Sunteți pe pagina 1din 8

2.

2 Modelul TCP/IP

Desi modelul OSI este universal recunoscut , din punct de vedere istoric si tehnic vorbind in ceea
ce priveste internetul standardul aplicat este TCP/IP adica Tarnsmission Control Protocol /
Internet Protocol. Modelul de referinta TCP/IP si stiva sa de protocoale fac comunicarea posibila
intre doua calculatoare care se afla in orice colt al lumii la viteze care cresc pe zi ce trece .
TCP/IP aluat nastere in laboratoarele armatei americane in speranta de a crea un mod de
comunicare posibil in orice conditii de lupta .Datorita fiabilitatii sale a fost mai tarziu preluat de
dezvolatatorii de UNIX si adus la un nivel care sa permita comunicarea in Internet astazi fiind
cea mai raspandita limba in care vorbesc computerele oriunde in lume. TCP/IP este un model
in patru straturi : application ,transport ,internet si network access ( sau mai simplu network ).

Fig 4: model n patru straturi TCP/IP

Intre cele doua modele exista similaritudini. Stratul application include si straturile session si
presentation ale modelului OSI .Stratul transport al modelului TCP/IP are in grija calitatea
serviciului de comunicare 1 , siguranta liniei de transport , controlul fluxului si detectia si
corectia erorilor.

La nivelul stratului transport se afla si protocolul TCP care este un protocol orientat pe
conexiune ( spre deosebire de colegul sau de strat UDP care nu este orientat pe
conexiune ).Aceasta inseamna ca doua computere pot comunica asigurandu-se ca aud exact ceea
ce interlocutorul spune si anuntand periodic acel interlocutor ca a inteles exact.Aceasta este
tehnica acknowledgement-urilor .Tot odata TCP permite si comunicarea rapida , adaptata la
posibilitatile retelei prin folosirea window-ingului.

Fig 5: Protocoalele folosite de modelul TCP/IP

Stratul internet este cel care face adresarea logica in stiva TCP/IP .Pe scurt care sunt cele doua
lucruri pe care le face : odata gaseste care este cea mai buna cale pe care trebuie sa o urmeze un
packet pentru a ajunge la destinatie iar cea de a doua consta in switvhingul acelui pachet , aceasta
fiind posibilitatea de a trimite pachetul printr-o alta interfata decat aceea de primire .Acesta este
locul unde actioneaza routerul in internet .

3 Protocolul IP

IP (Internet Protocol) este un protocol care asigur un serviciu de transmitere a datelor,


fr conexiune permanent. Acesta identific fiecare interfa logic a echipamentelor conectate
printr-un numr numit adres IP". Versiunea de standard folosit n majoritatea cazurilor
este IPv4. n IPv4, standardul curent pentru comunicarea n Internet, adresa IP este reprezentat
pe 32 de bii (de ex. 192.168.0.1). Alocarea adreselor IP nu este arbitrar; ea se face de ctre
organizaii nsrcinate cu distribuirea de spaii de adrese. De exemplu, RIPE este responsabil cu
gestiunea spaiului de adrese atribuit Europei.
Internetul este n proces de evoluie ctre versiunea urmtoare de IP, numit IPv6, care
practic ateapt un utilizator major, care s oblige folosirea acestei versiuni superioare i de ctre
alii. Ramurile Ministerului Aprrii al SUA (DoD) au anunat ca n decursul
anilor 2009 - 2011 vor nceta relaiile cu furnizorii de servicii Internet care nu folosesc IPv6.
3.1 Adresarea IP

O adres IP este un ir de 32 de bii ce identific dou lucruri: o reea i o staie n cadrul


acelei reele. Forma n care sunt folosite totui adresele IP nu este cea binar, astfel nct cnd
spunem adres IP aveam mai degrab n minte reprezentarea zecimal a patru octei, separai prin
trei puncte.

Astfel pentru o adres IP dat: 10110001000001000001011000001000, vom separa mai


nti biii n grupuri de cte 8 bii: 10110001.00000100.00010110.00001000 i n final vom
converti fiecare grup n zecimal: 177.4.22.8.

Dei aceast nou exprimare nlesnete semnificativ lucrul cu adresele IP, aduce unele
limitri legate de uurina de a discerne ntre poriunea de reea i cea de staie din cadrul adresei
IP. ncercarea de a pstra reprezentarea zecimal ca model de referin pentru IP i de a clarifica
distincia ntre cele dou componente ale adresei IP a dus la definirea claselor de adrese IP.

Structura pachetului
Un pachet IP const ntr-o seciune antet i o seciune de date.
Datagramele IPv4:
Unitatea de transfer a unui pachet de date in TCP/IP se
numeste datagrama IP. Ea este formata dintr-un antet si datele
propriuzise .
IP poate controla fragmentarea si reasamblarea datagramelor
IP. Lungimea maxima a unei datagrame IP este 65,535 octeti. Toate
fragmentele unei datagrame au doua parti: antet si date.
Structura pachetului de date IP
Pentru eficienta, conexiuniile de la un master la celelalte
adaptoare sunt organizate in pool-uri: pentru fiecare baza de date locala si pentru fiecare adaptor
cunoscut este creat un pool. Motivul pentru folosirea unui pool pentru fiecare baza de date locala
(in loc sa folosim un pool pentru fiecare instanta de PostgreSQL) este dat de o limitare a
protoculului on-wire a PostgreSQL-ului: nu se poate modifica schema si baza de data dupa ce o
conexiune a fost stabilita su autentificata. Conexiuniile catre alte adaptoare sunt folosite in 2
scopuri: unu, pentru a timite tranzactii read-only si doi, pentru a trimite seturi de scriere catre
sateliti. Cand o conexiune nu este folosita, aceasta este intoarsa in pool. Daca nu sunt folosite
pentru o perioada de timp conexiuniile din pool sunt inchise.
3.1.1 Clasele de adrese IP. n tabelul urmtor sunt prezentate cele 5 clase definite pentru spaiul
de adrese IP.

Fig 6: Clasrele de adrese IP

O adres IP de reea este o adres pentru care toi biii de staie sunt 0. O astfel de adres
este folosit pentru identificarea ntregii reele, aceast fiind n fapt forma relevant a oricrei
adrese ce cltorete peste Internet.

O adres IP de broadcast sau de difuzare este o adres pentru care toi biii de staie sunt 1.
Un pachet destinat unei astfel de adrese va ajunge la toate staiile din aceeai reea.

Clasa A

A fost proiectat pentru a satisface cerinele ridicate de reele de mari dimensiuni. Astfel
pentru definirea reelei va fi folosit doar primul octet, rmnnd pentru identificarea staiei 24 de
bii, adic mai mult de 16,7 milioane de posibiliti. Din tabelul de mai sus se poate observa c
domeniul de valori pentru clasa A nu include reelele 0.0.0.0 i 127.0.0.0, acestea fiind rezervate.
Clasa de adrese 0.0.0.0 nu este folosit datorit posibilelor confuzii cu rutele implicite, n vreme
ce clasa 127.0.0.0 este rezervat pentru adrese de loopback, n scopul monitorizrii i testrii.
Tot din studiul numrului de staii din tabelului de mai sus se observ eliminarea a cte
dou adrese dintre cele ce pot fi alocate staiilor, pentru fiecare dintre clasele rutabile. Cele dou
adrese sunt: adresa de reea i adresa de broadcast.

Clasa B

O clas de adrese B este definit de valorile primilor doi bii din adresa IP, aceti primi
doi bii fiind 10. Respectnd aceast constrngere rezult c toate adresele IP ale cror prim octet
se afl ntre 10000000 i 10111111, adic ntre 128 i 191, aparin unei clase B.

Cmpul de reea pentru o clas B va cuprinde primii doi octei, dar cum primii doi bii ai
primului octet sunt fixai, ne rmn doar 14 bii pentru a crea clase B. Pentru definirea staiilor
vom avea la dispoziie ultimii doi octei, adic 16 bii. Astfel vom obine 16.384 reele, fiecare
avnd un numr maxim de staii de 65.533.

Clasa C
Clasele C se definesc prin alocarea primilor 3 octei pentru definirea reelei i doar a
ultimilor 8 bii pentru distingerea ntre staiile aceleiai reele. Primii trei bii

din primul octet trebuie s fie 110, adic valoarea acestui prim octet trebuie s se afle ntre 192 i
223 pentru ca o adres s aparin unei clase C.

Dei numrul claselor C depete 2 milioane, numrul de staii pentru fiecare dintre
aceste reele este de doar 254.

Clasa D

Clasa de adrese D este folosit pentru reele multicast. Chiar dac reelele multicast nu s-
au ridicat la nlimea ateptrilor formate la nceputul anilor `90, exist n continuare proiecte de
cercetare cu un impact major bazate pe multicast (M-Bone fiind cel mai recent), iar reelele de
transmisie pentru programe TV sau mcar pentru radio nu par s se desprind de arhitecturile
multicast.

Pentru adresa multicast spaiul de adrese este plat, toi cei 4 octei fiind folosii pentru
definirea adresei de staie. Deoarece primii 4 bii ai primului octet sunt fixai, i anume 1110,
numrul adreselor de multicast este de 268 milioane.

Clasa E

Clasa de adrese E este rezervat i nu poate fi folosit n reelele publice, sau n soluii de
multicast.

3.1.2 Masca de reea

Masca de reea este un ir de 32 de bii care, n conjuncie logic cu o adres IP, va separa
adresa de reea, anulnd biii de staie.
Fiecare bit din masca de reea ce corespunde (se afl pe aceeai poziie) cu un bit din
cmpul de reea va avea valoare 1, n vreme ce toi biii corespunztori cmpului de staie vor
avea valoarea zero.

Mtile de reea sunt inutile ntr-un mediu ce ofer adresare classful, deoarece simpla
testare a valorii primului octet fa de 128 i 192 ne-ar oferi toate informaiile necesare despre
numrul biilor ce aparin cmpului reea dintr-o adres IP dat.

n schimb, odat cu apariia adresrii classless, masca de reea a devenit piatra de temelie
n deciziile de rutare.

Reprezentarea mtilor de reea folosit cel mai des este cea decimal, datorit
similitudinii cu forma de exprimare a adreselor IP.

O a doua form de reprezentare a mtilor de reea este sub forma unui numr ce
reprezint numrul de bii de 1 din masca de reea, aceast form de reprezentare fiind referit ca
prefix de reea.

Clasa A 255.0.0.0 /8
Clasa B 255.255.0.0 /16
Clasa C 255.255.255.0 /24

GATEWAY = calculator sau dispozitiv care schimba informatii intre doua protocoale diferite.
ROUTER = calculator sau dispozitiv care schimba informatii intre doua retele cu aceleasi
protocoale.
Se poate observa ca la nivelul Gateway-urilor pachetele care traverseaza reteaua B, avand sursa
reteaua A si destinatie reteaua C sau invers, ajung doar pana la nivelul Internet, deoarece la acest
nivel are loc rutarea pachetelor in protocolul TCP/IP. In cazul Gateway-urilor (deoarece fac
legatura intre doua protocoale ceea ce poate implica dimensiuni mai mici pentru pachete - retele
fizice disimilare) se poate face impartirea unui datagram in bucati mai mici. Fiecare tip de retea
are un MTU (utitate maxima transferabila) care indica dimensiunea maxima a pachetului care
poate fi transferat prin acea retea. In cazul in care se face rutarea intre doua retele cu MTU diferit
atunci bucatile de datagram care au rezultat in urma impartirii (fragmentarii) vor avea in noul
header al datagramului activat bitul More Fragments si cuvantul Fragmentation Offset.