UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I MEDICIN

VETERINAR ION IONESCU DE LA BRAD DIN IAI

FACULTATEA DE AGRICULTUR

PROIECT DE DIPLOM

Coordonator tiinific,
Prof. univ. dr. Constantin AILINCAI

Absolvent,
Vlad Gabriel LUPACU

2017

UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I MEDICIN

 VETERINAR ION IONESCU DE LA BRAD DIN IAI
FACULTATEA DE AGRICULTUR
SPECIALIZAREA AGRICULTUR

Agrotehnica aplicat principalelor culture

ecologice n cadrul unitii agricole
S.C. VICANI FARM S.R.L

Coordonator tiinific,
Prof. univ. dr. Constantin AILINCAI

Absolvent,
Vlad Gabriel Lupacu

CUPRINS
CAPITOLUL I................................................................................................................ 4
DESCRIEREA CADRULUI NATURAL..............................................................................4
 1.1 Asezarea Geografica................................................................................................. 4
1.2 Regimul Temperaturilor..................................................................................... 4
1.3 Regimul Pluviometric............................................................................................... 5
1.4 Regimul Vanturilor................................................................................................... 5
1.5 Aspectul pedologic................................................................................................... 6
1.6 Aspectul geomorfologic............................................................................................. 7
1.7 Apectul hidrologic.................................................................................................... 8
1.8 Vegetatia................................................................................................................ 9
Capitolul II.................................................................................................................. 10
Aspecte economico-organizatorice..................................................................................... 10
2.1 Scurt istoric.......................................................................................................... 10
CAPITOLUL III............................................................................................................ 12
Agrotehnica aplicata culturilor ecologice de Borceag de primavera, Grau si Canepa pentru Samanta....12
 CAPITOLUL I
DESCRIEREA CADRULUI NATURAL

1.1 Asezarea Geografica

Municipiul Rdui este situat in partea de nord-est a judetului Suceava, unde se

intersecteaza coordonatele geografice 47 51' laltitudine nordic i 25 55' longitudine estic.
Localitatea este situat n Depresiunea Rdui ce face parte din Podiul Sucevei, la limita cu
Obcina Mare. Depresiunea Rdui este dezvoltat n sectorul mijlociu al rului Suceava, fiind
orientat NV-SE, conform orientrii generale a vii rului Suceava, desfurndu-se pe o
lungime de 35 km ( de la Straja pn la Miliui ) i pe o lime de 20 km ( ntre localitile
Marginea n vest i Dorneti n est ) .

Din punct de vedere administrativ teritoriul studiat se afla in raza urmtoarele localit i:
comunele Marginea, Horodnic de Sus i Horodnic de Jos (la vest), comuna Satu Mare (la est),
oraul Miliui i comuna Volov (la sud), comuna Frtuii Vechi (la nord i nord-est).

1.2 Regimul Temperaturilor

Teritoriul studiat este incadrat in climatul temperat continental cu nuante baltice , fiind
relativ umed si racoros. Deoarece influenta sectorului climatic contintental este predominant, in
perioada iernii crivatul este frecvent. Pe acest teritoriu sunt simtite si influnetele climatice
scandinavo-baltice prin circulatia maselor de aer polare in perioada rece.

Cele mai importante caracteristici ale regimului temperaturilor sunt:

- temperatura medie anula oscileaza intre 6 C i 8 C;

- temperatura maxima in luna iulie 32 C;

- cea mai rece luna este luna ianuarie -25 C;
 - temperature minima absoluta -34 C;
- numarul de zile cu temperaturi mai mari de 0 C este de 266;
- durata medie a sezonului de vegetaie este de 143 zile;
- data medie a primului nghe este 25 septembrie (cel mai timpuriu 15 septembrie), iar a
ultimului nghe este 5 mai (cel mai trziu 22 mai);

1.3 Regimul Pluviometric

Valoarea precipitaiilor medii anuale este de 660 mm/an, ns uneori se nregistreaz
diferene de la an la an, de exemplu n anul 1986 cznd doar 346 mm precipitaii, iar n 1991
nregistrndu-se 810 mm. Media anual a precipitaiilor are cea mai mare valoare nregistrat n
ntreg Podiul Sucevei.
In timpul sezonului de vegetatie cantitatea medie de precipitatii este de 550 mm.
Numrul mediu anual de zile cu precipitaii este de 140, din care 40 reprezint zile cu ninsori.
Numrul mediu anual de zile cu strat de zpad este de 120. Evapotranspiraia medie anual este
de 545 mm. Umezeala relativ a aerului este mai mare iarna, (90% n luna ianuarie) i mai mic
vara, (75% n iulie). Numrul mediu anual de zile cu secet este de 16. Cel mai ploios an a fost
1955 cand sau inregistrat 1214,3 mm/m 2 , iar cel mai secetos an a fost anul 1986 si s-au
inregistrat 345,5 mm/m2. In 24 de ore maxima precipitatiilor din anul 1955 a fost inregistrata in
luna mai, 100,0 mm/m2.
Variatia zilnica a cantitatilor de precipitatii difera in functie de suprafata activa (uscat sau
apa), in functie de care exista regimul pluviometric diurn continental si tipul pluviometric diurn
maritimo-oceanic. Regimul pluviometric anual depinde de circulatia generala a aerului
troposferic si de conditiile locale fizico-geografice.

1.4 Regimul Vanturilor

In regiunea studiata directia predominanta a vantului este NV si coincide cu orientarea
Carpatilor Orientali (Obcinele Bucovinei : Obcina mare, Obcina Feredeu, Obcina Mestecanis).
Carpatii Orientali sunt orientati sub forma de fasii paralele pe directia NV- SE. Se inregistreaza
calmul atmosferic ( viteza vantului egala cu 0 m/s). Rafalele de vant ating valoarea maxima in
jurul a 24-25 m/s; iar cele obisnuite, cele mai dese, au o viteza cuprinsa intre 10 si 14 m/s. Zilele
cu cer inourat sunt predominante in anotimpurile iarna si primavara, cand sunt intalnite cele mai
numeroase cazuri cu inversiuni termice.
 In anotimpul rece este frecvent crivatul, vant rece, uscat si puternic care ia nastere la
periferia anticiclonului siberian si determina viscole, ingheturi, polei si geruri mari. De asemenea
sunt simtite si brize de munte, dimineata ascendente si descendente seara. Vanturile din directia
nord est sunt cele mai puternice iar vanturile din directiile vest si sud au o viteza mai redusa.

1.5 Aspectul pedologic

In zona administrativa a municipiului Radauti, mai putin in sectorul intravilan, solurile
predominante fac parte din clasa molisolurilor, bogate in humus, fertile, pretabile practicarii
activitatilor agricole . Partea superficial terestr se succede de la clasa molisolurilor, cu tipul
cernoziom levigat, la clasa argiluvisoluri, cu tipul cenuiu i brun-rocat. Suprafata solurilor
intrazonale este relative redusa, iar aceste soluri sunt : soloneturi, soluri aluviale, vertisoluri si
lacovistile.
Molisolurile sunt cele mai productive. Sistemul des de radacini fibroase al ierburilor
favorizeaza dezvoltarea unui orizont A gros, negru, bogat in humus, cu o mare abundenta de
substante nutritive pentru plante. Cernoziomul levigat este caracteristic caracterul molic al
orizonturilor A i B, n tot profilul lipsesc carbonaii, efervescena este evideniat n C (Ursu,
1999).
Luvisolurile (argiluvisolurile) includ solurile cu profil bine diferentiat, caracterizat prin
prezenta unui orizont B argilic (Bt), cu exceptia acelor soluri care se incadreaza la molisoluri si
care au - de altfel - un orizont Bt relativ slab exprimat. Solul brun roscat tipic prezinta un procent
mai ridicat de argila avand o textura diferentiata pe profil. Structura este grauntoasa medie si
mare in orizontul superior si prismatica foarte mare bine dezvoltata in Bt. Din punct de vedere a
proprietatilor fizice, chimice si de troficitate solurile brun roscate se afla sub nivelul
cernoziomurilor.
Modul de utilizare a terenurilor este determinat n mare parte de tipul de sol i de
fertilitatea acestuia. Fondului funciar ofer posibiliti semnificative de dezvoltare a economiei
rurale prin practicarea unei economii diversificate, fiind structurat n terenuri arabile, puni i
fnee i pduri. In Depresiunea Rdui datorit apelor freatice de mic adncime predomin
solurile humico-gleice, iar pe alocuri soluri aluviale (Florea si Muic, 1968; Lupa cu, Filipov,
Axinte, 1985),cu particularitatea c adncimea apei freatice este foarte mic, de aproximativ un
metru, pe o suprafa de cc. 13000 Ha (Lupacu, Filipov, Axinte, 1988).
 Depresiunea Radautilor in anul 1997 avea o suprafata arabila de 71,4% de unde rezulta
caracterul agricol al acesteia, chiar daca aceasta suprafata necesita lucrari de imbunatatire
funciara. In mare parte aceasta suprafata este totusi afectata de acidifiere, inmlastinare sau
eroziune a solului.

1.6 Aspectul geomorfologic

Teritoriul studiat este situat n Depresiunea Rdui care face parte din Podiul Sucevei,
la limita cu Obcina Mare. Depresiunea Rdui reprezint zone cu relief neted, uneori terasat i
cu altitudini mai coborate. Suprafeele cele mai joase sunt formate din luncile i terasele joase
de-a lungul raurilor, reprezentand ca principal caracteristic faptul c pe mari intinderi nivelul
apei freatice este relativ ridicat, dand natere la zone cu exces de umiditate. Relieful specific este
cel de depresiune, altitudinea meninndu-se ntre 300-400m.

Din punct de vedere geomorfologic, se disting urmtoarele subuniti :

1. terasa Suceviei care ocup partea de sud i sud-vest a oraului ;

2. conul de dejecie al Pozenului care se situeaz la est de trecerea prului Pozen
printre dealurile Osoi i Colnic ( din vestul oraului );
3. grindurile ce se ntind n partea de nord i central a oraului ntre terasa
Suceviei, conul de dejecie al Pozenului i sectorul Ochiuri ;
4. sectorul Ochiuri aflat n partea de sud-est a oraului, ntre lunca Pozenului i
marginea nord-estic a terasei Suceviei ;
5. lunca inundabil a prului Pozen i Temnic care se ntinde n partea de est i nord-
est a oraului .
Una dintre cele mai importante caracteristici ale reliefului din teritoriului studiat o
constituie repartiia treptelor hipsometrice, n cuprinsul teritoriului se pot identifica dou trepte: o
treapt mai nalt (DL. Crucii 387m i Dl. Ursoi 410m), poziionat marginal, i o treapt mai
joas, reprezentativ pentru partea central ce nu depete 370-380m.
Din punct de vedere geologic, teritoriul oraului Rdui aparine unitii structurale a
Platformei Moldoveneti. Fundamentul Podiului Moldovei este acoperit integral de o stiv de
depozite sedimentare. n cadrul acestei cuverturi s-au putut deosebi mai multe cicluri de
sedimentare: ciclul vendian superior-devonian, ciclul jurasic-eocen i ciclul badenian-pleistocen.
Dintre toate depozitele cuverturii sedimentare, la suprafa nu apar dect cele din ultimul ciclu,
badenian-pleistocen. Sedimentarul acestui ciclu se dispune de la NNV-ul spre SSE-ul Podiului
Moldovei n fii mai mult sau mai puin paralele, n conformitate cu retragerea succesiv a
apelor marine (ulterior lacustre), determinat de ridicarea treptat i inegal a podiului, mai nti
n NNV i apoi n SSE (Al. Ungureanu, Geografia podiurilor i cmpiilor Romniei, 1993).

1.7 Apectul hidrologic

1.7.1 Ape de suprafata

Raurile si paraurile reprezinta principalele unitati hidrografice, la care se adauga lacuri,

iazuri, mlastini si rezervele de ape subterane.Aproape in totalitatea lor, raurile care dreneaza
teritoriul judetului Suceva sunt tributare Raului Siret datorita configuratiei generale a reliefului.
Afluentii principali Suceava, Moldova, Bistrita isi au izvoarele in muntii inalti de la vest si
nord-vest.
Regimul de scurgere al raurilor inregistreaza debite maxime constante primavara si la
inceputul verii, datorita topirii zapezilor si abundentei ploilor din lunile maiiunie. Zona studiata
este dominata de catre Raul Sucevita, afluent de dreapta al Raului Suceava (debit mediu de
16m3/s), care la randul sau acesta constituie un afluent tot de dreapta a Raului Siret. Raul
Sucevita tranziteaza zona Depresiunii Radauti prin partea de sud-vest, sud si sud-est. Alaturi de
Sucevita, alte cursuri de apa sunt reprezentate prin Paraul Toplita, curs de apa regularizat in cea
mai mare parte a cursului sau, Paraul Temnic si Paraul Saha.
Corelat cu planeitatea terenurilor, existena rurilor pe teritoriul studiat a constituit, in
unii ani, un factor negativ, numeroase fiind cazurile n care zona luata in studio a fost afectat de
inundaiile produse de Pozen i de Toplia.

1.7.2 Ape subterane

Apele subterane sunt cantonate in depozitele unor structuri cristalino-mezozoice, de flis,

in depozite miocene si mai ales in formatiunile mai noi, cele aluvionare, cuaternare.
Zona studiata face parte din categoria ariilor cunoscute ca regiuni cu ape subterane in
formatiuni poroase, avand strate acvifere intinse si cu mare productivitate. Acviferele sunt
cantonate in formatiunui cuaternare (qh), alcatuite din pietrisuri si nisipuri.
Nivelul panze freatice variaza ca adancime, intre 3 si 4 m spre zona apropiata de munte si in
lunca cursurilor de apa, pana la 10 15 m m spre zona de campie, depresionara, in functie de
adancimea la care se afla amplasat primul strat impermeabil.

1.8 Vegetatia
Particularitatile reliefului, climei si solului imprima vegetatiei din cadrul Podisului
Sucevei si a Depresiunii Radauti o serie de caracteristici locale. In aceasta zona, fondul
biogeografic este compus, din paduri de foioase (fagete) (Fagus sylvatica), stejar (Quercus sp) si
gorun (Quercus sesilliflora), precum si amestec dintre acestea, alaturi de alte specii ca: carpen,
artar, tei, etc., intens exploatate antropic.
Vegetatia azonala este prezenta in luncile raurilor fiind reprezentata prin pajisti secundare
si zavoaie de salcie (Salix L.) si plop (Populus L.). Vegetaia hidrofil, caracteristic blilor,
mlatinilor este reprezentat de rugin (Juncus Efusus) , podbal (Tussilago farfara) , coada
calului (Equisentum Arvense), stuf (Phragmitis australis) i papur (Thypa sp.).
De-a lungul timpului, mai ales prin prisma valorificarii terenurilor propice culturilor
agricole, in acesta zona depresionara si mai ales in zona traseului Centurii Rutiere a Municipiului
Radauti, prin apropierea fata de aria urbana, vegetatia naturala a fost inlocuita cu cea a culturilor
agricole, terenurile fiind in cea mai mare parte destelenite si folosite ca terenuri arabile.
Principalele culturi agricole din teritoriul studiat sunt: cartofi (Solanum tuberosum),
sfecla de zahar (Beta vulgaris saccharifera), grau (Triticum aestivum), secara ( Secale cereale),
orzoaica(Hordeum distichon), ovaz (Avena Sativa), porumb (Zea mays).
 Capitolul II
Aspecte economico-organizatorice

2.1 Scurt istoric

Firma S.C. VICSANI FARM S.R.L este una dintre cele mai importante exploatatii
agricole din judetul Suceava, situandu-se pe un loc fruntas in topul fermelor din judet, avand in
anul 2013 un capital social dem1.989.943 lei.
Societatea comerciala VICSANI FARM este o societate cu capital integral privat
infiintata in anul 2011 inscrisa la Registrul Comertului sub numarul J22/2010/22.11.2012, avand
codul fiscal RO29310905, sediul fiind situat in satul Razboieni, jud. Iasi, ROMANIA.
Societatea agricola luata in studiu are ca activitate principala cultivarea cerealelor
(exclusiv orez), plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase si
prestari servicii catre firme si persoane particulare care detin terenuri agricole. Productia de
cereale se obtine prin cultivarea a peste 2000 ha folosind utilaje proprii. Alimentarea cu
combustibil a tractoarelor se face printr-o statie proprie de combustibil. Detine un atelier mecanic
dotat cu unelte pentru reparatiile necesare la utilajele pe care le are in dotare.
Pe langa satul Razboieni din judetul Iasi firma, isi desfasoara activitatile si in punctul de
lucru din comuna Vicsani din judetul Suceava, unde firma detine doua hale pentru depozitarea
cerealelor, statie proprie de alimentare a utilajelor cu combustibil, atelier mecanic dotat cu unelte
pentru intretinerea utilajelor, cladire administrativa, cantar pentru camioane. Pe langa acestea
firma a achizitionat in anul 2014 doua hale care au apartinut fostului I.A.S..
Firma a inceput activitatea in anul 2012 cu o cifra de afaceri de 834.000 de euro si un
numar de salariati de 9 persoane, in prezent cifra de afaceri este peste 500.000 euro si un numar
de salariati de 15 persoane. Numarul de salariati a crescut cu 6 de persoane, datorita cresterii
productivitatii muncii, ceea ce reflecta o crestere a eficientei folosirii timpului uman.
 In cadrul indicatorilor de resurse un loc special l ocupa activele de exploatare, cresterea
nivelului valoric al acestora a fost determinat, pe de o parte, de aplicarea reglementarilor legale
privind actualizarea valorii activelor fixe prin operatiuni de reevaluare a acestora si materializarea
programelor de investitii, concepute pentru achizitionarea unor noi active imobilizate.( n special
investitii cu destinatie productiva, respectiv terenuri, cladiri, constructii speciale, diversificarea
parcului de masini de transport marfuri, investitii de peste un milion de euro.
Conform statutului, obiectul de activitate al S.C. VICSANI FARM S.R.L cuprinde
urmatoarele activitati:
1. Activitati de productie n domeniul agriculturii constnd n cultura plantelor ( cereale,
leguminoase, plante oleagenoase, etc. )
2. Servicii pentru mecanizarea si chimizarea agriculturii, constnd n:
a) lucrari asupra solului ( lucrari de aratura, lucrari de pregatire a solului, lucrari de
ntretinere a plantelor n timpul vegetatiei ),
b) lucrari de semanat si plantat, lucrari de recoltare a cerealelor, leguminoaselor pentru
boabe, plantelor tehnice, legumelor, cartofilor, etc.
c) lucrari de chimizare a solului ( administrarea ngrasamintelor si amendamentelor,
administrarea ierbicidelor, insectofungicidelor si alte produse chimice ),
d) servicii pentru protectia plantelor ( depistari, avertizari si prognoze de daunatori si boli de
plante, tratamente fito-sanitare: stropiri, prafuiri uscate si umede, tratarea semintelor).
3. Alte servicii pentru agricultura ca de exemplu:
a) lucrari de conditionare si pastrare a semintelor ( curatarea, sortarea, tratarea, ambalarea si
pastrarea semintelor);
b) activitati de transport a produselor agricole pentru depozitarea acestora;
c) prestari servicii pentru alte firme sau pentru persoane fizice (lucrari ale solului, semanat,
recoltat, transport cerea
 CAPITOLUL III
Agrotehnica aplicata culturilor ecologice de Borceag de primavera, Grau si
Canepa pentru Samanta

Agrotehnica aplicata culturii ecologice de Borceag de primavera 2013-2014

Suprafata (ha) 136

Sola COOP
Soi Bob (Windsor)/ Mazare (James)
Norma samanta (kg/ha) 60 Bob / 120 Mazare
Lucrarile solului Arat, Tractor Fendt 828 + Plug Lemken
Afanarea, nivelarea araturii, Tractor Fen
Unia
Pregatirea patului germinativ, Tractor Fe
Combinator Lemken
Semnat Tractor Fendt 828+ Semnatoare
Fertilizare Administrare ingrasamant foliar la sam
Jack
Administrare ingrasamant foliar, 2 l/ha
Tractor Fendt 313 + MET John Deere
Combatere buruieni Combatere mecanica, Tractor Fendt 313
Combatere boli Nu sa aplicat nici un tratament
Combatere daunatori Administrare insecticid, Tractor Fendt 3
Deere, 0,2 l/ha Laser 240 SC
Recoltat Combina Fendt, 3.0 To/ha
 Agrotehnica aplicata culturii ecologice de Grau 2014-2015

Suprafata (ha) 136

Sola COOP
Soi JB ASANO
Densitate (boabe/m2) 550
Lucrarile solului Arat, Tractor Fendt 828 + Plug Lemken
Afanarea, nivelarea araturii, Tractor Fen
Unia
Pregatirea patului germinativ, Tractor Fe
Combinator Lemken
Semnat Tractor Fendt 828+ Semnatoare
Fertilizare Administrare ingrasamant foliar la sam
Jack
Adiministare ingrasamant foliar I, 2 l/ha
Fendt 313 + MET John Deere
Administrare ingrasamant foliar II, 2 l/h
Tractor Fendt 313 + MET John Deere
Administrare ingrasamant foliarIII, 2 l/h
Tractor Fendt 313 + MET John Deere

Combatere buruieni Combatere mecanica I, Tractor Fendt 3
Combatere mecanica II, Tractor Fendt 3
Combatere boli Administrare fungicid, 1,75 l/ha Fungur
Tractor Fendt 313 +MET John Deere
Combatere daunatori Administrare insecticid, Tractor Fendt 3
Deere, 0,2 l/ha Laser 240 SC
Recoltat Combina Fendt, 3.5 To/ha
 Agrotehnica aplicata culturii ecologice de Canepa pentru samanta 2015-2016

Suprafata (ha) 136

Sola COOP
Soi Jubileu
Norma Semanat (kg) 6
Lucrarile solului Dezmiristit, Tractor Fendt 828 + Disc
Unia
Arat, Tractor Fendt 828 + Plug Lemken
Afanarea, nivelarea araturii, Tractor
Fendt 828 + Combinator Unia
Pregatirea patului germinativ, Tractor
Fendt 828 + Combinator Lemken
Semnat Tractor Fendt 828+ Semnatoare
Horch Pronto 6 DC

Fertilizare Administrare ingrasamant solid, 192

Kg/ha Physio Miscal ,Tractor Fendt 313
+ MA
Administrare ingrasamant foliar la
samanta, 5 l/ha, Black Jack
Adiministare ingrasamant foliar I, 2 l/ha
Terasorb Foliar, Tractor Fendt 313 +
MET John Deere
Administrare ingrasamant foliar II, 2 l/ha
Terasorb Foliar, Tractor Fendt 313 +
MET John Deere
Administrare ingrasamant foliarIII, 2 l/ha
Terasorb Foliar, Tractor Fendt 313 +
MET John Deere

Lucrari de ingrijire Taiat I, Tractor Belarus + Cositoare

Taiat II, Tractor Belarus + Cositoare
Combatere mecanica I, Tractor Fendt 313
+ Prasitoare fara fertilizare
Combatere mecanica II, Tractor Fendt
313 + Prasitoare fara fertilizare
Combatere mecanica III, Tractor Fendt
313 + Prasitoare fara fertilizare

Recoltat Combina Fendt, 0.5 To/ha