluare cu compusi chimici , clor , acid clorhidric , sulf, gaze , etc. prelucrarea
facandu-se in rafinarii petrochimice precum cele de la Ploiesti , Constanta ,Onesti,
Pitesti,Suplacu de Barcau , etc . .
 -23-

Cap. 2 STRATEGII SI POLITICI DE PROTECTIA

MEDIULUI IN INDUSTRIA DE PETROL SI GAZE

2.1.POLITICI DE PROTECTIE A MEDIULUI[1],[2]

Tratatul de la Maastricht evidentiaza protectia mediului ca o prioritate cheie pentru

U.E. Un mediu inconjurator sanatos reprezinta o conditie esentiala pentru proprietatea
pe termen lung si pentru calitatea vietii.In viitor, dezvoltarea economica si
prosperitatea vor continua sa exercite o presiune puternica asupra capacitatii planetei
de a raspunde cerintelor in materie de resurse si de absorbtie a poluarii.In acelasi timp,
standardele ridicate de protectie a mediului reprezinta un adevarat motor pentru
inovatie si pentru oportunitatile de afaceri.Societatea trebuie sa faca eforturi pentru a
reduce impactul negativ exercitat de cresterea economica asupra mediului.Activitatile
economice trebuie derulate eficient d.p.d.v. ecologic prin fabricarea cu mai putina
energie a unei cantitati egale sau mai mari de produse, avand ca rezultat mai putine
deseuri.Avand in vedere aspectele mentionate mai sus, politica U.E. de protectie a
mediului se bazeaza pe urmatoarele aspecte:
 - conservarea, protectia si imbunatatirea calitatii mediului
- protejarea sanatatii populatiei

- utilizarea atenta si rationala a resurselor naturale

De asemenea, protectia mediului trebuie integrata in definirea is implementarea altor

politici de sector, de care este strans legata si care au impact asupra mediului.Ca multe
alte tari, Romania a mostenit din perioada comunista probleme de mediu cauzate de
politica industriala bazata pe o productivitate ridicata care nu a tinut cont de impactul
asupra mediului si sanatatii oamenilor.

-24-

In calitate de membru al U.E., Romania trebuie sa includa intre prioritatile sale si

alinierea standardelor Uniunii de protectie a mediului.

Initial, Romania a inregistrat mici progrese in directia armonizarii legislative in

domeniul protectiei mediului.Primul progres a fost in 1995, prin adoptarea Legii cadru
pentru protectia mediului, care a introdus principii importante in ceea ce priveste
legislatia si politica de protectie a mediului, ca de exemplu principiul poluatorul
plateste .In urmatorii ani, s-au inregistrat progrese importante in domeniul legislativ
prin:adoptarea legislatiei referitoare la adoptarea impactului asupra mediului
inconjurator al anumitor programe cu efecte transfrontaliere, al legislatiei privind
deseurile periculoase, gropile cu gunoi pentru deseuri, apa menajera, poluarea cauzata
de substante periculoase, masuri pentru siguranta campurilor nucleare etc.

Cu toate ca Romania a transpus o mare parte din legislatie, capacitatea

administrativa si resursele financiare dedicate acestui sector raman inadecvate, avand
ca rezultat slaa implementare a politicilor Comisiei Europene in domeniul protectiei
mediului.

Romania trebuie sa aiba urmatoarele prioritati:

 (1.) Infiintarea unui Fond operational pentru protectia mediului, care sa aiba
rolul unui instrument economic de sprijinire a investitiilor publice
importante in acest domeniu.
(2.) Realizarea unor estimari de costuri si a planurilor financiare corespunzatoare
acestora pentru implementarea principalelor directive.

Toate acestea necesita investitii importante din partea sectorului public si a celui
privat, cu sprijinul extern din partea Institutiilor Financiare Institutionalizale. Uniunea
Europeana reprezinta unul dintre principalii donatori din acest domeniu.

-25-

2.1.1. COMPONENTELE POLITICII DE MEDIU[5]

Componentele politicii de mediu vizeaza sfera reglementarilor dar si modificarea

comportamentului producatorilor si consumatorilor, a societatii civile in ansamblul
sau, inclusiv prin mijloace financiare si economice, la toate acestea adaugandu-se
problema transferului de informatie, a comunicarii in domeniul mediului.

Politica reglementarilor este un exercitiu prin care se oficializeaza un nivel minim

acceptabil al calitatii mediului,ca valoare a bunastarii economico-sociale, dar si
interventia statului menita sa depaseasca unele din limitele economiei de piata in
reflectarea costurilor sociale reale, respectiv asigurarea functionarii in regim optimal a
sistemului socio-economic, restrictionatade caracterul limitat al resurselor de mediu.

Politica reglementarilor cuprinde:

- legea mediului
- standardele si normele de mediu

- conditii de obtinere a acordului si autorizatiei de mediu

 - legea planificarii fiizce

- termenii de referinta pentru elaborarea studiului de impact si evaluarea

propriu-zisa a impactului de mediu.

Masuratorilor de ordin administrativ li se adauga cele ale politicii de stimulare

financiara si economica-componenta a politicii de mediu- in legatura cu care se
manifesta o anumita opozitie din ratiuni politice si economice private.Totusi, masurile
si mijloacele din natura economico-financiara pot reabilita, intr-o anumita masura,
statutul mecanismului economic in raporturile cu sistemul natural, economia publica
relevandu-le superioritatea si mijloacele reglementare.

-26-

Fara indoiala, componenta cea mai eficace si mai economica a politicii de meidu o
reprezinta ansamblul de masuri si mijloace pentru modificarea comportamentului
producatorilor si consumatorilor; a societatii civile in ansamble, intr-un sens favorabil
mediului. Schimbarea opticii tuturor utilizatorilor fata de mediu, constientizarea
caracterului multidimensional al sistemelor naturale, recunoasterea rolululi efortului
colectiv in conservarea capacitatii de suport a mediului, reprezinta elemente esentiale
pentru atingerea obiectivelor cuprinse in denumirea generica de dezvoltare durabila
. Modificarea modului de a produce si a consuma trebuie sa devina o preocupare
permanenta si coerenta, nascuta din recunoasterea si reflectarea ciclurilor biologice, a
legilor ecologice a caror efecte sunt mai putin perceptibile la scara timpului economic.

Operaionalizarea si eficienta celor trei componente ale politicii de mediu-politica

de reglementare, politica economico-financiara si politica educationala se afla intr-o
evidenta dependenta de o a patra componenta: politica surselor de informatii si
comunicare. Este necesara asigurarea fluxurilor informationale directe, reflectand
rlealitatea si a luxurilor informationale indirecte, de raspuns din partea subsistemului
superior de gestionare a datelor de mediu.
Principalele surse de informare sunt:

- rapoarte periodice, nationale si interdnationale cuprinzand diferiti indicatori

de mediu
- bazele de date la nivel national actualizate cu ajutorul sistemelor de
informare geografica

- studii de impact de mediu

- bilanturile de mediu

- rapoartele de evaluare prealabila si de fezabilitate

- lucrari de cercetare stiintifica

Politica surselor de informare si a comunicarii trebuie sa raspunda la doua

cerinte:calitatea datelor si informatiilor si costul informatiei.

-27-

Pentru eficienta acestei componente, a devenit o practica tot mai frecventa

transferul estimarilor avantajelor de mediu, care consta in a utiliza intr-o
situatie, total diferita, un ansamblu de date generale pentru cerintele unui caz
particular.Cu timpul s-a incercat armonizarea orizonturilor timpului economic
cu cele ale timpului biologic, ecologic si se va opta pentru o treapta sistematica,
iar limitele reglementarilor nationale si internationale in materie de mediu vor fi
suplinite societatea civila, a carei actiuni bazate pe voluntariat, va da un nou
impuls transpunerii in practica, cu mai multa eficienta a programelor si
proiectelor de mediu.
 -28-

2.1.2. POLITICA DE MEDIU.CONCEPTE SI INSTRUMENTE[5]

Politica de mediu poate fi definita ca un ansamblu coerent de masuri si mijloace

prin care se urmareste conservarea capacitatii de suport a sistemelor naturale.

Componentele politicii de mediu vizeaza sfera reglementarilor, dar si modificarea

comportamentului producatorilorsi consumatorilor, a societatii civile in ansamblul
sau, inclusiv prin mijloace financiare si economice, la toate acestea adaugandu-se
problema transferului de informatie, a comunicarii in domeniul mediului.

Evolutia politicii de mediu si schimbarile inregistrate de acestea de-a lungul

timpului sunt reflectate nu numai de obiectivele si prioritatile ecesteia, ci si de
numarul- in continua crestere-al instrumentelor sale de implementare.Astfel, se poate
vorbi de dezvoltarea a trei tipuri de instrumente:legislative, tehnice si instrumente
economico-financiare, la care se adauga un set de instrumente ajutatoare ce
raspund mai degraba noilor tendinte si startegii de protectie a mediului.

Instrumente legislative

Creaza cadrul legal al politicii comunitare de protectie a mediului si sunt

reprezentare de legislatia existenta in acest domeniu, adica de cele peste 200 de acte
normative adoptate incepand cu anul 1970( acestea constituei asa numitul acquis
comunitar).

Instrumente tehnice

Asigura respectarea standardelor de calitate privind mediul ambiant si utilizarea celor

mai bune tehnologii disponibile. In categoria instrumentelor tehnice pot fi incluse:

- standarde si limite de emisii;

- cele mai bune tehnologii disponibile;

-29-

- denominarea eco (eco-etichetarea);

- criterii aplicabile inspectiilor de mediu in SM

Instrumentele financiare ale politicii de mediu

Principalele instrumente sunt reprezentate de programul Life si de Fondul de

Coeziune.

Programul Life a fost lansat in 1992 cu scopul de a co-finanta proiectele de protectie

a mediului in tarile U.E. precum si tarile in curs de aderare.Programul are deja trei
faze de implementare:

- prima faza: 1992-1995

- a doua faza: 1996-1999
 - a treia faza: 2000-2004.

Life este structurat in trei componente tematice:

- Life-Natura, finanteaza in proportie de 50%-70% din cheltuielile eligibile

- Life-Mediu, finanteaza in proportie de 30%-50% din cheltuielile eligibile

- Life-Tari terte finanteaza proiectele de asistenta tehnica

Toate trei urmaresc imbunatatirea situatiei mediului inconjurator dar fiecare din ele
avand buget si prioritai specifice.

Fondul de Coeziune a fost infiintat in 1994. Acest fond are urmatoarele caracteristici:

(1.) Sfera limitata de actiune, din acest fond urmand a se acorda sprijin financira
numai Statelor Membre care au un BIP/locuitor mai mic de 90% din media
comunitara.Aceasta inseamna ca ajutorul este directionat catre statele mai
putin prospere luate in intregime.
(2.) Sprijinul financiar este limitat la co-finantarea proiectelor din domeniile
protejarii mediului si dezvoltarii retelelor de transport trans-europene.

-30-

(3.) Suportul financiar este acordat acelor state care au elaborat programe, prin
care se accepta conditiile referitoare la limitele deficitului bugetar, deoarece
se are in vedere legatura dintre acest fond si obiectivele realizarii uniunii
economice si monetare.

In Romania, cea mai importanta masura privind mediul a fost adoptarea Legii
protectiei mediului din 29 Decembrie 1995.

Scopul acestei legi il constituie reglementarea protectiei mediului, obiectiv de

interes major,pe baza principiilor si elementelor strategice care conduc dezvoltarea
durabila a societatii.
Principiile si elementele strategice ce stau la baza acestei legi, in scopul asigurarii
dezvolarii durabile sunt:

a.) principiul precautiei in luarea deciziei;

b.) principiul prevenirii riscurilor ecologice si a producerii daunelor;

c.) Principiul conservarii biodiversitatii si a ecosistemelor specifice cadrului

biogeografic natural;

d.) principiul poluatorul plateste ;

e.) inlaturarea cu prioritate a poluantilor care pericliteaza nemijlocit si grav

sanatatea oamanilor;

f.) crearea sistemului national de monitorizare a mediului;

g.) utilizarea durabila;

h.) mentinerea, ameliorarea calitatii mediului si reconstructia zonelor deteriorate;

i.) crearea unui cadru de participare a organizatiilor neguvernamentale si a

populatiei la elaborarea si aplicarea deciziilor;

j.) dezvoltarea colaborarii internationale pentru asigurarea mediului;

Modalitati de implementare a principiilor si elementelor strategice sunt:

a.) adoptarea politicilor de mediu, armonizate cu programele de dezvoltare

-31-

b.) obligativitatea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului in faza

initiala a proiectelor, programelor sau activitatilor
c.) corelarea planificarii de mediu cu cea de amenajare a teritoriului si de urbanism

d.) introducerea parghiilor economice stimulative sau coercitive

 e.) rezolvarea, pe niveluri de competenta, a problemelor de mediu, in functie de
amploarea acestora

f.) elaborarea de norme si standarde, amortizarea acestora cu reglementarile

internationale si introducerea programelor pentru conformare

g.) promovarea cercetarii fundamentale si aplicative in domeniul protectiei

mediului

h.) instruirea si educarea populatiei, precum si participarea organizatiilor

neguvernamenta la elaborarea si aplicarea deciziilor.

Conform Legii Mediului Statul Roman recunoaste tuturor persoanelor dreptul la un

mediu sanatos garantand in acest scop:

(a.) accesul la informatie privind calitatea mediului;

(b.) dreptul de a se asocia in organizatii de apanare a calitatii mediului;

(c.) dreptul de consultare in vederea luarii deciziilor privind dezvoltare

politicilor, legislatiei si a nromelor de mediu, eliberarea acordurilor si a
autorizatiilor de mediu inclusiv pentru planurile de amenajare a teritoriului si
de urbanism;

(d.) dreptul de a se adresa, direct sau prin intermediul unor societati,

autorizatiilor administrative sau judecatoresti in vederea prevenirii sau in
cazul producerii unui prejudiciu direct sau indirect;

(e.) dreptul la despagubire pentru prejudiciul suferit;

Un lucru foarte important este ca responsabilitatea protejarii mediului revine

autoritatilor administrative publice centrale si locale dar si tuturor persoanelor fizice si
juridice.

-32-
 2.1.3. POLITICI DE MEDIU APLICATE IN CADRUL FIRMEI
ANALIZATE[1],[2]

Politica OMV privind sanatatea, siguranta ocupationala, securitatea si politica

mediului sipuleaza faptul ca toate lucurile de munca si procesele companiei trebuie sa
fie sigure si securizate pentru angajati, pentru partile interesate si pentru
mediu.Compania gestioneaza calitatea si siguranta produselor sale in conformitate cu
politicile proprii interne si regulamentele si standardele nationale si
internationale.Omv ofera partenerilor si clientilor sai informatii detaliate cu privire la
produsele si materialele folosite pentru a le produce.OMV ia masurile necesare pentru
a se supune cerintelor Regulamentului Uniunii Europene privind Inregistrarea,
Evaluarea, Autorizarea si Restrictionarea produselor chimice si Regulamentul privind
Clasificarea, Etichetarea si Ambalarea Substantelor si Amestecurilor.

O directiva la nivelul intregului grup pentru managementul de mediu la toate

operatiunile OMV, inclusiv achizitii, cesiune si programe de investitii, a stabilit baza
pentru clasificarea Indicatorilor Cheie a Performantei.Expunerea la carbon este una
dintre cele mai mari provocari pentru viitorul industriei de petrol si gaze.

Obiectivele companiei pentru gestionarea emisiilor de gaze cu efect de sera pana in

2015 sunt

- Reducerea emisiilor directe de gaze cu efect de sera din Explorare si

Productie(E&P) si Rafinare si Marketing cu 1 mil de tone sau cel putin 10%,
pana in 2015, ca urmare a imbunatatirii eficienctei
- Contributia la decarbonatarea pietelor energetice din Europa Centrala si S-E
prin reducerea intensitatii carbonului in portofolui, promovarea gazului
natural si inluderea selectiva a energiei electrice

- Portofoliul de generare a energiei la nu mai mult de 0,3 t de co2 per Mwh,

aplicand tehnologia de ultima generatie.

-33-
 Activitatile OMV genereza o gama larga de deseuri, scopul fiind ca, cantitatea
deseurilor sa fie cat mai mica, cat si resturile pentru forta de munca, comunitatile
locale si pentru mediu.

In operatiunile de forare, se cauta sa se evite folosirea substantelor periculoase

atunci cand sunt disponibile alternative mai putin periculoase.OMV cauta mijloace
sigure, ecologice si economice pentru transportul produselor sale.In termeni de mediu,
conductele de transport sunt cea mai buna alternativa deoarece necesista un consum
redus de energie si reduce nevoia de transport feroviar si rutier. O reducere in
transportul rutier minimizeaza riscul de incidente si emisii in atmosfera, inclusiv
emisii de gaze cu efect de sera.

Problemele de sanatate, siguranta ocupationala si securitate sunt la fel de

importante pentru Grupul OMV ca si celelalte probleme legate de activitate de aceea
compania isi rezerva urmatoarele atributii si responsabilitai:

(1.) Oricine lucreaza pentru grupul Petrom trebuie sa ajunga sanatos

acasa;
(2.) Toate locurile de munca si procesele trebuie sa fie sigure pentru
companie, interesate si pentru mediu;

(3.) Increderea partilor interesate este esentiala pentru succesul

economico-sustinut de Grupul OMV si pentru pastrarea licentei de
operare;

(4.) Standardele de sustenabilitate:HSSE, aplicate la nivelul intregului

grup sunt in concordanta cu prevederile legale;

Unul dintre obiectivele Petrom este de diminuare a impactului operatiunilor sale

asupra mediului prin reducerea deseurilor, a emisiilor si evacuarilor in atmosfera si
prin utilizarea eficienta a energiei.Toate activitatile cu relevanta de mediu sunt
conduse conform politicii HSSE Petrom.

-34-
 Aceasta politica explica angajamentul companiei pentru reducerea impactului asupra
mediului, imbunatatirea continua a performantei de mediu si o dezvoltare durabila
prin participarea la masurile de protectie a climei .Reglementarile de management de
mediu in Petrom ao fost aliniate cu cerintele grupului OMVsi constituie cadrul general
pentru imbunatatirea continua, cu scopul de a avea certitudinea ca toate activitatile
companiei se conformeaza unor standarde ridicate de mediu.

-35-
 2.2 STRATEGII DE PROTECTIA MEDIULUI[5]

Strategiile de realizare ale politicii de meidu intalnesc principiul subsidiaritatii si

incearca inlocuirea abordarii verticale traditionsle, de tip comanda-si-control, prin
promovarea unui modul alternativ de drealizare a obiectivelor de mediuale UE.

Se poate spune ca aceste strategii sunt un fel de instrumente ajutatoare , care vin sa
ccompleteze instrumentele standard si care actioneaza ca stimulente in vederea
adoptarii de masuri pentru protectia mediului sau care accentueaza tendinta spre o
abordare bazata pe principiul voluntariatului.Astfel este vorba despre:

Dezvoltare durabila:

Strategia UE pentru dezvoltarea durabila a fost adoptata in 2001, ca strategie pe

termen lung ce concentreaza politicile de dezvoltare durabila in domeniile economic,
social, si protectia mediului si care a cunoscut o apreciere semnificativa in urmatorii
anu.

Masurile de realizare a obiectivelor pe termen lung de dezvoltari durabile si

prioritatile identificate:

(1.) schimbarea climatica si utilizarea energiei curate ;

masuri de- indeplinirea angajamentelor asumate prin Protocolul de la Kyoto;

actiune - reducerea emisiilor de gaze o genereaza efectul de sera ;

(2.) sanatatea publica;

masuri de- asigurarea calitatii si sigurantei elementelor pe tot parcursul lantului

alimentar;

-36-
actiune - abordarea aspectelor referitoare la epidemii si rezistenta la antibiotice;

(3.) gestionarea responsabila a resureselor naturale;

masuri de eliminarea relatiei cauzale existentei intre utilizarea resurselor si cresterea

economica precum si stoparea distrugerii biodiversitatii;

(4.) sistemele de transport si utilizarea trenurilor;

masuri de eliminarea relatiei cauzale existente intre dezvoltarea ;

actiune transportului si cresterea economica;

-dezvoltarea de sisteme de transport ce nu dauneaza mediului;

Programul de promovare a ONG-urilor active in domeniul protectiei mediului

Acest program functioneaza ca un instrument financiar si reprezinta re-innoirea unui

program anterior.Rolul sau de stimulent este materializat prin acordarea de subventii
ONG-urilor active in domeniul protectiei mediului , pe baza unor propuneri trimise de
acestea.

Politica integrata a produselor

Are la baza Cartea verde a unei politici integrate a prodselor si exista ca strategie din
2003.Principiile de baza ale acestei strategii sunt:

(1.) gandirea in perspectiva a ciclului de viata al produselor;

(2.) implicarea pietei prin crearea de stimulente;

(3.) implicarea partilor interesate;

(4.) actualizarea si dezvolarea continua;

(5.) crearea de instrumente variate;

-37
Acordurile voluntare de mediu exista ca strategie declarata in urma unei comunicari
a comisiei din iulie 2004 si reprezinta o forma de co-reglementare, cu rolul de a
sprijini implicarea activa si responsabilizarea agentilor economici fata de protectia
mediului.

Taxele si impozitele de mediu-au fost adoptate in 1997 ca modalitate de a promova

utilizarea instrmentelor fiscale in vederea cresterii eficacitatii politicii de
mediu.Acesta sunt taxe si impozite strategice ce au fost permanent incurajate de
Comisia Europeana si care presupune utilizarea a doua categorii de taxe si impozite de
mediu:

-cele care se aplica emisiilor poluante

-cele care se aplica produselor

Veniturile realizate din taxe si impozite pot fi utilizate in scopul finantarii activitatilor
de protectie a mediului dar si pentru reducerea altor taxe.

Strategia europeana de mediu si sanatate- Aceasta strategie este cea mai recenta
actiune in domeniu si are in vedere relatia complexa si direct cauzala existenta intre
poluarea, schimbarea caracteristicilor mediului si sanatatea umana.Dezvoltarea acestei
strategii are la baza 5 elemente cheie:

(1.) va fi fundamentata stiintific si va analiza interactiunile complexe dintre

diversi poluanti si organismul uman ;
(2.) va fi centrata pe ccopii si va initia actiuni pilot asupra poluantilor cu
relevanta specificca pentru copii

(3.) se propune sa creasca gradul de informare si responsabilizare a partilor

interesate si a publicului

(4.) legislatia UE va completa legile nationale si va fi revizuita pentru a reflecta

situatia si nevoile speciale ale copiilor

(5.) va efectua constant actiunile intreprinse in acest scop

 -38

2.2.1.OBIECTIVE STRATEGIVE, PLANURI SI DIRECTII DE

ACTIUNE PENTRU REDUCEREA POLUARII IN INDUSTRIA DE
PETROL DIN ROMANIA

Prevenirea poluarii reprezinta reducerea sau eliminarea descarcarilor sau

emisiilor in mediul ambiant.Prevenirea poluarii poate fi insotita de reducerea generarii
de deseuri la sursa sau prin utilizarea, reutilizarea sau recuperarea deseurilor
generate.refacerea potentialului zonelor contaminate fiinf un proces costisitor si
uneori imposibil de realizat, se cauta a se preveni poluarea si, daca ea s-a produs, sa se
elimine efectul acesteia prin actiuni locale imediate.

In Romania poluarea cu produse petroliere poate proveni ata din exploatare dar si din
transportul titeiului la rafinarii unde este prelucrat.

In santierul de exploatare principalele masuri de combatere si prevenire a

poluarii sunt:

- observarea si controlul continuu a instalatiilor de extractie si depozitare si

luarea masurilor pentru a evita scaparile de mediu;
- amplasarea corecta in zona obiectivului de productie , in stransa legatura cu
pozitia geografica, cursurile de apa, relieful, topografia, solurile, fauna, etc.;

- depistarea si remedierea sparturilor(in special la conducte);

- aplicarea unor tehnologii specifice pentru diminuarea contaminarii solului cu

titei sau alti compusi petrolieri;

- construirea unor depozite de slamuri si reziduri in concordanta cu restrictiile

de mediu;
 - aplicarea unor tehnologii avansate in timpul exploatarii si extractiei titeiului
pentru minimizarea impactului aacestor operatii asupra mediului;

-39-

- demolarea sau abandonarea instalatiilor la sfarsitul vietii campului, la

reabilitarea lacului etc.;

Complexitatea activitatilor din industria extractiva de petrol face ca paleta surselor de

poluare sa fie larga, incluzand pe langa sursele de poluare rezultate din activitatile
umane, si sursele poluante specifice, intrucat acestea din urma au ponderea cea mai
mare si efectul de infestare are impact negatic si de durata asupra factorilor de mediu
precum si posibilele modalitati de actiune asupra ecosistemelor.

O alta strategie de reducere a poluarii cauzate de industria petroliere o reprezinta

actiunile initiate de companiile petroliere impreuna cu Ministerul Mediului care
investeste capital in programe pentru protectia mediului.In acest sens, un exemplu
elocvent este monitorizarea surselor de poluare de catre Transgaz Medias sau
programul de decontaminare a solului in cazul poluarii cu hidrocarburi care a fost
prezentat chiar de Dd. Ing. Mihaela Manea de la UPG Ploiesti. Indirect poluarea
intervine si de la rafinariiile petrochimice in urma prelucrarii hidrocarburilor.

In ultimii ani companiile petroliere au facut investitii in ceea ce priveste

retehnologizarea instalatiilor de prelucrare insa cea mai grava problema sunt emisiile
de Co2.In acest sens Romania s-a alaturat UE si prin aderarea la conventiile si
programele internationale privind protectia mediului a reusit sa restabilizeze emisiile
de substante toxice in atmosfera obligand companiile petroliere sa gaseasca
alternative.Astfel in rafinarii s-au construit termocentrale pe baza tehnologiilor de varf
care sa produca o energie nepoluanta, s-au montat filtre la arderea rezidurilor astfel
incat cantitatea de Co2 eliminata este mai mica.O propunere in acest sens a fost
actiunea initiata de catre un reprezentant al UPG care a propus stocarea subterana a
Co2 pana la reducerea totala, astfel scurgerile necontrolate in atmosfera s-ar micsora.
 -40-

2.2.2.OBIECTIVE STRATEGICE, PLANURI SI DIRECTII DE

ACTIUNE PENTRU REDUCEREA SI PREVENIREA POLUARII IN
CADRUL FIRMEI ANALIZATE[1],[2]

Managementul de mediu al OMV se bazeaza pe o abordare precauta si

management proactiv care vizeaza minimizarea impactului asupra mediului.Masurile
de protectie a climei la unitatile de productie , calitatea produselor OMV si asistenta
pentru surse alternative de energie au un rol foarte important.

Conformarea cu reglementarile de mediu este monitorizata la nivel local de catre

fiecare segemnt de activitate , prin utilizarea unor aplicatiii si programe IT.Pana la
sfarsitul anului 2010 cele doua rafinarii Petrom si de asemena combinatul de produse
chimice si-au actualizat autorizatiile privind controlul integrat al poluarii, in functie de
stadiul activitatilor de pe platformele industriale.Aspectele actuale privind energia si
schimbarile climatice reprezinta provocari majore pentru inductria de petrol si
gaze.Industria are o responsabilitate primara de a contribui la securitatea furnizarii de
energie, pe masura ce solicitarea de energie creste, iar resursele fosile sunt
limitate.Mai mult, in vederea diminuarii schimbarilor climatice, emisiile de gaze cu
efect de seara treuie sa fie reduse in toate sectoarele economice.

In 2010 Petrom a continuat sa se concentreze pe managementul energetic, cu scopul

de a imbunatatii in mod continuu eficienta energetica.Petrom E&P a lansat recent un
program de eficienta energetica, concentrat pe utilizarea gazului Gas-to-Power si
Generarea combinata de caldura si electricitate reprezinta doua categorii de proiecte,
care vizeaza utilizarea gazului din zacamintele marginale de gaze naturale, in locatii
cu distanta semnificativa fata de infrastructura existenta.Gazul va fi folosit in
motoaresau turbine de mare eficienta, pentru a produce electricitate si energie termica
necesare operatiunilor Petrom si E&P.

-41-

Principalele beneficii ale acestor proiecte sunt:

-Eficienta crescuta prin utilizarea caldurii generate pentru procese interne, precum
incalzirea necesara pentru separarea titeiului, atfel reducandu-se consumul de gaze al
instalatiilor de incalzire

-Reducerea emisiilor de gaze cu eefct de sera

-Evitarea arderilor gazelor la facla, precum si a emisiilor de gaze de sonda, astfel

reducandu-se emisiile atmosferice.

Programul de eficienta Energetica din cadrul Petrol E&P contribuie la cresterea

competivitatii economice a Petrom ca operator si la extinderea vietii economice a
zacamintelor de extractie.

Un alt segment important il reprezinta emisiile decarbon, Petrom se angajeaza sa

promoveze proiecte care securizeaza furnizarea de energie si reduc impactul asupra
mediului, referitor la schimbarile climatice.

In aest sens, Petrom s-a concentrat pe doua proiecte importante

-Proiectul Parc Eolian - capacitatea proiectului este de 45 MW, cu posibilitate de

extindere, tinand cont de potentialul eolian mare al zonei din SE tarii.

Constructia a inceput in 2010 si se va finaliza la sfarsitul anului 2011.

-Proiectul Centrala electrica cu emisii aproape zero -este parte a strategiei

grupului OMV in domeniul carbonului.In 2010, Petrom a realizat un studiu de
fertilizare pe conceptul centralei electrice cu emisii zero.Scopul este proiectarea in
totalitate a unei noi tehnologii de ardere care sa utilizeze gaze cu un continut ridicat de
Co2 si sa produca energie electrica fara emisii de CO2.Emisiile directe de Co2, Ch4 si
N20(protoxid de azot) de Petrom au fost de 4,7 mil tone echivalent Co2 in
2010(2009:4,1 mil. tone;2008:5 mil. tone).

-42-

Programele extinse de investitii ale petrom vor conduce la o reducere semnificativa a

emisiilor de gaze cu efect de sera. Seeparat de aceste proiecte, modificarile structurale
din companie au contribuit la reducerea emisiilor de carbon. De exemplu, procesul de
restructurare din Petrom Rafinarie, incluzand oprirea unor unitati de productie din
Arpechim si vanzarea instalatiei de petrochimie a contribuit in mod prioritar la
reducerea cu 50% a emisiilor de Co2 in 2010, in comparatie cu 2007.

Se apreciaza ca proiectele pentru modernizarea instalatiilor din Petrom vor

contribui la reducerea continua si semnificativa a emisiilor a gazelor cu efect de sera
pana in 2015 in comparatie cu nivelul actual(2010).O problema importanta este
reprezentata de resursele de apa care sunt folosite in procesele industriale pentru
operatiunile de racire.

Aprovizionarea cu apa este asigurata din sursele de la suprafata dar si cele subterane,
precum si din retelele municipale.In operatiunile E&P, este necesara gestionarea unor
cantitati mari de ape de zacamant:37 m3 2010.

Incepand cu 2005 Petrom Rafinarie si-a redus considerabill consumul total de apa
si si-a imbunatatit sistemul de gestionare a apelor uzate.

Datorita activitatilor de restructurare si optimizare, consumul total de apa in Petrom

Rafinarie a scazut cu 46%.

Gestionarea deseurilor in activitatea companiei reprezinta una dintre principalele

probleme de mediu, activitatile petrom genereaza deseuri solide si lichide, inclusiv
deseuri petroliere, deseuri periculoase, catalizatori uzati si deseuri din constructii.

In 2010, Petrom a continuat sa reabiliteze cele 44 de bataluri care contin aproape

460.000 m3 de slam.In apropieree rafinariei Petrobrazi si Arpechim, in 2010,
contractorii Petrom au instalat facilitati moderne de tratare a deseurilor si au inceput
sa le proceseze pe cele din batalurile de slam ale rafinariilor.Aceste facilitati permit ca
remedierea terenurilor sa fie integrata cu gestionarea deseurilor si a apei.

-43-

Remedierea terenurilor din Petrobrazi:Proiectul a avut ca scop dezafectarea

instalatiilor, a conductelor vechi, neutilizate si a liniei de cale ferata d epe
amplasamentul Petrobrazi.

Zonele de interventie au fost in final acoperite cu sol curat, pietris si vegetatie .In
timpul demolarii instalatiilor, au fost reciclate mai mult de 10.000 t de fier si 560.000
de tine de beton.

Remedierea locurilor Dambovic si Suseni din Arpechim[4]

Lacurile Dambovic si Suseni au fost create in mod artificial in anii 1965 si 1969,
pentru a prelua evacuarile de la Arpechim.In ambele lacuri, aflate in proprietatea
Petrom, s-au acumulat , de-a lungul timpului suspensii solide si depozite de slam.In
anul 2010 au inceput lucrarile la ecologizarea lacurilor fiind instalate barajele
plutitoare si sisteme de aerare pentru bioremedierea apei.

Un alt obiectiv al companiei Petrom este eliminarea deseurilor periculoase din

Arpechim.Obiectivul proiectului consta in minimizarea atat cantitatii de deseuri cat si,
cat si a riscurilor asupra fortei de munca, asupra comunitatilor locale si a mediului
inconjurator.

Deseurile periculoase au fost acumulate in 2 bazine: primul bazin pentru triazine(1500

de tone de deseuri) a fost golit in perioada aprilie-august 2010, deseurile fiind
indepartate si eliminate.Alte 400 de tone si cele 2000 de tone de deseuri(al doilea
bazin) si 600 de tone de deseuri pe baza de acrilonitril au fost, de asemenea,
indepartate. Deseurile sunt eliminate prin incinerare la temperaturi ridicate;
operatiunile de remediere au inceput in 2010 si sunt in curs de desfasurare.
Prevenirea si combaterea nu sa realizat doar in rafinarii ci si pe santierele de
exploatare.Desi activitatea de foraj se desfasoara intr-o atmosfera inchisa ce nu
afecteaza in mod deosebit mediul exista substante chimice folosite ce pot produce
poluarea.

-44-

Acest lucru a fost imbunatatit prin schimbarea substantelor chimice si a fluidelor de

foraj.Petrom este prima companie de petrol care desfasoara activitate de foraj la mare
adancime in Marea Neagra, utilizand pentru prima data fluid de foraj pe baza unui ulei
sinteti , cu continut scazut de compusi aromatici.Platforma si echipamentele de foraj
au fost instalate astfel incat sa se asigure ca descarcarile de deseuri solide si fluide nu
afecteaza Marea Neagra.

Programul lucrarilor in vederea prevenirii poluarii in cadrul rafinariei Petrobrazi

2009-20012.[3]

Locul de unde poate proveni poluarea:I Instalatiile ECBTAR(epurare).

(1.) Se prevede asigurarea capacitatii tampon in vederea poluarii varfurilor de

debit si impurificatori.Lucrarea se executa permanent si are ca scop evitarea
impurificarii treptei biologice.
(2.) Reducerea incarcarii cu compusi de sulf a apelor de la instalatiile de stipare
ape acide prin exploatarea optima a instalatiei.Lucrarea se executa
permanent si are ca scop scaderea continutului de sulf din instalatiile de
epurare.

(3.) Reducerea incarcarii cu produs petrolifer a apelor evacuate din instalatiile

DAV, prin exploatarea optima a separatorului de produse petroliere.

Lucrarea se executa permanent si are ca scop recuperarea locala a produsului

petrolier.

(4.) Curatarea ritmica a separatoarelor API din instalatiile de epurare.

 Lucrarea de executa periodic si are ca scop cresterea eficientei de separare
recuperare a produselor petroliere.

(5.) Functionarea corespunzatoare a sistemului de deshidratare namoluri.

-45-

Lucrarea se executa permanent si are ca scop tratarea namolului rezultat din

treapta biologica.

(6.) Cresterea eficientei treptelor mecanice de epurare-modernizarea

separatoarelor gravitationale din statiile de epurare.

Lucrarea s-a executat intre2009-2010 si a avut ca scop imbunatatirea

eficientei de epurare, diminuarea emisiilor de poluanti si cresterea eficientei
energetice.

(7.) Modernizarea instalatiei de dozare chimica din halele de reoactivi din

ECBTAR 1, 2...Lucrarea se desfasoara intre 2009-2011 si are ca scop
imbunatatirea eficientei de epurare, diminuarea emisiilor de poluanti.

II. Canalizarea meteorica:

(1.) Reabilitarea si sistematizarea sistemului de ape uzate.

Lucrarea se desfasoara intre 2010-2011 si are ca scop evitarea impurificari panzei
freatice.
(2.) Decolmatarea separatorului gravitational pe meteorice
Lucrarea se desfasoara periodic si are ca scop cresterea randamentului de separare
si scaderea suspensiilor din apele meteorice.
III.Colectorul general GIB:
(1.) Cresterea performantelor sistemului de drenare si colectarea produsului
petrolier din panza freatica si asigurarea functionarii acesteia.
Lucrarea se desfasoara permanent si are ca scop recuperarea produsului petrolier din
stratul freatic si din zona colectorului GIB.
(2.) Ecologizarea batalurilor de namoluri.Lucrarea se desfasoara intre 2009-2012
si are ca scop evitarea impurificarii panzei freatice.

-46-

IV.Platforma Petrobrazi
Executie de lucrari de depoluare a apelor subterane prin intermediul modulelor de
depoluare.Lucrarea se realizeaza permanent si are ca scop refacerea freaticului si
implicit a calitatii acestuia.
In anul 2010 Petrom a inregistrat sase deversari semnificative de hidrocarburi(>1000
l) si 2,199 deversari minore.Cantitatea de hidrocarburi deversata a fost de 126,145 l.
Deversarile au fost in principal, cauzate de coroziunea infrastructurii invechite si
cateodata de incidente de siguranta si securitate.Programele de imbunatatire a
integritatii conductelor vor continua.Masurile anticoroziune au fost optimizate pentru
achizitionarea de sisteme mobile pentru manipularea substantelor chimice, revizuirea
sistemului de monitorizare si a procedurilor de tratare.Impactul deversarilor asupra
solurilor si resurselor de apa adiacente sau asupra comunitatilor locale a fost redus si
imediat controlat, iar zona a fost curatata.
In anul 2011-2012 Petrom va continua demersurile pentru diminuarea impactului
asupra mediului inconjurator concentrandu-se pe eficienta energetica, imbunatatirea
gestiunii deseurilor si reducerea deversarilor.
 -47-

2.2.3.CHELTUIELI PENTRU PROTEJAREA MEDIULUI

UTILIZATE DE FIRMA ANALIZATA[1],[2]

Din 2007, Petrom aplica linii directoare internationale privind managementul

costurilor de mediu, pentru a avea date corecte si comparabile referitoare la
cheltuielile si investitiile legate de protectia mediului.
In anul 2010, Petrom a cheltuit 837 mil lei pentru masuri de protectia mediului, din
care 238 mil lei reprezinta valoarea investitiilor costurilor si modernizarilor finalizate,
cu relevanta pentru mediu.Restul de 597 mil lei reprezinta cheltuielile cu personalul
intern, serviciile contractuale de al titei, taxele si contributiile pentru activitatile cu
relevanta pentru mediu, cheltuieli cu activitatile de remediere, cercetare si dezvoltare,
gestionarea deseurilor, intretinerea instalatiilor de protectia mediului, precum si
consumul de apa, energie, materiale operationale si deprecierea aferenta a
echipamentelor de protectia mediului.
Cele mai multe investitii de mediu in 2010 pentru rafinaria Petrobrazi s-au
concentrat in modernizarea si optimizarea operatiunilor existente(ex: automatizarea
prelevarii de probe de titei, modernizarea instalatiei de recuperare a sulfului,
modernizarea arderii la flacara etc.)
Petrom se concentreaza in principal pe informatia monetara referitoare la protectia
mediului precum si pe preventie.Cheltuielile referitoare la instalatiile, activitatile si
proiectele demarate pentru protectia mediului si reducerea impactului negativ asupra
mediului sunt colectate si centralizate intr-un mod standardizat.
 Comparativ cu investitiile in domeniul protectiei mediului anul 2010 a fost mult mai
bun fata de anul 2009.
In 2009, Petrom a cheltuit 818 mil pentru actiuni de protectie a mediului si preventie
din care 260 mil mei reprezinta investitia si 558 reprezinta cheltuieli interne, taxe si
contributii pentru activitatile cu relevanta de mediu, ca remedieri, gestionarea
deseurilor precum si consumul de apa, de energie etc.

-48-

Pe langa aceste investitii anul 2010 a adus si importanta implicare in comunitate fata
de anii precedenti.Petrom a continuat sa dezvolte proiecte variate pentru rezolvarea
problemelor comunitatilor locale si ale societatii romanesti, in general.In ceea ce
priveste mediul inconjurator, principalele proiecte au fost:
Tara lui Andrei:
Pentru acest program Petrom a finantat cu 110 000 de euro 23 de proiecte care au
inclus renovarea institutiilor de invatamant plus sisteme de colectare selectiva a
deseurilor, curatarea si realizarea de zone verzi.
Sprijin pentru viitor:
Scopul programului a fost cresterea numarului suprafetelor impadurite din Romania,
actionarea in vederea inundatiilor si contributia la imbunatatirea calitatii
aerului.Petrom si partenerii sai au impadurit 22 de hectare de teren pe suprafete din
Vaslui, Suceava, Galati, Dolj investind in program 130.000 euro.
Compania Petrom a derulat si alte programe de amploare mai mica dar totusi cu o
rezonanta favorabila asupra mediului.Un exemplu in acest sens a fost programul
Planteaza un copac la care pentru fiecare odorizand vandut in benzinarii s-a plantat
un copac ajungand astfel sa fie plantati 27.559 copaci in timp de o luna, fiind investiti
55.000 euro.
 -49-

Pr.
Protectia
vibratii
4%2%
naturii

Zgomo si vibratii 4%

Management de mediu
8%

Ape uzate 13%

Protectia atmosferei 17%

Sol si apa subterana 22%

Deseuri 34%

Fig. 1 Repartizarea investitiilor privind prorectia naturii

BIBLIOGRAFIE:

1.Raport anual 2010 PETROM.OMV

2. Raport anual 2009 PETROM.OMV
3.Lista de lucrari de combatere a poluarii la rafinaria PETROBRAZI(2009-
2012)
4.Caiet de sarcini,Supervizarea ecologizarii batalurilor OMV-PETROM
(Alexandru Stancu)

5.Lucrarea elaborat n cadrul proiectului Phare RO

0006.18.02 - Formarea
funcionarilor publici din administraia local n afaceri
europene i managementul ciclului de proiect, implementat
de Institutul European din Romnia
-51-