1.Clasificarea bauturilor nealcoolice.

Ape minerale si de izvor :

-ape de masa carbogazoase in mod natural
- cu o mineralizare redusa
-ape minerale carbogazificate cu adaos de CO2 de alta origine
-ape decarbogazificate
-fortifiate este imbunatatita cu CO2 extras din acelasi loc
-necarbogazoasa
- plata
-apele minerale de masa si apa carbogazoasa (sifon) au alte surse decat cea de izvor, apa
de la robinetfiltrata si imbunatatita cu gaze sau saruri.
Sucuri de fructe si legume: de mere, pere, morcov. Concentratele pentru sucuri
trebuie sa contina 18,5% produs natural peentru a fi considerat natural
Nectarurile (bautura zeilor) sunt bauturi care contin pulpa fructului din legume
fructe.
B auturile racoritoare aromatizate carbogazificate(Fante, Mirinda)-
necarbogazificate (Punci, lemonade)- concentrate solide sau lichide (plicuri)
Bauturi nealcoolice aromate calde: ceaiul , cafeaua truceasca , cafeaua solubila tip
nesscafe , cacao , cacaocu lapte , ciocolatina etc.
Clasificarea bauturilor alcoolice in care intra in compozitia lor alcool etilic sau
dezalcoolizate(berea faraalcool, vin fara alcool) bere si alte bauturi din malt, cidru de
mere sau pere, vin din struguri, vin din alte fructe, baut. alcoolice distilate, aromatizate,
baut. racoritoare cu continut mic de alcool
Bauturi alcoolice distilate : rom, wisky, rachiu de cereale, grau, rachiu din vin,
brandy sau vin ars(coniac),rachiu de tescovina de struguri, rachiu din fructe
Bauturi alcoolice industriale. In functie de aroma care se adauga in tehnologia
acestor produse, se potobtine urmatoarele sortimente: romul , rachiul de chimion , rachiul
de izma , tachiul de anason , rachiul de portocale, rachiul de visine , rachiul de brad ,

Bauturi alcoolice naturale fermentate si nedistilate : Berea,Vinul, Vinuri spumoase

si sampanizate,Vermut,Vinul pelinBauturile spirtoase au gus tamar de (Biter) Campari
Votka aromatizata.

Clasificarea bauturilor alcoolice distilate

Bauturi alcoolice distilate : rom, wisky, rachiu de cereale, grau, rachiu din vin, brandy sau
vin ars(coniac),rachiu de tescovina de struguri, rachiu din fructe,rachiul de fructe

2.Clasificarea bauturilor alcoolice aromatizate

Sunt bauturi cu un grad mai mic de 15 % vin aromatizant,pe baza de vin

3.Clasificarea vinurilor
- Seci
- demiseci
- demidulci
- dulci
- licoroase
4.Incadrarea plantatiilor viticole romanesti in zonarea viticola a UE
Zona A- cea mai putin favorabila acumularii de zahar (N-continentului,
Louxembourg, Belgia,Danemarca, Irlanda, N-Germaniei)
Zona C cea mai favorabila (Franta, Corsica, S-Italiei, Grecia, S-Spaniei, S-
Portugaliei)
Zona B- zona intracarpatica
Zona C1A- pericarpatica(Iasi, ai voie sa adaugi zahar)
Zona C2- Dobrogea, Terasele Dunarii, Dealu Mare

5.Constructii vinicole
Prin constructii vinicole se inteleg acele localuri in care se prepara si se pastreaza
vinul si celelalte produsevinicole. Acestea pot fi :crama, crama-pivnita, depozit-pivnita,
constructii speciale.
Crama- este destinata vinificarii primare (prelucrarea strugurilor, prepararea
vinurilor tinere) si depozitareaacestora cel mult pana in primavera. Au capacitate limitata
20-40 hl,vin cantitati de 1000-1500 hl.
Crama- pivnita- se realizeaza vinificatia primara, maturarea, invechirea,
conditionarea, imbuteliereavinurilor. Sunt cele mai comune, se mai numesc centre de
vinificatie capacitate de 50.000-150.000 hl de vin.
Depozit-pivnita- sunt amplasate aproape de zonele urbane si permit stocarea,
stabilizarea, conditionarea siimbutelierea vinurilor,sa realizat inainte de 1989 asemenea
conscructi de cantitati impresionante :interprinderea bin bucuresti-obor :stocare
1,600.000 hl de vin.da
Constructii speciale- sunt destinate prepararii vinurilor speciale (spumante) sau a
distilatelor de vin (vinars, coniac). Sunt dotate cu utilaje ce permit realizarea tuturor
operatiilor tehnologice specifice sortimentuluiobtinut (reglarea temperaturii, umiditatii)

6.Clasificarea vaselor vinicole

Vasele vinicole se clasifica dupa urmatoarele categorii:
-dupa modul de utilizare(pentru vinificatie, conservare sau pastrare)
-dupa posibilitatea vinului de a avea contact cu aerul (deschise/inchise)
-dupa natura materialului din care sunt confectionate (lemn, metal, beton, plastic)

7.Vase vinicole din lemn

Se utilizeaza din cele mai vechi timpuri si sunt considerate unele din cele mai
importante recipiente pentruvinificatie si astazi, mai ales pentru maturarea si invechirea
vinurilor. Aceste recipiente se utilizeaza maxim 50ani si se realizeaza din doage cu fibra
neteda, fara noduri sau obturatii(gauri). Se confectioneaza de obicei dinstejar, butoaiele
din lemn au o capacitate de 200-2000 l si se utilizeaza pt maturarea vinului. Recipientii
dinlemn cu capacitati mai mari de 2000 l se numesc budane.

8.Cisterne vinicole
Sunt prevazute cu instalatii de termostatare, de asigurare a etanseitatii, de
omogenizarea partilor lichide cu partile solide in cazul macerarii- fermentarii vinurilor
rosii sau aromate. Se recomanda ca aceste recipiente sa fiedotate cu un sistem de control
ce permite monitorizarea computerizata a parametrilor (temp, presiune, aerare).
9.Strugurii materie prima. Partile constituente ale strugurelui
Strugurele este alcatuit din ciorchine si boabe
Ciorchinele este un schelet care sustine boabele, este format din peduncul si
rahis(ramificatiile care unesc boabele cu ciorchinele). Masa ciorchinelui 4-6% din masa
totala a strugurelui.
Boaba este o baca alcatuita din miez(pulpa), seminte, pielita.
Pielita este epicarpul 6-12% din masa boabei, este elcatuita din epiderma si
hipoderma. Epiderma unsingur strat de celule acoperit cu priuna(ceara). Hipoderma
7-12 straturi de celule , se gasesc in ele substaneodorante, tanante, colorante,mezocorp
:celule pline cu suc,bogat in zaharuti,endocorpi aicizi.
Miezul reprezinta partea cea mai importanta, masa 82-91% din boaba, este
alcatuit din mezocarp siendocarp. In vecinatatea semintelor sunt celule mai mici si mai
putin dulci, iar cu cat mergem spre exterior seindulceste miezul.
Pulpa :zaharuri :apa 25-45 % , uleiuri 10-20 % , taninuri,subst de azot

10.Compozitia chimica a strugurelui

Ciorchinele se aseamana cu compozitia lastarilor, carceilor,au in compozitie apa
75-90%, substante minerale, saruri de potasiu, compusi fenolici, celuloza, amidon,
substante azotoase, clorofila.
Pielita- la suprafata pielitei se gaseste pruina , aceasta seamana cu niste solzi
vazuti la microscop.Diminueaza evaporarea, prelingerea apei, are in consistenta acizi
grasi care sunt activatori pentru bacteriilelactice. Principalul component este apa; restul
sunt: substanta uscata, celuloza, acizi, saruri, substante aromate,tanante, colorante.
Pulpa- cea mai mare importanta, din ea se extrage mustul.
Semintele- 2-4 seminte. Exista si soiuri fara seminte (pentru stafide, struguri de
masa)are o compozitiechimica: apa 25%, hidrati de carbon, uleiuri10-20%, taninuri4-6%,
substante azotate.

11.Fazele maturarii strugurilor si evolutia compozitiei lor

-Faza de crestere a boabelor
-Faza de parga (boabele isi schimba consistenta si concentratia de zahar, aciditatea
se diminueaza)corespunde cu stagnarea plantei dar si a strugurelui
-Faza de maturare- boabele isi dubleaza cantitatea (volumul)si compozitia
chimica
-Faza de supramaturare in care strugurele nu mai primeste nimic de la planta si
are loc concentrareasucului vacuolar (mustul) prin evaporare.

12.Stabilirea momentului optim pentru recoltarea strugurilor

Dupa 100 zile de la inflorit pana cand strugurii pot fi recoltati. Trebuie luati in
calcul factorii : starea dematuritate, conditiile economice, modul de recoltare, starea de
sanatate.
Starea de maturare (acumularea de glucoza si fructoza), conditiile de complex
naturale-pozitia geogarfica,altitudinea, expunerea terenului (cel mai potrivit expunerea
Vestica), tipul de sol. Acestia se culeg la momentulmaturitatii tehnologice
13.Supramaturarea strugurilor
Sau postmaturatia boabele se stafidesc, sucul vacuolar(mustul) este mai
concentrat, creste concentratia inzaharuri, poate avea loc sub actiunea caldurii solare,
artificiale sau ideal dupa botritizare(mucegaire).
Cu ajutorul caldurii solare strugurii raman pe butuc pana se stafidesc, sau pot fi
recoltati si pot fi supusiunor stafidizari artificiale

14.Culesul strugurilor .Transportul, receptia si descarcatul strugurilor in vederea

prelucrarii
Poate fi :
-manual: pe soiuri, in amestec; selectionat (in etape) se practica pt strugurii lasati
la supramaturare;integral-de la un cap la altul.
-mecanizat
Avantaje:
-transportul-boabele raman intregi
-receptia : cantitativa cantarire (bascula-pod) ; calitativa-aciditate, gradul de
infestare
.-descarcatul : manual(cel mai rar) ; mecanizat-cu ajutorul macaralelor pivotante
cu basculator.

15.Zdobitul si desciorchinatul strugurilor. Tratamente aplicate mustuielii

Distrugerea integritatii boabelor in vederea eliberarii mustului. Are loc si aerarea
mustului, necesar ptinmultirea levurilor (fermentatie buna). Mustul poate fi usor vehiculat
cu ajutorul pompelor.
Desciorchinarea (dezdrobitul) detasarea boabelor de pe ciorchine.
Tratamentele aplicate mustului:
-cu SO2 5-10g/hl.
-enzimatice-pectolitice (elibereaza aromele, culoarea); -proteolitice.
-oxidarea mustului cu CO2.

16.Separarea mustului de bostina. Randamentul strugurilor in must

Are loc in 2 etape:
-in prima etapa are loc o scurgere libera (must ravac). Poate avea loc pe cale
gravitationala, sau cuajutorul scurgatoarelor (fortata).
-presarea bostinei (mustul de bostina). Presarea trebuie sa se faca cu grija pt a se
extrage sucul din boabe, pt a nu strivi ciorchinii. Presarea strugurilor albi trebuie sa fie
facuta inainte de fermentare, imediat ; iar la ceirosii dupa fermentare.
Randamentul :
Din 100 kg struguri cu ajutorul presei discontinue se obtin 763 kg must. Iar cu
ajutorul presei continue seobtin 83,53 kg must
Categorii de calitate :
-must ravac 60% din cantitatea totala de must
-must de presa30%
-must ultima presare10%(se vinifica separat, pentru distilare, nu se obtine un vin
de calitate)
 17.Glucidele din must si vin
Glucidele numite si zaharuri, zaharide, hidrati de carbon, sunt compusi organici
de origine vegetalarezultate in urma procesului de fotosinteza. In struguri si must se
gasesc reprezentanti din toate grupele,dominante fiind ozele. Celelalte fiind in cantitati
foarte mici sau sub forma de urme.
Atunci cand strugurii sunt verzi (cruzi) cantitatea cea mai mare o reprezinta
glucoza, treptat se egaleaza cufructoza. La supracoacere, fructoza devine predominanta.
In timpul fermentatiei alcoolice, levurile prefera glucoza. Continutul in zaharuri
reducatoare variaza infunctie de soi, de recolta. Cantitatea de zaharuri : 150-250 g/l.
Glucoza este o aldoglucoza si se numeste dextroza. Se intalneste in stare libera,
este metabolizata in etanolsi CO2

18.Acizii din must si vin

Sunt de 2 feluri:
-minerali : sulfuric, clorhidric, fosforic.
-organici : tartric, malic, citric 0-5 g/l, ascorbic, shikimic. Aciditatea variaza intre
5-11g/l acid malic.

19.Substantele tanante si colorante din struguri, must si vin

Substantele tanante (taninuri)- solubile in apa, formarea unor compusi coloranti,
capacitatea de a precipita proteinele. Se gasesc pana la 5g/l, au gust astringent, au
proprietati de conservare. Exista 2categorii(hidrolizabile si nehidrolizabile. Cantitatea cea
mai mare se gaseste in seminte, pielita.
Substantele colorante :
-flavonele(galben-brun)
-antociani( rosu sau albastru in functie de pH, se gasesc in pielita dar si in pulpa.

20.Substantele odorante din struguri, must si vin

Substantele odorante- ansamblul tuturor constituientilor care excita simtul
mirosului. Pe baza lor se potcaracteriza si diferentia intre ele unele soiuri de vita de vie.
Aceste pot evidenitia la unele soiuri un gust si mirostamaios, iar la altele un gust de fragi,
capsuni. De exemplu la soiuri ca si: Cabernet Sauvignon, Chasselas, Traminer, struburii
poseda o aroma specifica care ii particularizeaza. Exempul de substante odorante :
geraniol,nerol, linalool, limonen, citronel, valina.

21.Biocatalizatorii mustului si vinului-vitaminele

Numiti si factori activi sunt substante organice sintetizate si raspandite in toate
organismele. O parte din biocatalizatorii mustului si vinului provin din struguri iar o alta
parte din microflora existent ape ei sau dinlevurile adaugate sub forma de
maia.Vitaminele existente in must mai cunoscute sunt : vit. A(pielita boabelor), B, C, H,
PP, acizi folici, colinasi mezoinozitolul.
22.Operatii tehnologice aplicate mustului inainte de fermentare.
Pentru realizarea unui vin armonic constituit si sanatos, uneori, este necesar ca
inaintea fermentarii sa seefectueze asamblarea si cupajarea mustului cu caracteristici
diferite precum si deburbarea acestora.
Asamblarea musturilor- reunirea mustului ravac cu cel de presa si eventual si cu
mustul de la ultima presare.
Cupajarea musturilor-amestecarea unui must cu altul provenit de la un soi mai
valoros in vederea ridicariicalitatii primului.
Deburbarea mustului- mustul obtinut din prelucrarea strugurilor contine in
suspensie impuritati solide careimprima acestuia un anumit grad de tulbureala.(burba).
Operatia de limpezire si de eliminare a burbei poartanumele de deburbare.

23.Corectia continutului de zahar din must

Aceasta corectie este oportuna in zonele si anii cand datorita conditiilor climatice,
musturile au un continutscazut in zahar. Foarte rar se aplica si in cazul cand concentratia
in zahar este prea mare.Marirea continutului de zaharuri- amestecrea cu musturi mai
bogate in zahar, adaosul de must concentrat,zahar sau alcool si concentrarea partiala a
mustului de corectat.

24.Corectia aciditatii mustului si vinului

Valoarea tehnologica a strugurilor materie prima si insusirile organoleptice ale
vinului ca produs finit suntdeterminate in mare masura si de aciditate. La un continut
scazut in zaharuri ii corespunde o aciditate excesiva siinvers. Dupa caz corectia vizeaza
marirea aciditatii, pastrarea sau micsorarea ei. Marirea aciditatii se poate face prin
:-amestecarea cu musturi foarte acide
-adaugarea de acizi organici (ac. Citric)
-ghipsarea
Micsorarea aciditatii:
-amestecarea cu musturi sarace in aciditate
-degradarea biologica a ac malic
-refrigerarea
-tratarea cu carbonat de calciu

25.Starile si modificarile SO2 in vinuri

Succesul sulfitarii depinde in mare masura de cunoasterea starilor si modificarilor
pe care le sufera SO2 precum si de modul cum acestea pot fi riguros controlate si
stapanite. Introdus in must sau vin SO2 se poategasi sub diferite stari: liber (15-30%) sau
combinat (70-85%).
26.Actiunile SO2 in must si vin
Folosirea SO2 in productia vinicola se bazeaza in principal pe proprietatile sale
antiseptice si reducatoare.La generalizarea lui in practica vinificarii strugurilor si
conservarii vinurilor au mia contribuit, de asemenea, sialte actiuni ale sale legate de
realizarea unei bune limpiditati, pastrarea aromei si imbunatatirea calitatilor gustative ale
produsului.
Actiunea antiseptica- se poate distruge sau inhiba, pentru o anumita perioada de
timp, activitatea sirespective dezvoltarea microorganismelor din must si vin. Aceasta nu
se manifecta brusc.
Actiunea de protectie impotriva oxidarii- se realizeaza pe mai multe planuri:
distrugerea enzimelor oxidoreducatoare ce catalizeaza reactiile de oxidare, combinarea
lui cu substante usor oxidabile si combinarealui cu oxigenul.

27.Formele sub care se utilizeaza SO2

-gazoasa- cea mai simpla si mai putin costisitoare, este o metoda calsica de
sulfitare. Se prezinta sub formade : praf, bulgari, batoane sau fitile.
-lichefiata- este larg raspandita aceasta metoda, in special la nivelul
intreprinderilor mari. Este economic,se utilizeaza SO2 de mare puritate si se pot cunoaste
dozele folosite.se gaseste in tuburi de otel, lichefiat sub presiune sau la temperaturi
scazute.
-solutie apoasa- se prepara din SO2 lichefiat concentratia acestuia variind intre 5-
8%-
- saruri- pirosulfitii(pirosulfitul de potasiu)

28.Alti antiseptici si antioxidanti folositi in industria vinului

Antiseptici : ac. Scorbic, pirocarbonatul de etil, pirocarbonatul de metal
Antioxidant ac. Ascorbic
Alte substante de conservare : acizi salicilic, benzoic, si esterii lor ; fluoruri ;
captani ; nitrura de sodiu.

29.Mecanismul biochimic al fermentatiei alcoolice a mustului

Cunoasterea mecanismului biochimic al fermentatie alcoolice si a altor
transformari, permit sa sedefineasca principiile care stau la baza unei vinificatii rationale.
C6H12O6 -> 2CH3-CH2OH+2CO2
Ecuatia globala a fermentatiei alcoolice.Prin aceasta ecuatie se reda substanta
care se degradeaza si produsele principale la care se ajunge,respectiv alcoolul etilic si
bioxidul de carbon. Ea nu cuprinde complexitatea fenomenelor care au loc in
timpulfermentatiei si nici produsii secundari care apar alaturi de etanol si bioxid de
carbon. Glucoza si fructoza sunttransformate in acid piruvic, iar acesta printr-o alta serie
de reactii este transformat apoi in CO2 si etanol.
30.Tehnologia fermentarii mustului
In tehnologia de obtinere a vinului alb, fermentatia alcoolica a mustului reprezinta
o veriga decisivaintrucat este etapa in care el se naste. De modul cum este parcursa
aceasta etapa depinde in mare parte, nivelulcalitativ al vinului. Ea trebuie realizata cat
mai bine din punct de vedere tehnic., intrucat are repercursiuni siasupra evolutiei
ulterioare a vinului.Este necesar sa se acorde levurilor un mediu optim de dezvoltare.
Acestea au nevoie de substante nutritivesi anumite conditii de mediu.Umplerea vaselor de
fermentare cu must si echiparea lor- dupa obtinerea, asamblarea si aplicarea
unor eventuale tratamente (sulfitare, bentonizare) mustul este dirijat in vasele de
fermentare.Fazele de desfasurare ale fermentatiei alcoolice- prefermentativa, fermentare
tumultoasa si postfermentativa

33.Principalele variante tehnologice de fermentare a mustului. Supravegherea si

conducerea fermentatieimustului

-spontana- este produsa de la sine, fara nici o interventie exterioara aparenta

-provocata- se face sub influenta omului, care intervine cu un adaos de levuri
-nedirijata- are loc fara nici un fel de interventii, calitatea vinului nu este
garantata-dirijata(controlata)- are loc sub supraveghere permanenta sau periodica a
oenologului.
Lucrarile de supraveghere constau in observarea permanenta sau periodica a
procesului de fermentatie siin determinarea unor parametri pentru a cunoaste modul cum
decurge. In acest scop o mare importanta oreprezinta controlul microscopic al mustului si
in mod deosebit cunoasterea variatiei unor indici fizico-chimici(densitatea, concentratia
in zahar, temperatura lichidului)

34.Maceratia in tehnologia obtinerii vinurilor albe si rosii

Maceratia este o operatiune tehnologica prin care bostina este mentinuta un timp
oarecare in contact cumustul in vederea extractiei anumitor componente din partile solide
ale strugurelui.
Aceasta operatie este considerata veriga cea mai delicata din fluxul tehnologic al
vinificatiei in rosudeoarece de ea depinde extractia compusilor fenolici, care au o
influenta decisiva asupra culorii, caracterelor gusto-olfactive si stabilitatii vinului.
Aceeasi incidenta pozitiva o are maceratia si in tehnologia obtinerii vinurilor
aromate.
La vinurile albe maceratia devine facultativa, aplicabila numai in anumite
imprejurari si in conditiideterminate.

35.Principalele variante tehnologice de macerare-fermentare

Discontinue :
-in vase statice: la presiune obisnuita, sub presiune de CO2, cu remontarea
automata a mustului in cistern
-in vase dinamice-cisterne rotativeContinue in instalatii de tip: vico, ladousse,
padovan.
36.Maceratia carbonica in tehnologia obtinerii vinurilor rosii. Maceratia la cald
(termomacerarea)
Este cunoscut sub numele de vinificatie in rosu fara zdrobire, are la baza, in prima
faza un process defermentare intracelulara datorat sistemului enzimatic existent in boaba
strugurelui si numai in a doua faza un proces de fermentare cauzatde levuri.
Maceratia la cald sau termomaceratia numita impropriu si termovinificatie, este
un procedeu tehnologiccare se bazeaza pe incalzirea strugurilor sau mustuielii in vederea
extractiei culorii din pielita boabelor,favorizand o mai buna difuzie a substantelor
colorante.

37.Fermentatia malolactica
Consta in degradarea acidului malic din vin in acid lactic si bioxid de carbon.
Aceasta transformare are locconform reactiei:
HOOC-CH2-CHOH-COOH -> CH3-CHOH-COOH+CO2
Pana in present nu a fost posibila o conducere pe deplin dirijata a fermentatiei
molalactice.asa cum poatefi ea facuta la fermenatia alcoolica.In primul rand in vin trebue
sa esxiste S02 liber,conditie destul de greu deindeplinit.In ceea ce priveste temperature
,aceasta trebue sa fie de 15-18 *C pt declansarea fermentatieimalolactice dupa care poate
fi scazuta la 12-13*C.dar nu mai putin ca fermentatia poate fi intrerupta.

38.Compozitia chimica a vinurilor. Alcooli, aldehide si acizi

In compozitia vinului pe langa substantele continute de must, mai intra si alte
grupe de compusi cum suntalcoolii, aldehidele, acetalii, esterii.
Alcoolii constituie o clasa de compusi organici care contin in molecula lor una sau
mai multe gruparo OH,legate de un radical hidrocarbonat. Acestia pot fi saturati,
nesaturati, aromatici. Exemple : alcoolul etilic,alcoolul metilic, alcooli superiori
(propanol, butanol)
Aldehidele sunt compusi organici intermediari intre alcooli si acizi, contin in
molecula una sau mai multegrupari carbonil, legate de un radical hidrocarbonat, si de un
atom de hidrogen.exemplu : aldehida acetica,aldehidele superioare, aldehide aromatice,
furfuralul.
Acizii- pe langa acidul tartric, malic, citric se mai intalnesc si altii care sunt
proprii numai vinului. Dintreacestia: ac. Succinic, lactic, citramalic, formic,
acetic,propionic.

39.Compozitia chimica a vinurilor. Esteri, acetali, cenusa, zaharuri, gaze

Acetalii sunt compusi organici rezultati din reactia care are loc intre aldehide si
alcooli. Reactia are loc intrepte. Aditia unei molecule de alcool la gruparea carbonil a
aldehidei conduce la formarea unui semiacetal ;semiacetalii sunt substante nestabile, ei
reactioneaza cu inca o molecula de alcool formand acetali.
Esterii sunt derivati functionali ai acizilor, provin din combinarea acizilor organici
cu alcolii.
Cenusa reprezinta ansamblul produselor de incinerare (reziduu) a substanetei
uscate a vinului(extract),incinerarea condusa in asa fel incat in reziduu sa ramana
totalitatea cationilor (mai putin amoniu) sub forma decarbonate , precum si alte saruri
minerale anhidre.
Gazele din vin care se gasesc sub forma de molecule solvate in vin se amintesc:
bioxidul de carbon, bioxidul de sulf, oxigenul si azotul.accidental se mai poate intalni si
hidrogenul sulfurat