Balad

Ramas bun, de-acum, fratan de cruce.

Vei porni spre tara ta de lut.
Eu prin sabiile zarii m voi duce,
Vanturi mari s-mi iasa la rascruce,
s-mi dea apa lor amara de baut.

Daca intr-o zi o s se vada

vultur de argint pe cer lucind,
scoate-ti straiul tau de nun din lada,
pune-ti zarile la coapsa ca o spada
si s vii la nunta-mi de zapada,
n dumineca mea alba de argint.

Pajuri negre insa de-or s sboare,

s-ntelegi ca ochii mi-au furat
s mi-i duca-n stele rotitoare,
si ca fruntea mea, rapita-n ghiare,
peste varfuri de paduri tot mai rasare,
ca un ciob de luna-nsangerat.