Sunteți pe pagina 1din 7

Introducere

Am ales aceast tem cu motivul de a cerceta calitatea care li se ofera


vrstnicilor att in centrele statului ct i celor ngrijii la
domiciuliu.Sunt multe lucruri de certecat la aceast tem, pe care le pot
cerceta si pot creea multe chestionare pe care le pot aplica pe cei
vrstnici care oricnd sunt dornici sa povesteasc i s i spun prerea.
Avand in vedere ca atat ingrijirea varstnicului, cat mai ales calitatea
acestei ingrijiri sunt parti integrante ale politicii de bunastare si de
sanatate a fiecarei tari,ar trebui ca in acest context,profesionistii chemati
a se ocupa de aceasta categorie de varsta sa constientizeze ca nu sunt
suficiente dor cunostintele,ci ca acestea ar trebui sa fie dublate de o
formatie caritabila,umanista,asociata cu sentimente de respect si
afectiune,ca nu este suficient sa-l alimentam sau sa-I punem o
perfuzie,daca uitam sa empatizam cu el,daca uitam sa-l respectam sis a-l
acceptam cu toate valorile lui.
Nu trebuie sa uitam ca daca empatizam cu varstnicul ,empatizam
chiar cu viitoarul nostrum individual.
Privita in ansamblul sau,persoana varstnica este o persoana de
cele mai multe ori multiplu dezavantajata,prin scaderea resurselor
fizice,care nu inseamna totdeauna boala,prin scaderea resurselor
financiare sau prin prezenta unui handicap mental.
Perioada de tranzitie din Romania anului 2000 a descalificat
varstnicul din lupta sa pentru o existenta decenta;multi ditre batrani
traiesc sub pragul de saracie,multi renunta la facilitatile confortului

1
(caldura ,apa,energie) din cauza veniturilor mici,multi "intaresc"
randurile institutiilor de ocrotire sociala si a cantinelor sociale.
Durata de viata in Romania a scazut,iar pensia ,chiar
indemnizata,nu acopera taxele si impozitele impovaratoare;in
plus,batranii traiesc sentimental frustrant al faptului ca,dat fiind numarul
lor in crestere in raport cu populatia active ,ei sunt "intretinutii celor care
azi lucreaza",sintagma atat de vehiculata in mass-media si mediile
politice din Romania.Aceasta face ca varstnicul sa-si resimta povara nu
doar economic ce si medical;el este un mare consummator de fonduri
avand de obicei o pluripatologie si fiint totodata un "necotizant" al
tagmei medicale pana mai ieri,spre deosebire de momentul actual,cand a
devenit o persoana dorita pe lista medicului de familie numai in situatia
in care este pensioner si doar datorita platii cu regularitate a asigurarii de
sanatate,si a punctajului obtinut de medici.

Tema va fii structurat pe mai multe capitole:


1.Descriere temei
2.Analiza i interpretarea datelor
3.Concluzii

2
Capitolul I
Descrierea temei

Problematica vrstnicilor a fost si este nscrisa pe agenda publica


romneasca, att n ceea ce priveste elaborarea cadrului legislativ, n
acord cu prevederile legislaiei europene, ct si n ceea ce priveste
elaborarea politicilor publice n domeniul social si a actiunilor concrete
de reforma sociala.
mbatrnirea populatiei reprezinta o problema sociala, ntruct
afecteaza un mare numar de persoane, interesnd nu numai populatia
respectiva, ci si factorii decizionali si societatea n general, care suporta
consecintele importante.Fenomenul reclama actiuni sociale concrete si
conjugate care sa influenteze o evolutie n sensul autonomiei si
bunastarii vietii vrstnicilor, al mbatrnirii sanatoase, al asigurarii unei
vieti de calitate, cu costuri sociale ct mai scazute.

1.1Pensionarii

Procesele demografice din tara noastra ncep sa se nscrie n


modelul tranzitiei demografice, nregistrat n ultimele decenii n tarile
dezvoltate, si caracterizat de specialisti prin trecerea de la niveluri nalte
ale mortalitatii si natalitatii la niveluri scazute. Se accepta ca tranzitia
demografica comporta particularitati nationale, dar ea are un caracter
inexorabil, fiind legata de tendinta
generala de modernizare a societatii. n tranzitia structurii populatiei pe
vrste,caracteristica principala este mbatrnirea demografica.

3
n anul 2000[2], numarul mediu al pensionarilor a fost de 6 153 mii de
persoane,mai mare cu 3,6% fata de anul anterior. O crestere mai
accentuata au nregistrat-o pensionarii de asigurari sociale de stat
(+4,2%). Dupa sistemul de pensionare, numarul mediu al pensionarilor a
fost, n anul 2000:
Pensionari total (I+II) 6 153 mii persoane
I. pensionari de asigurari sociale - total, din care: 6 110 mii persoane
- pensionari de asigurari sociale de stat 4 246 mii persoane
- pensionari de asigurari sociale - agricultori 1 751 mii persoane
- pensionari de asigurari sociale - culte 2 mii persoane
- pensionari de asigurari sociale - avocati 1 mie persoane
II. Beneficiari de ajutor social (tip pensie) 8 mii persoane

1.2 Vrstnicii activi

Conform datelor Anchetei asupra Fortei de Munca n Gospodarii


pe trim. IV ,2000, din totalul de 6 901 mii persoane inactive (de 15 ani si
peste) un procent de 49,5% era reprezentat de pensionari sau beneficiari
de ajutor social din care 54,0% barbati si 46,6% femei. Pe medii de
rezidenta, 50,6% din numarul pensionarilor si al beneficiarilor de ajutor
social inactivi se afla n urban si 47,7% n rural.

1.3 Vrstnicii si gospodariile

Gospodariile de pensionari sunt cele mai numeroase (51,1%), urmate de


gospodariile[3] de salariati (30,4%). n 1999, n mediul rural,
gospodariile de pensionari au o pondere de 60,2% fata de 40,8% cele din
4
urban. Vrstnicii (60 de ani si peste) detin 42,6% din totalul
gospodariilor, cele mai multe dintre persoanele cap de gospodarie fiind
pensionarii (79,2%) si taranii (20,1%)

Definitia batranetii si clasificarea ei

n prezent criteriul n baza caruia un individ este plasat n


categoria batrnilor, este unul exclusiv cronologic; formal o persoana
este considerata (devine) batrna, dupa ce mplineste 65 de ani. Acest
criteriu este totusi destul de arbitrar, motiv pentru care a generat si
genereaza nca multe dezbateri si confruntari de idei.
O particularitate a acestei categorii populationale este aceea ca,
spre deosebire de celelalte (copii, tineri, adulti), ea este delimitata
(definita) clar doar catre stnga ; altfel spus, stim, am stabilit, ca varsta
minima a batranetii este cea de 65 ani, dar vrsta maxima nu poate fi
stabilita, ea fiind, in fiecare moment, vrsta celui mai longeviv om de pe
pamnt. Pe de alta parte, ntruct exista diferente enorme ntre un individ
de 65 de ani si unul de 100 ani, s-a impus mpartirea
(arbitrara)[7] persoanelor n vrsta n urmatoarele 3 subgrupuri :
batrnii tineri (young-old), ntre 65 si 75 de ani, care n principiu
prezinta cele mai mici afectari ale functiilor si performantelor ;
batrnii medii ( middle-old = mijlocii, de mijloc), ntre 75 si 85 de
ani, si
batrnii batrani (old-old), cu vrsta de peste 85 de ani. Este clar ca
incidenta bolilor si dizabilitatilor creste dramatic la batranii medii si,
mai ales, la batrnii batrni.

5
Capitolul II
Studiul

Scopul studiului: este analizarea calitatii vietii persoanelor varstnice din


institutiile de stat cat si institutii private.

Obiectivele studiului :

1.Analizarea calitatii serviciilor oferite in cadrul institutiilor


2.Eficienta activitatilor pe care le desfasoara varstnici din institutii
3.Identificarea cauzelor care conduc la institutionalizare
4.Analizarea efectelor institutionalizarii persoanelor varstnice
5.Identificarea cailor de dezinstitutionalizare a persoanelor varstnice

Ipotezele studiului:

1.Cu cat serviciile oferite varstnicilor din institutii sunt de calitate,cu atat
varstnicii se vor simtii cu adevarat respectati si apreciati
2.Cu cat activitatile pe care le desfasoara varstnicii din institutii sunt mai
folositoare societatii,cu atat varstnicii se vor simtii mai motivati si utili
3.Cu cat familia varstnicului este mai dezorganizata,cu atat cresc sansele
ca varstnicul sa ajunga in institutie

6
4.Cu cat conditiile materiale ale varstnicului sunt precare,cu atat cresc
sansele ca varstnicul sa ajunga in institutie
5.Daca varstnicii se simt utili familiilor lor si societatii,atunci ei vor fi
mai fericiti si nu vor mai fi nevoiti sa apeleze la institutii
Metode i tehnici de cercetare

Ca i instrument de cercetare am folosit chestionarul, iar ca metod de


cercetare am folosit ntrevederea.