VIZUALE CINEMA. gabriel bauret ABORDAREA BOLIC NalaCUPRINS CUVANT INAINTE de Calin Caliman TNTRODUCERE oi... 1. Fotografia - Comentarid 020 02 I 28 1. INVENTAREA FOTOGRAPIED 02... cece 1, Lumina, pelicula si format 2. intemeietari ., 3. Instantaneul, culoarea 2. FOTOGRAFIA DOCUMENTARA 1. De la documentare la explorare stiintifica 2. Fotojurnalistica ..... 3. TRECERE IN REVISTA A CATORVA TITLURI DE PRESA $1 AGENTII FOTOGRAFICE ...., 4.0 IMAGINE A REALULUIL 1, Problema obiectivititi.. 2. Punctul de vedere . 3. Clipa decisiva 4, Planga de contact: urmele unei metode , 5. PORTRETUL .... $i 1, Portretul oficial si derivatele sale 2. Popularizarea genului 3. Portretul unei societii 4. Evolutia genuluiSSeS Cuprins ARTA DECORATIVA . Moda . Publicitatea .. - EXPRESIA ARTISTICA Fotografie si picura; legaturi si diferente Nudul, un gen foarte “fotagenic” Problema stilului, culoarea, alb-negrul....... Istoria fologratiel, o istorie a diferitelor sale x Aventura artisticd a revistei “Camera Work” . Suprarealismul si fotografia .............csee see: » Avangarda germana.. . Tendinte contemporane 9. Fotografia instantanee 10. Eliberarea imaginilo: TL. Piata si industria cultural a fotografiet Sama ewe Pe 8. FOTOGRAFIA: SINGULARITATE $1 PLURALITATE TABLOU CRONOLOGIC BIBLIOGRAFIE .... INDEX... INTRODUCERE: Fotografia — COMENTARU Nimeni n-ar putea contesia in zilele noustre faptul ca fotografia, in formele ei multiple, se afirma din ce in ce mai mult ca un mod specific de exprimare, informare si comunicare. O intélnim la tot pasul, fara a-i da atenfie, in paginile presei cotidiene si ale revistelor, contribuind atat la cunoasterea evenimentelor cat gi la compunerea vizualii a anunturilor publicitare, si-n plus, intr-o form’ cu totul diferita, o practicim pentru a pistra amintirea emofionanta a evenimentelor personale, ilustrand propria istorie in albumul de familie: In esenta ei, fotografia are o naturi multipla, find la fel de important si interesant4 ca miirturie artistic’ sau jurnalistica asupra lumii cat si ca practic’ social populara. Ceca ce nu este poate cazul altor mijloace de exprimare ca cinematografia, pictura sau literatura. in repetate randuri, a fost prezisti disparitia rapida a fotogratici, in special dup’ aparilia televiziunii. Mai nou, in lumea amalotismulvi, ea s-a vazut amenintat’ de imaginile video: cu toate acestea, fotografia continui sf insofeasc ‘omul in diversele sale deplasiri si activitati, intr-o versiune din ce in ce mai aulomatizata, si dand nastere unei practici din ce in ce mai spontane. De altfel, consacrat fiind ca operi de arta, fotografia se intalneste in simezele muzeelor si galeriilor, alfturi de pictur’ si alte forme de exprimare contemporane. Un fel de a opta arata, deloc de neglijat, judecind dup& importanta manifestirilor consacrate peste tot fa Inme, fotografia este in zilele noasire subiect al comentariilor si criticilor din presa scrisa gi audiovizual, al studiilor aprofundate din punct de vedere istoric, saciologic, estetic, semiologic, in §coli si universitati (de altfel exist mai multe institugli publice si private, specializate' in predarea acestui sublect).Introducere Si asifel s-a ajuns Ja una din primele intrebiri referitoare la fotografie. Este ea ore o arté? Incepand cu secolul al XX-lea chiar fotografi iyi pun aceasta intrebare, Ulterior s-au intrebat si crilicii gi istoricii folografici, Intro alt ordine de idei, prima mare cercetare din domeniul stiintelor umane in care fotografia a reprezentat subiect de stuciu a fost in domeniul sociologiei (in 1962, ucrarea | Bourdieu in cadrul publicatiei “Un art moyen” -“O arti de mijloe”*). Si usta deoarece doar in zilele noastre fotografia a devenit una din practicile cele mai rispandite. «Fotografia este un limbaj, iar fotograful un makin Tn pregent ne dim bine seama ci Fotografia nu este realizarea inoventi, hazardaeé sau fipcenipn de imagini; ea nu este, cum multi au crezuit-o mullé vreme “o simpli reproducere anaturii, a lumii care ne inconjoara, ci mai degrabi un Limbaj structurat prin formele gi simbolurile sale, 51 “cizelat” de o istorie imbogifita in mod progresiv Fie ci se vorbeste de fotografie ca operd de arta sau ca document de actualitate, noftiunea de autor, in sensul pe care-1 intelegem in literatura Saul juma cai, S-2 impus pana la punctul in care multe dictionare de fotografie si-au facut aparitia in libririi, alituri de studi istorice sau estctice, Dar mai mult de-atat, monograliile (retrospectiva operei sau. a unei parti din opera unui fotograf) s-au inenultit fat de cartile term Mai Irecyent intalnite in trecul, (unde semndtura fotografului era Nesemnilicativa fal de titlul subiectului tratat) si in primul rind fap de manualele tehnice care mult timp reprezentau principalele referiri la fotografie, fn mod paradoxal, interesul actual e mai mare pentru instrumente deceit pentru imaginile ce se pot realiza cu avestea. In continuii evolutic, tehnica 4 exercitat o atractic incontestabild asupra lumii amatorilor si intr-0 mai mica masura chiar asupra. profesionistilor care au ajuns si uite finalitatea acesior ustensile. perfectionate, produverea de imagini, iar ideea a fost ou totul neglijati ‘fata de Eparaturi, Aproape toate imaginile poarti astizi o semmitura, cu exceptia unui mare num&r de imagine de publicitate unde 8 Introducere responsabilitatea “creatiei” este din ce in ce mai mult impértita cu directorii artistici ai agentilor. Ele nu sunt intru totul respectate precum ar dori-o fotografi, in cea ce priveste formalul sau culorile, dar totusi cu mult mai mull decat in epoca in care presa le punea in pagin’ (iri a le atribui nici o calitate, amputindu-le uneori aproape o treime din suprafata. S-a ajuns incetul cu incetul sii se Injeleaga ci. reproducerea numai a unei par}idin imagine era exact ca scoalerea unui cuvant din fraza. «Diferitele semmificatii ale fotografieis Asa cum fotografia are o naturi multipla, e firese ca si abordarile ei sa fie diverse; simpla cunoastere istoricé, inventarul cronclogic al fotografilor si al stilurilor) a ficut loc diferitelor demersun de inspiratie teoretica. in afara sernnificatici estetice, ce tinde s4 privilegieze in lumea fotografie: orive manifestare cu caracter creativ si si constituie un studiu al formelor si evolutiei lor atagfndu-le diferitelor twaciyi vizuale, cum ar fi de exemplu aceea a cadrului, o sociologic a fotografiei se sprijind pe un studiu sistematic al diferitelor contexte ale acesteia; cat priveste semiologia, apermis luarea in considerare a imaginii fotografice ca mesaj, demonstrand procesul ei de comunicare si, in particular, diferiicle ei tipuri de coduti. Dar ca once formi de arti si de literatura, ca orice text, imaginea fotograficd nu este pus in valoare pe deplin decit daca este “eiti de un privitor care si-i confere o anume interprotarc realizand un fel derescriere, de reereare. Aceasti valoare adiiugaté de privitor este in acelasi timp tributari contextului in care fotografia este privita, citita © schimbare de context echivaleazi adesea cu schimbarea de interpretare, de lectura. $i astfel sunt mullicei ce au freevent tendinta sii aprecieze cd cea mai bund imagine este’ cea in ware toate felurile de abordare sunt posibile. in urmitoarele pagini nu va fi vorba de a opta mai mult pentru un’ anume fel de semnificatii, cu atét mai mult cu cat exist complementarititi Intre acestea, ci de a constata ca diversitatea posibilelor abordari ale fotografici poate fi pusé in relatie cu aIntroducere diversitatea practicilor acesteia. Si, in plus, atine cont de ansamblul _ aestor practici inseamn’ a considers cd ficedreia fi corespunde uneori ‘tn mod de analizare mai adaptat. Astfel, mesajului publicitari se va preta mai degrabi o analizi de tip semiologic. dup’ un model pus in Practica tn ani saizeci printre alti de Roland Barthes, ca de altfel _ feoretician, in timp ce fotografia de amator provoaci in special reflexii de ordin semiologic asa cum a facut-o Pierre Bourdieu. in schimb, portretul poate fi abordat din diferite puncte de vedere: estetic, so- ciologic, istoric, psihanalitic, «Diversitatea Jumii fotografiei» _ Toate aceste consideratil nu fac decat si duca la o evidenta: in primul rand s& se inceapa prin identificarea principalelor «uzante» alle fotografici - acest termen provine dintr-o prejudecati de ordin _ teoretic - sia diferitelor contexte in care ¢ practicala, Nu se poate raspunde la intrebarea de ordin metodologic: “Cum _ $4 abordiim fotografia?’ flirt a ne interoga inainte asupra naturli __ acesteia, in circumstantele de diversificare in care pare ca se prezinta fined de 1a inceput. __ Cuvantul fotografie acopera notiuni si practici atat de diferite, “asemenea scrisului? romancienul si ziaristul “scriu” amandoi, dar trebuie admis c4 sensul si accesibilitatea lucrarilor lor se deosebesc “intrutotul. : Cu toate acestea, in cazul fotografiei, doua genuri domina firi indoiali; importanta lor este in primul rand istotica si apoi cd. Este vorba de reportaj (acestui termen putin cam vag ii fera cel de fotografie documentara} si de portret, Genuri care Jimitate la fotografie dar care si-au gasit in cadrul acestei arte neli¢ gi semnificatie propril, specifice, inimitabile. _ Pe de alti parte, fotografia este implirtit’ in prezent de doud mi ale caror frontiere nu sunt de altfel cu tot) de netrecur, dar care guvernate de legi putin diferite: Inmea amei si cea a comandei. Introducere turii dat care cunoagte actualmente noi dezvoltiri ide istoria pic! . 0 u 4 cu diferitele migcSri de arta contemporand, ire in relatie id ; r falta fiind lumea artei decorativ ublicitate, mod’, ilustratie. Dacii imaginatia creatorului pare a se manifesia cu mai mure az, in cel de-al doilea este deterimnata de uneori cu tolul strliine de universul siiu si de preocupirile sale intime. De la bon ‘inceput wah yu sunt aceleasi in ambele cazuri dar nu ar fi nici un motiv pentru ca a sii afecteze valoarea creatic. inainte de a explora fiecare rast: ines cireurstangelor iaventint acestei arte. asupra etapelor dezvoltiril ei tehnice; si stiind ch ere nentelor (aparatclor) are bineieles incidente notabile 31 semnificative asupra formes si subicctului fotografiei, fn primal ¢: tante extérioare, dintre aceste Iumi, evident ei iINVENTAREA FOTOGRAFIEL 1. Luma, Tstoria fotogralici este in parte fondatd pe evolutiaa trei elemente tehnice fundamentale: lumina, conditie “sine qua fon’ a fotografiel., existenta unei pelicule pe caré sa se materializeze imaginea ‘i diversele formaturi servind ca baz falcatutrii aceleiasi imagini. Pentru fiecare dintre aceste trei niveluri, si de-o maniera mai nuantata, se poate considera cA aceasta istone este produsul unci interactiuni: pe de-o parte uparitia noilor aparate ce determina noi imagini, pe de alti patie necesitatile si exigentele pe planul creajici vizuale ce favorizeaz4 sau duc la anumite cercetiin tchnice. Lumina j Atat din punct de vedere chimic, cat si estetic, nu existai fotografie fari lumina. Lumina este materia prima penizutolegrat, aga cum este culoarea pentru pictor, Fotograful o observa, 9 urmareste, o ghideaza, o sculpteaza si chiar o recreazi mult mai evident cand lucreazi ih alb-negru. © fotografie fara lumina e in consecinta fara umbra, este m1 Sens propriu si figurat. De obicei fe opine luminii naturale lumina artificiala. Dar in studio artistul incearcé deseori sd regdseascd modelul natural. Mai putin artistul care vreain mod deliberat si redea noi aspecte, noi forme si substraturi chipului sau obiectului si se foloseste de tluminarea zis artificial’ pentru a marca o diferenta fata de ambianta luminii zilei. In studiourile de portrete ale secolului al XIX-lea, subiectul se plasa sub un geam de protectie ce lisa si treact lumina, nici nu se ae problema sa se procedeze altfel, iar fotograful nu lucra decat in miezul zilei. : 12 Inventarea fotografiel 1 clar cli inventarea si progresele iluminirii artificiale, cu sensibililatea din ce in ce mui mare a pliicilor fotografice, filmelor si ameliorarea permancnti a minuirii materialelor au considerabil practica fotografie’, subiectele terventia Jui, in studio si in exterior. Astfel, reporterii av putut ia evenimentele nocturne din murile orage. in studio s-a nstituit cu Jumini puternice viata Jor ca in plina zi, Blitz-ul tonic a adus, in special in domeniul fotografiei modei, atea de a surprinde miscari din ce in ce mai sofisticate, in st cu vechea tehnicd a tungstenului, destul de bine adaptata lor de hmgd durati. De cajiva ani, in reportaj, Lehnica “open (blitz in plind lumindy s-a-dezwoltat si s-a sistematizat in uncle ajungandu-se ca reportajul sii se sprijine pe aceasta. Pelicula Cum bine a remarcat-o Roland Barthes in “Camera luminoasi” 8 jrea fologeafici este in primul rand oinventie din domeniul ~ chim sh sensibilizesi la lumin’ o suprafati suport? Istoria lelor fofoprafice este cea a unel dezvoltari constante a (tStii plicilor fulogralice, mai apoi a filmelor. Trebuie facut ia intre dowd tipuri de pelicule. ceeu ce d& particularitate stei arte; negativul , aspirat deci dup’ modelul francez, primul numar din “Life” 1936, in 466.000 exemplare. humir se va dubla intr-un an, iar in anii'60 revista va fie citité stiptimanal de aproximativ 40 de milioane de a—— Ss | Oimagine a realului Dacéi pictura s-a indepirtat incetul cu incetul de o practices figurativa Mareati de preocupari de ordin realist, aceasta se datoreaza 5 fotografie’ care si-a propus si inlocuiascii aceasta sarcina si s-a oferit ea un mod de reprezentare mai sigur, prin faptul cA procedeul era considerat din punct de vedere stiintifie ireprogabil (relativ la un mod de reprezentare manual). Ceea ce ne duce cu incetul la ideea comuna in zilele noastre cH marturia adusi de o fotografie mu se contesti, ca acest tip de document atest verdicitatea faptelor, “Asta $-a intimplat asa” ar fi formula consacralé §i mereu subinteleasa. Pe de alti parte, daci fotografia este cu adevarat fondata de principiul unei reprezentiri analogice (cuvantul analogie fiind impramutat de la Ronald Barthes din “Le Message Photographique"), ca nu poate fiatunci generatoare de opere de arta, Discursul lui Baudelaire asupra ideii de incompatibilitate intre arti si orice lucrare derivand din sliinta (aceasta find exact cazul fotografiei) se prelungeste in prezent sub-alte forme. Vom vedea putin mai departe cum au surmontat aceasti problema fotografi din secolul al XIX-lea. In. sfargit, pretinzénd ci mo stim sé raspundem la intrebarea: Cum se poate distinge o fotografie bund de una proasti?, fenomen des intilnit, este o alti maniecré de a-i lua acestei arte (luaté in sensul etimolog: al cuvantulm technic}, dreptul dea fi un mod.de exprimare de sine Statitor, De fapt toate acestea nu sunt decit presupuneri, idei fixe, care lind si considere de o maniera imuubila practica reportajului drept o mirturie fundamental obiectiva. Ori fotografia este mult mai mult decat o simpli imagine a unui fragment de real, chiar daca in cazul reportajului, realul, mai biné zis tealiratea, nu este manipulati, franjata, pusa in. scena, ca in cazul fotografiei de studio unde poate fi construitii si si reconstruita in detalin. 2. PUNCTUL DE VEDERE Simpla alegere a punctului de vedere care se materializeazd mai apoi prin incadrare, constituie deja, in orice form de fotografie, Un angajament impregnal de o anume subiectivitate. Privirea care participa la delimitarea unui anumit spatin vizual, si in consecinta Ja constituirea unei realitati proprii fotografului, este prima manifestare a acestui angajament. Dacd fotografia este un fragment 36 e spatin, ea este $i expresia unui crimpei de timp. Decizia ulerioara badeclansa obiectivul, adic de a surprinde acel lucru intr-o anumiti ava, reprezinli incununarea acestui proces, Intr-un anumit fel, alia este manifestarea unei legituri stabilite intre punetul de at (primal il implica pe al doilea si invers) devenind in mod esc instrument de denuntare a unor realitati, si dincolo. de luntares lor, instrument al luptei sociale si politice, La inceputul ului, Lewis Hine (mai inainte citat) ardtase cum erau exploatati Mii in atelierele fabricilor si in mine, fari a denunta in fapt incipiul. El realizase doar un portret social. ‘W. Eugene Smith | Pentrua descoperi existenta unei fotografi cu adevarat angajate, ie studiat americanul W. Eugene Smith, a carui opera constimuie pchii a numerosi fotografi un model fn acest sens. Smith este mai decit un simplu martor al Istoriei, Ultimul siu mare reportaj, at in Japonia asupra consecinjelor poluiirii industriale in Golful ata, se constituie intr-o veritabild acuzatie contra nsabililor respectivei intreprinderi, si in acelasi timp ca 0 Mirare a inconstientei industriasilor pe plan ecologic, Smith imaginea in serviciul cauzei ei pe care o apirii, pani la punctul ise reproseazii ci adeformat realitatea, Dar ce ar trebui retinut cliunile lui este ch avesta nu-si concepe fotografia decat dupiio ung’ premeditare, Smith studiazd cu griji terenul si subiectul de a-si pune filvul in aparat. {n acest sens, el va permite i i intre douli caleporii de reporteri: cei Peoncep folografiile ca o noli de actualitale, care cautd sii finda instantancul, reprezentativ pentru actualitate, si cei ce a indelung gi in profimzime asupra unui subject; subiect ce, 6 {ari sau un continent, s-ar caracteriza durati si ar finaseut unor tensiuni sociale, politice, religioase sau economice. asliano Salgacio este in acest sens unul din continuatori lin Smith. De mai mulfi ani, acesta desfasoara in lungul si-n Larul lumii un proiect ce abordeaz’ tema muncitorulni de pe santiere sau din intreprinderi; un invenlar lung timp studiat - Sebastiano ido este de altfel de formatic economist 374 O imagine a realului "2.2, Puterea fotografiei in prezent nu mai exist’ o veritabild fotografie de stiinga sau de dreapta dar se remarci uncori imagini manipulate sau “recuperate” fara consimlamantul fotografului, servind eficace 0 cauzd sau alta, 0 opini¢ sau alta, Intarind critica uowi prsonaj politic sau a unei actiuni. Fotografia a permis deseor condamnara conflictelor se spune de exemplu ci ea a putut influénta opinia publick american’ si a jucat de asemenca un rol in procesul de retragere a armatei din Vietnam. Si asta la un aga nivel ineé timpul razboinlui din Golf, in 1991, asupra deplasirilor si activititilor presei, in special a fotografilor care transmitean dela fata locului derularea evenimentelor, s-a exersal un control foarte strict. Dincolo de simplul fapt cA fotografia poate fi indepartat’ sub pretextul c& ca arata lucruri jenante, ar trebui si ne intrebim in general asupra puterii reale pe care aceasta o are, si Si franspunem in acest domeniu o intrebare formulaté intr-o anumita epoci de ciitre scriitori: “Ce poate literatura’. Indiferent de fispunsul la aceasta intrebare, se constata ci tot mai multe procedee tehnice sunt in serviciul operatorului pentru a crea sau intiri efectele sensului unci imagini; unghiul larg, teleobiectivul. Ne dim seama rapid cA aceste mijloace sunt numeroase, bineingeles cu conditia de a le slipani si a le da.o functie semmificalivd, precisa. Despre aceste mijloace tehnice s-ar putea spune ca sunt relativ codificate si ci fotograful dispune de ele ca de un limbaj; dar ar trebui s ne ferim a contura © semiologie foarte rigutoasi a imaginii fotografice. 2.3. $tirea de senzatic in zilele noastre, latografiile care produc. cel. mai mare efect sunt cele realizate int-o mameri cu totul rudimentara, in mod spontan, ca sicum ar fi fost facute de un amator prezent din intamplare la locul evenimentului, proasta calitate a documentului contribuind adesea la intérirea efectului de imagine “prinsd pe viu™ si intr-un fel furatii. 38 O imagine a realului Cici forografia este frecvent resimtiti ca un act de devorare. opraful furl o imagine subiectului iu, 7 ele ceva ce Th epropriu acesmia. Se poate intimpla $i fara stirea lui: acesta a si tolul jucat de paparazzi in filmul documentar intitulat Reporters”, turnat de Raympnd Depardon la faceputul anilor *80. Fotografia este in acest caz un act de curaj, intr-un anume fel, si i mult sau mai putin stipanit de autor. Trebuie luute cu orice pret este ceva urgent? Atunci fotograful este literalmente at de subiectul sau, find tiibutar timpului care ou sta in loc, Si e-abia dupa ce 's-au Tuat imaginile, el va incerca si obtina o imag- t ’ superivard: in laborator, reperdind cel mai bun cl) ori chiar reincadrandu-l pentru a recentra imaginea pe subiectul cipal, Redactis viarului preia in continuare aceasth sarcind ce imaginea furnizata de fotograf nu este niciodats livrat icului fn stare brut’, chiar si pentru stirile de senzatie, acest mit orchestrat cu abilitate de mass-media. Imaginea este regizal wilata de contest: legendele despre care s-a vorbit deja. titlurile " cililorul pentru speclacolull ce va urma, toate acestca fie, si in general fotografia de presAinterzice orice manifestare de stil, 2.4, Henri Cartier-Bresson _ Acestei neutral i, de care-autorul este intr-un fel tia fotografi josedat, i se opun activirdtile Ini Henri Cartier-Bresson, care nu smite nimic ce nu este intru totul stipanit de el, care nu lasa ic la intirplare. in intregime responsabil, ucesta revendicA tol inseris, depus pe negativ. Astfel, el refuzi-sisunt din ceince ulti cei care actioneaz’ in aceasti manierd - aperarea ocicirei Ta imaginii sulle ce s-ar traduce printr-o deturnare a sensului si Si eecuatea efectului compozitiel. Obignuinta lui de a adiiuga negra in jurul tuturor copiilor dupa imaginile sale, adoptata si , fu este © fantezic devoraliva. Firul materialiy ivolui, ca un semnal pentru limita de netrecut, dincolo de care 39 4a margine: 4A i O imagine a realului Mill S€ mai respect ceea ce a vrul.sii urale, ceca ce a vrul si spund. Se va da astlel alentic integrititii fotografiel in care forma nu este niciodaté neglijaté in raport cu continutul. Caci Henri Cartier - Bresson caula meren acest echilibru ce trebuie s4 troneze intre forma $i Continut: nu existl esteticd fird continut si invers. Marginca sau coltul unei imagini sunt asemenea structurii unci fraze, poarta In ele un sens gandit de autor, Fiecare clement webuie si-si gasea) sisensul in cadrul compozitiei, fiind solidar atat cu celelalte eft si cu ansamblul. $i astfel Henri Cartier-Bresson a contribuit la impunerea ideii cd fotagrifia este expresia angajamentului unui autor, Angajament cure este in prezent perceput de o maniera mui sensibild pe planul formei decir al fondului, pind Ia punctul in care fotografia sfarseste prin a se detasa de realitatca la care nu mai “aderi” deloc, dupii cum alirmi Roland Barthes, in timp ce pentru Henri Cartier-Bresson subiectul este intotdeauna motorul fotografiei, 3, Cuipa DECISIVA Aceasti formulare este Imprumutala de la Henri Cartier-Bresson care, in singuru! text pe care |-a scris despre fotografie, dezvolti o idee asupra raportului specific pe care aceasta arta il intretine cu limpul: “O fotografie reprezintaé pentru mine recunoasterea simultana, intr-o fractinne de secunda, pe de-o parte a semn unui fapt, pe de all parte a organizani riguroase a formelor percepute vizual $i care exprima ace! fapt.* (prefatti la “images a fa sauvelte". El precizeaza in text originalitatea fotografie’ si in particular a reportajului in urmatorii termeni: “Noi lucrtim cu lucruri care dispar si pe care cfind au disparut, este imposibil SA le mai reinvii |...|. Pentm noi ceea ce dispare, dispare pentru totdeauna: de aici apar ingrijorarea si in acelasi timp originalilatea esentiald'a meserici hoasire”. Clipa este deci de dowd ori decisiva, in sensul in care, la un Moment dat si numai atunci, fotograful, apasind pe buton descoperd ceva perfect echilibrat din punct de vedere estetic $i semmificativ atat de perfect ineiit totul pare a [i fost regizat. Pe de alta parte, clipa este decisiva in sensul in care fotograful este singurul ce a perceput $1 orgunizat in vizorul sfu Scena, aya. cum i s-a arial: in fata aceleasi 40 Oimagine a realului alititi, doi fotografi diferiti na vad acelayi lucru si no reactioneaza fel, deoarece fn actul lotwgrafic intervin atal experienta cat si mnsibilitatea si cultura - care nu sunt neapdrat fotografice - proprii ia dintre ci. Dar clipa este absolut decisiviiin special pentru wul evocat de Henri Cartier-Bresson atunci cfind vorbeste despre icruri care. dispar". Altfel spus, echilibrul, perfectiunea, nitudinea ciiutate de fologral in imaginea pe care o di despre ale, nu se reproduc niciodati exact in acelagi fel. _ Roland Barthes, va scrie in Jucrarea sa deosebita “faa Chantbre ire” (Camera luminoasa), elnu Va putea repela in esenlA niciodali”, si va dezvolta o- analiza perlinent4 asupra acestei teme, Timpul isi yede de mersul lui, find ene, oamenilor si lucrurilor, urmele trecer) sale incetul cu olografia este o uri a ceea ia mort i tae alograliet este ee aceeasi cu deosebirea ca pune mai mult aloare o actiune decat o existenti). Fotografia si timpul Albumul de familie care adund cronologic imaginile unei vieti A oemotie specifica. legti de faptul ca-i permite fotografului memorie a trecutului, pendularea intre trecul gi prezeat si hentizarea cu durere a distantei ce separd epocile. Fotografia a de amator este cu atat mai aproape de reporiaj si in general etal docurmentar, cu ct se yrea mai putin esteticé, macar la a vedere, iar emotia ce-o transmite nu este legatii de forma, ci de smorarea unui context, de recunoasierea sutitctilor fotografi in alara acestui context, adich, spus in alli termeni ariitata helor ce nu fac parte din familie, imaginea risci sf le rimand 1; CUeXceptia operci magice a marelui amator celebru numil Henri Lartigue. in timp ce in cazul reportajului, evenimentul, reprezinta chiac motivul a ceea ce numim document si e deci un interes presupus ca fiind perceptibil de un numér de persoane. 4] 44 Oimagine a realului Se pune in mod inevitabil problema valorii unei fotografil de ceed ce se oferd Ia “cltirea’ ei, in primul rind fa cazul portretului. Ce se intimpli daca subiectul nu este o Figur’ a Istoriel sau nu apartine unei anumite societiti, daci el este un simplu anonim? Problema devine mai stiinjenitoare cand preacupitile estetice ale fotografului nu apar ca fiind esentiale. Nu vom putea deci si ne interesim decat de curacterul emblematic al realizirii folografice, in masura in care caracterizeaza o interventie, la un moment dat, intr-un loc si fhitr-un context particular. 4, PLanga DE CONTACT! URMELE UNFIMETODE Tn uma cu mai multi ani, ziarul “Le Monde”, to suplimentul Sau saptainéinal consacrat actualititii literare, publica regulat o pagina dublé pe tema: “Cum lucreaza scrijtorii”. Bra o tentativa de demistificare « metodelor de scriere, in sensti! demersurilor noii generalti de critict si cercetiilor. De ce sti nu se inliture mistenil ce Tneonjoaré comportamentul seriitorului, ustensilele lui, maniile, castigurile sale? Un om care, in fond nu mai are nimic din creatorul de geniu gi inspiral aga cum era imaginal in epoca romantic#, Pe de alta parte, nu e vorba de injosirea comentariului asupra literamurii, ci de 4 vorbi si despre munca su de zi cu zi a’ seriitorului in termeni mateculi, mentiondnd de exemplu rolul creionului, al hartiei, al gumei de gters, al masinii de scris 31 al biroului, aspect ce nu-i de neglijat in metoda proprie fiecArui autor. Fotografia ca succesiune de alegeri fn ceea ve-o priveste fotografia nu a fost inconjurati de aceleasi precautii. Fiind vorba de un act accesibil unui numiir eresefind de indivizi, trebuie ficuli din motive economice, fard incetare, publicilate instrumentelor ei. N-a fost pus deci nicioduti problema pudorii apropo de o tehnici. In schimb, cum s4 fotografiezi, cum sii utilizezi, si suipanesti ustensilele, $4 uiti materialul in favoarea “scrieni”, sunt de altfel intrebari mai delicate. Uncle stagii din cadrul festivalurilor foto ajutii la aflarea unor rispunsuri. Dar ca regula 42 O imagine a realului . metoda este rar abordatii fatis. Plnaga dé contact poate fi in est sens o abutere interesanta, (o serie dacumentara inaugurati de Hiam Klein si produsi de Ceuteul national de fotografie, arumcii o Wire asupra acestui tip de documente exirase din arhivele ilor si-comentate de ei insist), O maniera de vizualizare a ii, de speculare a unei metode. Fase prezinta de fapt cao urmi Mipind reconstituirea procedeclor de sclectic, a diferitelor alegeri icticate in fotografie: procedee esentiale, proprii acestei practici. betta in mmementul ludrii de imagini, prima decupare a continuiliti o=temporali) realititii, Selectii pe planga (care este cea mai imagine care trebuie copiata si care abandonati?): a doua ¢ intr-o alld continuitate, succesiunea imaginilor aceluiasi ot, In aces! Sens planga este expresia duratei clutirii, intermediar ‘ realitate si imaginea sa definitiva, cel putin cea apreciaté de ygral ca find definitiva, cea retinuti pentru calitatile ei. ‘Dar imaginea poate valora, in egal misura prin ea insagi cAt si telalia ci cu realul, pentra ceea ce surprinde din real. Durata este vizualizata printr-o variatie de pozitii succesive, in dé miscarea fotografului sau, ducd acesta imine imobil, Titele etape ale deplasiirii subiectului, Daci fotograful insisth, se obstineazi, ¢ fiindcd se simle sind spre perfectiune, dar uneori prima imagine este cea mai (spontancitatea o realizeaza deseori); € ceea ce copierea definitiva in evident! i plansa nu permite mereu o “citire” precisii nilor. Apot ciutarea se intrerupe lisand loc dureril. ntul fotografului, in sine este.o suferinti: regretul de a vce nu a fost selectat si sentimentul de deposedare de lucrare. utin atunci cand fotograful lasii aceastii operatic in seuma liva, ceea ce se intampla destul de des in cazul reportajelor presei. atunci actul fotografie este incomplet, amputat deo etapi (4, iar fotografia nu va putea fi revendicari in totalitate de a lual imagines, 43 44 0 imagine a realolui © imagine a realuloi Pentru Henri Carticr-Bresson, de exemplu, soarta imaginii pare ‘$¢ jucu inainte de toate pe teren. Fotografia este aproape emeditata, in orice cas este insotita de o constientizare puternicé, iti fotografi iau puting imagini. fiind intr-un fel in chutarea unei 14ti ce corespunde ideii din mintea lor. ‘Ceea ce impli fala, un luccu cu plansa de-o important’ redusii, pentru simplul sunt putine lucruri de elimimat. Reineadrarea este cu totuil Sa, limitele vizorului determindnd compunerea definitiva a de imagine. 4.2, Raticire sau indirji Planga este intr-un fel o revervaiu notelor reproduse dupa natura, de wide ar puteacapirea o imagine, Fotograful are vaga idee ci a “prins” ceva, dar nu poate descoperi cu exuctitate decit dupa ce des(soara in fata ochilor ansarmblul imaginilor. Pe plansd se verificd nlentiile gi tot acolo. se nase surprizele. Fotogeaful trebuie si gtie imediat cea surprins. Intors in laborator, el va developa de indati filmul, Uneor, lucrul cu plansa ¢ inlarzial: mult timp dupa luarea vederilor, imaginile capath o noud dimensiune in special in ceea ce priveste calitatile formale ce pot ajunge pe primul plan, indetrimentul relatiei dintre fotografie. si realul reprezentat, de care aceasta se adins 7 ‘ ’ i : detuseazii incetul cu incetul, Dar priviti ca-atare, planga poate povesti — re sipaeet h iva ose aye: 8S Tn anumite cazuri o istorie. Se infiitiseaz’ ca o secventi seurta, qvasi- c ta ean Iver icin eral sina comporaments en eater : ite, fiecare puldnd fi asociat unui caracter particular din punet cinematograficd, ale c4rei planun dilente succed redau actului ‘hol oe x fotografic o dimensinne temporal’. Ea atesti, de exemplu, etapele De logic. Pede-o parte, individul careactioneazi Inainte Merwin 2 pif Vee i e tees ireflecta, isi asurmd riscurile, se hazardeaza in. aventuri necalculate unei plimbari, ale unei calatorii, aminteste de un jumnal intim si pune a ey i : ‘i were? : “ eres €nu misoard urmicile faptelor sale. El are incredere in instinctul in funcliune memoria afectiva. Un fotograf surprinde, refine ici si i , i " : reheat oe esa ntenzl pe faptul ci ain numéarul mare de Sea va pial ou colo imagini, fara ca actul.sdu_ sé aibi neaparat si consecinte. Spre deosebire de un altul a cSrui plans este expresia unui efort, a unei tensiuni fai de acelasi subiect. 4.4, Planga ca reflectare a unui comportament if portre! psihologic, ii permite si cane ocazii pe langd care ehibzuit ar trece Mira s ale observe. Acesta din urma giind de a a , cantireste pro si contra, dar comporlamentul decis poate s4-] piarda. Ca si pentru trigdtorul cu arcul, Zen, lalul tine de meditatia ce precede actiunea care se va materializa arte SCUrt, ) singur imagine va fi luata, oare va fi cea bunt? el, comportamentul {oloprafic. merge deseori mand in mind erija fata de forma, o forma care in cazul precedent este in fuyourea spontaneitatii instantancului, a vivacitatit i fotografic. Plansa de contact este spatiul unde se aza. mai inti cuntitativ aceasta diferentd, cel putin permite Asupra acestei teme, Ea este urma mai mult sau mai putin A a tot ce precede imaginea, operatiile anterioare acesteia. Un 4 Tamasd de la seriitor sau schife preparatorii ale unui erminat care informeaz’ asupra unei maniere de lucru. 45 43, Hazard sau necesi Ansamblul imagimilor de pe acest gen de document de lucru permite reconstituirea obieceiurilor unui fotograf, a comportamentului gi metic: sale. Aceasia se poale prezenta sub doud forme diferite. Unii fotografi fac un numar impresionant de imagini - aparatul facilitandu-le in acest sens operafiile - se joaca cu hazardul, acumuleazi eed ce prin andlogi¢ cu scrisul am numi note. Pornind de la aceste ciorne - vom analiza si validitatea acestel analogli cu munca de scriitor - $@ agajeaza sd caute imagined, si trieze pentru a izola ceea ce vi constitul matéenalul pentru © copicre viiloare. Reincadrarca Thsoteste citeodath aceasti alegere, ca la William Klein. Actul fotografic este” prin urmare departe de a se fi terminat odatii cu luarea imaginilor. Alli fotografi, din contra, lucreszi mai pufin tn laborator. 44 44 Oimagine a realului 4.5. Munea fotografului Dar lucrurile nu s¢ petrec exact in acest fel. in miisura in care scriitorul sau piclorul isi conduc. ciiutarea suprapunind-o pe diferite slraturi, ei sterg, revin asupra ace au scris Suu pictal, reiau, pand ce versiunea detinitiva inlitura complet diferitele schite pregatitoare, itele clape ale ciornei, addiugéndu- se unele peste altcle. in fotografie nu se revine din punct de awgdere material asupra unei imagini. Nu e vorba dec&t de succesiune si nicidecum de suprapunere; munca in timp yi nu asupra suprafetei imaginii, Retugul ura [olograliel ceea ce are ca specif! Instantaneul este reusit sau nue deloc. Se poate ameliora sau relua cu preu, odati imaginea surprinsé, Tirajele de ‘incereare sunt asemenea ciomei, dar la urma urmei, cel definitiv nu are schimbat nimic fundamental fata de negativ, fn timp ce intre prima formé a unei fraze si ceea ce sé tipireste, totul este posibil. Actul scrierii este, printre allele si aventura modifictirii progresive a frazei. In schimb, in fotografie, scrierea, daca putem spune aga, este neuparat legata de Ivarea de vedere. 46 DRTRETUL Din punctul de vedere al stintelor umane, fotografia lentard, in diferitele forme ce au fost enuntate, poate furniza witli interesante asupra faptelor istorice si in general, ajura la erea evolutici unei societiti, a unei civilizatii, fy acelasi fel, etul, devenit foarte repede, o practic fotogrufich major, eaza i mod util asupra diferitilor indivizi ce se constituie in ‘ocial, clasii, asupra obiceiurilor lorde vial, in general asupra dinii lor. Un anume Bertillon, luctator la sfargitul secolului al lea la Politia din Paris, s-a servit inte-o maniera foarte ntificd Btogralie pentru a incerca sii determine, ulilizand inventarul elor persoanelor ce comiseserd un delict, arhetipul fizionomiet astului, Dar multi fotografi canta si depaseasca vocatia eflara sau functionala a poriretului, reprezentarea unei sociale, si chiar renunti la personalititi pentru a se interesa ane anonime, fara nici @ apartenenti la vreo clasii sau ie sociali. Genul evolueaz4 si se diversificd; modul de a $1 subiectele se schimba. Exist, binetnteles, motive tehnice dus la aceste schimbari, mai ales in: secolul al XIX-lea. cele de luare a imaginilor si de iluminare nu mai sunt acum Sagi, iar perfectionarea lor are o incidenti Sigurd asupra practicii ul artistic $1 social, mediatizarea au si ele un rol si au tii posibile ale acestei pructici. Este vorha idl. Dar sé pun apoi urmitoarele probleme: te reprezentat, de ce si cum? |general, fotografia a preluat stafeta de la pivturd. A éliberal- tringerile figurdrii, permitind pictorului si s¢ consacre lor de formi si materie si posibilei lor abstractiz4ri, Pictorul 47 tn5 Portretul Portretul Francis Bacon a Semnat tablouri intitulate portrete, dar subiectul - Portretul si presa care se presupunea a fi reprezentat nu era decat un pretext pent o aventuri formala, In acest domeniu al portretului, fotografia s-a impus decisiy. fn prezent, de exemplu, funetia de pictor oficial al unui regal sau guvecn nu mai existd, iar fotografi n-au fost impingi de circumstante sf o reinstaureze. Dur personalitati politice, religioase exist inci, si dince ince mai numeroase, si cer mereu, mai mult sau mai putin direct sf fie imortalizate, Pictorul nu mai are acest rol, ci fotograful; chiar daed, destul de recent, o persoani ca Winston Churchill considera ci tabloul este de preferal imaginii fotografice pentru. a-i imortaliza puteres politica. Cu loale acestea, sunt in prezent gi verilabili fotograli oliciali, Ei nw mai suat legati de un subiect in particular, aga cum ecau pictorii in Wecut, poate eu exceptia celui de la Vatican, al Papei Toan Paul al [-lea, si al Lordului Snowdoon, atugat familiei regale britanice, dar unele portrete pe care acestia le produc sunt recunoscute de catre guvernanti-ca find singurele “valabile”. Este si cazul [otografului insireinat in Franta sf realizeze portretul presedintelui republicii, afigat in toute primariile: Jacques Henri Lartigue |-a realizat pe cel al Jui Valéry Giscard d’Estaing, Gistle Freund pe cel al lui Frangois Mitterrand. Acestia sunt fotografi despre care géindim ¢& au acunwulat stint (pricepere) si experienta, dar care manifest in acelasi timp © cultuc’ si idei ce le permit si. condenseze intr-o imagine simbolic& esenta calitagilor gi functiilor unei persoane importante, in cazul presedintelui republicii, evocarea unei personalititi si a unei polilici: drapelul care constituie decorul portretului lui Valéey Giscard d'Estaing nu are acclasi sens ca biblioteca in fata ciireia este folografiat Frangois Minerand. Unill fotografi contemporani, cum ar fi Yusuf Karsh, nu sunt portretistl atrasi de o personalitate sau de o fara. anume, dar imaginile pe care le pot da marilor acestei lumi au totugi o valoare foarte oficiala im masura in care subiectii apar mereu imbracati si cu o atitudine corespunzitoare titlurilor lor, functiilor lor, puten lor, care permit sii fie identificuli, recunoscuti imediat. Dar portretul fotografic nu se limiteazi la personalitatile lumii celor care Astonia. Jd si o forma mai putin ohclall | si aiul i bikeity sportului sau cactunaabe Paina acolo Ein PICTEN fotografia. participa la aveust migcare generu ilicare” a tuturor indivizilor ce cunose gi cel mai mic suc IA este Cea Cale penereazi aceasti productie intensiva gi ordonati de portrete care sunt deseori “cup de afis” al revistelor; siderii in prezent cd acest tip de imagine se vinde mai bine orice all document de actualitate chiar 51 unul senzational. Daca portretul oficial este conceput cao imagine definiti ul individ, majoritatea celor care constituie subtext pentru ziarele cum sunt imagini total efemere, fugitive. fragile si usoare ca 4i le sublectilor pe care le reprezinti. Lu o parte din aceastil luctie ordinarii pentru presii, fotografi ca [Irving Penn sau Arnold , an dat imagini definitive ale unor mari artis, ca Pablo 80, Sau Igor Stravinski, portrete publicate de fiecare dati cfind e de operele lor, a ay zy “Nadar apadteeelt in dudid ste evident ca atat din punctul de vedere calitativ cat si iv productia de portrete din secolul al XTX-lea nu este entul celei din vilele noastre. Actul de realizare al portretului pretios la propriv si la figurat, iar conditiile de fotografiere and un pic cu pictura, Subiectul poveaza un limp indelungat itatea plicilor nu este desigur acceasi ca a filmelor actuale ) se misca, in lumind naturaléi, in general sub un geam de he. Numinarea artific nu a fost inca inventata. Durata fl obligé pe subiect intr-un fel (Eri yoia lui, si se destindi, eascd o atitudine netrucath, nesimulata, si care va fi deci ca find naturala, fn portretele realizate de Nadar, datind fa jumiitate a sccolului al XUX-lea - Nudar i-a fotografiat pe #onentii de seam din lumea artelor, literaturii, stiintelor - se 48 49 §5 Portretul da impresia ca te afli in prezenta unci imagini adevirate a subiectului, chiar daca ar trebui sane ferim de analize fondate pe ciiutarea celor dou valori: naturaletea si veridicilatea. Si poate ci numai pe chipul subiectului, din acest punct de vedere, se petrece ceva tulburdtor, ceva ce poate fi perceput doar in fotografie. CAt priveste reprezentarea corpului, este mai aranjali, mai impietnta si deseori, la alti fotografi deeit Nadar, régizatii, “decorata”, fabricala, cel putin asa.o vedem noi fn prezent. Fotogratul adoptii la‘rindul sau unele obiceiuri ale pictorilor, unele ticuri. Nu nunwai felul in care plaseaza subiectul, pozitia in care tl aseasi, felulin care 7i pune in valoare impulsurile, imbricdmintea, accesoriile, pe scurt insernnele funetiei, puterii acestuia, Cine cunoaste teoretic, sociefatea din epoca respectiva recunoaste tipul de personajreprezentat $1 ocupalia acestuia. $i cfectiv este una din mizele portretului, asa cum efa practicat in vremea respectivi. Legendarul Studio Harcourt din Pars a preluat in secelul urmiator functia social’ si culturali avuti de studioul Nadar, fotografiind, dé exemplu, personalitatile din lumea cinematografiei, dar a instituit un sistem foarte codificat de artificii pentru iluminare, pentru luarea imaginilor gi tiraj, ci si 2, PorvLARIZAREA GENULUI Un oarecare Disdéri creazii in 1850 cartea de vizil fotogralica, un procedcu oe-1 permite sd obtini opt portrete identice pe aceeasi placa; ceva ce aminteste de“ Phovomaton”-ul actual. Faima portretului continua. si se extinda (printre altii ar tebui citat si Etienne Carjal care lucreaza in-aceeasi cpocd), deoarece noua inventie a fotografie permite atait tehnic, cat si economic unui numiir mare de persoane sé acceada la aceasta practica. Si aceasta ou este valabil doar pentru persoancle importante sau cunoscute care altidala ar fi apelat la pictori. Nu sumai ca portretul fotografie se generalizeard, el se gi diversified: foarte repede, el nu se mai limiteaza doar la docurnentul de identitate concepul de Disdén. $i aceste multiple intrebuingiri vor da in mod natural naglere unei prolesil care supravictuieste de altfel mai mult sau mai putin, sub diferite forme actuale, evoludnd intre artizanal si industric, si find inainte de toate si foarte repede 30 ‘ Portretul intata de formidabila ascensiune a fotografiei de amator cure s- tinea de la inceputul secolului. Astazi, toate aceste fe pe care le regisim nu an decét o valoare documentari relutivas | sunt considerate in afara contextului lor, Daca toate aceste sane folografiate nu sunt recunoscute $1 prin urmare ramin le portretele. Sociologii pot deci gasi acolo o sursa interesanta © pot explouta in anchetele lor. 3. PORTRETUL UNEISOCIETATI Portretistii sunt ghidati in munca lor doar de grija de a raspunde Feomanda, mergand pana la a realiza la scari redusd un fel de entar, cateodati destul de complet, al unci anumite populatii, dar data de-o manicrd sistematizat’ sau deliberatd, In timpul primei a secolului nostru, in Germania, fotograful August Sande? a eput un astfel de proiect, cu lotul exagerat, de inventaricre a u la scara nutionald, ambitia sa depdsind poate chiar a. “Qamenii secolului al XX-lea™: acesta este titlul Hi sale care consti in reprezentarea diferitelor categorii de zi, medii profesionale, sociale, ctmice. Proiectul, vizand a.unei (ari sub unghiul diversitatii, pute ghici cu usurinta, it de ideile naziste ce combiteau unitatea rasiali si, firesc, a iectul unci interdictii violente, Cu toate acestea, s-a reusit in Teconstituirea esentialului dintr-o operii a cirei modernitate ce-0 anima este cu totul surprinzitoare, relativ la demersurile iale-ce caracterizeaz’ o mare parte din fotografia actuala, colo de luarea in considerare a acestui proiect, ceea ce heazi la toti acei oameni fotografiati, mai mult decit unei personalititi, este activitatea lor specifici, mai exact ce-I putem sLabili intre imaginea lor 51 ceea ce slim despre alicle din legenda ce insoteste fotografia. Impresioneaz 31 5a Portretul si faptul cf ej compun, intr-o maniera aproape in toate cazurile anonimi si impreund cu alte personaje, o populatie ale care; piese constitutive sunt- imaginea nu ¥aloreaza aici doar prin ea insiis mai degraba prin relalia pe care o intretine cu intreaga serie. Deci fotografia constata, releveand existenta unci umanitafi: in avea vreme, toli acei owmeni erau acolo si iriiau in acest fel, Revelatia ¢ cu atit mai putemici cu cat este fri tertipuri, artilicii sau regizala. Personajul este oprit de citre fotograf intr-un moment din viata sa, la locul unde-si deslsourd activitalea. Cateva clipe dupa ce fotografia a fost luata, ne imaginam sor c& viata, munca, meseria si-au relual dreplurile. In mod paradoxal, fotografia pune in relief, prin aceasti oprire provizorie a timpului, a derulirii vietii, momentul de dinainte i cel de dup’, aga.cum tot ea las sd ghicim ce ¢ in afara cadrolui, a c4mpului vizual, Si una din calitalile imaginii fotografiei rezida exact in aceasti putere de evocare, in faptul cA sus in cel ce-o priveste doringa de a-si imagina, de a reconstitul in minte, plecand de la vizionarea unuia din momentele sale, ansamblul unei viet. 4. Eyo.uria GENULUL Trebuie admis ca, asermenea celorlalte domenii ale fotogeafiei, in cazul portretului progresele tehnice au autorizat o noua practica au pennis in panicular fotogrufului sa se deplaseze cu materialele sale, si lucreze in exterior, ca si in interior, proveciind prin urmare subiectilor $i mai putin deranj, material si mental, ca atunci cand li se cerea si vind in studio, De data aceasta fotograful ¢ cel ce vine la ei, si nu invers, de allfel cu o intentie ce nu diferi mult de cea a reporterului: incercarea de a surprinde rapid o realitate, intervenind, cat mai putin asupra ei, Cu diferenta cA portretistul dialogh: cu subiectul pentru a-l intrerupe din activitate si a-i cere si povzere, ceea ce, in principiu, reporterul au face niciodata. Dar nici unul nici altul nu intervin in principiu asupra deconilui, a situatict, Accastil manierd de a practica portretul ce se inserie in prelmgirea reportajului a fost in mod natural adoptata de fotografi precum Henri Cartier= Breeson, al cdror spirit $i convingeri fi imping 54 arate Incrurile asi cum sunt ele vizute, adica flor fii a Je tulbura intimitatea ce poate s4-i inconjourc. a2 Portretul Pentru ei relatia dintre personaj si decor este-semnificativa iar barca locului unui obiect, sau a unei lumini ar contribui la ea semnificatici acesteia, ~ Ad. Richard Avedon Ahi portretisti cx americanul Richard Avedon, urmeaza o cale contrarf, obligind intr-un anumit fel personajele alese a 6 afiate si se adapteze dorintei lor, cegulilor lor estetice si, daca pune, psihologice, cfutind si ei sf descopere a fealitate, dar in acest sens. De multi ani, ¢] practic intr-yn fel un portret ter, in opozitie cu portretul social, despuimd incetul cu incerul inea de orice decor, renuntand Ia orice efect de regie si estetics 0 urma de lumina frumoasi care s4 fmbrace chipurile. Subiectal upare pe un fond complet alb este demascat, dezgalit, Fotogra razia unui “face-2 , aunel confruntiri, fird ocoliguri sau i $i chiar brutale uneori, care se citeste in priviri si atitudini. Citiva an nich si seduciitoure n urmi, a renuntal la populatia deseori foarte 1 primul rand prin prisma exceselor de elu), ce o constituic lumea monden’ new-yorkezi, in favoarca onimi din vestul Americii, majoritatea lucriitori, $i ochiul fotngraf a plonjat profund inliuntrul acestor fiinte, ca gi cum 8A realizeze un poriret interior si sit prezinte, nu cum s-ar fi la prima vedere, o realitate a societAtii americane, ci o realitate mult mai universald, apartenenta la o regiune, la o lara, d in cele din urma nici un pic de importanti. N-a clutat si fie L ci mui degrabi direct, si fie din punct de vedere fotografic ru pe cAl posibil, Calitatea iluminarii: mentinute la fiecare ere certificd aceasti obstructie. Albul fondului pe care se e subiectul este absolut, pind la punetul de ase confunda cu antici, dnd impresia de vid. Lumina nv creazi: ) umbra, eeentueaza si nici nu reduce vreo triisituri sau vreun relief. i jmaginii este maxima inca Al se poate studia personajul in i mici detalii ale fetei si corpului, se pot observa toate ¢ hainelor; toate acestea amintesc de conveptul suprarealist 53 55 Portretul din piclura americana a anilot’60, Dar ceea ce este cu adevarat remareabil la aceste portrete, si-ntr-un fel paradoxal, este faptul vi manifesta 0 anume obsesie a obiectivilalii fotografice, negiind radi- cal orice fantezic ex , orice efect artificial; portretele sunt inimitabile, imediat recunoscdndu-se ea find piese apartinfind operci fui Richard Avedon, Si sunt rare in istoria fotografiei 1amgini de-un stil atat de marcant, alat de evident, fara a.mai vorbi de originalitatca pe planul compozitiei sau a former. Portretele realizate, de exemplu, de Arnold Newman, cum ar fi celebrul portret al lui Igor Stravinski poziind in fata pranului sau si care a fost evocal mai sus, cerlificd calitati estetice incontestabile, aliate cu un spirit de mare inventivitate; dar nu face in final dovada unui demers atat de “puternic”, ca si cum hotardrea fotografului n-ar egalu-o pe cea a lui Richard Avedon. Cocrenta ce se impune in opera acestuia din urma este legal de 0 intentie: centrarea spre [tintele umane si nu céutarea dea face o imagine “frumoasi”. In timp ce stilul lui Arnold Newman esle putin prea decorativ, in sensul in care fotograful foloseste mult atmosfera din jurul subiectului, 4.2, Dispozitivul si variantele sale Nu stim cu exactitate cum procededza Richard Avedon, cum se desfagoara lnarea imaginilor, dac’ este premeéditaté de la inceput pand la sfarsit sun dacd, din contri, intervine si joacd un rol si hazardul. Indiferent de svluz si in general in cazul portretului, ne puter imagina ci fotogriful “stipaneste” evenimentele pang Ta un anume puntt: in ce-] priveste pe Richard Avedon, anumite operatii se repel’ in mod necesar si constituie unitatea seriei, sichiar a operci. Dincolo de folosirea unui sistem - termenul nu are nimic peiorativ, doar dacii fotograliayse limiteaza La asta - operatorul este gata si reactioneze la un comportament ce poate uneori si-i fie cu totul necunescut. Hazardul, libertatea, se amesteck cu dispozitivul, si de-aceea fotograful devine intr-o oarecare misuri reporter in studioul siu. Mijloacele de iluminare actual, curn ar fi blitz-ul si “cutia de lumina’ ii uyureaz’ sarcina, permitindu-i surprindecea instantanee a unei expresii purléloare de emorie. sau, din contri, un moment de calm al fetei. Ceea ce inainte nu se putea obtine decal la capiitul unui timp, 54 Portretul elungat, acum se poate fixa imediat, $idin now naile instramente intervenit in istorie modificdnd conditiile de realizare a mafiilor, dar ce este in primul rind perceptibil, in general. este ea odali cu fotografia, provociirile portretului au fost reinnoite, ificate pe de alt& parte, perceptia pe care omul o are acum sine insusi a evoluat sensi ntre fotografiile lui Nadar si fe lui Richard Avedon, daca tehnica, in sens material cAt si pe al, S-a Schimbal, nu-i cu nimic mai putin adevarat ca aceyti atom, mai mult decat oricare alti, au demonstrat admirabil cit Care o practicau le-a permis trecerea spre a noua etapa in ezentarca si deci cunvasterea fiintei umane. 4.3. Portret si autoportret lu trebuie considerat aportul tehnicilor actuale independent piritul fotografului, devenit din ce in ce mai “ascutit”; astfel, maful este in zilele noastre incareat de o istorie deja important in imp ce un fotagraf din secolul al XLX-lea, ca Nadar tut asimila decdt experienta picturii. Este incontestabil ci poriretisti - nu cei ce au practical aceastii arti ocazional, ci cei §-au consacrat in intregime - au adus hinter umane ceva ce nu i pe de-a-niregul masurat: dincolo de faptul ci astazi fotografia, cel ce 0 priveste si o consulta, a modificat maniera de a observa i din jurul nostru, se pare ca ea intervine chiar in propriul comportamentcotidian, reveland In particular, mai mult decat t-0 pictura, rolul imag re ne-o. dim, nen : Acindu-ne™ constiinta cu aceasli imagine - $1 poate exact de a putem vorbi de faimousa civilizatie a imginii evocate mui sus. portret, fotografia se prezinti caun mijlocde a verifica, dar side fica imaginea unui individ. A se vedea subtila ulilizare a fului in campamile electorale. Ceea ce este $1 mai adevirat in antoportretului prin care subiectul caut: se recunoas acelasi timp celorlalti si sie insusi anumite aspecte ale With sale, conducdndu-l uneon chiar Ia crearca une wamgini Dar fictiunes nu este miciodatd totala, adevarul transpare Totr-un fel sau altul, La fel cum rezida ceva din autoportret in altuia, Fotograful evidentiazd la urma urmei o parte din wy 5 55 Portretul anata oamenii sub acelasi unghi, aceeasi lumina-sau in acelasi tip de decor sau absenta de decor, Si asta amintesle de cele spuse de Buffon aproapo de literatura: “Stilul, este omul™. caracterul siu, prin maniera sa inversunata de RTA DECORATIVA 44. Comanda si.ciutare personala | Poate nu ar fi inutil 4 amintim 4 in Limpol Renasterii pictura ezenta deja sub forma unei arte decorative prin faplul ca Je crau intr-un fel impose; in continuare. incetul cu incetul enit simple pretexte pentru a face tablouri, Pictorii au executat leauna, comenzi pentru o clienteld variati. Biserica, regii si Pani in prezent s-a lasal sii sc inteleaga, fard aise dao atentic deosebit, faptul ci portretul se inscrie cAtcodaté in contextul unei altidalf cispundea unci initiative libere si individuale. i seealului al XIX-lea, un Nadar, Carjat san Disdéri, si-au deschis repede portile studioului unei clientele diverse si si-au pus cunostin{ele, experienta, pe scurl aria, in serviciul unei activilali cu de da curte, marile scene religiouse {icind loc evenimentelor caracter comercial; in timp ce alli fotogralt pareau ca au colectionat = pictori ay -continuat cu exersarca meseriei de portret, 0 sedintele de ludiri de vedere doar din perspectiva unei ciulani pur ie ce'se. va perpelua gi in fotografie. Dour in secolul al XIX-lea personale, pur artistice - pradul de “puritate” al intentiei ramane de aindeste o noua nojiune, cea a libercitii de creatie. Artistul va evaluat. Se configureazt astfel rapid in istoris fotograliel dowd lumi a de-acum inainle propriile subiecle de inspiratie. In zilele relativ distincte, chiar daca ele ajung si st intrepitrundi: lumea . Pictorii si sculptorii ined mai executa comenzi cel mai adesea artéi, a exprimarii personale, si cea a artei dee a comenzii, Stat - aceasta practicl cunoaste ascensiune dupii voia politicilor Cele doua lumi ainbuie fotografici funct Ja fel cum lurale mai mull sau mui putin interventioniste - dar trebuie tommgi desemneazi si locuri diferite fotografilor. Unii ar putea’si regrete sai plata galeriilor, a viinzérilor publice sia targurilor sunt cele stabilirea acestor genuri de distinctii, cei ce afirnai, precum Jeanloup: di ‘beaut Jegile si influenteaza intr-@ manieré mai mult sau mai Sieff, cA astfel de comenzi nu sunt dec&t “lucrin persunale retribuite™. directa creatia, lar folografia nu este dect extensia, sub noi forme, a demersurilor deja existente in pictura sau literatura, pnncipiul artei decorative nu a fost inventat de fotografi, si nu ar fi nici un moliy pentru a nu recunoaste $1 pretui ca autor, sau in calitate de creatori daci folosim ‘Daca fotografia incepe s4 patrundi pe piala artei yi si sufere @ terminologie mai vei avand acelasi Titlu ca $1 piclorit saul le din influentele acesteia - numerogi fotografi apartiniind initial ecHiturti: litelor tradifionale de difuzure 4 fotografier s-au deplasat in ul- in prevent apare evident ci praclicaréa artei decorative nu ex- Fvieme spre galeriile de arti - ea dispune incl de o valoare de clude ideea de creatie, ceea ce-ar insemna ca uneori comanda b comparabila cu cea a picturii, fird indoiala datorita sine $i tirajului, care nu sunt de ac: atura, In revansi, foarte angajata intr-un alt proces. intr-un alt domeniu, cel al oralive. indaré ce revistele de modi de exemplu au putut si au stiut oseascd fotografia, un adevarat gen, original si autonom s-a a prosperal, in special in Parisul dintre cele doua rizboaie 57 consiringe mai putin decal ar parca la prima vedere; pe de alta parte fotografi numifi artisti nu sunt neaparal creatori in masura in care) nu sunL mereu alal de liberi pe cal ne-am putea imagina. 51 poall doar indepartarea $i actiunea timpului si permilté operarea mai exact a aceslor distinc! 566 Arta decorativa mondiale. Daca creator de moda precum Paul Poiret fuseserii minunat ilustrati de desenatorul Georges Lepape, cei ce i-au urmal, Coco Chanel sau Christian Dior, $i mai larziu Yves Saint Laurent, au eunescut gratie fotografiel o now’ forma de reprezentare a modelelor lor. Parisul a fost vreme indelungat&, acum poate mai putin decit altidala marea capital a modei si a artelor decorative, Ideile cireulé inure diferitele cercuri ale creatorilor de moda, arhilectilor, decoratorilor; in special intre cele doui rizboaie se nasc. proiecte comune si se simt influente venind dinspre pictorii ce mi spiritul cubist, Din punce de vedere practic, o ycoald asemenca celei a lui Barehaus in Germania - termenul “scouli” trebuie retinut iatr- un sens mai larg - participa acliv laregruparen artelor decorative i la ediftearca unci esteticl comme. Printre fotografi ce-yi pun arta in servicinl modei se afl si George Hoyningen-Huene, ale carui imagini sunt foarte reprezentative in ce priveste lepaturile estetice pe care fotografia fe-a putur intretine cu celelalte practici artistice. In aceastli perioada constrangerile comenzii sunt putin importante pentru fotograf. Pari indoiala fiindcd moda se limiteazé inca la piata eroitoried de lux - cea a hainelor de gata care ii va suiccede isi va impune propriile reguli comerciale mult mai severe, Este. vorba jnainte de toate, prin recurgerea 1a o esiclicd corespunaitoare, de a servi stilul unui creator, mai roull decat de a arita detaliul unui model. Nici o exigenta nu este in'general formulala in ve priveste mijloacele vizuale ce trebuie puse in aplicare, cu conditia ca fotograful s4 manifeste talent $i inventivitate, 1.1. Note asupra unor reviste Douii reviste, la origine americane, vor atrage fologralii de modi aparuta la inceputul secolului sub_ ", animati de o mai veche redactori de la “Vogue”, Carmel Snow, yi pusa in pagina de Alexey Brodovitch, devenit celebru incepand de atunci. Activitatea revistei “Vogue” s-a dezvoltat in mod considerabil in primul rind | prin diferitele sale editii din Franta, Anglia si Malia. in prezent, inj aceasta din urma au riimas, [iri indoiald, revistele cele mai inventive, din lumea fntreagd: “Vogue”, impulsul lui Condé Nast si “Merper's Bazaa 58 Arta decorativa ined in valoare o fotografie de modi ce nu are doar un caracter ilar, usa cum se intimpli in Franta in publicaril rare precum Care au marcal epoca lor, dar intr-o maniera diferita. Revista Claire" este wna din. cele ce mai acorda in prezent destul de un loc folografiei inventive. Dar autorii interesanti ce-i putem la aceasta tevisti, precum Peter Lindbergh, sunt putini, iar fe lor trec pe la toate redactiile marilor reviste de modi din 1.2, Vestimentatia ca pretext Revisiele “Vogue” si “Harper's Bazaar”, puse in pagina de ofl artistici ce caula mai mult valorizarea fotografiei decat a prillor idei se prezintd timp indelungat ca superbe antologii de in care se succed personalitti ale cdror stil si imaginatie fe Varlate. Si astfel regia de studio a unui Cecil Beaton, ce estat mereu sensibilitatea fala de teatru, se opune de exemplu lor personajelor in miscare ale lui Martin Munkacsi, un r porter sporti fnty-un elun relatiy de popularizare, fotografia fa iesit din studio pentru a cobort pe strada, iar manechinele ate de creatori de imagine inspirati dé reporteri se amestecd fe trecitori. Libertatea ce si-o iau fotografi este fn unele cazuri Mare ineit vestimentatia nu raéméne decat un simplu pretext, anda o trambulina pentru a-si dezvolta si intretine idei istorie a fotografici de moda, asa cum @ reusil s-o fac ana Nancy Hall-Duncan, permite in fapt mai putin reperarea ecizie a schimbarilor survenite in stilul creatorilor de moda, cat area reinnoirii formelor si inspiratiei fotografilor, Moda, prin ce au tlustrat-o, a oferit mijloace nemaipomenite creatorilor eal caéror aport se arata ca fiind la fel de important, daca nu important ca cel al celor ce practici fotografia in afara comenzi si refuza sii se supund oricérei constrangeri, Mice creator cure au evoluat in contextul acestui tip de §1 pentru care fotogralicrea vestimentatiel a constituit un e cercetare privilegiat, americanul Irving Perm apare cu 59 6Arta decorat 6 Arta decorati siguranta ca unul dintre cei mai talent F fotografie - + mai mult decat oricare alti arti, fotografia a jilor, a senzatiilor si a obsesiilor pe procura. Jar formula deja cital tilul este mul”, se viideste 73 ndicol si afirmi ef culoarea va ucide alb-negrul: Sunt doua mijloace diferite. al ciror scop este diferit. Nu se pot nicidecumy concura reciproc” (citat din “Estoria fotografie’, Editura Rordas), Cu toate acestea, mull inca mai considera ca fotografia color se apropie prea mult de realitate $i cA in consceint nu se poate asocid cu o veritabila forma de exprimare artistic’ $1 personala; in opozitie cu alb-negrul cafe se constituie ca un fel de abstractié si ofera prin aecasta mull mai muta libertate. De fapt, adewarata problemi se afl in alta parte si este complexa, aga cum serie Maulio Brusatin, autorul unei interesante “Istoriia cudorilor” (Editia Flammarion, 1986); «Odatl reprodus& cu fidelitate viziunea in “alb-negru”, abordiim cu dificultate si poate cu o anumita rezistenté intelectuala viziunea color, in timp ce instrumente optice fabricate special pentru aceasta (tmbul catodic, de exemplu) produc din contri explozii cromutice iar culorile sar in ochi.ca fiind neconforme cu realitatea». Efectiy trebuic si distingem dova viziuai fotografice. doud modun de Bindire, de exprirnane, foarte diferite, Dar datorité faptului ca folosirea, culorii este de dati recenta (inventia procedeului modern are doar ceva mai mult de cinciveci de ani), istoricii n-au avul inch timpul necesar pentru a rispunde la urmitoures intrebare: ce Inseam sii fil colorist in zilele noastre? Americanul Beaumont Nawhall inscrie in lucrarea sa “Jstori fotegrafiet” o alti reflexie a lui Edward Weston: “Multe dint fotografi - ca 1 dintre picturi - sunt doar imagini in alb-nepru c: Ni s-a aplicat o culoare. Prejudecata fotografilor fata de culoare vi de Ja faptul cA ei nu o consideri ca pe 0 forma”. Astfel de afirmatii precum cele citate mai sus, dateazi din 1953, si sunt extrase dintr-un text despre fotografia moderna. Trebuie sin gandim ci astazi lucrurile au mai evoluat, Dar e putin probabil multi fotogralt si fi trecut de Ja alb-negru la culoare [ira si fundamental comporlamentul. Multi reporter! lucreazii cu filmi color asa cum o ficuseri pana alunci in alb-negru, Si-au schimbh pur si simplu filmul din aparat. Culoarea nu aduece stunci nimil special, Doar mai mult realism imaginii, mai multi asemanare @ seena. Natura informatici in sine nu este cu ni hiar 72 zExpresia artistica si mai ade Fotograful Edouard Boubat se multumeste sii povesteascil aceasti istorioara: fn timpul unei emisiuni televizate pe tema celog cinci simturi la care era invitat, 1 se propusese sa intruchipeze ochiul. La care el araspuns ci dupa parerea lui fotografia nu este doar o chestiune de ochi, Avesta putea fi doar unul dintre simturile ce-] determinuu si declanseze imaginea, 4. ISroRIA FOTOGRAFIEI: 0 ISTORIE A DIFERITELOR SALE STTLURI Istoria fotogatie’ poate fi efectiv intruchipaté cao succesiune de stiluri, bineinteles cu conditia.de a nu considera, still ca fiind amprenta artistului asupra unei forme. [i revine atunci istoriculul dificila problema de a repera tot ce releya din stil, farii a cadea in extrema de a nu yedea doar aceas! tro Imagine. in mod egal trebuie distins aportul propriu al individului la ceea ce transpare din actiunea unui grup, 4 unei misciri saua unei gcoli, din spiritul unei epoci. © sarcind nu mai putin importanté ce nu trebuie acoliti de nici un proiect istoric. Reinnoirea unei ante, rupturile, tulburdrile nu, sunt intotdeauna urmarea actiunit unui individ, actiunea grapului > poate in mod egal contribu la acestea, Fara a dori si enuntim idei definitive ci, fotografia evoluea: indivizilor mai degraba izolati-unii de altii, in timp si in spatiu. Fst se pare cf la inceputurile si cazul primilor inventatori: daca in Franta, Daguerre continua) intrucitva opera fntrepriasd de Niépce, dupa ce a luat cumostinta di acesta, englezul Talbot lucreaz aproape in aceeasi perioadé in directii relatiy diferile. In a doua jumatate a secolului al XIX-lea, fotografi precum Nadar, Carjat, Disdéri sav La Gray, degi exercil {oli acecasi meserie de portretist in Franta, ou intretin relatic. Trebuie agteptat sfarsitul secolului, cdnd odala cu format unor cluburi sau societati de fotografi, mai ales in Franta si Angl se formeaza grupuri ce-si apird ideile estetice comune si se consti in cele din urma intr-o miseare al ciirei nume este revelatory pictorialismul. 74 atat pe plan ichnic cil si estetic gratie Expresia artistied 4.1. Pictori ismul otul incepe odaté cu Peter Henry Emerson care,pe parcursul doua jumilati a secolului al XDX-lea “se ridici impotriva i ce reproduce cu preeizie tot ce apare in cimpul ivului® (citat de Jean A. Keim in lucrarea sa “storia qfei"). Si ceea ce-l animi este evident ideea de a rivaliza cu ait a picturii, dea fi recunoscut in calitate de creator la acelagi u pictorul. Acest complex Ti face pe fotografil epocii si nu se leased decat la « ridica fotografia la rangul de arta, inspirindu-se modelul picturii, uiténd fnsA c& poate ea are ceva cu totul Si astfel se ajunge si prezinic interes doar efectele imaginii fice si nn actul fotografie propriu-zis, Ceea ce-i determin’ si 4 usupra imaginil in momentul copierii, urmand procedee ate, si o retuseze pentru a4 reda ceva ce in realitate nu existi. m considerau cé doar gestul mainii, prelungire a spiritului, in ¢] emotia estetica. In timp ce interesul fotografici este exact de a permite eliberarea artistului de orice constrangere manual ivegte fabricarea imaginii (urmare a procedeelor optice si ice) si concentrarea intregii sale enereii doar asupra subiectului, pictorialismul este o miscare decadenlé. «Se inventeazi e noi |...] cu ajutorul clirora sc inceared realizarea unei i Care sii se apropie tot mai mult de pictura in ulei, de desen, ipa, de litografie sau de alte tehnici din domeniul pictucii. flor principal consta in inlocuirea acuratetii obiectivului cu ea, Fotografii credeau cA dau o noti artistica lucririlor lor i Ceea ce caracterizeazii imaginea folografica, claritatea cat fotografia pirea un substitut al picturii, cu atét mai mult Mil Heavizal o considera mai “artistici” (din “Fotografia si fea”). Aceasti tendin(é va alecta in particular arta portretistilor nsesera deja a anumiti perfectiune; Gistle Freund constati Ea meseriei lor spre stargitul secolului. Miscarea pictorialist’i finde in toate farile unde fotografia era practicari, Meritt ali Robert Demachy si Comandant Puyo, figuri proeminentc 75 77 Expresia artis Expresia artistica de Ia Photo-Club din Parisul inceputului de secol. Efectele produse imaginilor prin tratarea aphicala imprm4éni sunt in contextul yiziunii impresioniste ce se generalizase in pictura epocii. ediul expositiilor si al revistel sale, pictura si fotografia cu : “i, daca pictura se inscrie pe calea moderniLiuii, fotografia tie 8-0 urmeze, dar {rd ao copia.’Straight photography” nu se @inla cao simplaé schimbare a formelor imaginit, in maniera lor succed in cadrul diverselor migcazi ale abstract e. Ar fi mai degrabi vorba de afirmares unei noi conceptii actul fotografic. 4.3, Esenta fotografie: 4.2, Delimitarea de pictorialism Gratie cunousterii destul de complete si detasanide epoca Tespectiva, istoricii sunt de plirere ca. ce s-a produs dupa pictorialism nu este decal o reactie fata de toate procedeele ce au denatural fotografia si au dus la decadenta ev. Istoria aries, si [iri indoiali cA istoria in general, este [iculi- dintr-o succesiune de fenomene ce se manifesta ca reactic a unei misciiri fata de cea ce-o precede, si se pare ci aceasta se verifica 51 in cazul fotografiei, Dacii pictorismul a adunat o adezinne internationala, reactia contrarii nu va tntarzia sA apard, venind pentru inceput din parted: unui om, Alfred Stieglita (vezi p. 75). Acesta, impreuna cu grupul de fotografi ce se vor strange in jurul lui la New York, se delimiteaz’ de piritul ce domnea in cluburile pictorialiste ale vremii, Ar trebui aicl 84 rearmntim ci marile metropole culturale erau la inceputul secolululy fp mod regulat, teatrul tuturor felurilor de actium conduse de artist actiuni mai mult sau mai pulin spectaculare ce vizau sa le concretizezt acestora angajamentele estetice. Infiintarea Salonul Independentilor, la Paris, de exemplu, a anuntal aparitia unei pictur, Spre si 1 secolulun trecut $i incepulul secolului nos remarcim o serie de exposatii care fac mare zarvi, find adeviral manifeste artistice: sunt in fapt evenimente ce caracterizeaza aparifl diverselor miscari avangardiste, unele de anvergura internation neului: acest principiu anima fotografiile tandrului Taeques precum futurismul. Alfred Stieglitz miervine in acest moment @ ue, realizatc cum in eceeagi epocd..Amndoi practics : efervescenti si probabil ci pictorialismul fi aparea ca frind un stild fie spontand, cu imagini direct din viata, cu aaa cd apartinea secolului trecut si considera ¢& acadeismul in & Peste si va rimine mereu un amator, spirit naiy, sim iu fied fotografia plonjase tebvia raistumat, In acest spirit, el organize gti termeni si contina yreo nuanti peiorativa aa expozilii, mai apoi deschide o galerie si fondeazi revista “Car este mult mai constient de ceea ce face, intr-un ae sa Work” (vazi p. $3), toate aceste manifestari si publicatii contribull ‘punct de vedere artistic fn toate actele ae Si eee de fapt la precizarea treptali a ideii sale de “straight photograph ci-¢i da osteneala si explice verbal nu stu det ey (tradus& prin fotografia directa), dar si a punctului sau de in lumina acestor explicatii, se percepe cA ima see asupra artei in general. Este interesant de urmarit cum, repuning Pincarcatc de aceas ntentic aucticl * CARE ES y ase discutie problema pictonalismului, nu ezité si confrunte, Pri manieta tes gaccl een IP leperea Alfted Stieglitz consideri fotogralia ca pe un act spontan si in e directa cu realitatea, El se afl in clutarea a ceva esential, eliminaind tot ce aceasta ard avusese. superficial, fabricat. alia, mai mult ca oricdnd, se va inspira din viata. Fara trucaje tive speciale de luat imagini, far retusuri la copiere. ase reduce deci la manipularea materialelor si ustensilelor 1 dour producerea unor efecte, in cursul ulti nilor ani ai ial XUX-lea, Alfred Stieglitz practici fotografia in exterior un material lejer (aparatu] portabil Graflex) ce-i permite 34 iseze Cu usurin(a. Aceasti manierd de lucru duce la o rea privirii dare insotita si de un interes pentrualte subiecte Cele tralate pin acum de fotografie gi apiirute din genurile me. In 1907 el face 0 immagine ce are intr-un fel valoare de 1, “The Steerage”, pe puntea unui vapor, Maniera de r , alegerea subicctului, toate anunti reportajul ee va incepe curand sil se dezvalte, si fondat pe principiul 76 TT 77 Expresia artistic Expresia artistica Noi Viziunca asupra societatii americane. i moademitatea nu pdoar estetica, formala, ea este perceptibila si printr-o conceptic nali'a proicctului decumentar. m, Frank 44. Stieglitz, Carti Prin “straight photography”, Alfred Stieglitz a deschis culea spre modernitate. Reporter’ precumt Hear! Cartier-Bresson $1 Robert Frank, pe de-o parte. si fotografi ce manifesto tendin List spre Cormalism ca Edward Weston $i Paul Strand, fiecare in felul lis yor continua acest drum. Ar mai trebui citati si André Kertész, Walker Evans, ale caro demersuri difera sensibil dur-care datoreazii mult activititii Lui Stieglity. Teoria. “e é", asa cum o formuleazé Henri Cartier Bresson, in prefata cartii sale “lnagini in graba™ (“Images 4 1a) soaveuc” - 1952), poate fi considerata ca 0. dezvoltare a conceptulul de “straight photography”. Dar Henri Cartier-Bresson merge mai departe in sensul cA pung accentul pe importanta acelui moment cand se deleanscazil obiectivul, moment ce ou peate [i nici intarziat, devansat, $f care imbracé in. consecintd caracterul de urgentit: trebuie sa stii s: decizia de a face fotografia cind compozitia se echilibreazii ig elementele ci devin semnificative. Din aceasti perfectiune intre fo si fond (penteu Cartier-Bresson una nu merge fii cealalla) api yaloarea si interesul fati de fotografie. Si totul se reduce la lua imaginii. Precum Strieghitz si Cartier-Bresson condamna trucajul manipuldrile ca retusul sav refncadrarea, ‘Tot mesajul trebuie sil afle pe negativ: copierea nu trebuie nici sa adauge, nici si inlat ceva. in acest domeniu, CartierBresson a fost el insugi un model; In cel priveste pe Robert Frank, el este mai putin calculi Compozitiile sale sunt in aparenté mai putin gandite, mai p echilibrate, uneori chiar dezordonute: Ce conteaza daci o 3 petrece, (rebuie sf o surprinzi indiferent cum! Tata ce pare sa spil 4.5, Paul Strand si fotegratia “puri” De ulttel, “straight photography”, aceasta formidahi i, a.permis $i experiente mai formaliste, printre cure si cele ale wlui Paul Strand, In 1916, acesta realizeazi o fotografie, White Pence” (Bariera Alba) pe cure istorieti o considera drept ine cheie ce marcheazd ruptura definiliva cu peisajul ist: ea caracterizeaza de faptun demers estetic nou, ce consti inderea unei lumi reale a formelor de obicei cu tendinti fi, $i care sunt in continuare puse in valoare si aranjate in tul Jor. Emotia produsd de o astlel de fotografie este in esentit difeviti prin ceca ce cauti Alfred Stieglitz, Cu toate acestea, df] urmeard pe Stieglitz prin faprul cA nu araté decit ceea cu fotografia, trecand drept unul din cei mai fi apiratori ai forografiel “pure’’, Dar prin maniera de a privi, la, incadra si compune, adicd prin tratarea fotogralica a Mii, el obtine acele forme uimitoare, acele linii gi valori . Cu el, conceptia fotografici ca privire originalé asupra Ti capata intreg sensul. Spre deosebirede pictorialismul care ita-arta doar la procedeul fotografic, Tar cuvantul “pur” Hlepe si ideea de epurat, dezvelit. 4.6. Edward Weston : : vn 7 Wa mai térziu, un alt american - daci istoria fotografiel a fotografia lui care este mai “straight”, mar vie, mai brutala, Ti Franta, a continua activ in Statele Unite - Edward Weston, spontand deeat cea a lui Stieglitz. Furs indoiala ci Robert ‘aja pe calea unei fotografi si mai purificate. El priveste dus cel mut departe experienta reportajului, uneon pink laun adev| mai de aproape, se intreabii asupra materiei lor si in acest fuos, pana la nonsens. Cartea sa “Americana” (“Les Americ ditinge abstractul, Genul nuturii mourte, daci mai trebuie s 1958) este manifestarea, pentru a nu spune manifestul, acestei intel m la aceasta terminologie, nu mai are nimic in comun cu ce total moderne prin forma sa (in sens plastic] 91 demersvl ei (in § inte practicat in pictura. Odatii cu fotografia, yolumul unui critic), Seriitorul Jack Keronac s-a asociat fotografului pentril TS 79 77 Expresia artistica Expresia artistica ardei (cea facul obiectul unei seri printre cele mai cunoscute spre anii ‘30), vazut intr-un plan foarte apropiat, capa4la un aspect pe care nu i-] recunosti, incepe si semene cu ceva viu. ince privesie lumind: reglaté de fotograf, ea subliniaz’d materia. Fologratia apare deci cll un now instrument, capabil sa “creeze” ~ cuvantul trebuie luat in sensul lui general - frumusete plecdnd de Ja obiecte obi Fromusete, dar uneori si mister si ambiguitate. La incepntul anilar “30, Edward Weston anima cercetirile unui grup de fotograli © Stieglitz, care putem spune ed si-a initial fara intr-o migcare iau numele de “f/164": formula desemneaza Gea mai mica deschideré gardi apiirulé in mare parte din misclirile artistice ale Europei, a diafragmei obiectivului montat la aparatul de fotografiat si care, il terenul pentra marea expozitie de la Armory Show din din punct de vedere tehnic, permite s& obtii o imagine a ¢ York in 1913, ce este in prezent considerald de istorici drept o acuratele este la maximum, ceea ce implica redarea subiectului in fi revolutie pentru un public ine’ impregnat de o arti foarte tele mai mici detalii. Ansel Adams, membru al grupului “#/164", Allred Stieglitz este unul din acele spirite de exceptie, supune peisajul aceluiasi tratament. Profunzimea, relieful, humin: . curios §! entuziast, idealist si in continua evolutie. Baitoe si valorile, toate sunt perfect redate; dar aceasta grija exacerbat’ pentrl al Galeriilor 291, cl a publicat si expus atit un Steichen cit st has iealbigianne Mewy misterut bane so. Strand si Matisse sau Rodin, fara s uitim si mentionéim oy toate acesta, fotografiile lui Ansel Adams sian fast mulfi shis paginile publicatie? sale unor seriitori ca Georpe Bernard adrmralari, iar maestrul peisagist va fi imitat de multi alt Psaui Gertrud Stein. “Camera Wark” a reprezentat o experientit nebuneasca, aproape utopicd ce fi va inspira in continuare pe i Zervos, atunci end vor crea in Franta “Minotaurul”, si “Caiete de Arte”, publicutii complete, universale, ce de Richard Wagner cure, intr-un alt domeniu, visa la un ‘ol total penteu opera sa. URA ARTISTICA 4 REVISTEI “Camera Worx”? ii mult decdt o simpla referinié in domeniul editorial, revista lera Werk” constituie un eveniment, nu doar pentru lumea fifiei, dar si pentru cea a datelor in general, asupra cireia va revenim. Prin publicarea ei in Statele Unite, intre 1903 si rebuie vazutd actiunea curajoasa si plind de talent 4 acestui mai scumpe in prezent pe piata artei, este fri Indoiala fiindi sa speculeze importan|a munvii des!Ssurate pentru realizarea fiectruia: din peisajele sale, muncd minutioasa, vizibili precum fa un pictor ar fata de care publicul este in general foarte sensibil, Incepind cu Stieglitz se contureaza deci dowd migcin estetice: prima, ce valorificd privirea $i instantaneul si cate se va repercut special asupra reportajului. A doua valorifica o mune’ mai formal: fotograful este mai putin dependent de timp iar genurile atinse nu sunt neapiiral folografice: natura moarti s1 peisajul, Materialele folosite ii si ele, bineinteles, de la caz la caz: usor de manuit pentru reportaj, mai sofisticate pentru natura moartd sau peisaj, Tendinta spre formalism, gustul pentru geometrie trebuie puse in relatie cu dezvoltarea istoric’ a abstractului tn pictur, printr-un stil precum cubismul s: multiplele lui evolutii ce marcheaz’ profund Spiritele artistice ale momentului, Numerosi fotografi vor ariita prin comporitile lor cat sunt de sensibili la aceasti viziune, fic ci e in domeniul cercetirilor lor personale sau in cel al artei decorative, precum fotografia de moda, 80 5.1. Scena artisticd gi fotografich "Camera Wark” este de fapt produsul nei epoci in plina scenld, asa cum poate ci sunt de altfel toate penoadele de fe dintr-un secol in altul, Europa va da naslere expresionismului ui: Picasso si Braque se indreapti spre abstract, Matisse az& forme foarte libere in desen si culoare. ce priveste fotografia, ea se opune miscirii pictorialiste. perioada de “dommie™ a folo cluburilor, printre cele mai te sunt Cele de la Viena 3i Paris in care se pune problema entei fotogratiei la lumea artei. Francezul Charles Baudelaire s parerea. Englezul Peter Henry Emerson incearca s4 giseased 81 77 Expresia artisti ceva ce ar putea ff propriu acestui nou mod de exprimare, Puyo si Demachy considera ca retusarea echivaleaea cu a lace arti, fel procesul mecanic. Nenrry Peach Robinson tealizeaz’ montaje si neaga astfel ideea i domind. subiectele precum o fae pictorii. Subiecte ce imild genurile din picluri: peisaj, nud si naturi moarts. Se modereaz’ contrastele pentru, a repasi difuzia de lumina din tablourile impresioniste. Fotogralia este palid: UPL 5.2, Allred Stieglitz sie fiul unui emigrant german ajuns bogat $1 cultivat, in 1882 el se duce la Beelin pentru a studia fotochimia. Tol acolo va face si primele fologralii supuse mai taraiu aprecierii unul juriu engles prezidat de Peter Henry Emerson.ce le va remarca pentru spontaneitatea lor, Este cunoseut rulul jucat de Germania § cial de Berlin in inflorirea arte: moderne, Stieglitz este tehnied, firs indoiali ci el a simtit aces Intors la New York fn (890, el continua cu fotografia (o practica i general in exterior, folosind un aparat lejer). dar aceasta nu-i ajunge) pentru a tii, Lucreava deci intr-o intreprindere de heliogravuri taf mai apoi, grate cunoslinfelor sale despre fotografie si tiptrire crearil revista trimestrial§ “Camera Notes” organ al Camera Club din Net York la care participa in culitute de vicepresedinte. Neputand pri imermediul acestei publicatii sii-si exprime ideile despre fotografi idei ce mergeau contra tendintelor membrilor Clubului, el prin i de w organiza o cxpozitie de fotografie la Nation: New York careia ii da titlil de “An Exhibition o Photography Arranged by the Photo-Secession” (O expozitie d fotogralie organizata de Photo-S impruntutat de a un grup de pictori din Munchen, fn 1910 organiza sila Buffalo o adowi mare exporilie fotograficd ce-i consolida demersurile prin recumoasteres acestel arte, clici muzey Alfred Stieglitz 82. fotografi nu pot 4 impersonald in momentul in care se intilneste cu arta moderni, cu miscirile de avangarda: aceasta intalnire, la care participa Alfred Stieglitz, va elibera noi energii iar “Camera Work™ este in centrul acestei evolutii estetice. oltarea particularita are a propriilar calit ‘i fotografia un mod de exprimare de ic. “Fotografilor nu trebuie s& le mai lie rusine cand fotografiile if considerate dour ca [olografii”, declard Stieglitz 1902 Alfred Stieglitz incepe pre, in ce priveste fotografia, care urmeazi sii fie i apiiratil, se incearedé prelungirea evenimentului “Photo- ssion”, dar nu era vorba doar deun catalog. Conceptia grafic, alitatea reproducerilor s i fotogravurilor, sunt de cea mai mare important, Edward ‘4 logo-tipul si coperta si intervine in problemele mte la el influenta stilului noii arte. Revista. va reuni . Majoritatea imprimate ‘prin heliograyurd + Alfred Stieglitz, : in misurdisi uprecieze si si exploateze calit i u- pe hartie specialé, Reproducerile realizate in Germania, chen, sum de-o fidelitate exeeplionald asifel tneat au inlocuit i organizati la Bruxelles ¢ “Phato-sucession”. In fiecare numiar al revistei, Alfred tz rezerva o pagina pentru explicarea principalelor procedee care arecurs - alb-negrul lasa din cfind in cand lnc 31 eravura. Reproducerile sunt lipite Ani in fiecare din cele 1000 de exemmplare legate la New York. de 21 x 29 cm. Fiecare numir prezinti o duzind de si desi pregiitirea lui Alfred in pagina in vele maim © in timpul unci expo: sion), lermenul "se altor tehnici precum sim Expr para cincizeci din lucrarile expuse, constituind asifel prima 4 de fologafic. In paralel cu munca de cispandire a afiei prin expozitii, in muzee si in propdile Galeri 291, eb si dezvolti “Camera Work” care va apira ideile lui sicele ale id Edward Steichen, ciutand ura se indeparteazi, ork” folografia se amestecd cu alte-arte, nu este pentru a gis fi se ridic¢e la nivelul lor prin flor ci, diferentelor ci, prin punerea in “Camera Work” este prima revisti ce ine-stitator, autentic, 5.3. Camera Work fea publicarii revistei7 Expresia artisticd Expresia artistica fotografi, cite una pe pagina si realizate de unul sau doi artisti, Separut, figureazd texte critice, manifeste estctive, ale céror autor Au sunt neapdrat fotografi, Ansamblul completat de publicitate, insumeazé in jur de 50 de pagini. Primed mumar a fost vandut ew preful de 2 dolari - in acea epocd un muneitar de la uzinele Ford castiga 5 dolari pe zi. Apare Ja 1 murtie 1903, bward Steichen. Destinul celor doi oameni este commun. Steichen eaz4 lui Stieglitz ideea de a deschide'o galerie. Programul e igiturd cu sumarul din "Camera Work”. Stieglitz impleteste lous activittiti ped la punctul la care ajunge sé considere ia o galerie: ‘amera Work" este un laborator, o static imentala si trebuie privita ca o galerie de arti, in sensul obisnuit puluix. In timp ce este la Paris, Steichen fi trimite pe Rodin, Matisse, cu-ale caror lucriri, 291- numité inainte “little ery of the Pholo-Secession” (mica galeria a Photo-Secession), pe 24 noiembrie 1905 si Vaegicé to 1907, cuadresa 5" Avenue 1 - va organiza primele expozitii americane. Actiunea si de cei doi este foarte indrazneata, Matisse este foarte primit, desi acum ne-ar pirea foarte surprinzdtor. In cursul 1908, galeria ji va prezenta pe Rodin, Cézanne, Picasso si . Stieglitz i] expune si pe Brancusi si arta neagra ale carei nic asupra cubismului sunt cunsocute. O munca de lizare care va fi reluati intt-o manierd mai oficialé de marea ie de la Armory Show, moment determinant in istoria arici americane, Stieglitz continua si alterneze in galerie si in mera Work” pictura.si fotografie. Imaginile lui Edward Steichen mod regulat, fie ci este celebrul nud de insp! pictoni: iile Round Mirror’ (Qglinda mica rotund), Balzac-ul ra Sau seria despre Steeple Chase fiicuté la Paris. 54. Primele apari in sumaral acestui prim numir apar sase fotografii semnate Gertrud Kisebier printre care gi portretul senzualei Miss N, Despre Gertrud Kiuscbier, Alfred Stieglitz scrie cii cu reulizeaza o fotografie absolut “straight”, fara nicio urmi de retus. Portretul Jui Radin fEcut de Edward Steichen apare in numarul 2, impreund cu un autoportret pictar si nuduri de inspiratie pictorialisti ale aceluiasi fotograf, ce vor rimane piese importante ale operei sale, in ce priveste pictorialismul, cl apare in numirul 5 prin persoana lui Robert Demachy: imagini luate in culisele teatrelor de balet si cdteva peisuje, Numiarul anterior fusese dominat de interioarele de catedrale ale lui Frederik Evans, conturand o tendintaé a fotografiei ce va duce la cercelirile lui Paul Strand. Grafismul este motivul esential al imaginii. mult mai mult decat decumentul. Un text al irlandezului George Bernard Shaw vine pe post de comentariu al acestor fotografi. Alfturi de texicle semnate de fotografi si care au de obicei valoare de manifest, ca cele ale lui Alfred Stiglitz, sunt gazduite si scrien ale nor autor diversi precum filosoful Nietzche, criticul de arté Gertrud Stein (in 1912, “Camera Work” ii public’ primul text), libretistul Maurice Maeterlinck ( "Peléas sf Malisanda” j, caricaturistul Marius de Zayan si numerosi alti artigti printre care Henri Matisse, Man Ray sau Francis Picabia. O lileraturé internationalii, compusa din texte originale si reeditiri, scrieri teoretice, angajate, recenzii ale evenimentelor artistice ce miisoard reactia publicului fati de avangardé. Chiar dac revista se intoarce uneori si in trecul (publiciand Cameron, Hill si Adamson), ca constituie un catalizator al bitdliilor duse pentru acceptarea acestei avangarde, in fotogral si inarti in general. icd pe Paul Strand pe care il apara cu convingere: «© fotografie ferité de trucaj [...], este direct’, brutala, deposedati de orice tentatie de ignorant, fotografi in: nelusi [...]/ Aceste ii sunt exprimarea directa din zilele noastre Obiectivitatea evirata esenti a forografiei, contributia ci este fn acelayi timp ci.» Ultimele dou’ aparilii in 1916 gi 1917 (nr, 48 si 49/50) n mare parte consacrate fotoprafiilor lui Paw! Strand, O noua 85 1916, “Camera Work” il pul &4 7a Expresia artistica e Expresia artistica scoala igi face aparitia iar puristul Edward Weston va incerca s4-i dezvolte principiile. Dar in momentul in care “Camere Work" se deschide caire cel ce trebuie consideral fondatorul unui nou stil, cel ¢e descoper’ ruporturi formale noi, intre pictura {in contextul cubismulai) si fotourafie, in momentul in-cure revista aduce imagini noi, revolutionare, demonstrind c& ea n-a incetat 54 evolveze sub impulsul redactorului ei sef, nu au rimas devil 37 de abonati! Suntem ia £917. Aventura a durat 14 ani. Nimeni nu pare sil ‘gibi ideea de a ajula revista sisi continue aparitia. in vilele noastre un exemplar din “Camera Work” face o avere tar locul ei in istoria fotografie’ este inestimabil. Activitatea lui Alfred Stieglitz cste recunosculi la justa ci valoare in lumea artelor. ‘Talentul solitar reuseste mereu si stribata, s-a dovedit intotdeauna in istorie. ea procedeul modem de fabricare a imaginilor - se sie cum sunt rarealis! obsedati de tot ce ¢ modem - permite sa janglezi cu tates intra manierd cu totul dileriti decat tn pictur. Fotografia foarte aproape de realilale, dar poate rimane doar o iluzie jtoare, Si-apoi, ea se preteazi la manipuliri, montaje, trucsje, d nastere la imagini $i mai tulburatoare, care ar putea foarte bine inti de cele din vise, Folograful Man Ray se alla in centeul tuturor estor experiente foarte variate. E) a lasat imagini despre care am spune sunt cu totul fubrieate, “razogramele” de exemplu ele dateazi din 1922), obtinute prin contactul direct al ului pe suprafata hartiei fotngratice: nu-este o luarea de vedere Be] sul pe care il intelegem in mod obisnuit. Man Ray semneuzii si Burl care prin frumusefea si puntatea lor sunt printre cele mai fionante din lnnga isturie 4 acesti gen fotogralic, dar si cele mai ale, $1 poate cele mai provocatoare - cel putin pentru acea cpocd, = bi fotografia este pentru suprarealisti yi un instrumentin “seryiciul” in prima jnmétate a secolului al XX-lea, printre diferitele ma Vociirii'si-al revolutiei - cele doud atitudini sunt pentru ei legate. artistice care s-aul dezvoltal se afl una asupra cArcia tebute sa ne aplectim pentru cia intretinut raportari privilegiate eu fotografia Wy. AVANGARDA GERMAN este bincinteles suprarealismul, in primul rand pentru ca suprarcalis - $i-au aratat de la inceput mlerésul pentru aceasta aria; au integrated fn cadrul cfutarilor for, manifestirilor si publicatiilor lor - Totograll este de exemplu prezenta ih “Nadja”, romanul lini André Breton gi numerele revistel “Minotaur. Seriitoarea americana Susan Sontil va merge pind la a serie (in anii *70) c: suprarealisrnul “triumli if fotografie”. Sunt mai multe motive pentcu aceasii complicit aceastf intelegere intre suprarealisti i fotografi, chiar dacd a prig asta ar pivea paradoxal, cercetarea inconstientului neav: ind mai nit fn Comun eu procedeul de reproducere a realitati. lntr-ade “suprarcalismul nu incetear’ sii fac curte accidentalului”, sugereazaé Susan Sontag, atunci el impartiseste uncle preocupirile fgtografului aflat in efituarea, printre altele, aintélniril yizuale neasteptate yi elemere pe care incearcii sii le surprinda si sil fixeze chiar in clipa in care se produc, Hazardul pe care suprarealis le place $8-} cultive, joaci un rol deloe de neglijat in fotografie. D ceea ce-i intereseura liirl indoiala cel mai mull, si apare cel mai € 6. SUPRAREALISMUL §1 FOTOGRATTA Doud migcéri, una privind arta in general si alta fotografia in ular, vor marca succesiv si complementar istoria, Ele sunt Germania, dar ideile lor se propaga pana in Statele Unite. 7.1. Bauhans x ri de avangardii au insofit debutul de -secal, fitind mai ales pictura, dar si literatura 3i ansamblul practicilor Rosia, ltalia si Franta sunt teatrul acestor avangarde, deseori te prin publicarea textelor manifest, Fotografia se inscrie ele activitatilor acestor grupuri, printre care fi refine les si pe suprarealisti. Si in Germania, fotografia s-a pasit cautarilor artistice, duse de crealori ce lucreaz’i impreund $e regrupeazii pentru a expune. in prim-plan se afli scoala sce se deschide in 1919 la Weimar sub impulsul unui fai multe mi 86 87 77 Expresia artisticd de ciitiva ani se reflecta in principiile fundamentale ale Bauhaus ce vor fi enuntate. Arhitectura este considerala ca find o ani majora in jurul ciireia graviteazi celelalte arte plastice precum ‘pictura, sculptura dar si fotegralia. Marile spirite, incepiind cu filosoful Hegel, au fost mereu Lenlate sa cle ierarhizeze artele, Bauhaus este o-versiune modem a acestel coordoniri, Fotografia este in relatie cu athitectura, pentru a nu spune in serviciul avesteia, in prmul rand in sens documentar. Ea’ reproduce bundenti tealizarile creatorilor din acest domeniu. Dar este si inspirati de tendintele estetice ce marcheaza constructiile epocii, prin lintile $i formele foarte Beometrice. Bauhaus este © scoalé, nu trebuie sf uitiim, ceea ce subintclege vointa de ciutare, de experimentare. Motografia artistilor de la Bauhaus este luatd inevitabil proces experimental. Si astfel imawinile produse de grupul de la Bauhaus sunt mai mult cereetin ale noilor unghinri de fotograliere, ale procedeelor de copiere neobisnuite, ale fotomontajelor inedite, ale combinatiilor indraznete de substante, ale reinnoirii genurilor precum cel al naturii moarte. A spune ca toate acest expenente sunt.cu totul originale, este prea mult, Ele se inscriu in contextul general al fotografici de avangardil iar aulorii se numesc; Rodcenko, Kertész, Man Ray sau Otto Steinert, care au lucral in-aceasta formidabilé perioadd creativd dintre rizboaie, in ce priveste Bauhaus, cauti si incurajese in cadrul exprim fotografice explorarea de noi forme, mai mult decd de subiecic noi, $1 aceste forme inspizate din ce se intampli in special in pictura si sculptura se inscriu intr-un curent estetic comun. In timp ce in Statel Unite, cu ajutoml wnor creator precum Stieglitz 51 Strand, fotografi se va dezvolta autonom, In jurul unor eercetari mult mai specilice, Ce se intimpli in Gerenania sau fn Franta, este diferit. Artele sui intim amestecate inire ele. Una din inovatiile esentiale ale Bauhaut este fara indoiala asocicrea sistematic’ a artei-cu diversele sal aplicatii posibile, fie ele documentare, decorative sau publicita Arr si arte decorative se inscriu in aceeasi evolutie si este un fenome foarte perveptibil in Parisul anilor *30; artistii din Parisul acelei epoes, 4 fi fost marcati de Bauhaus. Propunerile verte de la Bauhat anti modem ce nu va fi multa vreme tolerata de dictatuy germund aflati in plini ascensiune, pentru cf ycoula isi va inchid portile in 1933, 88 Expresia artistica 7.2.

S-ar putea să vă placă și

• It Ends with Us: A Novel

  

  De la Everand

  It Ends with Us: A Novel

  Colleen Hoover

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (5841)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  De la Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (5819)
• The Perfect Marriage: A Completely Gripping Psychological Suspense

  

  De la Everand

  The Perfect Marriage: A Completely Gripping Psychological Suspense

  Jeneva Rose

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (1137)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  De la Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (353)
• The Art of War: A New Translation

  

  De la Everand

  The Art of War: A New Translation

  Sun Tzu

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (3045)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  De la Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (20105)
• The Handmaid's Tale

  

  De la Everand

  The Handmaid's Tale

  Margaret Atwood

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (13282)
• Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  

  De la Everand

  Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  Jane Austen

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (20479)
• Good Omens: A Full Cast Production

  

  De la Everand

  Good Omens: A Full Cast Production

  Neil Gaiman

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (10972)
• Remarkably Bright Creatures: A Novel

  

  De la Everand

  Remarkably Bright Creatures: A Novel

  Shelby Van Pelt

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (5781)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  De la Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (3313)
• And Then There Were None

  

  De la Everand

  And Then There Were None

  Agatha Christie

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (9007)
• The Hobbit

  

  De la Everand

  The Hobbit

  J. R. R. Tolkien

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (25285)
• Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  

  De la Everand

  Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  Stephen F. Kaufman

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (3321)
• Freakonomics Rev Ed

  

  De la Everand

  Freakonomics Rev Ed

  Steven D. Levitt

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (7879)
• The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  

  De la Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2487)
• The Hobbit

  

  De la Everand

  The Hobbit

  J. R. R. Tolkien

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (24589)
• American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  

  De la Everand

  American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  Neil Gaiman

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (12956)
• Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  

  De la Everand

  Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2508)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  De la Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2572)
• Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  

  De la Everand

  Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2559)
• Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  

  De la Everand

  Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2499)
• How To Win Friends And Influence People

  

  De la Everand

  How To Win Friends And Influence People

  Dale Carnegie

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (6700)
• American Gods [TV Tie-In]: A Novel

  

  De la Everand

  American Gods [TV Tie-In]: A Novel

  Neil Gaiman

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (12556)
• Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  

  De la Everand

  Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  Emily Bronte

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (9975)
• The Great Gatsby: The Original 1925 Unabridged And Complete Edition (Original Classic Editions)

  

  De la Everand

  The Great Gatsby: The Original 1925 Unabridged And Complete Edition (Original Classic Editions)

  F. Scott Fitzgerald

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (20573)
• Good Omens

  

  De la Everand

  Good Omens

  Neil Gaiman

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (12072)