Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Documentatie Atestat

    Încărcat de

    andreisteaua40
    15 vizualizări14 pagini
    DOCUMENTATIE ATESTAT

    Titlu original

    DOCUMENTATIE ATESTAT

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    DOCUMENTATIE ATESTAT

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    15 vizualizări14 pagini

    Documentatie Atestat

    Încărcat de

    andreisteaua40
    DOCUMENTATIE ATESTAT

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 14

    Biserica din satul

    Saucani
    LUCRARE PENTRU ATESTAREA
    COMPETENELOR PROFESIONALE

    Elev:Marian Luminita Alexandra


    Clasa:
    Profesor:

    Anul: 2017

    1
    Cuprins:

    1. Motivul alegerii temei..........................................


    2. Structura aplicatiei..............................................
    3. Detalii tehnice.......................................................
    4. Resurse hard si soft..............................................
    5. Modalitati de utilizare..........................................
    6. Generalitati despre limbajul HTML.................
    7. Bibliografie........................................................

    2
    1. Motivul alegerii temei

    Biserica de lemn din satul Saucani, comuna


    Rabagani, judetul Bihor reprezinta un monument
    istoric bisericesc al Romaniei si reprezinta unul dintre
    monumentele care merita vizitate avand o
    incarcatura istorica deosebita.

    2. Structura aplicaiei

    Programul contine un meniu destul de simplu pe care sunt asezate


    urmatoarele butoane:

    Istoric fiind pagina principala a siteului,continand cuprinsul


    Biserica sunt prezentate cateva date despre biserica de lemn sin Saucani
    Populatia-este evidentiata Evolutia statistica a populatiei
    Album Foto un mic album cu fotografii.
    Bibliografia pagina in cadrul careia este prezentata bibliografia si sursele
    de unde au fost culese datele

    3
    3.Detalii Tehnice

    Codul sursa al primei pagini istoric.html :

    <html xmlns="http://www.w3.org/1999/xhtml">
    <head>
    <meta http-equiv="Content-Type" content="text/html; charset=utf-8" />
    <title> ISTORIC</title>
    <link rel="shorcut icon" type="image/x-ico" href="favicon.ico" />
    <link rel="stylesheet" media="screen, projection"
    href="screen.css" type="text/css" />
    <link rel="stylesheet" media="print" href="print.css"
    type="text/css" />

    </head>

    <body class="ISTORICpage">
    <div class="header-figure"></div>
    <div id="container">
    <div id="header">
    <ul id="main_menu">
    <li class="fist_element"><a
    href="istoric.html"">ISTORIC</a></li>
    <li><a href="biserica.html">Biserica</a></li>
    <li><a href="populatia.html">populatia</a></li>
    <li><a href="album.html">Album foto</a></li>
    <li><a href="bibliografie.html">bibliografie</a></li>

    </ul>

    </div>
    <hr />
    <img src="imagini/imagine.jpg" webstripperwas="imagini/imagine.jpg"
    name="SLIDER" scrolling="no" frameborder="no" align="center" height =
    "230px" width = "800px"/>
    <div id="services">
    <br>
    <div style="padding:12px; ">
    <img src="img1.jpg" border="1" alt="" align="left"
    width="290" height="268" hspace="10" vspace="40" />
    <h2>Satul Saucani</h2><br>
    <p align="left">&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;
    Sucani (maghiar Szokny) este un sat n comuna Rbgani din judeul
    Bihor, Criana, Romnia. La recensmntul din 2002 avea o populaie de
    547 locuitori dintre care 546 romni i 1 maghiar.<h2>CUPRINS</h2>
    </p><br>

    4
    <p align="left">&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;
    -ISTORIC</p><br>
    <p align="left">&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;
    -BISERICA
    </p><br>
    <p align="left">&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;

    -POPULATIA
    </p><br>
    <p align="left">&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;

    -ALBUM FOTO
    </p><br>
    <p align="left">&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;
    -BIBLIOGRAFIE

    </p><br><br>
    </ul>
    </div>

    <div id="footer">
    <center> Atestat - Biserica din satul Saucani -Marian Luminita
    Alexandra 2017
    Toate drepturile rezervate</center>
    </div>
    <span class="figure-footer"></span>
    </div>
    </body>
    </html>

    5
    4. Resurse de hard i soft necesare

    Siteul a fost realizat cu ajutorul a trei programe Word Pad , NOTEPAD++ , si PhotoShop
    CS4 .
    Cerinele de sistem ale programului nu sunt exagerate.

    Resurse minime :

    1) Hardware :
    Procesor (CPU) : 500 MHz +
    Memorie (RAM): 64 MB
    Spaiu liber pe hard-disk : 30 MB
    Monitor :1024*768
    Un browser oarecare: Internet explore ,Mozilla, Opera
    2) Software :
    Sistem de operare : Windows 98/XP

    Resurse recomandate:

    1) Hardware :
    Procesor (CPU) : 1000 MHz +
    Memorie (RAM): 128 MB
    Spaiu liber pe hard-disk : 30 MB
    Monitor : VGA 32-bit color (1024x768)
    Un browser oarecare: Internet explorer ,Mozilla
    2) Software :
    Sistem de operare : Windows XP

    6
    5. Modaliti de utilizare

    Utilizarea programului este foarte simpla. Printr-o simpla apasare


    a click-ului stanga al mouse-lui pe unul din butoanele proiectului puteti
    ajunge la informatia dorita.
    Lansarea se realizeaza accesand fisierul index.html.

    6.Generalitati despre limbajul HTML

    Pana in anul 1990 accesarea informatiilor de pe


    INTERNET era foarte dificila si reteaua nu era folosita decat
    de un numar restrans de persoane, in general oameni de
    stiinta.
    Fizicianul Tim Berners-Lee a devenit celebru deoarece
    a inventat link-urile hypertext.Aceasta idee a dus la
    dezvoltarea unui limbaj simplu care s-a impus pe piata
    mondiala.Acest limbaj a fost numit Hypertext Markup
    Language, prescurtat, HTML.
    Dar ce este de fapt limbajul HTML ? HTML-ul
    este un set de conventii pentru marcarea portiunilor de
    document astfel incat fiecare portiune sa apara cu format
    distinct atunci cand documentul este accesat de un program
    de analiza sintactica (parser). HTML este limbajul de
    marcare ce stabileste aspectul documentelor WWW, iar prin
    intermediul browserelor se poate vedea documentul gata
    formatat.
    HTML este de fapt un subset al standardului SGML
    (Standard Generalized Markup Language) si include
    capacitati care permit autorilor sa insereze hiperlegaturi care
    afiseaza alte documente HTML cand se executa clic pe ele.
    Notiunea de hypertext inseamna text pastrat in
    format electronic cu link-uri intre pagini.

    7
    Pana in 1993, in jur de 100 de calculatoare erau
    echipate pentru a gazdui pagini HTML;aceste pagini
    interconectate au fost denumite <WORLD WIDE WEB>
    Nu mult dupa aceea au inceput sa fie scrise primele
    browsere Web cu ajutorul carora puteau fi vizualizate
    pagini web care contineau text si imagini.
    In functie de versiunea HTML folosita, paginile WEB
    sunt grupate in trei generatii:
    - paginile din prima generatie, care foloseau versiunea
    1.0, in care se edita text si 1-2 imagini.
    - paginile din a doua generatie, proiectate cu HTML 2.0,
    care puteau contine si un fundal, permiteau aranjarea
    datelor in tabele si posibilitatea de a comanda un
    produs prin intermediul Internetului.
    - paginile din a treia generatie care pot contine culori
    diferite, secvente animate, sunete, etc.
    In prezent a aparut a patra versiune a limbajului
    HTML.
    Documentele HTML sunt exclusiv de tip text (ASCII);
    ele pot fi editate direct, prin comenzi specifice sistemului de
    operare folosit. In WINDOWS, se poate utiliza
    NOTEPAD,WORDPAD sau orice alt editor de texte.
    Vizualizarea acestor documente se face cu ajutorul
    unor aplicatii speciale, numite BROWSER-e, care nu depind
    de tipul sistemului de calcul folosit, ceea ce permite
    independenta fisierelor de tip HTML fata de platforma de
    lucru.
    Pentru descrierea documentelor WEB se utilizeaza
    anumite etichete (tag-uri) specifice pentru fiecare element
    descris; acestea stabilesc structura si aspectul documentului
    final.
    Tag-urile sunt recunoscute de browser-e care
    stabilesc apoi modul de formatare a documentului. Pentru
    delimitarea (separarea ) tag-urilor se folosesc delimitatorii
    < si > care incadreaza fiecare eticheta.
    Forma generala: <tag> pentru a marca inceputul
    unui tag si </tag> pentru a marca sfarsitul unui tag.

    8
    In HTML nu se face distinctie intre majuscule si
    minuscule;
    Unele elemente HTML admit atribute care specifica
    informatii suplimentare despre continutul elementului.
    Atributele elementului se precizeaza in cadrul etichetei de
    inceput si se aplica doar elementului curent.
    Ex. Daca se doreste includerea unei imagini in
    document, se va specifica drept atribut adresa fisierului care
    contine imaginea si eventual alte informatii despre felul in
    care se va face includerea.
    Avantajul major al unui browser este acela ca poate
    suporta si alte limbaje, ca Java sau Basic, ce completeaza
    utilitatea limbajului HTML.

    Macromedia Dreamweaver este o unealt


    destinat creatorilor de pagini web. Dreamweaver a fost
    creat de Macromedia (acum Adobe Systems) i momentan a
    ajuns la versiunea 9. Primele versiuni ale produsului serveau
    doar ca simple editoare HTML de tipul WYSIWYG dar n
    versiunile recente au fost implementate funcii de editare
    avansate i support pentru alte tehnologii web cum ar fi
    CSS, JavaScript etc.
    Dreamweaver s-a bucurat de un larg succes nc
    de la sfritul anilor '90 i momentan deine aproximativ
    80% din piaa editoarelor HTML. Produsul poate fi rulat pe
    variate platforme software: Mac, Windows, dar suport n
    acelai timp i platforme UNIX cu ajutorul unor emulatoare
    software, cum ar fi Wine.
    Ca orice alt editor WYSIWYG, Dreamweaver
    poate ascunde detaliile de implementare a paginilor HTML,
    fcnd astfel posibil crearea cu uurin a paginilor web de
    ctre utilizatorii neexperimentai.
    Unii creatori de pagini web critic aceste tipuri de editoare
    deoarece produc pagini de dimensiuni mult mai mari dect
    ar fi necesar, ceea ce conduce la o funcionare
    neperformant a browserelor web.

    9
    Aceast afirmaie este n mare parte adevarat
    deoarece paginile web produse folosesc design-ul pe baz de
    tabel. n plus, produsul a mai fost criticat n trecut i pentru
    producerea de coduri care adesea nu erau conform
    standardelor W3C, dar acest aspect a fost mult mbuntit
    n versiunile recente. Cu toate acestea, Macromedia a
    crescut suportul pentru tehnologia CSS precum i alte
    modaliti de design fr a fi necesar folosirea design-ului
    pe baz de tabel.
    Dreamweaver permite folosirea majoritii browserelor
    instalate pe calculatorul utilizatorului, pentru a previzualiza
    website-ul creat. De asemenea conine i cteva utilitare
    pentru administrarea site-urilor, cum ar fi cele pentru a gsi
    i modifica un paragraf sau o linie de cod, n ntregul web
    site, pe baza oricror parametri specificai de ctre utilizator.
    Cu ajutorul panourilor de stare se poate crea cod JavaScript
    fr a avea cunotine de programare.
    Odat cu apariia versiunii MX, Macromedia a
    ncorporat utilitare de generare dinamic a coninutului. De
    asemenea este oferit suport pentru conectarea la baze de
    date (cum ar fi MySQL i Microsoft Access) pentru a filtra i
    afia coninutul folosind script-uri de genul PHP, ColdFusion,
    Active Server Pages (ASP) i ASP.NET, fr a avea nevoie de
    o prealabil experien n programare.
    Un aspect foarte ludat al Dreamweaver-ului l
    reprezint arhitectura sa extensibil. Extensiile, aa cum
    sunt ele cunoscute, sunt mici programe, pe care orice
    dezvoltator le poate scrie (de obicei n HTML i JavaScript) i
    pe care oricine le poate descarca i instala, acestea aducnd
    un spor de performan i funcionalitate mbuntit
    programului. Exist o comunitate de dezvoltatori care produc
    aceste extensii i le public (att comercial ct i gratuit)
    pentru probleme de dezvoltare web, de la simple efecte
    rollover pn la soluii complete de vnzare online.
    Macromedia Flash sau mai pe scurt Flash este o aplicaie
    utilizat pentru dezvoltarea obiectelor-aplet de tip Flash
    disponibile n cadrul unor pagini WEB. Prin intermediul

    10
    obiectelor flash, vei putea crete dinamismul unei pagini
    precum i facilita interaciunea cu utilizatorul. Iniial
    dezvoltat de Macromedia, aplicaia Flash a fost preluat de
    ctre Adobe odat cu achiziionarea companiei sus
    amintite.

    Avantajele folosirii Flash-ului pe web:

    Elemente grafice vectoriale: dimensiuni mici i


    scalabil: Pentru a memora imaginile un calculator poate
    recurge la dou metode: prima este reinerea pixel cu pixel
    a imaginii, cea de-a doua este memorarea unor puncte
    critice cu ajutorul crora imaginea poate fi refcut. Astfel
    pentru a afia un cerc, acesta poate fi memorat ntr-o
    imagine de tip raster (cum ar fi formatul BitMap sau Jpeg)
    dac avem un cerc cu o raz destul de mare vor fi memorai
    nu numai pixelii de pe circumferina cercului ci i cei din
    interiorul acestuia sau care sunt n jurul su. Spre deosebire,
    n cadrul formatelor vectoriale (SVG - Scalable Vector
    Graphics, SWF - ShockWave Flash) sunt reinute doar
    centrul i raza cercului, calculatorul gsind imediat metoda
    de afiare a tuturor punctelor ce vor alctui cercul. Este
    evident faptul c dimensiunea unui fiier n format rasterizat
    (jpg, bmp, gif) este mai mare dect cea a unui fiier n
    format vectorial (din cauza numrului de informaii ce vor fi
    reinute). Atunci cnd mrim o imagine de tip vectorial nu
    facem dect s redesenm o parte a sa, calculatorul putnd
    reda cercul cu aceeai claritate se cunoate forma
    geometric reprezentat i mrirea imaginii nu reprezint
    dect trasarea (la scar) a fostei imagini vectoriale. Atunci
    cnd mrim o imagine de tip raster calculatorul nu
    cunoate despre ce este vorba i operaia va consta doar
    n suprademensionarea pixelilor (un pixel al cercului va fi
    afiat n mai multe puncte de pe ecran).
    Independena de platform (browser/sistem de
    operare): Imaginile vectoriale, dei mai utile, necesit o
    aplicaie care s genereze imaginea (pentru formatul SVG de

    11
    exemplu exist Adobe SVG Player iar pentru SWF avem
    Playerul de Flash). Independena de platform apare din
    cauz c acest program ce tie s afieze imaginile a fost
    construit pentru o gam larg de hardware i sisteme de
    operare: Astfel dac vom vizualiza obiectul Flash n Windows
    se va folosi automat Playerul de Flash versiunea Windows,
    dac utilizm un telefon mobil (SmartPhone), se va folosi
    playerul disponibil pentru telefoane (Flash Player Lite 1.0),
    sau dac vom folosi MacOS exist un player separat (evident
    toate playerele vor afia aceeai imagine final).
    Animaii de lung durat uor de realizat:
    animaiile sunt punctul forte al Flash-ului, interfaa aplicaiei
    d posibilitatea de a sincroniza (n funcie de timp) diversele
    obiecte, poziii sau forme ale acestora. Flash-ul nu numai c
    realizeaz aceast sincronizare, dar poate i interpola poziia
    (sau forma) unui obiect pentru a uura munca utilizatorului.
    Se pot aduga interfeei elemente multimedia: n interiorul
    obiectelor Flash putei importa i manipula (nainte, inapoi,
    salt la un anumit moment) MP3-uri sau AVI-uri.
    Nu necesit cunotine de HTML, XHTML: n cazul n care v
    hotri s realizai un ntreg site n Flash, aplicaia v poate
    furniza odat cu obiectul flash i codul HTML necesar n
    acest fel tot ce mai trebuie fcut este doar publicarea sitului
    pe un server WEB.
    Editoare puternice i lucrul facil: (Macromedia) Flash este un
    editor puternic care d posibilitatea de atari de
    comportamente diverselor obiecte fie folosind interfaa de
    desenare grafic fie prin ataarea de scripturi obiectelor.
    Uurina mbinrii elementelor grafice cu scriptul: ataarea
    codurilor ActionScript obiectelor din flash se realizeaz prin
    selectarea obiectului i introducerea codului asociat
    obiectului ntr-o fereastr special.

    Transferabil ca flux de date: pentru ca un film


    Flash s ruleze pe maina clientului nu este necesar s fie
    ncrcat n ntregime playerul va afia doar ct va putea
    din film ateptnd (eventual) ncrcarea n continuare. Din
    acest motiv se pot realiza scripturi speciale care ataate

    12
    obiectelor Flash pot furniza informaii privitoare la procentul
    de fiier care a fost ncrcat.

    Dezavantaje ale utilizrii Flash-ului:


    Printre dezavantajele folosirii obiectelor flash n paginile web
    amintim:
    Depinde de player: dei acesta vine instalat pe o suit
    de browsere (i n cazul n care nu este preinstalat instalarea este
    destul de rapid dimensiunea Playerului Flash este destul de
    mic i descrcarea acestuia n contextul reelelor actuale este
    rapid), totui exist cazuri n care obiectele Flash ajung pe
    maini ce nu au instalat aplicaia necesar interpretrii
    obiectelor Flash, ajungndu-se n imposibilitatea folosirii fiierelor
    (Pentru a rula aplicaiile Flash pe aceste calculatoare trebuie
    exportat obiectul Flash ca un executabil).
    Mare amator de resurse: deoarece trebuie s
    reconstruiasc de fiecare dat elementele grafice, Playerul
    Flash (precum i aplicaia de dezvoltare) este mare consumator
    de memorie i procesor (n cazul graficii raster este clar unde
    trebuiau afiai pixelii ce formeaz cercul n cadrul graficii
    vectoriale trebuie ca poziiile pixelilor s fie recalculate).
    Motoarele de cutare nu pot indexa textul: Flashul lucreaz cu
    mai multe tipuri de texte, majoritatea dintre acestea (textul
    static) nu poate fi indexat de motoarele de cutare deoarece
    obiectul Flash este tratat ca element grafic/obiect i roboii de
    cutare nu au cunotinele necesare disecrii obiectelor Flash i
    extragerii textului intern.
    Uurina utilizrii l face sa fie folosit n cele mai
    absurde moduri (de exemplu, flash-urile - sperietoare). Pentru

    13
    aceste tipuri de Flash-uri, fcute de obicei de nceptori, n limba
    englez exist un termen special: "flashturbation".
    Tehnologie liceniat: fiind o aplicaie dezvoltat de o
    serie de programatori (pltii pentru a dezvolta Flashul),
    instrumentul de dezvoltare cost cel puin 600[necesit citare].
    Totui specificaiile formatului obiectului Flash sunt disponibile i
    din acest motiv au aprut (i nc apar) destule instrumente care
    s utilizeze acest format n scopuri mai mult sau mai puin
    productive sau legale. Dintre acestea amintim: Swift3D, Swish,
    ImperatorFLA, ActionScript Obfuscator.

    7. Bibliografie

    Pentru realizarea acestui proiect am folosit


    urmatoarele surse :

    Pagini de internet:
    o www.youtube.com
    o www.wikipedia.com
    o www.romaniantts.com
    o Monumente istorice bisericeti din Eparhia
    Ortodox Romn a Oradiei" de Dr. Ioan Godea i Dr.
    Ioana Cristache-Panait, Oradea - 1978

    14

    S-ar putea să vă placă și