Sunteți pe pagina 1din 5

Problema

6 fete si 3 baieti aduna 33kg de zmeura, iar 6 fete si 7 baieti aduna 53kg de zmeura. Cate kg
aduna o fata si cate un baiat?

In primul rand, la astfel de probleme trebuie sa scriem datele problemei sub o forma
care sa ne fie de ajutor.

Vom scrie aceste date pe doua randuri, fiecare dintre cele doua randuri corespunzand
uneia din cele doua situatii prezentate:

6 fete ...................... 3 baieti .................. 33kg zmeura

6 fete ...................... 7 baieti .................. 53kg. zmeura

Privind datele problemei astfel scrise, observam ca in ambele situatii numarul fetelor
este acelasi. Diferenta care apare in ceea ce priveste cantitatea de zmeura culeasa este
datorata numarului de baieti care in primul caz este mai mic iar in al doilea, mai mare.

Putem astfel concluziona ca diferenta de zmeura: 53kg-33kg=20kg zmeura este


culeasa de 7-3=4 baieti.

Daca 4 baieti culeg 20 kg zmeura, atunci un baiat va culege de 4 ori mai putin:

20kg:4=5 kg zmeura culege un baiat.

Mai ramane de aflat cate kg de zmeura culege o fata.

Pentru aceasta alegem una dintre liniile de mai sus, de preferinta cea cu valorile cele
mai mici (nu este insa obligatoriu!).

Alegem:

6 fete ...................... 3 baieti .................. 33kg zmeura

Aceasta linie ne spune ca 6 fete si 3 baieti culeg impreuna 33kg de zmeura. Stim insa
ca un baiat culege 5kg. Astfel, din cele 33 kg, cei trei baieti culeg

5x3=15kg.

Raman restul de

33kg-15kg=18kg zmeura pe care le culeg cele 6 fete.

O fata va culege:
18kg:6=3kg zmeura (culege o fata.

Problema

4 saci cu grau si 3 saci cu porumb cantaresc 380kg, iar 5 saci cu grau si 6 saci cu porumb
cantaresc 610kg. Cat cantereste un sac cu grau? Dar unul cu porumb.

Rezolvare

Vom proceda ca la problema anterioara si vom scrie datele problemei in mod


convenabil:

4 saci grau ...................... 3 saci porumb ...................... 380kg

5 saci grau ...................... 6 saci porumb ...................... 610kg

Spre deosebire de problema precedenta, acum nici numarul sacilor de porumb nici
cel al sacilor cu grau nu este acelasi in ambele situatii. Totusi, se poate observa ca numarul
sacilor de porumb din a doua linie este dublu fata de numarul sacilor cu porumb din prima
linie. Pentru a obtine un numar egal de saci de porumb este astfel suficient sa inmultim cu
doi valorile de pe prima linie, in timp ce a doua linie va ramane nemodificata. Obtinem:

4 saci grau...................... 3 saci porumb ...................... 380kg x2

5 saci grau ...................... 6 saci porumb ...................... 610kg

adica

8 saci grau ...................... 6 saci porumb ...................... 760kg

5 saci grau ...................... 6 saci porumb ...................... 610kg

Cum numarul sacilor de porumb este de aceasta data acelasi in ambele situatii, vom
proceda in continuare exact ca la problema precedenta.

Vom obtine ca diferenta de 760kg-610kg=150kg corespunde diferentei dintre numarul


sacilor de grau: 8-5=3 saci de grau. Daca 3 saci de grau cantaresc 150kg, rezulta ca un sac va
cantari:

150kg:3=50kg (cantareste un sac cu grau).

Alegem acum linia cu cele mai mici valori. Aceasta este:

4 saci grau ...................... 3 saci porumb ...................... 380kg

Cei 4 saci cu grau cantaresc 4x50kg=200kg, deci 3 saci cu porumb cantaresc 380kg-
200kg=180kg.
Rezulta ca un sac cu porumb cantareste:

180kg:3=60kg (cantareste un sac cu porumb)

Problema

3kg de cartofi si 4kg de morcovi costa 64000lei. 2kg de cartofi si 5kg de morcovi costa 66000lei.
Cat costa 1kg de cartofi? Dar unul de morcovi?

Rezolvare

Scriem datele problemei pe doua linii:

3kg cartofi ............ 4 kg morcovi ................. 64 000lei

2kg cartofi ............ 5kg morcovi .................. 66 000lei

Observam ca nu ne aflam in nici una din situatiile anterioare, adica nici una dintre
cele doua marimi (cartofi sau morcovi) nu are aceeasi valoare in ambele situatii si nici una
dintre valorile marimilor nu este proportionala cu valoarea din cealalta situatie.

In acest caz va trebui sa inmultim ambele linii cu anumite valori pentru a obtine fie
acelasi numar de kg de cartofi fie de morcovi.

Daca dorim sa egalam numarul kilogramelor de cartofi, vedem ca in prima linie avem
3kg iar in cea de-a doua, 2kg. De aici deducem ca trebuie ca prima linie sa o inmultim cu 2 iar
a doua cu 3, obtinand astfel in ambele cazuri 6kg cartofi:

3kg cartofi ............ 4 kg morcovi ................. 64 000lei x2

2kg cartofi ............ 5kg morcovi .................. 66 000lei x3

adica

6kg cartofi ............ 8 kg morcovi ................. 128 000lei

6kg cartofi ............ 15kg morcovi ................ 198 000lei

Mai departe procedam ca mai inainte.

Diferenta 198000-128000=70000lei corespunde celor 15kg-8kg=7kg morcovi care sunt


in plus in a doua linie. Rezulta ca un kg de morcovi costa:

70000lei:7=10 000lei costa un kg de morcovi.

Alegem acum linia:


3kg cartofi ............ 4 kg morcovi ................. 64 000lei

Cele 4kg de morcovi costa impreuna 4kgx10000lei=40 000lei deci 3kg de cartofi vor
costa 64 000-40 000=24 000 lei, de unde:

24 000: 4= 6 000 lei costa un kg de cartofi.

Metoda falsei ipoteze

Aceasta metoda se poate aplica unui mare numar de probleme, atat timp cat
problema considerata contine date proportionale.

Asa cum indica si numele metodei, in aplicarea acesteia se porneste de la o


presupunere (eronata) functie pe care o facem in raport cu una dintre marimile pe care dorim
sa le determinam. Incercam sa rezolvam problema in de presupunerea facuta si vom obtine
niste valori in plus sau in minus, datorate ipotezei considerate. Aceste valori le vom compara
cu datele reale si apoi vom gasi cu cat "am gresit" in presupunere.

Pentru exemplificare vom da cateva exemple de probleme ce se pot rezolva cu aceasta


metoda.

Problema

Intr-un bloc cu 30 de apartamente cu doua si trei camere sunt in total 70 de camere. Cate
apartamente cu doua camere si cate cu trei camere sunt?

Rezolvare

In rezolvarea acestei probleme vom face o presupunere in legatura cu numarul de


camere de fiecare tip care exista in bloc.

Putem, de exemplu, presupune, ca toate apartamentele ar avea exact 2 camere. Ce se


intampla in acest caz?

Daca toate camerele ar avea 2 camere, ar insemna ca in total ar fi 30x2=60 camere


(deoarece avem 30 apartamente).

Stim insa ca in total sunt 70 camere, deci cu 70-60=10 camere mai mult decat am
obtinut in urma presupunerii facute.

De unde rezulta aceasta diferenta? Din faptul ca nu toate apartamentele au 2 camere,


unele dintre ele avand cate trei. Va trebui sa distribuim acum cele 10 camere unora dintre
apartamente.

Ne punem urmatoarea intrebare: cate camere trebuie sa mai adaugam unui


apartament pentru a-l "transforma" din apartament cu doua camere in apartament cu trei
camere?
3camere-2camere=1 camera.

Va trebui ca cele 10 camere sa le distribuim la 10:1=10 apartamente. Cele 10


apartamente vor fi apartamentele cu trei camere iar restul de 30-10=20 apartamente sunt
apartamentele cu doua camere.

Rezultatul este astfel: 10 apartamente cu 3 camere si 20 apartamente cu doua camere.

Observatie

In problema de mai sus am presupun la inceput ca toate apartamentele au 3


camere. Am fi putut sa presupunem ca toate apartamentele au 3 camere. In acest caz am fi
obtinut un numar de 30x3=90 de camere, rezultand o diferenta de 90-70=20 camere.
Diferenta s-ar fi datorat faptului ca unele dintre apartamente au nu 3, ci numai 2 camere.
Cum diferenta dintre numarul de camere intre cele doua tipuri de apartamente este 3-2=1
camera, rezulta ca cele 20 de camere pe care trebuie sa le eliminam vor corespunde unui
numar de 20:1=20 apartamente. Rezulta ca in bloc sun 20 apartamente cu 2 camere si restul
de 30-20=10 apartamente au trei camere.