ETAPA III

CU TITLUL Elaborarea unei tehnologii avansate ecologice de obtinere a unor benzi din otel
cu grosimea de 0,07 0,8 mm acoperite cu materiale cu rezistenta crescuta la coroziune

Activitate III.1- Realizarea tehnologiei de microaliere a baii de metal topit; Testarea

rezistentei la coroziune a mostrelor obtinute (analiza chimica spectrala, metalografica,
coroziune)

Activitatea III.2 - Finalizare instalatie pilot; Reglarea si acordarea parametrilor de proces

;Actualizare proiecte de executie si de montaj ;Elaborarea instructiuni de lucru conform noii
tehnologii

Activitatea III.3 - Protejarea drepturilor de proprietate intelectuala a activitatilor de Cercetare

Industriala

1. Obiectivele etapei III de executie

In cadrul etapei III de executie a proiectului a fost stabilita tehnologia privind microalierea
complexa a baii de zincare in vederea cresterii calitatii acoperirii de protectie, pe baza
cercetarilor privind modul de dizolvare si asimilare a acestor elemente in topitura si apoi pe
suportul de otel. Experimenarile au fost executate in conditii de laborator pe sarje de topituri
complexe in care au fost introduse materiale sub forma de pulbere foarte fin maruntita .
Activitatea de cercetare a fost axata pe analiza parametrilor care influenteaza decisiv procesul
de microaliere, in vederea optimizarii acestora in concordant cu posibilitatile reale de
fabricatie la scara industriala. Dupa finalizarea fazelor experimentale cea mai reprezentativa
solutie a fost replicata si verificata in conditii reale pe linia tehnologica pe care s-a construit si
implementa instalatia pilot. Cantaririle si masuratorile au fost facute cu mare acuratete
utilizind instrumente de laborator. Dupa omogenizare topituri si procesare loturi mici de
proba, au fost obtinute esantioane ce au fost supuse unor analize complexe specifice care au
pus in evidenta microstructurile interne ale materialelor obtinute, aspecte legate de morfologia
suprafetelor probelor si aspect legate de rezistenta la coroziune in timp in medii ostile.
Esantioanele au fost supuse proceselor corozive de lunga durata in vederea analizei
comportamentului pe timp indelungat. Rezultatul acestei activitati este sustinut de stabilirea
unor compozitii care raspund la tema proiectului din punct de vedere al comportarii la
coroziune. Din punct de vedere al spectrului ecologic s-au realizat experimentari pe instalatia
pilot in vederea eliminarii a unei parti din emanatiile de noxe produse, rezultate din aplicarea
tehnologiei actuale de zincare. In acest sens s-a transpus metoda dezvoltat in etapa II de
executie, cu impact nesemnificativ asupra mediului in conditiile respectarii tuturor
prescriptiilor tehnice de protectia mediului si sanatatii si securitatii muncii. S-au efectuat
determinari privind eficienta acestei solutii alternative in cadrul procesului specific firmei,
avind in vedere anumite limitari privind viteza de reactie a acestor compusi coroborat cu
capacitatea fluxului de productie. Ca urmare a reusitei s-a adoptat o metoda de degresare a
suprafetei benzilor suport care nu are impact asupra performantelor de mediu , prin emisii in
timpul procesului.
Proiectul tehnologic al instalatiei pilot a fost finalizat avand ca baza proiectarea si
dimensionarea pe baze tehnico-stiintifice.a componentelor pornind de la necesitatile de
implementare a tehnologiei la nivel industrial.
Metodele de proiectare folosite au fost din cele mai noi, utilizind in acest scop tehnici de
proiectare computerizate de actualitate.
Legat de activitatile de elaborare proiect tehnologic si proiectare componente ale instalatie
pilot,acestea au avut ca baza de plecare cerintele tehnice si tehnologice impuse de conditiile
de obtinere a acoperirilor metalice cu materiale cu rezistenta cescuta la coroziune , in flux
continuu pe benzi laminate subtiri laminate la rece . Executia componentelor principale ale
instalatiei pilot si montajul acestora in faza de constructie au fost realizate de catre colectivul
de lucru utilizind dotarile si capacitatile firmei. In aceasta etapa au fost realizate o serie de
teste pe instalatia pilot, teste care au urmarit punerea in evidenta a cresterii calitative a
straturilor de protectie anticoroziva depuse pe benzile de otel obtinute prin tehnologia nou
dezvoltata de microaliere a baii de topitura.
Rezultatele obtinute au permis optimizarea parametrilor de proces conform capacitatii tehnice
reale ale instalatiei si definirea lor ca parametri tehnologici de lucru pentru operatori.
Odata stabilita noua tehnologie de obtinere a materialelor de protectie cu rezistenta crescuta la
coroziune, aceasta a fost inscrisa la OSIM in vederea obtinerii unui brevet de inventie si
protejarii drepturilor de autor.

2.REZUMATUL ETAPEI III

In etapa III s-au efectuat experimentari la nivel de laborator si instalatie pilot pentru obtinerea
si caracterizarea unor straturi de protectie realizate prin imersie la cald n zinc compex
microaliat, urmrind astfel obiectivele cercetarii propuse, respectiv creterea rezistentei la
coroziune si dezvoltarea unei tehnologii ecologice de obtinere a acestora. Daca in etapa II
activitatile au fost concentrate pe obtinerea acestor materiale de protectie in conditii de
laborator, precum si pe dezvoltarea unei solutii curate de pregatire a suprafetei benzilor suport
, in etapa III cercetarile au fost orientate in vederea transferarii rezultatelor de laborator si
obtinerea acestor materiale de protectie la un nivel superior,in conditii reale pe instalatia pilot.
Un accent deosebit s-a pus pe testarea acestor materiale in vederea caracterizarii strict din
punct de vedere al rezistentei al coroziune in medii ostile specifice ( apa de mare, salinitate) in
timp indelungat. Rezultatele obtinute au permis definitivarea compozitiei chimice specifice,
care indeplineste criteriile de transpunere in viitor la nivel industrial.Tehnologia dezvolta in
cadrul acestui proiect, a pornit si a inclus inclus o componenta ce reprezinta rezultatul unei
activitati de cercetare anterioare a UZINSIDER ENGINEERING GALATI in parteneriat cu
GALFINBAND GALATI, in cadrul programului INVENT, materializata prin Brevetul de
inventie nr. 122497/30.07.2009 cu titlul Procedeu de zincare termica din bai microaliate cu
nichel . La finalul proiectului noua tehnologie de obtinere a materialele de protectie cu
rezistenta crescuta la coroziune face de asemenea obiectul unui Brevet de Inventie inregistrat
la OSIM sub numarul A/00462 cu denumirea Procedeu de zincare termica a benzilor subtiri
de otel in bai de zinc complex microaliate cu staniu-bismut-cadmiu-nichel.
Pornind de la aliaje din sistemul binar Zn Bi, si stemele cuaternare Zn-Sn-Bi- Al si Zn- Ni-
Pb-Sn, s-a trecut la sisteme polinare (topituri complex microaliate): Zn-Ni-Bi-Sn-Cd , Zn- Ni-
Pb-Bi-Sn. S-a utilizat un cuptor electric cu patru trepte de incalzire, cu reglarea automat a
temperaturii, cuva vertical si creuzet din otel adecvat procesului de zincare.
Asimilarea elementelor de aliere in topitura de zinc prezinta importanta att la elaborarea
aliajelor specifice proceselor de galvanizare ct si la corectarea compozitiei chimice a bailor
de galvanizare specifice proceselor continue.
Procesele care au loc la alierea topiturilor de zinc prezinta o serie de particularitati
determinate in primul rnd de proprietatile fizico-chimice ale elementelor de aliere si
respectiv ale zincului ca element de baza al acestor aliaje. Principali parametri care
guverneaza procesele de aliere a topiturilor de zinc si care determina tehnologia proceselor de
obtinere a acestor aliaje sunt: temperatura de topire, temperatura de vaporizare, densitatea,
tensiunea superficiala, afinitatea fata de oxigen etc.
Cercetarile si-au propus extinderea si verificarea aplicabilitatii metodelor de microaliere
experimentate in laborator la nivelul statiei pilot destinata acoperirii cu zinc prin procedeul
termic al benzilor din otel, de la S.C. Galfinband SA, in vederea stabilirii unei tehnologii
optime, reproductibile si ecologice.Avnd in vedere aspectul ecologic, dintre aliajele studiate
la nivel de laborator au fost excluse cele cu continut de plumb .
Materiile prime utilizate pentru formarea baii metalice au fost atat metale in stare pura cat si
prealiaje. S-au practicat diferite nivele de microaliere a zincului pentru a stabili influenta
acestor elemente asupra caracteristicilor topiturii si a straturilor obtinute in corelatie cu
temperatura si durata de imersie. Gradul de microaliere si de asimilare a elementelor in baia
de zinc s-a determinat prin analiza spectrometrica a probelor de aliaj, prelevate din topitur la
diferite intervale de timp (imediat dupa microaliere, dup o ora, la sfarsitul procesului de
zincare).
Analiza spectrometrica s-a efectuat cu spectrometrul de raze X, tip Inov-X System din
dotarea Facultii de Metalurgie i tiina Materialelor.
Probele prelevate au fost analizate metalografic in scopul stabilirii omogenitatii structurii,
modificarilor structurale produse de elementele de microaliere si identificarii fazelor nou
formate. S-a utilizat microscopul metalografic OLYMPUS cu marire maxima X 5000, cu
preluarea si prelucrarea imaginilor electronic si soft pentru determinarea cantitatii de faze,
aflat in dotarea laboratorului de Analize structurale a Facultii de Metalurgie i tiina
Materialelor.
Straturile de acoperire obtinute pe banda din otel au fost la randul lor analizate
pentru stabilirea caracteristicilor si performantelor detinute. S-a analizat si interpretat:

influenta elementelor de microaliere asupra morfologiei suprafetei stratului depus prin

aprecieri macroscopice si microscopice;
influenta elementelor de microaliere asupra microstructurii stratului depus, stabilind
formarea structurilor tip compozit la microalierea complexa cu nichel(0,16%), staniu
(maxim 3%) cadmiu(0,26%) bismut (0,41-0,71%) .Microstructurile releva prezenta
compusilor intermetalici, ai nichelului cu celelalte elemente de aliere, dispusi uniform
in matricea de zinc. Stratul intermetalic de la interfata cu suportul de otel este foarte
fin si uniform.
comportarea la coroziune a straturilor de protectie obtinute in medii saline pet imp
indelungat care s-a determinat prin metode electrochimice utilizand potentiostatul PGP
201(o combina electrochimica pentru reactii lente, destinata mai ales maturatorilor de
coroziune)-cu soft voltalab pentru preluare si prelucrare datelor. Rezultatele acestei
analize au aratat, o micsorare a vitezei de coroziune a acoperirilor studiate, fata de
acoperirea cu zinc, chiar semnificativa pentru aliajul din sistemul Zn-Sn-Bi- Cd-Ni
viteza de coroziune determinate prin cantarire periodica Experimentul s-a incheat dupa
opt saptamani cand majoritatea probelor au inceput sa manifeste fenomenul de
pasivare concretizat prin pierderi de masa foarte reduse sau mentinerea greutatii fata
de cantarirea precedenta (tabel 3.6.; tabel 3.7) Pe intreaga perioada analizata cea mai
buna comportare au prezentat-o probele acoperite cu zinc microaliat cu nichel staniu
bismut, cu bismut peste 3% si cu bismut- staniu- aluminiu. Aceste probe au prezentat o
viteza de coroziune cu 20-30% mai mica decat probele zincate. Influenta benefica
asupra comportarii la coroziune data de nichel si aluminiu erau cunoscute din
literatura de specialitate dar cresterea rezistentei la coroziune prin microalierea cu
bismut peste 0,3% nu este mentionata

Urmare a experimentarilor si analizelor de laborator efectuate s-au obtinut aliaje noi, polinare,
pe baza de zinc, alegandu-se in final ca reprezentativ aliajul Zn-Sn -Bi-Cd -Ni avind
compozitia chimica dupa structura Sn 2,5-3%, Bi 0,5-0,75%, Cd 0,25-0,3%, Ni 0,14-0,16%.
Aceasta compozitie a permis obtinerea unor straturi de protectie tip compozit, aderente, cu
aspect placut al suprafetei, comportare buna si foarte buna la coroziune, fara sa necesitate
modificari ulterioare a configuratiei liniei de procesare, comparativ cu zincarea clasica si cu
diminuarea deseurilor si consumului de materii prime.
Din punct de vedere asupra impactului de mediu experimentarile au aratat ca plumbul poate fi
inlocuit cu bismutul sau se poate practica microalierea cu ambele elemente micsorandu-se
semnificativ continutul de plumb din topitura.
Din acest punct de vedere cea mai buna influenta asupra micsorarii cantitatii de deseuri (dros,
zgura si cenusa) o are adaosul elementelor de microaliere
In tehnologia propusa se utilizeaza elemente de microaliere care franeaza reactiile fier- zinc
micsorand cantitatea de dros. Aceste elemente sunt Ni (0,16%), Sn (2,88-3,49%) si Al
(0,33%) Comparativ cu zincarea in zinc pur aceste elemente conduc in medie la reduceri cu
pana la 25% a cantitatii de dros (calcul facut prin cantarirea drosului in situatia acoperirii cu
zinc microaliat cu Ni Sn -Cd).
Fluxul tehnologic actual este reprezentat de un cumul de operatiuni tehnologige care se
realizeaza secvential pe o instalatie de tip continuu formata din diverse componente dispuse in
serie.
Tehnologia ce face obiectul proiectului vine in intimpinarea acestui deziderat si va asigura o
pregatire excelenta a suprafetei benzilor urmare unui tratament prin care se elimina orice urma
de murdarie ramasa in urma proceselor anterioare. Metoda de degresare implementata, pe
baza de dezoxidanti este una curata in acceptiunea impactului de mediu , in sensul ca nu emite
efluenti in stare gazoasa si nu necesita evacuare ciclica a solutiei uzate.
Precizia de reglare a parametrilor precum : viteza liniei, tractiunea in banda si pozitia cutitelor
de aer de uniformizare strat este de 1% fata de 5% in cazul utilajelor existente;
Toleranta de grosime a stratului depus va fi de +/-5% fata de +/- 20 % cat este toleranta
obtinuta in prezent.
Aceasta va permite obtinerea de benzi metalice acoperite termic prin depunerea de materiale
complexe in matrice de zinc sau de alte metale in scopul imbunatatirii calitatii acoperirii, prin
reducerea grosimii straturilor intermetalice. Totodata va permite cresterea gradului de
acoperire peste 200gr/mp, pentru grosimi ale benzilor din otel cuprinse intre 0,07 0,3 mm.
Procedeul de acoperire va fi de tip continuu specific gamei de produse din portofoliul firmei
GALFINBAND. Obtinerea materialelor de protectie cu rezistenta ridicata la coroziune este
rezultatul studiilor si experimentelor desfasurate in laboratoare. Testele executate pe
esantioanele experimentale confirma acest lucru.

Gradul de noutate si impact asupra performantelor de mediu

Noutatea tehnica consta in obtinerea unor sisteme complexe de imbinare a elementelor de
microaliere pornind de la aliaje din sistemul binar Zn Bi, si sisteme cuaternare Zn-Sn-Bi- Al
si Zn- Ni-Pb-Sn, catre sisteme polinare novatoare (topituri complex microaliate): Zn-Ni-Bi-
Sn-Cd .Activitatile de cercetare din etapa III au fost orientate catre implementarea acestora la
nivel industrial , avind ca baza de procesare instalatia pilot finalizata deasemeni in cadrul
acelei etape.
Utilizarea acestor elemente a condus la obtinerea unor structuri de tip compozit , rezultate in
urma precipitarii de compusi intermetalici fin dispersati in matricea de baza de zinc.
 Structura material de protectie compozit
Structura material de protectie obisnuit

Asocierea acestor elemente de microaliere permit reducerea intr-un procent semnificativ a

deseurilor specific procesului de acoperiri metalice sub forma de dros, cenusa sau compusi de
oxidare ai baiilor de topitura.
De asemeni se remarca o crestere a rezistentei la coroziune a straturilor depuse, precum si
cresterea capacitatii de ambutisare, determinata de o buna aderenta la banda suport.
Prin utilizarea elementelor de microaliere descrise se remarca o reducere drastica a grosimii
straturilor intermetalice de Zn-Fe, mentinindu-se astfel grosimea stratului de de acoperire de
protectie depus.
Bismutul este un element de microaliere de noutate in baile de zincare, folosit pentru a inlocui
plumbul, avand acelasi efect de fluidizare a topiturii si de micsorare a tensiunii superficiale,
fara sa fie toxic.
In acest mod se elimina vaporii de plumb care se degaja la suprafata baii de topitura cu impact
direct asupra mediului si personalului operator.Tot legat de impactul asupra mediului
cercetarile au fost orientate pentru gasirea unei solutii alternative la operatia de degresare cu
compusi organici volatili. In acest sens a fost adoptata o solutie de degresare la care se adauga
un derivat al unui poliacid cu mai multe grupari alcool. Efectul de degresare este astfel foarte
mult accelerat, fara a avea efecte secundare negative asupra mediului ,prin lipsa emisiilor
daunatoare in atmosfera de lucru.

Tehnologia astfel dezvoltata beneficiaza pe de alta parte de componente de modernizare a

proceselor de fabricatie a benzilor laminate la rece acoperite metalic fiind in pas cu strategiile
actuale de imbunatatire a calitatii produselor din industria metalurgica, in conformitate cu
politica Uniunii Europene. Straturile de acoperire vor fi complexe de elemente a caror
combinare are ca rezultanta cresterea considerabila a rezistentei la coroziune. Produsul obtinut
va constitui totodata si o noua referinta in nomenclatoarele de profil, avand sansa de a-si gasi
utilizari extinse in viitorul apropiat.
O alta caracteristica de noutate este reprezentata de gradul ridicat de integrare a mai multor
tipuri de procese metalurgice in aceeasi linie, combinat cu versatilitatea instalatiei in ce
priveste natura materialelor de acoperire.
Activitatea de proiectare fiind una de complexitate a fost finalizata in etapa III. La baza au stat
cerintele tehnice si tehnologice impuse de crearea conditiilor de obtinere la nivel
experimental, a acoperirilor metalice uniforme din punct de vedere al caracteristicilor
geometrice. Proiectarea si dimensionarea componentelor s-a realizat tinind cont de
necesitatile viitoare la nivel industrial, pe baze tehnico-stiintifice.
Metodele de proiectare folosite au fost din cele mai noi, utilizind in acest scop tehnici de
proiectare computerizate de actualitate.
Proiectul cuprinde documentatia de executie necesara pentru uzinarea si montajul
componentelor mecanice si a instalatiilor electrice aferente instalatiei pilot.
Baza intocmirii specificatiilor de echipamente de toate categoriile o reprezinta proiectele
executate in cadrul acestei etape. Aceste specificatii constituie la rindul lor baza documentatiei
de achizitie prin intermediul licitatiei pentru aceste materiale si componente.
Executia componentelor principale ale instalatiei pilot. Realizarea instalatiei pilot-faza
experimentala
Acestea au fost executate din componente discrete achizitionate pe baza specificatiilor
intocmite in etapa de proiectare. Principiul se aplica in mod unitar atit pentru componentele
mecanice ,electrice . Uzinarea a fost realizata in baza desenelor de executie din cadrul
proiectelor mecanice si electrice.
Preasamblarea se va face in baza proiectelor de uzinare si executie.
Toate activitatile de uzinare, preasamblare si montaj au fost executate prin utilizarea
personalului propriu sau al partenerilor dupa caz in facilitatile coordonatorului sau ale
partenerilor dupa caz.
Tinind cont de rezultatele obtinute se poate concluziona ca s-au atins obiectivele impuse
pentru aceasta etapa de lucru ale proiectului.
Activitatea de pregatire a documentatiei de brevetare a avut ca baza rezultatele deosebite
obtinute care intrunesc laolalta premisele revendicarii unei noi inventii.
Inventia se refera la un procedeu performant de acoperire prin zincare termica a benzilor
foarte subtiri de otel laminate la rece, cu un material de tip compozit cu matrice de zinc,
obtinut prin microaliere cu staniu, bismut, cadmiu, nichel, in vederea cresterii rezistentei la
coroziune.
Avantajele procedeului propus in comparatie cu cele cunoscute pana in prezent sunt:

Obtinerea unei structuri de tip compozit in situ constand intr-o matrice de zinc in care
sunt dispersate uniform particule globulare de compusi intermetalici formati intre Ni si
celelalte elemente de microaliere, care determina cresterea capacitatii de deformare a
stratului, o rezistenta la uzura crescuta, continuitate si compactitate a stratului de
protectie;
Rezistenta crescuta la coroziune asociata cu aspect deosebit;
Obtinerea unui strat de compusi intermetalici Fe-Zn foarte fin care asigura o aderenta
ridicata;
Cresterea fluiditatii topiturii care permite reglarea grosimii de strat

3. Concluzii

1. S-au efectuat experimentri pentru stabilirea tehnologiilor de microaliere a bii de zincare

cu nichel, staniu, bismut, aluminiu. Nivelul de microaliere cu aceste elemente este prezentat n
tabelul 1.

Tabel 1. Nivelul de microaliere al bii de zincare testat pe staia pilot

Ni %
Bi% Sn% Al% Cd%

0,10-0,16 0,27-0,71 0,86-3,49 0,00-0,33 0,25-0,3

2. Analiza regimului termic la alierea topiturilor de zinc pur sau aliat necesit urmtoarele
analize:

o regimul termic al aliajului;

o regimul termic al particulelor solide imersate n aliajul tratat.
3. Cercetrile efectuate arata c timpul de topire a particulei solide de metal, introdusa in
topitura de zinc in scopul microalierii acesteia, crete cu dimensiunea particulei. Astfel
microalierea cu pulberi metalice se produce cel mai rapid, dar din punct de vedere ecologic
utilizarea pulberilor nu este indicat.

4. Efectul temperaturii iniiale a particulei este mai semnificativ dect al temperaturii iniiale
a topiturii, i este utila prenclzirea metalului sau prealiajului utilizat la microaliere pentru a
micora timpul de dizolvare i omogenizare n topitur.

5. Principali parametri care guverneaz procesele de microaliere a topiturilor de zinc i care

determin tehnologia proceselor de obinere a acestor aliaje sunt: temperatura de topire,
temperatura de vaporizare, densitatea, tensiunea superficial, afinitatea fa de oxigen etc.

6. Microalierea topiturilor de zinc cu nichel prezint o serie de particulariti legate n primul

rnd de diferena dintre temperatura de topire a nichelului i zincului. Deoarece temperatura
de topire a Ni (14550C) este mult mai ridicat fa de cea tipic a topiturilor de Zn (450-
5500C), procesul de dizolvare este adesea limitat de transferul de mas n stratul limit format
la suprafaa particulelor de nichel adugate in zincul lichid.

7. Microalierea cu nichel se poate face direct sau utiliznd un prealiaj zinc-nichel. Alierea
directa la nivelul staiei pilot de la Galfinband SA Galai a ridicat un numr mare de
probleme. Agitarea mecanica necesita un dispozitiv special care nu a fost achiziionat din
lipsa de fonduri. Agitarea prin barbotare cu gaz inert aplicat nu a condus la rezultate
satisfctoare nici ca timp de aplicare, nici ca grad de omogenizare rezultat. Probe prelevate
la 90 minute dup introducerea alicelor de nichel artau prezenta de particule parial
dizolvate

8. Cantitatea de compui zinc-nichel din dros, rezultat din analize, a fost n medie cu de nou
ori mai mare dect cea rezultata n experimentrile de laborator. Gradul de asimilare al
nichelului n baia de zincare a fost de 68,24% pentru un grad de microaliere de 0.1%Ni.

9. In conditiile practice de la Galfinband SA. se propune microalierea folosind un prealiaj

zinc-nichel care prenclzit la o temperatura de 2000C,va fi introdus n baia de zincare la
6000C, iar zincarea se va face la 460-4700C. Omogenizarea topiturii se face prin meninere
30 minute la temperatura de prealiere i barbotare a topiturii cu azot introdus prin lance timp
de 10 minute. Barbotarea cu azot pe lng omogenizare asigura o racire a topiturii care
limiteaz separarea compuilor nichel zinc din soluia lichida omogena. Aliajul rezultat
prezint o structura omogena cu compui intermetalici globulari fin dispersai n masa de
zinc.

10. Introducerea de nichel pentru corectarea coninutului n baia de zinc in procesul de

zincare, trebuie s in cont de influena fierului dizolvat n zinc asupra procesului de
dizolvare omogenizare a nichelului. Astfel, se poate observa c procesul de dizolvare al
nichelului solid n zincul lichid saturat cu Fe este nsoit de formarea grunilor de faz G2 -
compusul intermetalic ternar Fe5Zn6Ni89.

11. Pentru microalierea topiturii de zinc cu nichel n condiiile Galfinband SA. propunem
urmtoarea succesiune a operaiilor tehnologice:
- elaborarea sau aprovizionarea cu un aliaj zinc-nichel cu maxim 2% nichel sub form de alice
sau mrunit;
- prenclzirea aliajului zinc nichel la 2000C;
- ridicare temperatura bii de zincare la 6000C;
- introducerea prealiajului zinc-nichel;
- meninere la temperatura 6000C;de timp de 30 minute i omogenizare mecanic sau
barbotare cu gaz inert pn la 460-4700C (temperatura de zincare).
- prelevarea de probe pentru analiza chimic.

12. Staniul poate fi adugat n zinc fr probleme deoarece are densitatea i temperatura de
topire similar cu cea a Zn (pentru Sn densitatea este 7,34 g/cm3 i temperatura de topire
231,80C, iar pentru Zn densitatea este 7,14 g/cm3 i temperatura de topire 4190C). De
asemenea viteza de difuzie a celor dou metale este comparabil.

13. Microalierea topiturii de zinc cu bismut (densitatea este de 9,78 i temperatura de topire
de 271,50C) se poate face direct cu metalul pur.

14. Experimentrile au artat un grad mare de asimilare i o stabilitate ridicat n baie a

staniului si bismutului, pierderile n dros i zgura fiind de maxim 1%.

15. Adaosul de aluminiu n zincul topit prezint dificulti speciale asociate cu densitatea
sczut a acestui metal, cu oxidabilitate ridicat i cu faptul c are temperatura de topire mai
mare fa de zinc, respectiv 6600C si nu este lichid la temperatura bii de zincare ( 4500C).
Recomandm de aceea introducerea Al sub forma unui prealiaj ce corespunde compoziiei
chimice a eutecticului pe diagrama binar Zn-Al deoarece acesta are temperatura de topire
3810C, inferioar celei specifice bilor de galvanizare si este mult mai puin oxidabil dect
Al pur la 4500C.

16. La obtinerea topiturii de zinc microaliata cu staniu-bismut-aluminiu se indica urmatoarea

tehnologie de microaliere:

o se aduce temperatura topiturii de zinc la 5000C

o se introduce in baia de zinc topit prealiajului zinc-aluminiu cu 5% Al sub
forma de bucati de maxim 20mm preincalzite la 1500C;
o omogenizare prin mentinere la temperatura de lucru(450-4600C) 15 minute.
o se introduce simultan bismutul si staniu preincalzite la 150 0C si maruntite
o omogenizare prin mentinere la temperatura de lucru 10 minute
o prelevare de probe pentru analiza chimica

17. Masurarea rezistentei de polarizare, a straturilor de acoperire cu zinc microaliat, a urmarit

aprecierea caracteristicilor filmului de produsi de coroziune si implicit comportarea la
coroziune a straturilor. Analizand, pentru fiecare proba in parte, modul de variatie a rezistentei
de polarizare se constata ca initial are loc o activare a suprafetei analizata concretizata printr-o
scadere a rezistentei de polarizare urmata de formarea in timp a peliculei produsilor de
coroziune cu modificarea corespunzatoare a modului de variatiei si a valorilor parametrului
masurat.

18. Proba acoperita cu zinc complex microaliat cu nichel, bismut, staniu, formeaza o pelicula
de produsi de coroziune cu o rezistenta la polarizare de 90 kcm2 foarte stabila si densa,
prezentand o comportare foarte buna la coroziune comparativ cu stratul de zinc nealiat.
19. Proba acoperita cu zinc complex microaliat cu staniu, bismuth, cadmi ,nichel prezinta cea
mai ridicata rezistenta de polarizare(390 kcm2)cu formarea unor produsi de coroziune care
pasiveaza rapid suprafata probei.

20. Testul de rezistenta la coroziune in apa de mare, aplicat probelor de banda din otel
acoperite cu zinc microaliat pe o durata de opt saptamani, a permis calculul vitezei de
coroziune si indicelui de penetratie precum si variatia acestor parametri in timp si pe intervale
de timp.

21. Pe intreaga perioada analizata cea mai buna comportare la coroziunea in apa de mare au
prezentat-o probele acoperite cu zinc microaliat cu staniu bismuth-cadmiu -nichel, cele cu
zinc-bismut( peste 3% )si cu bismut- staniu- aluminiu. Aceste probe au prezentat o viteza de
coroziune cu 20-30% mai mica decat probele zincate.

22. Cea mai slaba comportare la coroziune in apa de mare a prezentat-o zincul microaliat cu
nichel-sataniu-bismut-plumb. Analizand compozitia acestor straturi comparativ cu celelalte
studiate si cu comportarea acestora la coroziune rezulta ca o crestere a continutulul de staniu
peste 3% diminueaz considerabil rezistenta la coroziune a acestor tipuri de acoperiri si nu
este indicat sa se depaseasca acest procent in zincul complex microaliat .

In figura 1 se prezinta, pe ansamblul straturilor analizate, comportarea la coroziune functie de

timpul de expunere in apa de mare.

Fig.1. Variatia vitezei medii de coroziune in functie de tipul de expunere

in apa de mare pentru tipurile de acoperiri studiate

23. Vitezele de coroziune incep sa se stabilizeze n sptmna a aptea pentru majoritatea

probelor indicand producerea fenomenului de pasivare. O crestere a vitezei de coroziune in
saptamana opt prezinta doar probele acoperite cu zinc microaliat cu nichel -staniu bismut-
plumb si cele cu 0,27% bismut care pe ansamblul testului au aratat o comportare la coroziune
mai slaba decat probele zincate.

24. Comportarea la coroziune s-a apreciat si prin aspectul macro si microstructural al

morfologiei suprafetei probelor studiate, pierderea de masa neevidentiind fenomenele
localizate de coroziune care sunt mult mai periculoase fata de coroziunea generala.

25. Dupa sapte zile de mentinere in apa de mare toate probele supuse testului isi pierd luciul
specific acoperirii cu zinc devin mate si prezentand o culoare gri inchis. Pe probe apar de
asemenea puncte de rugina alba, cu exceptia probelor acoperite cu zinc -staniu-bismut
cadmiu-nichel si zinc-staniu-bismut aluminiu pe suprafata carora se mai observa conturul
dendritic al cristalelor de zinc

26. Dupa 14 zile de mentinere in apa de mare atacul coroziv este uniform pe majoritatea
probelor studiate cu o comportare foarte buna pentru probele acoperite cu zinc -staniu-bismut
cadmiu-nichel, zinc-bismut 0,52% si zinc-staniu-bismut-aluminiu, si foarte slaba pentru
acoperirea cu zinc microaliat cu 0,27% bismut.

27. La finalul perioadei de expunere in apa de mare analiza morfologiei suprafetei evidentiaza
formare localizata a ruginii rosii pe probele care au prezentat o viteza mare de coroziune.

Ca o concluzie finala se poate afirma ca in urma activitatilor de cercetare din aceasta etapa a
proiectului, s-au obtinut straturi de acoperire care prin intermediul proprietatilor fizico-
chimice determinate fac parte din categoria structurilor de tip compozit , adera bine la
materialul de otel suport si au o rezistenta la coroziune ridicata.Tehnologia propusa pentru
obtinerea acestor materiale include operatii care imbunatatesc performantele de mediu,
comparativ cu tehnologia utilizata in prezent. Aceste operatii sunt integrate in flux cu ajutorul
instalatiei pilot a carei executie a fost inceputa in cadrul etapei a doua a proiectului.
Noutatea tehnica consta in obtinerea unor sisteme complexe de imbinare a elementelor de
microaliere pornind de la aliaje din sistemul binar Zn Bi, si sisteme cuaternare Zn-Sn-Bi- Al
si Zn- Ni-Pb-Sn, catre sisteme polinare novatoare (topituri complex microaliate): Zn-Ni-Bi-
Sn-Cd , Zn- Ni- Pb-Bi-Sn.. Activitatile de cercetare din etapa III au fost orientate catre
implementarea acestora la nivel industrial , avind ca baza de procesare instalatia pilot ce s-a
definitivat in cadrul acelei etape.
Implementarea rezultatelor cercetarii sub forma noii tehnologii de obtinere a materialelor de
protective cu rezistenta ridicata la coroziune a adus beneficii importante procesului de
acoperire metalica prin controlul riguros al parametrilor de proces cum ar fi :precizia de
reglare a viteza liniei, tractiunea in banda si pozitia cutitelor de aer de uniformizare strat cu
abatere de 1% fata de 5% in cazul utilajelor existente,reglajul automat al temperaturilor de
proces,controlul eficient al debitelor fluidelor de process, etc.
Atingerea performantelorde mai sus a fost posibila prin aceea ca instalatia pilot beneficiaza
de un grad ridicat de integrare a mai multor tipuri de procese metalurgice in aceeasi linie,
combinat cu versatilitatea instalatiei in ce priveste capacitatea de obtinere a unui spectru larg
de materiale de acoperire.