5.2.

Cauze antropice
Printre principalele cauze antropice declansatoare sau favorizante ale viiturilor si inundatiilor, se
remarca: ruperea barajelor si digurilor, irigatiile, despaduririle si lucrarea necorespunzatoare a
terenurilor in panta, proiectarea si intretinerea necorespunzatoare a sistemelor de
canalizare vulnerabilitatea sociala.

Ruperea barajelor si digurilor (fluviale sau marine) constituie cauza ce poate genera
inundatii cu consecinte foarte grave ale zonelor protejate. Ruperea unor asemenea lucrari cu rol de
protectie impotriva inundatiilor, poate surveni ca urmare a unor cauze naturale sau a unor accidente
legate de proiectarea, de constructia barajului/digului sau de modul defectuos de exploatare a
acestora.

In unele situatii particulare ruperea digurilor se realizeaza in mod deliberat, ca masura de protejare
a unei regiuni de interes crescut social si economic.

In Tarile de Jos au fost realizate de-a lungul timpului diguri marine ce au scos de sub apele marii
cca. 2200 km2. In ianuarie 1953, ca urmare a unei furtuni puternice, s-au produs valuri de pana la 12 m
ce au produs ruperea digurilor estuarelor, provocand pagube catastrofale: 1800 de morti, 4000 de case
distruse, 25 000 de case avariate, 70 000 ha de teren inundate (Grecu, 2004).

Orasul Satu Mare a fost inundat in anul 1970 prin ruperea unui dig de aparare de pe raul Somes
(Diaconu, 1972 citat de Mustatea, 2005.)

Distrugerea barjului Belci de pe raul Tazlau in noaptea de 28/29 iulie 1991, de catre o viitura
exceptionala a avut drept urmare producerea in aval a unei viituri soldate cu mari distrugeri si pierderi
de vieti omenesti (Podani si Zavoianu, 1992 citati de Mustatea, 2005).

Irigatiile, prin pierderile de apa din sistemele de irigare si in conditiile unei capacitati reduse de
tranzitare a acviferelor pot contribui la cresterea nivelului freatic si inundarea subsolurilor constructiilor
sau inundarea arealelor mai joase ale suprafetei topografice (crovuri, micro-depresiuni) prin stagnarea
apei freatice.

Despaduririle si lucrarea necorespunzatoare a terenurilor in panta sunt factori favorizanti

in producerea inundatiilor prin cresterea volumului de apa care se scurgere, a vitezei si deci a timpului
de concentrare a scurgerii pe versanti.

Proiectarea si intretinerea necorespunzatoare a sistemelor de canalizare pot genera

inundatii grave in mediul urbanizat ca urmare a drenajului deficitar al apelor pluviale, indeosebi in
timpul evenimentelor pluviale extreme.

Vulnerabilitatea materiala si sociala constituie un important factor ce poate amplifica efectele

inundatiilor. Vulnerabilitatea materiala este datorata amplasarii in zonele expuse riscului la inundatii a
asezarilor umane, a practicarii de activitati economice. Vulnerabilitatea sociala depinde de gradul de
pregatire a societatii in fata unui eveniment extrem. Ea deriva din spaima, din neconstientizarea
riscului, din lipsa unei educatie adecvate.

6. Efectele viiturilor si inundatiilor

 Efectele viiturilor si inundatiilor sunt multiple si complexe. Dupa domeniul care este afectat,
pot fi considerate efecte sociale, economice si ecologice.

6.1. Efecte sociale

Efectele sociale pot imbraca diferite aspecte. Cele mai grave si dramatice sunt pierderile de
vieti omenesti. Dintre fenomenele naturale de risc, atat la nivel mondial, cat si in Romania,
inundatiile sunt raspunzatoare de cele mai mari pierderi umane. Acestea sunt cauzate in cea mai mare
parte in mod direct, de decesul prin inecare, in urma unei crize cardiace sau ca urmare a fortei fizice
exercitate de apa in miscare ce poate antrena diferite corpuri sau poate produce prabusirea
constructiilor. Decesul este determinat, pe de o parte, de caractersiticile inundatiei (inaltimea apei,
viteza de scurgere, prezenta corpurilor plutitioare), iar pe de alta parte, de locul (in cladire, in
autoturism, pe strada s.a.), starea (in activitate sau in timpul somnului) si comportamentul individului
(refugiere, resemnare) in momentul in care a fost surprins de apa.

In mod indirect, inundatiile pot provoca victime omenesti prin maladiile pe care le genereaza si
care afecteaza populatia dupa producerea inundatiilor. Acestea sunt considetate efecte sanitare.
Diminuarea resurselor de apa potabila, contaminarea acestora, dificultatea aprovizionarii cu apa si
alimente, a accesului la institutiile sanitare, afectiunile de ordin fizic si psihic produse de asemenea
evenimente pot afecta sanatatea oamenilor, generand in unele situatii boli grave, chiar fatale. Efectele
sanitare pot fi analizate la diferite scari temporale (Ledoux, 2006):

- in timpul inundatiei sau imediat dupa aceasta;

- in perioada ulterioara inundatiei (zile, saptamani);

- efecte pe termen lung (luni sau chiar ani).

In afara deceselor, in timpul inundatiilor populatia poate fi afectata de raniri mai mult sau mai
putin grave. Deteriorarea unor infrastructuri de transport special (conducte de gaze, retea de
canalizare, a unor iazuri de decantare a deseurilor chimice s.a.) poate determina contamiarea apei si a
aerului, cu efecte asupra sanatatii umane. Consumul de apa contaminata poate provoca aparitia bolilor
hidrice precum dezinteria, hepatita, holera.

Un efect social important asociat inundatiilor il constituie cel psihologic. Acesta se manifesta
indeosebi prin stari de stres post-traumatic ce prezinta ca simptome: angoasa, depresie, tulburari ale
somnului, dificultati de concentrare, ce pot conduce in cazuri extreme la sinucidere. Aceste sunt
generate indeosebi de traumatismele fizice la care a fost supusa persoana in timpul inundatiei, precum
si de pierderile de fiinte apropiate si materiale.

Efectele sociale ale inundatilor includ, de asemenea, distrugerea si deteriorarea

lucuintelor si gospodariilor familiale, afectarea ale unor activitati instructiv-educative,
culturale, sportive, precum si deteriorarea unor obiective si instituitii social-culturale (de
invatamant, sanitare, culturale, religioase s.a.).

6.2. Efecte economice

Efectele economice includ pagube directe si indirecte.

Pagubele directe vizeaza afectarea mai multor elemente de importanta economica, precum:

- constructiilor corespunzatoare unor unitati industriale;

 - terenuri si culturi agricole;

- ferme zootehnice si depozite de furaje;

-depozite de materii prime agricole si industriale;

- infrastructuri de transport (cai ferate, sosele, poduri, linii electrice, conducte petriliere s.a.);

- retele de utilitati publice (alimentare cu apa, cu gaz, retele telefonice);

- lucrari hidrotehnice (baraje, lacuri, diguri) etc.

Pagubele economice indirecte constau in pierderile datorate disfunctionalitatii institutiilor

publice si unitatilor economice ca urmare a diminuarii sau intreruperii temporare a activitatii generata
de lipsa fortei de munca, a materiilor prime, a intreruperii alimentarii cu energie electrica s.a. La
acestea se adauga costurile suplimetare legate de refacerea elementelor deteriorate.

Plata asigurarii bunurilor materiale si umane este o alta consecinta a inundatiilor.

6.3. Efecte ecologice

Efectele ecologice pot include:

- modificari ale albiei si malurilor (eroziunea malurilor, depuneri de sedimente, despletiri,

schimbari ale cursului);

- modificari ale proprietatilor fizico-chimice si bacteriologice;

- colmatarea lacurilor de acumulare;

- efecte bio-edafice;

- reducerea stabilitatii versantilor (alunecari de teren, prabusiri);

Modificarea albiei se realizeaza ca urmare a proceselor de eroziune, transport si acumulare

desfasurate de apa. Desi aceste procese se manifesta pe tot parcursul anului, ele sunt mai accentuate
in timpul apelor mari, la viituri si inundatii. Totodata se modifica profilul longitudinal si transversal al
raului, modificare insotita, in unele cazuri, de schimbarea directiei cursului de apa, migrarea pragurilor
aluviale, de formarea si modificarea unor ostroave etc.

Scurgerea solida atinge valori maxime in timpul viiturilor. Astfel depunerile de sedimente se
adauga celorlalte consecinte ale inundatiilor. Depunerile de sedimente depind atat de magnitudinea
viiturii, cat si de ceilalti factori naturali locali (particularitatile geologice, relieful, vegetatia, solul).
Debitul maxim de aluviuni in suspensie se produce, de obicei, inainte de atingerea debitului de varf al
raului (Stanescu, Dobrot, 2002). Scurgerea solida din perioada apelor mari reprezinta 85-95% din
scurgerea anuala de aluviuni. In zonele montane, in bazine cu suprafete mici de receptie, domina
aluviunile tarate de diametre considerabile (1-1,5 m); acestea pot produce distrugeri prin impact
dinamic, iar depunerile de pietre sunt greu de indepartat din zonele inundate. In zonele de dealuri cu
roci friabile pe pante mari, cantitatile de aluviuni tarate si in suspensie sunt importante si depind de
intensitatea ploii. Aceste aluviuni sunt depuse cu precadere in zonele de campie, unde pantele sunt
lente, ceea ce poate produce inaltarea albiei, blocarea canalului de scurgere, favorizand deci o noua
inundatie.
 O astfel de viitura s-a produs pe data de 11 iulie 1999 (datorita precipitatiilor abundente) in bazinul Raului Mare
din Muntii Retezat. Formarea unui baraj temporar din trunchiuri de copaci si din fragmente de roca a produs o
viitura insotita de o curgere de sfaramaturi care a generat 13 victime, 21 de raniti si distrugerea cailor de
comunicatie pe zeci de km.

Alunecarile de teren se produc in conditii morfo-litologice speciale si de supraumectare. Ele pot

fi favorizate de viiturile de pe versantii cu panta mare ce se produc in urma ploilor torentiale.
In luna februarie 2006, dupa doua saptamani de precipitatii, alunecarile de teren din Filipine au
distrus un sat, acoperind 40 ha cu un strat de noroi de 6 m. Au fost inregistrati 200 de morti si
1500 de disparuti.

Poluarea zonelor inundate se datoreaza antrenarii de catre apa a diverse substante, precum
hidrocarburi, ingrasaminte chimice, alti produsi datorati spalarii orasului (si nu numai) si cu bacterii.
Sedimentele transportate si depuse in timpul inundatiilor pot contine metale grele care afecteaza
calitatea apei de termen lung. Scurgerea solida antreneaza microorganismele in aval, modificand
echilibrul ecologic al raului.

Hazardele naturale in general si inundatiile in particular pot genera, la randul lor, hazarde
tehnologice denumite in limba engleza NATECH (natural triggering technological hazards) Succesiunea
de evenimente cu reactie in lant poarta numele de efect domino.Cele mai frecvente exemple de
hazarde tehnologice produse de inundatii se refera la poluarea cu diverse substante.

In ianuarie si martie 2000 prin accidentele la iazurile de decantare Aurul si Novat, cantitati importante de
material steril ce contineau cianura si metale grele au fost deversate in urma acestor accidente, generand
astfel poluarea raurilor respective. Cauzele accidentelor au fost suprapunerea unei perioade cu cantitati sporite
de precipitatii si cu topirea brusca a zapezii, asadar cauze naturale. Acestea s-au combinat cu unele defectiuni
in sistemul de proiectare si intretinere a iazurilor de decantare (Serban Balteanu).