Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROIECT PETRU Final
PROIECT PETRU Final
PROIECT DE ABSOLVIRE
Indrumator Absolvent
Cpt. Diaconescu Sergiu Zamfiroiu Petru
PITESTI 2016
MINISTERUL APARARI NATIONALE
SCOALA MILITARA DE MAISTRI MILITARI SI SUBOFITERI A FORTELOR
TERESTRE BASARAB I
1
TEMA LUCRARI:
PARTICULARITATI PRIVIND ANALIZA PATRIMONIULUI SI A
REZULTATULUI PE BAZA SITUATIEI FINANCIARE LA S.C
MORAS S.R.L.
ARMA:
Administratie Gestionar
CALIFICAREA PROFESIONALA:
Asistent de gestiune
2
CUPRINS
3
Argument
Consider c n economia de pia, datorit fluxurilor economice, cum ar fivnzri, cumprri, plat
salariai, creditele bancare pentru investiii, rezultatul exerciiului ndeplinete rol primordial n
cadrul ntreprinderii.
Informatia si, indeosebi, informatia economica este astazi prezenta in toate domeniile de activitate,
fiind un element indispensabil al progresului. Realitatile societatii moderne ne arata ca odata cu
dezvoltarea economiei de piata si sporirea gradului de complexitate a acesteia trebuie sa se dezvolte
corespunzator si informatia economica, pentru ca ea sa poata furniza elementele necesare luarii
deciziilor, sa poata reflecta exact situatia patrimoniala a unitatilor si rezultatele activitatii
economico- financiare. Informatia economica ne ajuta sa observam modul de utilizare a resurselor
materiale si umane, sa sesizam si sa examinam critic aspectele pozitive, dar si deficientele existente,
in vederea luarii masurilor ce se impun.
Am ales aceast tem, deoarece analiznd rezultatul pozitiv ne dm seama de capacitatea firmei, de
continuare a activitii.
Pentru a putea analiza aceast tem trebuie s folosim toate conturile
care particip la nchiderea activitii economice- financiare.
Orice ntreprindere indiferent de profit la sfritul lunii prin documente justificative i registre
contabile i nregistreaz activitatea zilnic.
Obiectivul situaiilor financiare anuale consolidate este de a oferi o imagine fidela a poziiei
financiare, performantei financiare si a celorlalte informaii referitoare la activitatea grupului,
potrivit reglementarilor contabile aplicabile.
Aceast tem se remarc prin denumirea ei, deoarece se analizez un sector important din activitatea
ntreprinderii care se deruleaz, se nregistreaz zilnic, lunar, trimestrial i anual, aceste documente
de sintez constituie obiectul de baz al contabilitaii financiare, deoarece redau o imagine fidel
asupra situaiei patrimoniale, rezultatelor i situaiei financiare a ntreprinderii.
CAPITOLUL I
4
NOTIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND SITUATIILE FINANCIARE
5
Pentru persoanele juridice care aplica reglementari contabile conforme cu Standardele
Internaionale de Raportare Financiara situaiile financiare anuale se compun din bilan, cont de
profit si pierdere, situaia modificrilor capitalului propriu, situaia fluxurilor de trezorerie, politici
contabile si note explicative.
Persoanele juridice care nu ndeplinesc criteriile stabilite pentru aplicarea reglementarilor prevzute
mai sus aplica reglementari contabile conforme cu directivele europene si ntocmesc situaii
financiare anuale, care se compun din bilan, cont de profit si pierdere, politici contabile si note
explicative.
Pentru persoanele juridice fr scop patrimonial situaiile financiare anuale se compun din bilan,
contul rezultatului exerciiului, politici contabile si note explicative.
Situaiile financiare anuale constituie un tot unitar si sunt nsoite de raportul administratorilor.
Pentru sucursalele din Romania ale institutiilor de credit si ale altor institutii financiare cu sediul in
strainatate, institutiile prevazute la art. 4 alin. (2) stabilesc continutul situatiilor financiare anuale
care trebuie publicate de aceste sucursale. Institutiile respective stabilesc si cerintele referitoare la
informatiile privind activitatea proprie a sucursalelor, care trebuie publicate de sucursalele
respective in situatia in care acestea nu sunt obligate sa publice situatii financiare anuale referitoare
la activitatea proprie.
Instituiile publice ntocmesc situaii financiare trimestriale si anuale, conform normelor elaborate
de Ministerul Finanelor Publice.
Raportul anual cuprinde situaiile financiare anuale, raportul administratorilor, raportul de audit
sau raportul comisiei de cenzori, dup caz, si propunerea de distribuire a profitului sau de
acoperire a pierderii contabile.
Situaiile financiare anuale vor fi insotite de o declaratie scrisa a persoanelor prevazute prin
care isi asuma raspunderea pentru intocmirea situatiilor financiare anuale si confirma ca:
a) politicile contabile utilizate la intocmirea situatiilor financiare anuale sunt in
conformitate cu reglementarile contabile aplicabile;
b) situaiile financiare anuale ofera o imagine fidela a pozitiei financiare, performantei
financiare si a celorlalte informatii referitoare la activitatea desfasurata;
c) persoana juridica isi desfasoara activitatea in conditii de continuitate.
Obiectivul situaiilor financiare anuale consolidate este de a oferi o imagine fidela a poziiei
financiare, performantei financiare si a celorlalte informaii referitoare la activitatea grupului,
potrivit reglementarilor contabile aplicabile.
Situaiile financiare anuale consolidate constituie un tot unitar. Acestea cuprind bilanul consolidat,
contul de profit si pierdere consolidat, precum si celelalte componente, respectiv informaii
referitoare la activitatea grupului, potrivit reglementarilor contabile aplicabile, politici contabile si
note explicative la situaiile financiare anuale consolidate, si vor fi fcute publice mpreuna cu
situaiile financiare anuale individuale ale societarii-mama.
Persoanele juridice care organizeaza contabilitatea in partida dubla trebuie sa publice situatiile
financiare anuale. Fac obiectul publicarii situatiile financiare anuale, raportul administratorilor si
raportul de audit sau raportul comisiei de cenzori, dupa caz. Aceste prevederi se aplica si
sucursalelor inregistrate in Romania, care apartin unor persoane juridice cu sediul in strainatate,
precum si societatilor-mama care intocmesc situatii financiare consolidate.
Acionarii si angajaii unei societi au dreptul sa se informeze in legtura cu situaiile financiare
anuale la sediul social al societatii sau al societati - mama, fr nici o discriminare.
Situaiile financiare anuale se pstreaz timp de 50 de ani.
6
In caz de incetare a activitatii persoanelor juridice, situatiile financiare anuale, precum si registrele
si celelalte documente se predau la arhivele statului, in conformitate cu prevederile legale in
materie.
Instituiile publice si celelalte persoane juridice, ai cror conductori au calitatea de ordonator de
credite, depun un exemplar din situaiile financiare trimestriale si anuale la organul ierarhic
superior, la termenele stabilite de acesta.
Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraiei publice centrale, alte autoriti
publice, instituiile publice autonome si unitile administrativ-teritoriale, ai cror conductori au
calitatea de ordonator principal de credite, depun la Ministerul Finanelor Publice un exemplar din
situaiile financiare trimestriale si anuale, potrivit normelor si la termenele stabilite de acesta.
Ordinul 1752/17.11.2005 prevede ca persoanele juridice care la data bilantului depasesc limitele a
doua dintre cele trei criterii de marime :
total active : 3.650.000 Euro
cifra de afaceri neta : 7.300.000 Euro
numar mediu de salariati in cursul exercitiului financiar :50
vor ntocmi situaii financiare anuale care cuprind :
bilant
cont de profit si pierdere
situatia modificarii capitalului propriu
situatia fluxurilor de trezorerie
note explicative la situatiile financiare anuale.
Persoanele juridice care la data bilantului nu depasesc limitele a doua dintre criteriile de marime
intocmesc situatii financiare anuale simplificate care cuprind : bilantul prescurtat , contul de profit
si pierdere, note explicative la situatiile anuale simplificate.
Situaiile financiare anuale trebuie s ofere o imagine fidel a poziiei financiare, performanei,
modificrii capitalurilor proprii i fluxurilor de trezorerie ale ntreprinderii pentru respectivul
exerciiu financiar.
Situatiile financiare sunt o reprezentare financiara structurata a poziiei financiare a unei
ntreprinderi si a tranzaciilor efectuate de aceasta. Obiectivul situaiilor financiare generale este de
a oferi informaii despre poziia financiara, performanta si fluxurile de numerar ale unei
ntreprinderi, utile pentru o gama larga de utilizatori in luarea deciziilor economice. Situatiile
fmanciare prezinta, de asemenea, rezultatele gestiunii resurselor incredintate conducerii
intreprinderilor.
Pentru a atinge acest obiectiv, situaiile financiare ofera informatii despre:
activele controlate de ntreprindere
datoriile ntreprinderii
capitalurile proprii, ca interes rezidual al proprietarilor in activele controlate de ntreprindere
veniturile si cheltuielile, inclusiv castigurile si pierderile, rezultatul net al ntreprinderii si, intr-o
acceptie mai larga, performanta sa economica, redate prin reflectarea evolutiei capitalurilor
proprii (activului net), evoluie din care sunt excluse efectele operatiilor efectuate de
ntreprindere direct cu proprietarii si
fluxurile de trezorerie trecute, ce se pot constitui in baza pentru determinarea fluxurilor de
trezorerie viitoare .
7
Aceste informaii, mpreuna cu alte informaii din notele la situaiile financiare, ajuta utilizatorii la
estimarea viitoarelor luxuri de numerar ale ntreprinderii si, in special, a momentului si gradului de
certitudine a generrii numerarului si echivalentelor de numerar.
Pentru realizarea funciilor contabilitii: de informare, decizie i control, este necesar ca n urma
lucrrilor curente de contabilitate s se sintetizeze periodic informaiile generate de conturi i
calculele contabile, n documente de sintez expresiv i relevante, accesibile nu numai specialitilor,
ci i celor interesai de gestiunea unitii patrimoniale n calitate de: investitor, administrator, banc,
creditor, fiscalitate i alte organisme economice i sociale. Aceste documente de sintez constituie
obiectul de baz al contabilitaii financiare, deoarece redau o imagine fidel asupra situaiei
patrimoniale, rezultatelor i situaiei financiare a ntreprinderii.
Potrivit Legii 31/1990 privind societile comerciale i a Legii Contabilitii 82/1991, toi agenii
economici ( toate persoanele juridice ) sunt obligai s ntocmeasc bilan contabil.
Bilanul este documentul oficial de sintez al tuturor unitilor patrimoniale. Bilanul contabil
contribuie s dea o imagine fidel, clar i complet a patrimoniului, a situaiei financiare i asupra
rezultatelor obinute de unitatea patrimonial, care presupune:
- respectarea cu bun credin a regulilor privind evaluarea patrimoniului;
- respectarea principiilor: prudenei, permanenei metodelor, continuitatea
activitii bilanului de deschidere cu cel de nchidere, a noncompensrii;
- posturile nscrise n bilan trebuie s corespund cu datele nregistrate n
contabilitate, puse de acord cu inventarul.
Procedeu principal al metodei contabilitii i baz informaional fundamental, bilanul propriu-
zis este un tablou care cuprinde n form sintetic i n expresie valoric mijloacele economice
patrimoniale, sursele de constituire a acestora, precum i rezultatul unui agent economic la un
moment dat.
Bilanul este documentul contabil de sintez, prin care se prezint activul i pasivul unitii
patrimoniale la nchiderea exerciiului, precum i n celelalte situaii prevzute de Legea
Contabilitii.
Importana bilanului contabil deriv din funciile pe care acesta le ndeplinete:
1) funcia de generalizare a datelor contabilitii;
2) funcia de cunoatere a mersului activitii economico-financiare;
3) funcia previzional.
9
Adunrile Generale ale Acionarilor, Consiliile de Administraie, managerii unitilor patrimoniale
analizeaz periodic situaia economico-financiar, pe baza bilanului contabil, a anexelor sale i a
raportului de gestiune, componente de baz ale drii de seama contabile.
10
Finantarea bunurilor economice se refera la modul de acoperire si de sustinere financiara a activului
financiar.
In raport de exigibilitatea surselor de finantare, pasivele se grupeaza in:
- capital permanent, format din capitalurile proprii , provizioane pentru riscuri si cheltuieli
si datoriile pe termen lung
- datorii pe termen scurt sau curente
A) Bilanul propriu-zis poate fi alctuit n dou variante sau sisteme, n funcie de gruparea
ntreprinderilor n ntreprinderi mici , mijlocii i ntreprinderi mari, grupare ce se face n funcie de
praguri fiscale ( care au n vedere valoarea activului bilanului, cifra de afaceri i numrul mediu de
salariai ).
a. Bilan contabil n sistem simplificat, n cazul ntreprinderilor mici si mijlocii, care
presupune o schem de bilan mai redus.
b. Bilan contabil n sistem de baz prevzut s fie utilizat de ntreprinderi mari, acesta
cuprinznd posturi i indicatori complei privind activitatea i rezultatele ntreprinderii.
Bilanul unitilor patrimoniale care desfoar activiti economice cuprinde toate elementele de
activ i pasiv grupate dup destinaie i respectiv proveniena lor
11
J. Capital si rezerve
I. Capital subscris (prezentndu-se separat capitalul vrsat si capitalul nevarsat)
II. Prime de capital
III. Rezerve din reevaluare
IV. Rezerve
V. Profitul sau pierderea reportata
VI. Profitul sau pierderea exerciiului financiar
In conformitate cu norma internationala IAS 1, structura si continutul bilantului trebuie sa realizeze
distinctia intre elementele curente si cele necurente . Fiecare ntreprindere care aplica IAS 1 trebuie
sa decida, in functie de natura activitatii sale, daca este util sa efectueze distinctia dintre
elementele curente si cele necurente ale bilantului sau, atat pentru datoriim cat si pentru
active.Atunci cand o astfel de distinctie nu este efectuata, activele si datoriile sunt clasificate, in
functie de lichiditate/exigibilitatea lor.
ACTIVELE CURENTE SI NECURENTE
Activele curente ale bilatului cuprind:
elemente destinate a fi realizate, sau detinute pentru a fi vanduta sau consumate, in cadrul
ciclului norml de expolatare al intreprinderii
elemente destinate, in principal, pentru a fi negociate pe diferite piete sau detinute intr-o
perspectiva de termen scurt, inteprinderea astapatandu-se sa le realizeze in maximum un an de
la data inchiderii exercitiului
12
O ntreprindere trebuie sa continue sa incadreze datoriile sale pe termen lung purtatoare de dobanzi
in categoria dtoriilor necurente, chiar daca ele trebuie sa fie decontate in urmatoarele 12 luni de la
data inchiderii exercitiului financiar, in situatia in care:
este vorba despre datorii care, in momentul contractarii lor, reau datorii pe tremen lung
intreprinderea in cauza intentioneaza sa refinanteze aceste datorii, printr-o datorie pe termen lung
aceasta intentie este confirmata de existenta unui contract de refinantare sau de reesalonarea
scadentelor, ncheiat nainte ca situatiile financiare sa fi fost aprobate
Mrimea datoriilor pe termen scurt clasificate in categoria datoriilor necurente, in virtutea regulii
expuse anterior, este indicata in notle explicative, concomitent cu informatile care justifica aceasta
prezentare.
Elementele legate n mod direct de evaluarea poziiei financiare sunt activele, datoriile i
capitalurile proprii.
Un activ nu este recunoscut n bilan atunci cnd este improbabil ca intrarea de numerar s
genereze beneficii economice pentru ntreprindere n perioadele viitoare. In schimb, o astfel de
tranzacie va avea ca efect recunoaterea unei cheltuieli n contul de profit i pierdere.
Datoriile - reprezint o obligaie actual a ntreprinderii ce decurge din evenimentele trecute i prin
decontarea creia se ateapt s rezulte o ieire de resurse care ncorporeaz beneficii economice.
O datorie este recunoscut n bilan n momentul n care este probabil c o ieire de resurse
purttoare de beneficii economice, va rezulta din lichidarea unei obligaii prezente, iar valoarea la
care se va realiza aceast lichidare poate fi evaluat n mod credibil.
Stingerea unei obligaii prezente implic renunarea ntreprinderii la anumite resurse care
ncorporeaz beneficii economice, n scopul satisfacerii cererilor celeilalte pri i se poate face n
mai multe moduri : plata n numerar, transferul altor active, prestarea de servicii, nlocuirea
respectivei obligaii cu o alt obligaie sau transformarea obligaiei n capital propriu.
Capitalul propriu - reprezint interesul rezidual al acionarilor n activele unei ntreprinderi dup
deducerea tuturor datoriilor sale.
Suma cu care este nregistrat capitatul propriu n bilan depinde de evaluarea activelor i a
datoriilor.
13
In acest caz utilizatorii situaiilor financiare sunt preocupai n primul rnd de capacitatea de
exploatare a ntreprinderii.
Cele dou concepte conduc la apariia urmtoarelor concepte de meninere a nivelului capitalului :
meninerea capitalului financiar - conform cruia profitul se obine doar dac valoarea
financiar a activelor nete la sfritul perioadei este mai mare dect valoarea financiar a
activelor nete la nceputul perioadei.
Conceptul de meninere a capitalului financiar nu impune folosirea unei anumite baze de
evaluare iar profitul reprezint creterea capitalului nominal de-a lungul perioadei.
meninerea capitalului fizic - conform cruia profitul se obine doar atunci cnd
capacitatea fizic productiv (sau capacitatea de exploatare) a ntreprinderii (sau resursele,
respectiv fondurile necesare atingerii acestei capaciti) la sfritul perioadei depete
capacitatea fizic productiv de la nceputul perioadei.
14
In prezentarea contului de profit si pierdere sunt conturate doua modele de expunere a cheltuielilor
si veniturilor: unul ia in considerare natura economica a acestora,celalalt pleaca de la functiile sau
activitatile unei interprinderi (deci de la destinatia veniturilor si cheltuielilor).
Ca forma, contul de profit si pierdere se poate prezenta astfel:
sub forma de tabel bilateral sau forma de cont(schema orizontala)
sub forma de lista(schema verticala)
Contul de profit si pierdere sintetizeaza fluxurile economice, respectiv veniturile si cheltuielile
perioadei de gestiune.
Veniturile cuprind valoarea tuturor actelor de imbogatire a intreprinderii legate sau nu de activitatea
sa normala si curenta. Partea preponderenta a veniturilor o reprezinta cifra de afaceri realizata de
inteprindere in cursul exercitiului.
Cheltuielile constituie ansamblul elementelor de costuri suportate de inteprindere in cursul
exercitiului.
Daca bilantul contabil permite o cunoastere a pozitiei financiare a intreprinderii,contul de profit si
pierdere ofera informatii asupra activitatii inteprinderii,a modului cum aceasta isi gestioneaza
afacerile prin dimensiunea veniturilor,cheltuielilor si rezultatelor pe care le genereaza.
Directiva a IV a europeana privind documentele contabile de sinteza ale societatilor de capitaluri
instituie scheme obligatorii pentru prezentarea contului de profit si pierdere. Totusi, datorita
diferentelor de cultura si traditie contabila din tarile comunitare, obligativitatea prezentarii
standadizate a contului de rezultate se manifesta prin posibilitatea de optiune intre mai multe scheme
de cont de profit si pierdere.
In conformitate cu norma IAS 1, contul de profit si pierdere trebuie sa mentioneze cel putin
urmatoarele posturi:
- venituri din activitati ordinare
- rezultatul exploatarii
- cheltuieli financiare
15
- cota-parte in rezultatul net al inteprinderilor asociate si cele de tip joint-venture
contabilizata pe baza metodei punerii in echivalenta
- chletuieli privind impozitul pe profit
- profitul sau pierderea din activitati ordinare
- elemente extraordinare
- interesele minoritare
- rezultatul net al exercitiului
Efectele diferitelor activitati, tranzactii si evenimente realizate de intreprindere se particularizeaza
prin stabilitatea, gradul de risc si previzibilitatea lor. Publicarea acestor elemente ale performantei
ajuta utilizatorii in evaluarea rezultatelor viitoare.
O intreprindere trebuie sa prezinte in contul sau de profit si pierdere sau in notele explicative o
clasificarea cheltuielilor dupa natura sau dupa functie.
Analiza dupa natura cheltuielilor este mai simpla decat analiza dupa functii, deoarece ea nu necesita
o afectare a cheltuielilor dupa natura diferitelor functii ale intreprinderii.O astfel de analiza convina
mai ales intreprinderilor mici deoarece nu este necesara o alocare a chletuileilor de exploatare pe
functii.
Analiza dupa functii a cheltuielilor, numita metoda costului vanzarilor, solicita afectarea
cheltuileilor pe trei functii, ca parte a costului vanzarilor, a activitatilor de distribuire sau
administrative.Aceasta clasificare poate sa prezinte pentru destinatarii conturilor mai mult interes
dacat clasificarea dupa natura, oferindu-le informatii mai relevante, dar implica,uneori, alegeri
arbitrare, in repartizarea cheltuielilor.
Alegerea modelului de analiza, intre metoda cheltuielilor dupa natura si cea a costului vanzarilor,
depinde atat de factori istorici sau legati de sectorul de activitate, cat si de natura
organizatiei.Ambele metode permit furnizarea de informatii despre modul in care cheltuielile
variaza in functie de nivelul vanzarilor sau productiei exercitiului.
Veniturile sunt cresteri de avantaje economice in cursul perioadei de gestiune (exercitiul financiar)
sub forma de cresteri de active sau de diminuari de datorii care au ca rezultat cresterea capitalurilor
proprii, sub alte forme decat noile aporturi de capital. Astfel spus un venit este orice crestere de
capitaluri proprii sub alte forme decat noile capitaluri. Astfel spus, un venit este orice crestere de
capitaluri proprii, alta decat cresterea capitalului.
In aceasta definitie se cuprind veniturile care provin din activitatea curenta a intreprinderii sau venituri
propriuzise (vanzari, onorarii, comisioane, dobanzi, etc) cat si alte venituri si plusuri de valori sau
castiguri (plusurile de valoare din reevaluarea activelor, profiturile din cedarea imobilizarilor, etc)
16
Cheltuielile sunt definite de cadrul conceptual al IASC ca diminuari de avantaje economice, in cursul
unui exercitiu sub forma diminuarii activelor sau cresterii datoriilor si care au generat o scadere de
capitaluri proprii alta decat distribuirile catre proprietarii de capital. Deci orice diminuare de capitaluri
proprii alta decat reducerea de capitaluri social sau distribuirea de dividende constituie o cheltuiala. Se
pot distinge:
b) cheltuieli propriu-zise care rezulta din activitatea curenta (cum sunt costul vanzarilor,
cheltuielile de personal, etc.
c) pierderile si minusurile de valoare (rezultand din catastrofenaturale, din vanzarea activelor
imobilizate, din variatia cursului imobiliar, etc) si care pot sa rezulte sau nu din activitati
curente ale intreprinderii.
Pentru ca rezultatul contabil sa masoare corect performanta intreprinderii este necesara respectarea
principiului conectarii cheltuielilor la venituri, adica din momentul contabilizarii unui venit in contul de
rezultate trebuie sa se contabilizeze si toate cheltuielile care au contribuit la obtinerea venitului
respectiv.
17
Castigurile retinute la 1 ianuarie
(+) Rezultatul net al exercitiului curent
(- ) Dividende platite pentru: a) actiunile preferentiale
b) actiunile ordinare
( =) Castigurile retinute la 31 decembrie
Organismul international de normalizare contabila a preluat uzantele anglo-saxone, in materie de
raportare a variatiei capitalurilor proprii, iar norma IAS 1 cuprinde, intr-o varianta exhaustiva:
beneficiul net sau pierderea neta a exercitiului
pierderile si castigurile, cheltuielile si veniturile care au fost direct afectate capitalurilor
proprii, in virtutea unei norme speciale, cat si totalul acestor elemente
efectul cumulat al schimbarilor de metode contabile si corectari de erori fundamentale,
conform metodei de referinta prevazute prin norma IAS 8
operatii ce afecteaza capitalul, efectuate cu proprietarii intreprinderii (investitiile
proprietarilor si ramburasarile de capital), si distribuirile de dividende in favoarea acestora
rezultatele nedistribuite, la deschiderea si inchiderea exercitiului, cat si explicarea fluxurilor
reprezentand variatiile
reconciliere intre soldurile initiale si finale ale fiecarui post de capitaluri proprii precum
capitalul, primele de emisiune, rezervele, cu precizarea separata a fiecarei miscari.
Cadrul general pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare din cadrul carora face parte si
" situatia fluxurilor de trezorerie " stipuleaza ca obiectivul acestora " este de a furniza informatii
despre pozitia financiara performantele si modificarile pozitiei financiare a intreprinderii care sunt
utile unei sfere largi de utilizatori in luarea deciziilor economice . Utilizatorii de situatii financiare
includ investitorii prezenti si potentiali , personalul angajat , creditorii , furnizorii si alti creditori
comerciali .
18
Obiectiv:
Situata fluxurilor de trezorerie explica variatia lichiditatilor si a echivalentelor de lichiditati ale unei
ntreprinderi, furniznd informatii utile n vederea evaluarii performantei acesteia.
lichiditatile: sunt fondurile disponibile si depozitele la vedere; iar
echivalentele de lichiditati: sunt plasamentele pe termen scurt (de regula, cu scadenta sub 3
luni), convertibile cu usurinta n lichiditati si care au un risc de fluctuatie valorica neglijabil.
Tabloul fluxurilor de trezorerie prezinta intrarile (fluxuri pozitive) si iesirile de fonduri (fluxuri
negative), clasificate n functie de activitatea care le-a generat.
Astfel, prezinta:
fluxuri generate de activitatea de exploatare( operationale) ;
fluxuri generate de activitatea de investitii;
fluxuri generate de activitatea de finantare.
Analiza fluxurilor de trezorerie pe toate cele trei tipuri de activitati este utila pentru : corelarea
profitului (pierderii ) cu numerarul ; separarea activitatilor care implica numerar de cele care nu
implica numerar ;evaluarea capacitatii intreprinderii de a-si indeplini obligatiile de plati cash;
evaluarea fluxurilor de numerar pentru activitatile viitoare ( cash flowstrategic).
Utilizarea analizei este data de faptul ca variatia globala a trezoreriei este reliefata prin soldul de
trezorerie , rezultatul din gestiunea activelor reale ( din activitatea de exploatare ) si prin cel rezultat
din operatiunile de capital care privesc investitiile si finantarile.
Atunci cind fluxurile reale si cele monetare nu coincid , cum de fapt se si intimpla, trezoreria se
asigura prin decalaje de plati asociate acestor fluxuri.
Fiecare dintre cele trei categorii de fluxuri are impact asupra unei surse sau a unei utilizari de
lichiditati.
Exemple:
ncasari provenite din vanzarea de bunuri si prestarea de servicii
plati n favoarea personalului si in contul acestora
ncasari din redevente,onorarii,comisioane si din alte venituri
plati catre furnizori de bunuri si servicii
incasarile si platile relative la prime si calamitati, la anuitati si la alte prestatii legate de
politele de asigurare, in cazul unei institutii de asigurari
platile si rambursarile de impozite asupra profitului, cu conditia ca ele sa nu poata fi in mod
specific asociate activitatilor de finantare si de investitii
b) Fluxuri de trezorerie generate de activitatile de investiii
Indica in ce msura platile au fost efectuate pentru achiziia de active destinate sa genereze venituri
si fluxuri de trezorerie viitoare.
19
Fluxurile de trezorerie generate de activitatile de investitii ofera informatii privind maniera in care
intreprinderea isi asigura perenitatea si cresterea. Ele se refera la :
plati efectuate pentru achizitia de imobilizari corporale si necorporale, precum si a altor
active pe termen lung
incasarile ce decurg din vanzarea de imobilizari corporale si necorporale, [recum si a altro
active pe termen lung
plati efectuate pentru achizitia de titluri de participare si de titluri de creanta emise de /sau de
la alte entitati, precum si platile efectuate pentru achizitia de participatii de tip joint-venture
incasari relative la vanzarea de titluri de participare si de titluri de creanta emise de sau
provenite de la alte intreprinderi , precum si incasarile relative la vanzarea de participatii in
intreprinderile de tip joint-venture
avansurile de trezorerie si imprumuturile acordate tertilor
incasari ce decurg din rambursarea avansurilor de trezorerie si imprumuturilor acordate
tertilor
20
Pentru elementele mentionate in notele explicative se va prezenta, de regula, si suma corespunzatoare
anului precedent celui la care se refera acesta.
In situatia in care suma corespunzatoare nu este comparabila, aceasta trebuie ajustata, prezentandu-se
rezultatul ajustarii, modul de efectuare si motivele pentru care aceasta a fost efectuata.
Notele explicative trebuie sa prezinte politicile contabile adopatate de ntreprindere pentru a determina
valorile elementelor din bilant, ale profitului sau pierderii aferente fiecarui exercitiu, ale fluxurilor de
trezorerie si modificarilor capitalului propriu. In acest sens se vor mentiona urmatoarele:
daca imobilizarile sunt incluse in situatiile financiare la costul istoric, la valoarea reevaluata
sau la valoarea ajustata de inflatie, determinata potrivit IAS 29
politicile contabile specifice adopatate, adecvate pentru a permite o corecta intelegere a
situatiilor financiare
21
Pierderi de piete importante
Existenta unei subactivitati notabile
Dintre evenimentele majore care ar putea afecta ntr-un viitor previzibil activitatea entitii, ar putea
modifica n mod semnificativ rezultatele activitii i/sau metodele contabile (a se vedea n acest
sens i principiul permanenei metodelor), enumerm:
Oricare din aceste evenimente va influena n mod decisiv aplicarea politicilor i metodelor
contabile n cadrul entitii sub influena noilor circumstane, prin:
22
comparabilitatea , societatea va prezenta in notele explicative motivul schimbarii metodei si a
efectului schimbarii.
Principiul prudentei
Evaluarea trebuie facuta pe o baza prudenta , si in special:
a) poate fi inclus numai profitul realizat la data bilantului
b) trebuie sa se tina seama de toate datoriile aparute in cursul exercitiului financiar curent sau al
unui exercitiu precedent , chiar daca acestea devin evidente numai intre data bilantului si data
intocmirii acestuia
c) trebuie sa se tina cont de toate datoriile previzibile si pierderile potentiale aparute in cursul
exercitiului financiar curent sau al unui exercitiu financiar precedent , chiar daca acestea devin
evidente numai intre data bilantului si data intocmirii acestuia.
d) trebuie sa se tina cont de deprecierile , indiferent daca rezultatul exercitiului financiar este
pierdere sau profit
Prudena este, n mod cert, principiul aflat n starea cea mai accentuat de conflict cu obiectivul
(principiul federator) al imaginii fidele, deoarece el adopt, n mod sistematic, un punct de vedere
pesimist. Adic, solicit contabilizarea minusurilor de valoare i interzice luarea n considerare a
plusurilor de valoare. Excepiile sunt destul de rare: de exemplu, plusurile pentru titlurile de
participare evaluate prin echivalen.
Dac nu exist nici un Standard Internaional de Contabilitate relevant, administratorii ntreprinderii
vor elabora politici contabile n acord cu "Cadrul general de ntocmire i prezentare a situaiilor
financiare" i se vor asigura c situaiile financiare furnizeaz informaii care s fie:
Trebuie sa se tina cont de veniturile si cheltuielile aferente exerciiului financiar , indiferent de data
ncasrii sau plii acestor venituri si cheltuieli. Aplicarea acestui principiu are in vedere:
practicarea unei contabiliti de angajamente , care presupune nregistrarea cheltuielilor in
momentul angajrii , respectiv primirii bunurilor , serviciilor sau recepiei lucrrilor de la teri
si nregistrarea veniturilor in momentul livrrii bunurilor , executrii lucrrilor sau prestrii
serviciilor
utilizarea conturilor de venituri si cheltuielilor in avans
23
Conform acestui principiu , componentele elementelor de activ sau de datorii trebuie evaluate
separat. Acest principiu reprezint abandonarea practicii evalurilor administrative, nedifereniate,
prin metod unic, impus printr-un act normativ (specifice economiilor centralizate) i adoptarea
metodelor economice de evaluare, care s in seama att de caracteristicile elementului patrimonial
supus evalurii, ct i de utilitatea sa sau de condiiile pieei sale.
Principiul intangibilitii
Principiul necompensrii
Orice compensare intre elementele de activ si de datorii sau intre elementele de venituri si cheltuieli
este interzisa. Eventualele compensri intre creante si datorii fata de aceleasi agent economic pot fi
efectuate , cu respectarea prevederilor legale , numai dupa inregistrarea in contabilitate a veniturilor
si cheltuielilor la valoarea integrala.
Sunt de asemenea permise, n condiiile legii, dup o temeinic analiz i cu apobarea
conducerii ntreprinderii, compensarea ntre plusurile i minusurile n gestiune detectate cu
ocazia inventarierii, cu condiia ca acestea s fie echivalente i:
- n cadrul aceleiai gestiuni, sortimentele respective s fie confundabile, avnd caracteristici
similare;
- ntre dou gestiuni, acestea s fie legate logic i succesiv n cadrul fluxului de producie (de
exemplu, secie de producie spaiu de depozitare sau depozit magazin, etc.).
Principiul prevalentei economicului asupra juridicului
Prezentarea valorilor din cadrul elementelor din bilant si contul de profit si pierdere se face tinand
seama de fondul economic al tranzactiei sau al operatiunii raportate , si nu numai de forma juridica
a acestora.
Elementele de bilant si de cont de profit si pierdere care sunt precedate de cifre arabe pot fi
combinate daca:
- acestea reprezinta o suma nesemnificativa
- o astfel de combinare ofera un nivel mai mare de claritate , cu conditia ca elementele sa fie
prezentate separat in notele explicative
Orice element care are o valoare nesemnificativa trebuie prezentat distinct in cadrul situatiilor
finanicare . Elemente cu valori nesemnificative care au aceeasi natura sau cu functii similare
trebuie insumate , nefiind necesara prezentarea lor separata.
24
exceptionale, din imposibilitate fizica si materiala, in determinarea exacta a cantitatilor, se va
proceda prin apreciere sau sondaj. Modul in care se face pretuirea sau estimarea depinde de scopul
urmarit prin inventariere, iar in cele mai dese cazuri, el este reglementat prin dispozitiuni legale.
Metodele de estimare folosite:
pretuirea planificata, adica aceea prevazuta in planul de stat
pretuirea la procurare, adica pretul platit la cumparare (pretul de aprovizionare efectiv)
pretuirea zilei, practicata la momentul inventarierii
pretuirea medie, rezultata din media preturilor intr-un interval de timp dat
la estimarea creantelor se va avea in vedere solvabilitatea principalului obligat, cand debitorul
este o persoana fizica. In cazul intreprinderilor de stat, nu se pune problema estimarii.
Primul si ultimul document intocmit, necesar la deschiderea si inchiderea contabilitatii unei unitati
economice, este inventarul.
Practica a aratat ca intotdeauna este necesar sa se cunoasca din ce se compune si ceea ce apartine
patrimoniului, precum si ceea ce el datoreaza altora. Pentru aceasta este necesar ca intreprinderea
sa procedeze la o constatare reala a ceea ce ea a posedat la inceputul unei perioade, si de ceea ce ea
dispune la sfarsitul acestei perioade de gestiune administrative. Inventarul cuprinde descriptive si
estimativ, la un anumit moment, atestarea despre existenta mijloacelor de avere, a drepturilor si
obligatiunilor unui patrimoniu, cu specificarea cantitatii, calitatii si pretuirea lor. Activul si Pasivul
intr-un inventar trebuie sa fie intotdeauna egale. Ele vor fi trecute in inventar dupa o estimatiune
reala, din momentul inventarierii. Estimatiile se vor face in unitatea monetara a tarii, iar pentru
elemente care nu au suferit schimbari, se vor folosi datele inventarului precedent. Pe cat apare de
simpla intocmirea inventarului, pe atat de grele sunt problemele ce le ridica la estimatiune, in
special a creantelor, in perioadele de fluctuatiuni in puterea de cumparare a unitatilor monetare.
ETAPELE INVENTARIERII
Inventarierea este actiunea de intocmire a inventarului, ca prim document indispensabil in
contabilitate. Numai pe baza unui inventar se poate deschide si inchide contul Bilant.
Daca privim inventarul in raport cu Bilantul, putem distinge:
inventar initial, intocmit in vederea unui Bilant de deschidere
inventar final, efectuat in vederea punerii de accord a conturilor cu realitatea pentru
intocmirea Bilantului de inchidere
Inventarierea cuprinde urmatoarele etape:
pregatirea inventarierii
stabilirea stocurilor faptice
stabilirea rezultatelor inventarierii
regularizarea plusurilor si minusurilor
Pregatirea inventarierii consta in a lua o serie de masuri pentru a asigura buna desfasurare a
acesteia: sortarea, aranjarea, etichetarea materialelor, produselor, marfurilor si altor valori
materiale. Stabilirea stocurilor faptice se realizeaza de catre comisia de inventariere, prin numarare,
cantarire, masurare sau cubare, dupa caz.
Toate cantitatile ce se constata de comisie se inscriu in listele de inventariere ce se intocmesc pe
gestionari, bonuri de depozitare si feluri de bunuri. Pentru determinarea rezultatelor inventarierii se
evalueaza mai intai stocurile inscrise in listele de inventariere. Acestea se semneaza de membrii
comisiei si de gestionar. Se compara valoarea stocurilor faptice cu valoare stocurilor scriptice.
Regularizarea
25
Plusurilor de inventar se realizeaza prin cresterea valorii mijloacelor economice din contabilitate,
astfel incat acestea sa corespunda existentelor faptice. Lipsurile constatate de comisia de
inventariere pot fi imputabile (provenite din sustrageri, delapidari, distrugeri) si neimputabile (in
limita scazamintelor legale admise sau datorate unor calamitati naturale).
26
Impozitarea si distribuirea profitului
Rezultatul contabil reprezint suma globala a profitului sau pierderii exercitiului financiar ce
figureaza in contul 121Profit si pierdere inainte de impozitare.
Rezultatul fiscal reprezint profitul impozabil sau pierderea fiscala a exercitiului, stabilit potrivit
regulilor fiscale si in functie de care se calculeaza volumul impozitelor exigibile.
Intr-o abordare generala pornind de la IAS 12 relatia dintre cele doua marimi poate fi dirijata
principal astfel:
Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil( +/-) Diferentele temporale (+/-) Diferentele temporare
Diferentele temporale sunt elemente reintegrate sau deduse definitiv din rezultatul fiscal. Ele se
ivesc nuntrul exerciiului fiscal in cauz.
Diferentele temporare sunt elemente neitegrabile in rezultatul fiscal al exerciiului, dar care vor fi
deduse din rezultatul exerciiului, dar care vor fi impozitate ulterior. Aceste diferente se explica prin
decalajul intre exerciiul in care se include anumite elemente de cheltuieli si de venituri in calculul
rezultatului contabil. Ele se ivesc intrun exerciiu si se resorb ca urmare a unuia sau mai multor
exerciii ulterioare.
Diferentele temporare genereaz impozite amnate . De asemenea, subveniile pentru investiii si
provizioanele reglementate genereaz si se nscriu in sfera impozitelor amnate. In consecina,
prezenta diferentelor temporare impune folosirea a doua metode de impozitare a rezultatului:
Metoda impozitului exigibil, cheltuiala contabila a exercitiului, este egala cu suma impozitelor exigibile.
Metoda impozitului amanat se regaseste, la randul sau , in urmatoarele structuri contabile:
subventii pentru investitii primite, pentru suma neta de integrat in rezultatul fiscal
27
O structura componenta a calcularii masei profitului este cea destinata deducerilor fiscale cum
sunt: dividendele primite de la o alta persoana juridica romana, sumele uitlizate pentru constituirea
fondului de rezerva, alte elemente stabilite prin norme legale.
Dup ce s-a calculat rezultatul bilanier, se procedeaz la inregistarea operariunilor de distribuire a
profitului.Ca regula, distribuire profitului se efectueaza in conformitate cu prevederile OG 70 ,
Legii contractului de management 66/1993, HG 263/1194, HG 484/1995. In cazul societatilor
comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, profitul net se repartizeaza in conformitate cu
prevederile Legii nr.16/1990 si OG nr.26/1995, iar la societatile cu capital privat , potrivit
hotararilor Adunarii Generale Actionarilor sau Asociatilor. Totodata, in distribuirea profitului, este
necesar ca acesta sa fie abordat in mod structural si nu global.
Profitul net consemnat in bilant poate fi repartizat astefel:
constituirea de rezerve legale in limita a 5% din profitul brut pana cand aceasta ajunge la
20% din capitalui social
dividende
28
Capitolul II
Lucrari contabile preliminare intocmiri situatiilor financiare
Indicatorii de lichiditate
Rata curenta = Active circulante / Datorii curente (formula de calcul)
Rata rapida (testul acid) = (Active circulante-Stocuri) / Datorii curente (formula de calcul)
Interpretare: Reflecta posibilitatea achitarii datoriilor pe termen scurt pe seama numerarului aflat in
casierie, a disponibilitatilor bancare si a plasamentelor de scurta durata. Pentru a fi considerat
favorabil, indicatorul trebuie sa tinda spre o marime unitara.
29
Interpretare: Rata obligatiilor totale la total activ masoara procentajul, din totalitatea fondurilor,
asigurat de creditori. Creditorii prefera rate ale obligatiilor scazute, deoarece cu cat este mai scazuta
rata cu atat este mai mare protectia la pierderile creditorilor in cazul lichidarii.
Interprtare: Reprezinta gradul in care unitatile patrimoniale pot face fata obligatiilor de plata. Ea
este considerata buna cand rezultatul obtinut depaseste 30%, indicand ponderea surselor proprii in
totalul pasivului.
Interpretare: Indica ritmul incasarii creantelor concretizate in clienti, debitori. Cu cat marimea
acestui indicator este mai mica cu atat creantele se incaseaza mai rapid
Interpretare: Indica ritmul achitarii datoriilor fata de terti ale agentului economic; valori mici ale
acestui indicator arata ca societatea isi achita obligatiile mai rapid.
Interpretare:Arata cifra de afaceri la 1000 lei active fixe; cu cat acest indicator este mai mare cu
atat este mai bun
Interpretare: Arata cifra de afaceri la 1000 lei active circulante; indicatorul este mai bun cu cat este
mai mare.
Interpretare: Arata durata unei rotatii si este favorabila daca are valori mici.
Indicatorii Profitabilitatii
Interpretare:Indica profitul net obtinut la 1000 lei active totale; cu cat este mai mare este mai bun.
Interpretare: Indica profitul net obtinut la 1000 lei capitaluri proprii; cu cat este mai mare este mai
bun.
Intr-un mediu de afaceri dinamic aflat intr-o stare de continua cautare, entitatile patrimoniale se
confrunta cu probleme deosebite, noi, pentru care managementul trebuie sa gaseasca solutii
salvatoare, ce nu de putine ori sunt pline de ingeniozitate. Pieele sunt intro continua frmntare,
firmele devenind peste noapte deosebit de atractive sau fara nici un sprijin din partea propriilor lor
investitori, si asta nu de putine ori doar in urma unui zvon.
Contabilitatea, ca joc social si-a definit in procesul de construire a informatiei financiare propriile
reguli. Standardele internationale, ca reguli normalizatoare ale contabilitatii, vin sa amelioreze
productia de informatii contabile si sa atenueze diferentele ce pot aparea in situatiile financiare,
astfel incat acestea sa reflecte cat mai fidel realitatea economica.
In afara de faptul ca profesia contabila participa activ la procesul de normalizare a contabilitatii,
este absolut necesar ca producatorul de informatii contabile sa manifeste profesionalism, sa fie
obiectiv in aprecierile pe care le face, cat si in momentul in care inregistreaza si cuantifica aceste
aprecieri.
Din punct de vedere teoretic afirmatiile sunt valabile, dar practic nu este greu de argumentat ca
exista o nota de subiectivism, care este de multe ori de neevitat. Apare astfel un conflict potential
de interese, intre producatorii de informatii contabile si intre utilizatorii sai.
Utilizatorii de informatii financiar contabile, pe zi ce trece tot mai diversi si mai sofisticati,
manifesta o anumita doza de scepticism fata de producatorii de situatii financiare, considerand ca
acestia nu sunt total independenti fata de operatiunile efectuate si situatiile financiare prezentate,
punandu-le sub semnul indoielii impartialitatea si obiectivitatea.
Astfel, intre producatorii si utilizatorii de situatii financiare se interpun auditorii financiari, care au
menirea sa controleze situatiile financiare, sa le valideze si sa formuleze o opinie independenta
despre realitatea si corectitudinea datelor prezentate in situatiile anuale de sinteza.
Auditul financiar este un proces sistematic de obinere si evaluare obiectiva a probelor, privind
aseriunile referitoare la tranzaciile si evenimentele derulate intr-o entitate patrimoniala, pentru
confirmarea gradului de corespondenta dintre aceste asertiuni, stabilirea criteriilor ce au stat la baza
lor si comunicarea rezultatelor utilizatorilor interesati.
Standardul International de Audit (ISA) 200 Obiective si principii generale care guverneaza un
angajament de audit al situatiilor financiare, precizeaza ca obiectivul primordial al unui
angajament de audit al situatiilor financiare este de a da posibilitatea auditorului sa exprime o
opinie independenta cu privire la situatiile financiare, daca acestea au fost intocmite, sub toate
aspectele semnificative, in conformitate cu un cadru aplicabil de raportare financiara (de exemplu,
Standardele Internationale de Raportare Financiara).
31
ISA 700, Raportul auditorului asupra situatiilor financiare, stabileste reguli si furnizeaza
recomandari cu privire la forma si continutul raportului auditorului. In mod special, paragraful 17
din ISA 700 cere ca raportul unui auditor sa indice in mod clar cadrul de raportare financiara
utilizat pentru intocmirea situatiilor financiare.
Sa reprezinte cu fidelitate tranzactiile si alte evenimente pe care aceasta fie si-a propus sa le
reprezinte, fie ceea ce ar putea fi de asteptat, in mod rezonabil, sa reprezinte
Sa fie neutra, adica lipsita de influente.Situatiile finaciare nu sunt neutre daca, prin
selectarea si prezentarea informatiei, influenteaza luarea unei decizii sau formularea unui
rationament pentru a realiza un rezultat sau obiectiv predeterminat
Sa fie prudenta. Acesta inseamna includerea unui grad de precautie in exercitarea
rationamentelor necesare pentru a face estimarile cerute in conditii de incertitudine, astfel
incat activele si veniturile sa nu fie supraevaluate, iar datoriile si cheltuielile sa nu fie
subevaluate
Sa fie completa in limitele rezonabile ale pragului de semnificatie si ale costului obtinerii
acelei informatii. O omisiune poate face ca informatia sa fie falsa sau sa induca in eroare si,
astfel, sa nu aiba un caracter credibil si sa devina defectoasa din punct de vedere al
relevantei.
Comparabilitatea . Utilizatorii trebuie sa poata compara situatiile financiare ale unei entitati in
timp pentru a identifica tendintele in pozitia financiara si performantele sale.
Nevoia de comparabilitate nu trebuie confundata cu simpla uniformitate si nu trebuie lasata sa
devina un impediment de standarde de contabilitate imbunatatite.
Oportunitatea vizeaza raportarea la timp a informatiilor pentru a-si realiza utilitatea sa in deciziile
economice.
Raport cost-beneficiu beneficiile de pe urma informatiei ar trebui sa depaseasca costul furnizarii
acesteia. Evaluarea beneficiilor si costurilor reprezinta, in fond, rezultatul unui rationament
profesional, deoarece costurile nu sunt suportate, neaparat, de acei utilizatori care se bucura si de
beneficii, dupa cum de beneficii se pot bucura si alti utilizatori decat aceia pentru care informatia
este pregatita. De exemplu, oferirea de informatii suplimentare creditorilor poate reduce costurile
indatorarii entitatii.
Situatiile finanicare descriu rezultatele financiare ale tranzactiilor si ale altor evenimente, grupandu-
le in categorii cuprinzatoare conform caracteristicilor economice numite structurile situatiilor
financiare.
Strucuturile bilantului direct legate de evaluarea pozitiei financiare sunt activele, datoriile si
capitalurile proprii.
33
Structura contului de profit si pierdere legate in mod direct de evaluarea performantei sunt
veniturile si cheltuielile.
Situatia modificarilor pozitiei financiare reflecta, de obicei, structurile din contul de profit si
pierdere si modificarile structurilor din bilant, fara sa indentifice structurile specifice acestei situatii.
a)costul istoric: Activele sunt inregistrate la suma platita in numerar sau in echivalente ale
numerarului sau la valoarea justa din momentul cumpararii lor.
Datoriile sunt inregistrate la valoarea echivalentelor obtinute in schimbul obligatiei sau, in
anumite imprejurari, la valoarea ce se asteapta sa fie platita in numerar sau echivalente ale
numerarului pentru a stinge datoriile, potrivit cursului normal al afacerilor;
b)costul curent: Activele sunt inregistrate la valoarea in numerar sau in echivalente ale
numerarului, care ar trebui platita daca acelasi activ sau unul asemanator ar fi achizitionat in
prezent.Datoriile sunt inregistrate la valoarea neactualizata in numerar sau in echivalente ale
numerarului,necesara pentru a deconta in prezent obligatia;
Baza de evaluare cel mai frecvent adoptata de intreprinderi in elaborarea situatiilor financiare este
costul istoric. El este de obicei combinat cu alte baze de evaluare. Conform art. 7 i art. 9 din Legea
contabilitii nr. 82/1991, republicat, modificat i completat prin Ordonana Guvernului nr.
61/2001 elementele patrimoniale vor fi supuse urmtoarelor tratamente contabile:
34
a) la data intrrii n unitate - bunurile se evalueaz i se nregistreaz n contabilitate la valoarea de
intrare, denumit valoare contabil, care se stabilete astfel:
bunurile reprezentnd aportul de capital social, la valoarea de aport, stabilit n urma
evalurii;
n costul unui activ cu ciclu lung de fabricaie pot fi incluse i dobnzile pltite la creditele bancare
contractate pentru achiziia, construcia sau producia acestuia, direct atribuibile activului, pn la
finalizarea sa, aferente aceleiai perioade.
Activul cu ciclu lung este un activ care solicit n mod necesar o perioad substanial de timp
pentru a fi gata n vederea utilizrii sau pentru vnzare.
n cazul creanelor i datoriilor, aceast valoare se stabilete n funcie de valoarea lor probabil de
ncasat, respectiv de plat.
35
sau constatrii unui provizion atunci cnd deprecierea este reversibil.
Conceptul de contabilitate creativa se utilizeaza pentru a descrie procesul prin care profesionistii
contabili isi folosesc cunostintele in scopul manipularii cifrelor incluse in conturile anuale.
Definitia cea mai substantiala ii apartine lui Naser. Conform acestuia, contabilitatea creativa
este procesul prin care, date fiind existenta unor brese in reguli, se manipuleaza cifrele contabile
si, profitand de flexibilitate, se aleg acele practici de masurare si informare ce permit transformarea
documentelor de sinteza din ceea ce ele ar trebui sa fie in ceea ce managerii doresc ; procesul prin
care tranzactiile sunt structurate de asemenea maniera incat sa permita producerea rezultatului
contabil dorit.
Utilizarea tehnicilor de contabilitate creativa va avea ca efect :
36
Majorarea sau diminuarea activelor.
Existenta unei flexibilitati, in ceea ce priveste calculul amortizarii si provizioanelor, creeaza
posibilitatea majorarii sau diminuarii valorii nete a activelor. De asemenea, stocurile se pot
evalua prin diferite metode si, ca urmare, valoarea lor poate fi diferita, cu efecte
corespunzatoare asupra contului de profit si pierdere. Modificarile respective afecteaza marimea
activelor curente si necurente, precum si indicatorii calculati pe baza acestora.
Prezentarea informatiilor.
Criteriile utilizate in prezentarea informatiilor contabile pot sa fie o portita pentru manifestarea
creativitatii. De exemplu, alegerea unei scale orizontale sau verticale intr-un tabel poate
modifica substantial impresia despre datele structurale in acesta.
Desi exista o diferenta clara intre contabilitatea creativa si incalcarea deliberata a legii( frauda),
ambele fenomene apar in conditiile de dificultate financiara a intreprinderilor si au la baza intentia
de a insela. In consecinta, chiar daca utilizarea contabilitatii creative nu este ilegala, ea indica faptul
ca managerii, aflati sub presiune financiara, cauta solutii fara a-si ma pune problema respectarii
unor standarde etice.
Motivul pentru care managerii sunt tentati sa utilizeze tehnicile de contabilitate creativa este
reducerea costurilor contractuale.
37
Capitolul III
STUDIU DE CAZ :
S.C. MORAS SRL s-a infiintat in data de 6 decembrie 1994 si este persoana juridica romana care
isi desfasoara activitatea in conformitate cu dispozitiile legii privind societatiile comerciale si cu
dipozitiile legislatiei romane ce-i sunt aplicabile , precum si cu prevederile statutului si ale
contractului de societate .
Societatea comerciala MORAS SRL este constituita sub forma unei societati cu raspundere
limitata .In toate actele , facturile , anunturile publicitare si alte documente emanand de la societate,
se va indica in mod obligatoriu denumirea societatii , urmata de cuvintele `` SRL``, capitalul social,
sediul si numarul de ordine din registrul comertului.
Sediul societatii este in Romania , oras Bucuresti , sos.N.Titulescu , nr.163, durata de functionare a
societatii fiind nelimitata.
Avem satisfactia de a fi pionerii lansarii cu succes pe piata romaneasca a unor materiale pentru
izolatii care in zilele noastre au devenit materiale de uz curent.
In perioada actuala, domeniul izolatiilor este in stadiul de consolidare. Tendinta dominanta este de
a se realiza economie la materiale, cantitativ si calitativ. Nu este suficient de serios apreciata
economia reala, pe termen lung, obtinuta printr-o izolatie corespunzatoare. Suntem increzatori ca
materialele pentru izolatii in constructii si instalatii isi vor dovedi utilitatea si eficienta in timp, iar
cei implicati in acest domeniu vor aborda cu interes crescut necesitatea de a utiliza produse
corespunzatoare, performante atit in constructiile noi cit si reabilitarea cladirilor vechi.
Un aspect important care trebuie luat in considerare este de natura ecologica; consumul mai mic de
energie contribuie la reducerea poluarii, care este o importanta problema a zilelor noastre, indelung
si serios dezbatuta pe plan mondial.
38
vata bazaltica
polistiren extrudat
polistiren expandat
membrane bituminoase
sindrila bituminoasa
placi ondulate bituminoase
tubulatura flexibila si placi din cauciuc elastomeric si polietilena expandata pentru
izolatii tehnologic
accesorii pentru montarea categoriilor de produse enumerate mai sus
Echipa de vanzari sta la dispozitie cu informatii si caracteristici tehnice referitoare la intreaga gama
de produse precum si la modul de punere in opera.
Principiul nostru de referinta este sa oferim clientilor nostrii produse de buna calitate. Suntem
convinsi ca aceasta este o obligatie pentru a fi competitiv pe termen lung. Oferta noastra cuprinde
produse realizate sub marci de renume recunoscute pe plan mondial fiind, prin numele lor, o dovada
a calitatii.
Servicii
Realizari:
Va informam ca in decursul timpului firma a participat prin produsele si serviciile noastre, intr-o
masura mai mica sau mai mare, la realizarea unor obiective de amploare in domeniul constructiilor,
lucrari reprezentative pentru activitatea desfasurat pana in prezent. Va vom prezenta in cele ce
urmeaza cateva din cele mai importante proiecte:
39
Magazinele Bricostore Bucuresti
Hotelul Oxford Constanta
AGA
Sector
Sector Aproviz- Resurse Oficiul de
Desfacere Umane Sector Calcul
Financiar. Contab.
Compartim.
Aproviz.
Serv.
Serviciul Transport Compartim Financiar Oficiul
Personal Facturari
Serv Control
Salarizare Contabilitate Financ.
Desfacere intern
Comer
Marketing
Administrativ
40
Paza
Capitalul social al societatii este de 200 lei si s-a constituit prin aportul partilor in numerar in
urmatoarea proportie:
Mihaela Stefanescu - 50% adica suma de 100 lei pentru care ii revin 10 parti sociale
Stanca Vass Geza -- 50% adica suma de 100 lei pentru care ii revin 10 parti sociale
Aportul de capital social in lei al asociatilor a fost depus in contul curent deschis la Banca
Transilvania sucursala Lipscani pe numele si la dispozitia societatii.
Partile sociale pot fi transmise intre actionarii, iar transmiterea lor catre persoane din afara societatii
este permisa numai daca a fost aprobata de asociati , reprezentand cel putin din capitalul
social.Transmiterea partilor sociale trebuie inscrisa in registrul comertului si in registrul de asociati
ai societatii . Administratorul va elibera , la cerere , un certificat constatator al drepturilor asupra
partilor sociale cu mentiunea ca nu poate servi pentru transmiterea drepturilor , sub sanctiunea
nulitatii transmiterii.
Societatea are deschise conturi bancare la Banca Transilvania si la Unicredit Romania , prin care se efectueaza
incasarile si platile in lei si valuta .
Acesta rata masoara importanta relativa a activelor pe termen lung in totalul activelor intreprinderii
si permite aprecierea flexibilitatii finanicare a firmei in masura in care evidentiaza componenta de
capital investit in active fixe.
Aceasta rata reflecta ponderea activelor circulante in totalul activelor societatii , fiind o masura a
flexibilitatii financiare , care evidentiaza importanta relativa a activelor usor de transformat in bani.
Rata stocurilor = are un nivel ridicat deoarece societatea vinde marfuri si are in acest sens stocuri
mari de marfuri ; se observa ca in anul 2013 indicele era mare in comparatie cu anul 2015 si 2014
cand era mai mic.
42
Rata creantelor comerciale = evidentiaza importanta portofoliului de creante comerciale in
patrimoniul societatii ; se observa ca acesta a scazut in fiecare an fata de anul precedent ceea ce e
un lucru pozitiv in politica de vanzari a societatii , a scazut perioada de efectuare a platilor de catre
clienti .
Aceasta rata evidentiaza importanta relativa a surselor de finantare pe termen lung si trebuie corelat
cu marimea activelor pe termen lung.
Aprecierea generala este ca un nivel de peste 33% reprezinta o situatie de normalitate , insa
trebuie tinut seama si de faptul ca indicatorul este influentat sensibil de specificul firmei si de
politica financiara promovata de management.
Rata masoara ponderea datoriilor exigibile pe termen scurt in totalul activelor si trebuie corelat cu
rata activelor circulante pentru a evidentia gradul de echilibru financiar pe termen scurt ; se observa
o pondere insemnata a indicatorul .
43
d) Rata datoriilor totale = Datorii totale x100
Total Pasiv
Activul net reprezinta interesul rezidual al proprietarilor in activele intreprinderii dupa deducerea
tuturor datoriilor sale, fiind asimilat avutiei acestora ca urmare a alocarii si implicarii capitalurilor
in activitatea sa.
Activul net= Active Totale- Datorii Totale
Evolutia activului net se poate explica prin compararea dinamicii activelor totale cu cea a datoriilor
totale , precum si prin modificarile intervenite in structura acestora.
Se observa o crestere a activului net de la un exercitiu financiar la altul , ceea ce e un lucru pozitiv
in activitatea firmei deoarece nu este nevoie de aporturi noi din partea actionarilor , nu se apeleaza
la diverse alte surse de financiare in functie de costul , accesul si disponibilitatea acestora generand
astfel efecte directe asupra partimoniului net.
Analiza corelatiei dintre fondul de rulment, nevoia de fond de rulment si trezorerie neta
44
Specificaie 2013 2014 2015
Fondul de rulment
propriu 466,982 437,134 152,531
Nevoia de fond de rulment reprezint acea parte a activelor circulante care trebuie finanate pe
seama fondului de rulment
Trezoreria net
Trezoreria net reprezint indicatorul care pune in corelaie fondul de rulment cu necesarul de fond
de rulment si exprima :
- daca este pozitiva exprima excedentul de numerar la sfritul unui exerciiu financiar
- daca este negativ exprim nevoia de numerar la finalul unui exerciiu , acoperita pe
seama creditelor de trezorerie ( pe termen scurt)
Se observa o trezorerie neta pozitiva si de la un exerciiu financiar la altul are valori mai mari , ceea
ce e un lucru pozitiv pentru firma explicate prin aceea ca resursele stabile constituite sunt suficiente
pentru acoperirea necesarului de finanat aferent activitilor de exploatare i n afara exploatrii,
nefiind necesar sa se apeleze la credite bancare pe termen scurt.
45
3.4 Analiza lichiditii si solvabilitii
Lichiditatea
Reprezint :
abilitatea unui activ de a fi transformat in bani rapid si cu o pierdere minima de valoare
(lichiditate externa)
abilitatea unei ntreprinderi de a-si onora la scadenta obligaiile de plata asumate pe seama
activelor curente(lichiditate interna)
Se observa o cretere a ratei lichiditii curente ceea ce reprezint ca societatea poate onora
obligaiile scadente pe termen scurt.
Aceasta rata financiara msoar cte uniti monetare de active aproape lichide revin la o unitate
monetara de datorii pe termen scurt.
Se observa o cretere si o descretere a ratei in cele trei exerciii financiare , iar in anul 2015 nivelul
ratei este mai mic de 0.5 si evideniaz ca firma poate avea probleme de onorare a plailor scadente,
se impune o politica riguroasa la nivelul managementului .
46
d) Rata solvabilitii generale = Activ Total
Datorii Totale
Valoarea minima a ratei solvabilitii globale se considera 1,4 , iar in cazul in care este mai mica
dect 1 , firma este insolvabila.
Se observa ca firma are o rata de solvabilitate in preajma indicelui de 1,4 ceea ce e un lucru
pozitiv , nu se pune problema ca firma sa fie insolvabila.
Rata solvabilitii patrimoniale are un nivel bun deoarece depete valoarea de 0,5 , nu exista un
risc pentru finanatorii societii.
Se observa o rata de ndatorare sczut ceea ce e un lucru pozitiv pentru firma , nu exista risc
financiar mare , iar investitorii sunt de acord sa accepte un risc financiar mai ridicat daca riscul
operaional al firmei este redus.
47
Alte rate de echilibru economico-financiar
REZULTATE FINANCIARE
48
Evoluia principalilor indicatori ai rezultatelor financiare pentru perioada 2013-2015 sintetic se
prezint astfel :
Se observa o crestere a veniturilor fiecarui an fata de anul precedent, ceea ce a dus si la o crestere
a cifrei de afaceri si implicit la intarirea pozitiei financiare pe care firma o are pe piata de desfacere
din tara.
Cheltuielile efectuate pentru realizarea veniturilor se incadreaza in limitele normale cu specificatia
ca in anul 2016 cheltuielile financiare au fost mai mari datorita dobanzilor aferente creditelor luate
de la banci pentru dezvoltarea afacerii, ceea ce a dus la scaderea profitului .
La inchiderea exercitiului anului financiar 2015 la SC MORAS SRL elementele de activ si de pasiv
de natura datoriilor s-au evaluat si se reflecta in situatiile financiare intocmite la valoarea de intrare
, respectiv valoarea contabila pusa de acord cu rezultatele inventarierii.
Astfel:
la inventariere s-au constatat minusuri neimputabile la stocurile de marfa in valoare de
6.131 lei
pentru stocurile de marfa constate lipsa la inventar s-a colectat TVA in valoare de 1.164 lei
Aceste sume au fost trecute ca cheltuieli nedeductibile la calculul impozitului pe profit conform
prevederilor Codului fiscal
pentru clienti s-au luat confirmari de sold iar pentru clientii rai platnici nu s-au constituit
ajustari pentru depreciere deoarece managementul societatii doreste recuperarea creantelor
fara a se constitui ajustari
soldul la banci existent in moneda straina (dolari si euro) au fost evaluate la cursurile
comunicate de BNR pentru data de 31.12.2015 si s-a inregistrat o cheltuiala din
diferentele de curs valutar in valoare de 3.688 lei
pentru diponibilitatile existente la banci s-au confruntat extrasele de cont din data de
31.12.2015 cu soldul existent in fisa de cont si balanta de verificare- nu au existat diferente
pentru furnizori s-au confruntat confirmarile de sold cu evidenta analitica a societatii nu
au existat diferente
pentru furnizorii externi s-a procedat la reevaluarea datoriilor in valuta la cursul BNR
rezultand un venit din diferentele de curs valutar in valoare de 153.914 lei
49
Evaluarea imobilizarilor se efectueaza la valoarea lor ramasa neamortizata, cu exceptia celor
constatate ca fiind depreciate, care se vor evalua la valoarea lor actuala. In cazul imobilizarilor
corporale, corectarea valorii contabile a acestora si aducerea lor la nivelul valorii de inventar
inscrise in listele de inventariere se face fie prin inregistarea unei amortizari exceptionale, in cazul
in care se constata o depreciere ireversibila , fie prin constituirea unor ajustari in cazul in care se
constata o depreciere relativa a acestora ca urmare a unor cauze cum sunt : aparitia unei uzuri
morale de care nu s-a tinut seama cu ocazia amortizarii ; supraevaluarea imobilizarilor corporale ,
prin aplicarea unor coeficienti neadecvati cu ocazia reevaluarii lor ; lipsa de utilitate a acestora in
momentul inventarierii ; alte cauze care determina o valoare actuala mai scazuta a imobilizarilor
corporale decat valoarea cu care acestea figureaza in contabilitate.
Astfel in cazul constituirii ajustarilor pentru deprecierea imobilizarilor , acestea vor aparea in
situatiile financiare cu o valoare mai mica , valoare ce reflecta realitatea.
Stocurile trebuie evaluate cu respectarea principiului permanentei metodelor, la cea mai mica
valoare dintre cost si valoarea realizabila neta. Daca valoarea realizabila neta a unui activ circulant
este mai mica decat costul de achizitie sau costul de productie , atunci acea valoare realizabila neta
corespunzatoare activului circulant este cea care trebuie prezentata in situatiile financiare,
respective valoarea activului mai putin ajustarea pentru depreciere constituita.
Astfel in cazul constituirii de ajustari pentru deprecierea activelor circulante :
- pentru stocuri cheltuiala constiuita pentru ajustari va duce la o scadere a profitului
brut si la o crestere a impozitului pe profit, aceasta cheltuiala fiind considerata
nedeductibila din punct de vedere fiscal, iar in bilant stocurile vor aparea la valoarea
realizabila neta ca diferenta intre valoarea de intare si ajustarea constituita.Valoarea
care trebuie inscrisa in bilant va fi determinata prin utilizarea metodei FIFO.
- pentru clienti - daca se constata o depreciere se va constitui o ajustare, iar aceasta
ajustare va avea aceleasi influente ca si in cazul constituirii ajustarilor pentru
deprecierea stocurilor
In cazul constituirii de provizioane pentru riscuri si cheltuieli acestea vor duce la scaderea profitului
impozabil aferent exercitiului financiar in care s-au constituit reflectand fidel situatia financiara a
societatii.
50
contabil. Pornind de la aceste documente standardizate, organismele statistice pot sa extraga
informatiile necesare pentru elaborarea unor agregate fiabile.
Concluzie
51
Reglementari contabile in Romania privind situatiile financiare sunt prevazute in Legea
contabilitatii nr.82/1991, Ordinul 1752/17.11.2005, Reglementari contabile din 17.11.2005
conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatii Economice Europene ,
Societile comerciale, companiile naionale, regiile autonome, institutele naionale de cercetare-
dezvoltare, societatile cooperatiste si celelalte persoane juridice cu scop lucrativ au obligatia sa
conduca contabilitatea in partida dubla si sa intocmeasca situatii financiare anuale. Categoriile de
persoane care pot tine contabilitatea in partida simpla se stabilesc prin ordin al ministrului
finantelor publice.
Orice operatiune economico-financiara efectuata se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un
document care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document
justificativ.
Consider ca informatia si, indeosebi, informatia economica este astazi prezenta in toate domeniile
de activitate, fiind un element indispensabil al progresului. Realitatile societatii moderne ne arata ca
odata cu dezvoltareaeconomiei de piata si sporirea gradului de complexitate a acesteia trebuie sa se
dezvolte corespunzator si informatia economica, pentru ca ea sa poata furniza elementele necesare
luarii deciziilor, sa poata reflecta exact situatia patrimoniala a unitatilor si rezultatele activitatii
economico- financiare. Informatia economica ne ajuta sa observam modul de utilizare a resurselor
materiale si umane, sa sesizam si sa examinam critic aspectele pozitive, dar si deficientele existente,
in vederea luarii masurilor ce se impugn, iar documentele justificative care stau la baza
nregistrrilor in contabilitate angajeaz rspunderea persoanelor care le-au ntocmit, vizat si
aprobat, precum si a celor care le-au nregistrat in contabilitate, dupa caz.
Exerciiul financiar reprezint perioada pentru care trebuie ntocmite situaiile financiare anuale si,
de regula, coincide cu anul calendaristic, durata exerciiului financiar este de 12 luni.
Contabilitatea este cea mai importanta sursa de informare economica a unei natiuni, aproapetoate
deciziile economice au la baza informatia contabila sau derivate ale acesteia. ( Oskar Morgenstern
BIBLIOGRAFIE
2. Feleaga Liliana, Malciu Niculae Politici si Optiuni contabile, Editura Economica, 2002
52
3. Feleaga Liliana, Feleaga Niculae - Reglementare si practici de consolidare a conturilor - Editura
CECCAR, Bucuresti , 2004
53