Sunteți pe pagina 1din 4

Demistificarea radiaiei i evaluarea impactul ecologic al acesteea

Lectura USM

Ce este radiatia ?

Radiaia - este fenomenul fizic de emitere de unde electromagnetice sau de particule care se
propag sub form de raze n toate direciile; ansamblul particulelor emise de un corp.

Clasificarea radiatiilor

Dupa natura lor, radiaiile pot fi:


- electromagnetice;
- corpusculare.
n funcie de energia transportat, radiaiile se clasific n:
- radiaii neionizante;
- radiaii ionizante.
n funcie de sursa de radiaii, acestea pot fi:
- naturale;
- artificiale.

Prin und se ntelege fenomenul de propagare a unei oscilatii ntr-un mediu elastic.

Radiaiile electromagnetice sunt un fenomen fizic natural care consta din unde ce poseda un
camp electric si unul magnetic in acelasi spatiu si sunt emise i absorbite n natur sub forma de
fotoni.
Fotonii sunt particule fr mas de repaus, ce transport, fiecare, o cantitate de energie ce poate
fi calculat cu expresia:
E = hn,
unde h=constanta lui Planck (6,625.1034Js), iar n= frecvena radiaiilor.
Masa lor de micare, m, se leag de energie prin formula lui Einstein:
E = mc2,
c fiind viteza luminii n vid.
Energia lor se exprim n electron-Voli: 1eV = 1,6.1019 J.

Radiaiile corpusculare sunt compuse din particule de substan avnd o anumit energie
cinetic. Ele pot fi subdivizate n funcie de sarcin i masa particulelor transportoare ale
energiei:
- alfa - constau din doi protoni si doi neutroni legati ntre ei ntr-o particul identic cu un
nucleu de heliu. Datorit sarcinii si masei mari, particulele alfa sunt usor absorbite de
materiale si pot cltori doar ctiva centimetri n aer. Pot fi absorbiti de o foaie de hrtie
sau de straturile exterioare ale pielii umane (aproximativ 40 micrometri, la o adncime de
cteva celule) si n general nu sunt periculoase pentru organismele vii, dac sursa nu este
inhalat sau nghitit. In doze mari, este cea mai distrugtoare form de radiatie
ionizant.
- beta - n dependen de particulele beta emise, radiaiile beta se clasific n radiaii +
(emisie de pozitroni) i radiaii - (emisie de electroni). Atomii radioactivi, emitori de
particule beta, precum Sr90, pot cauza diferite forme de cancer. Radiaiile beta sunt
folosite pentru a trata cancerul de ochi sau de oase. Strontiu-90 este un material ntlnit la
producerea particulelor beta, care se folosesc la rndul lor la testarea calitii hrtiei.
radiaii -
n acest tip de radiaie, un neutron este transformat ntr-un proton, un electron i un
antineutrino.
radiaii +
.
n acest tip de radiaie, un proton este iradiat cu o cuanta de energie, astfel nct este
transformat ntr-un neutron, un pozitron i un neutrino.
Pozitronul este antiparticula asociat electronului, n fizica nuclear un pozitron este
numit i antielectron. Pozitronul are sarcina electric +1 i spinul 1/2 i are aceeai mas
ca a unui electron me = 9.1091031kg.
- Protoni partiulele subatomice din nucleul unui atom mp = 1,6731027 kg;
- Neutroni particulele subatomice din nucleul unui atom mn=1,6751027kg.

Sursele naturale au fost singurele la care a fost expusa biosfera (si populatia umana) pana in
epoca moderna. Acestea sunt la randul lorcosmice si telurice. Principala sursa cosmica de radiatii
este soarele. Acesta emite tot spectrul de radiatii electromagnetice si toate radiatiile corpusculare.

Dintre cele electromagnetice, numai o mica parte ajung la suprafata solului, fiind
absorbite de cromosfera solara si atmosfera terestra. Astfel, vaporii de apa si bioxidul de carbon
atmosferice absorb in IR, iar stratul de ozon absoabe UV. Proportia, in procente, a fotonilor
neionizanti care ajung la nivelul marii este de 2% UV, 45% VIS si 53% IR. Fotonii ionizanti sunt
absorbiti in proportie covarsitoare de moleculele straturilor atmosferei inalte, pe care le ionizeaza
dand nastere ionosferei.

Radiatiile corpusculare emise de soare, care formeaza vantul solar, sunt, de asemenea
impiedicate sa atiga straturile inferioare ale atmosferei. Cele incarcate electric, datorita inclinarii
axei Pamatului, intra oblic in campul magnetic al acestuia si, fiind supuse fortei Lorentz, se
misca pe traiectorii elicoidale ce le directioneaza spre poli. Aici efectele lor ionizante asupra
atmosferei inalte se manifesta prin aparitia aurorelor polare. Neutronii nu ajung pana la Pamant,
timpul lor mediu de viata in stare libera, de aproximativ 1000 s, fiind mult mai scurt decat durata
calatoriei lor de la Soare si planeta noastra. Ei se vor transforma, fiecare, intr-un proton si un
electron, care vor creste numarul particulelor ionizante, incarcate electric.

Alte surse cosmice de radiatii ionizante sunt furnizate de activitatea stelara. Cele mai importante
sunt razele cosmice, formate din nuclee atomice (mai ales protoni) de mare energie care, prin
coliziune cu nucleele gazului atmosferic produc jerbe de particule secundare ionizante. Acestea
din urma sunt atenuate odata cu strabaterea atmosferei subjacente. Din acest motiv, efectele cresc
cu altitudinea, dublandu-se cu fiecare crestere cu 1500 m a acesteia.

Sursele telurice, sunt reprezentate de izotopii radioactivi din atmosfera si scoarta.


Intensitatea radiatiilor emise de acestea depind de localizarea geografica. Zonele aflate in
vecinatatea unor zacaminte de uraniu, de exemplu, vor fi afectate de nivele de radiatie mai mari.

Sursele artificialesunt construite prin activitate umana. Expunerea la radiatiile emise de acestea
poate fi generala(nedescriminatorie), profesionala, medicalu (exploratorie si terapeutica),
sau accidentala.

Expunerea generala include toate persoanele aflate in vecinatatea unei surse de radiatii
neionizante (lampi, emitatore radio, cuptoare, etc.) sau ionizante (generatoare de raze X, sau
centrale nucleare).
Expunerea profesionala afecteaza personalul care, prin natura meseriei, manipuleaza
dispozitive sau materiale emitatoare de radiatii (operatorii statiilor de radio, medicii radiologi,
sau profesionistii industriei de extractie, prelucrare si utilizare a materialelor radioactive).

Expunerea exploratorie (diagnostica) si terapeutica este consecinta activitatii medicale si


are importanta in cazul utilizararii radiatiilor X si gama. Radiografiile si radioscopiile de orice tip
reprezinta expuneri semnificative la radiatii ionizante. Expuneri importante se produc in
Rentgenterapia sau cobaltoterapia afectiunilor tumorale.

Ce este radioactivitatea?

Radioactivitatea este un fenomen fizic prin care nucleul unui atom instabil se transform
spontan, degajnd energie sub form de radiaii diverse (alfa, beta sau gama), ntr-un atom mai
stabil. Prin dezintegrare atomul pierde i o parte din mas.

Termenul de radioactivitate a fost folosit pentru prima dat de Marie Sklodowska-Curie.

Unitile radioactivitii i doza de radiaie

Bequerel [Bq] - unitate de msur n SI a radioactivitii. Unitatea becquerel stabilete numrul


de nuclee care se dezintegreaz pe secund:
1 Bq = 1/s

Gray [Gy] este doza de radiaie ionizant.


1 Gy = 1 J/Kg

Sievert [Sv] este folosit n msurarea diferitelor doze echivalente de radiaii absorbite.
Sievertul este utilizat pentru evaluarea cantitativ a impactului biologic, ce rezult prin
expunerea organismeloor vii la radiaii ionizante (ionizatoare).
1 Sv = 1 J/Kg

Dozimetre - Aparat pentru msurarea dozelor de radiaie. Aparat pentru msurarea cantitii de
lumin, produs de o surs luminoas ntr-un anumit interval de timp.

Cele mai simple dozimetre sunt casetele cu polimer care permit masurarea dozei de radiatie pe
care o primeste o persoana in timpul lucrului la obiectele la care fonul de radiate este mai inalt.

Aplicatii ale radiatiei si impactul ecologic


Centralele nucleare electrice
Reactoarele nucleare pentru cercetare
Medicin: Ex.: Razele-X terapia cancerului protonoterapia
Industria alimentar
Iradierea alimentelor = expunerea acestora ntr-un cmp de radiaii ionizante.
Tratament Parametri
-Tratament termic -temperatura, timp
-Iradiere -D = energie transferat/masa = doza (Gy)
Aditiv Efecte
-Sarea -inhib dezvoltarea microorganismelor
-Iradiere -distruge bacteriile patogene,
-incetinete procesul de alterare
-inhib procesul de ncoltire
-ncetineste coacerea fructelor i legumelor
Procesul nu induce radioactivitate, indiferent de doza de iradiere.

Interesul in tratarea alimentelor prin iradiere creste ca urmare a:


-pierderilor masive de recolta prin infestare si contaminare
-cresterea incidentei toxiinfectiilor alimentare
-mondializarii dezvoltarea comertului cu produse alimentare conduce la necesitatea
unor standarde de calitate a produselor si a unor masuri de protectie a ecosistemelor
Restrictionarea alternativelor
-interdictia utilizarii unor fumiganti (ex. bromura de metil) pentru tratarea cerealelor din
silozuri si altele

Lectia finalizeaza cu un TEST

S-ar putea să vă placă și