Swami Atmananda MUDRA Arta gesturilor sacre Editura RAMCapitolul 1 Ce sunt mudrele? Cuvantul mudra are mai multe semnificafii. Literal inseamni “pecete", “semn", ,,simbol”. Mudra este un gest simbolic adecvat, care genereazi o stare de rezonan{& specifica. Mudrele mai pot fi descrise ca atitudini fizice, emotionale, devotionale. Mudrele se realizeazi in marea lor majoritate cu mainile, dar si cu alte parfi ale corpului, avand ca scop punerea fiintei in rezonanfé cu anumite energii subtile din Macrocosmos, sau integrarea sa instantanee in anumite sfere sau cimpuri benefice de forf specifice. Mudrele sunt deci gesturi simbolice care precum asanele (posturile corporale yoga), creeaz rezonante cu anumite subtile din Macrocosmos, conectéind fiinfa umand cu realitatile spirituale sublime. in vechile texte hinduse cuvantul sanscrit mudra inseamn sigiliu, pecete, pecetluire. Instrumentele folosite pentru pecetluire, cum ar fi inelele, stampilele erau numite mudra. Cuvantul mudra era folosit si pentru monede, utilizare pe care o are inc si in zilele noastre. Monedele sunt numite mudra sau rupa de unde vine si numele de rupie, moneda curenti in India. In trecut un sigiliv insemana mult mai mult decat in zilele noastre, fiind un semn al unei fnalte autoritafi. Ruperea vaui sigiliu sau falsificarea lui era un pacat de moarte. Asocierea unui gest ritualic cu un sigiliu, ne arata importanja pe care o aveau mudrele fn sistemu! hindus. Kulamava Tantra afirma ci termenul mudra isi are ridiicina in cuvantul mud care inseamné ,,placere”, ,,inc&ntare”, la care se adaugi dru care inseamna , scoate in evidenfi”. Mudra este considerata a fi un fel de circuit by pass, un fel de siguranta pentru circuitul energetic al fiintei umane, atunci cand persoana se afla de exemplu in meditafie. Mai mult chiar, mudra poate aduce in timpui meditafiei un surplus energetic $i moduleaza energia intr-o maniera At mai armonioasi pentru fiinfa noastra. Nick Douglas defineste mudrele in cartea sa, ,,Secrete Sexuale”:,,Mudrele sunt gesturi mistice care au ca scop focalizarea energiilor subtile, transmiterea de invatéturi prin intermediulsimboluriior si conferirea de protectie celui care le realizeazi. in traditia Tantrici mudra mai inseamna si femeie in rolul ei de Yogini, de inifiatoare a unui ritual tantric. Acelasi termen mai este folosit si in ritualurile tantrice pentru a desemna cerealele care sunt consumate in timpul rituafului.” Mudra poate fi definitd si ca modalitatea non-verbala de comunicare si exprimare proprie, constand in gesturi ale mainilor si pozifii ale degetelor, dar si ale corpului, reprezentand o exprimare exterioard. a “determinarii interioare”, sugerand importanja comunicarii non-verbale fati de cuv4ntul rostit. Mudra o mai putem traduce si ca atitudine. Putem vorbi de atitudinea corporal ca fiind o mudra si in acest sens extins putem spune c& si asanele (posturile corporale din yoga) reprezint& niste mudre. in plus exist si atitudini interioare care in tradifia shivaita se mumesc mudre. Abhinavagupta vorbeste in Imnurile sale despre ,atitudinea divina" sau “pecetea Ini Shiva", care sunt denumite bhairavi-mudra sau shambhavi-mudra, Cuvntul mudra este descris si de citre tradifia tantrica, ca fiind ,,atitudinea ce diaruieste fericirea” (mudam rati dadati iti mudra). Cel ce este insemnat de pecetea divind, ramane marcat de ea pe vecie. El este acum 0 expresie vie a acestei “insemniri". Acesta este sensul profund al cuvantului mudra. Oare nu mireasa isi implora astfel soful divin, in Cantarea C4ntarilor: "Strange-ma ca o pecete pe pieptul iu, ca un sigiliu pe braful tu"? (Cantarea Cantirilor, 8.6) Aceasti pecetluire interioari se manifest’ la inceput ca o armdnizare intre interior si exterior. Momentul in care yoghinul se indreapt4 dinspre exterior spre interior, este momentul numit kramamudra, Nici o descriere nu poate exprima aceasti stare care nu este nici vid si nici plenitudine. Accentul pus pe gratia divina arati ci aceast stare nu poate fi nicidecum “produsi" printr-o tehnica oarecare. Pentru yoghinul care a atins starea de desiivarsire, cele trei clemente ale cii energici isi gasesc implinirea in el: mantra (cuv4ntul sacru), mudra (gestul sacru) si Yoga, corespunzind fiecare celor trei componente ale fiintei umane: cuvant, corp si suflui. Cuvintele sale exprimate spontan, au puterea mantra-clor, 5reveland o realitate ce p&trunde nemijlocit in inima celui ce le asculti. Miscirile gi atitudinile sale sunt mudra-e, gesturi sacre. manifestand in afara plenitwdinea sa exterioara. El nu trebuie si faci nimic cici insisi existenta trupului sau este o mudra. Respirafia sa obisnuita care este adanca gi Incetiniti este implinirea tuturor tehnicilor respiratorii yoghine care ii sunt acum inutile. Toate acestea nu sunt dec&t efecte ale experimentirii téramului divin, in a cirui lumina {i apare totul plin de strilucire, chiar si lumea exterioara care, pentru el, a devenit deja interioari. Chiar si simpla vedere (darshana) a unui asemenea yoghin desSvarsit si faptul de a-i auzi cuvintele are deja o putere eliberatoare caci el, trupul sau, suflui si cuvintele sale au devenit perfect transparente pentru preaplinul divin. fn lucrarea ,,Darul triirii” (Anubhavanivedana) se spune despre mudra ca este ,,acea atitudine ce apare cfnd orice miscare corporal a incetat”, Capitolul 2 Originea mudrelor Originea mudrelor ramfne un mister. Nu se stie cind au fost sistematizate gesturile care au devenit cunoscute in timp ca mudre. Gesturile realizate cu mainile le regasim in aproape toate culturile stravechi, folosite in ritualuri religioase, fn arta, dansuri, in comunicare. Regasim mudre realizate in budism, hinduism; in diferite Ari cum ar fi Japonia, India, China, Tibet gi lonesia sute de mudre au fost descrise, unele insofind anumite initieri, practici spirituale, tehnici yoga, altele folosite fn dansuri sacre, drame sau ceremonii ritualice. Unele sunt simbolice, altele au si virtuti metafizice. Multe astfel de pozitii ale miainilor sunt folosite in sculpturile $i picturile budiste si hinduse, indicdnd celor credinciogi intr-o maniera simpl natura si rolul zeilor reprezentati. 6Le regasim in opere de arti ce au o vechime de peste 2500 de ani, dar se considera ca ele ar fi si mai vechi, ca ar proveni din perioada culturii vedice. In picturile din pesterile din Ajanta si sculpturile din Eliora, care dateazi din secolele 2 gi 1 f.e.n., dar gi ja sculpturile din Khajuraho, regasim unele dintre cele mai vechi reprezentari ale mudrelor. Primele documente in care sunt descrise mudre sunt Mantra Shastra (Cartea mantrelor), Upasana Shastra (Cartea invocafilor si a rugaciunilor) si Nritya Shastra (Cartea dansurilor clasice). In Bhagavad Gita este un vers care menfioneaza faptul ca in timp ce fi oferea invafatura lui Arjuna, Krishna realiza Gyan Mudra (jnana mudra), Prapannapaarijaataaya totravetre paanaye, —_gyaan mudraaya Krishnaaya geetaamritaa duhe namah intr-un alt text strivechi al infelepciunii, numit Soma- Shambhu-Paddhati sunt descrise un mare numar de mudre. Yoga Tattva Mudra Vigyan reprezinté chiar o ramura a sistemului yoga. Este stiinta hasta mudrelor, a mudrelor realizate doar cu ajutorul mainilor. in Jainism, Swami Mahavir Jain gi in Sikkhism, Guru Nanak Devji sunt de cele mai multe ori redafi realizand Gyan sau Dhyana Mudra. in Egiprul antic’si in Roma antici, zeitapile sunt reprezentate realizand diferite mudre. in traditia islamica, dervisii rotitori realizeaz4 mudre in timpul diferitelor ritualuri. Mudrele mai sunt realizate, chiar daca nu sunt numite asa, $i in crestinism. Regasim mudre in reprezentiri iconografice ale lui lisus Christos, ale Fecioarei Maria, ale lui Ioan Botezatorul, dar si realizate de preofi in ritualurile crestine. Daca privim un preot care tealizeaza un ritual crestin, vom vedea ca el face o serie de gesturi specifice. in credinja crestin ortodoxa multi dintre sfinti au pozitii ale miinilor care sunt identice cu unele mudre hinduse. In Occident, studiul gesturilor mainilor in ritualuri sau a gesturilor spontane se numeste cheironomie. Este inrudita partial cu gesturile care sunt folosite in simbolism si cu cele din ritualuri religioase.in timpul crestinarii farilor nordice anumite gesturi care evocau perioada pigan3, cum ar fi ridicarea brafelor pentu a invoca zeii, au fost interzise. fn multe culturi, strangerea de mand este un gest ce denoti intentii bune, de prietenie gi isi are originea in vechime, c4nd se dorea si se arate ci persoana respectivd nu are nici un fel de arme aseunse. Mudrele nu le regasim numai in Asia, ele sunt réspandite in intreaga lume. fn ritualurile lor, stramosii nostri erau familiarizati cu anumite gesturi care aveau ca scop sublinierea a ceea ce ei dorean si exprime. fn India, mudrele constituie 0 componenti important’ a activitifilor religioase. Existii mudre realizate cu ajutorul mAinilor, hasta, care sunt specifice unei anumite zeitati si chiar putem sa recunoastem o anumita zeitate in functie de mudra pe care o realizeazi. Tot in India in timpul dansului, se realizeazi mudre cu ajutorul mainilor, ochilor, corpului, care sunt atat de clare incat o intreaga poveste poate fi relatati cu ajutorul lor, fari a folosi cuvinte. Miinile sunt purtitoare de simboluri, care sunt universal recunoscute in Orient. Cu miinile sale, dansatorul sau dansatoarea indian? exprim viata universului. Prin bogatul simbolism, gesturile dansatorului devin un limbaj, care are semnificafii mai profunde pentru fiinfa noastr’ decat pot exprima cuvintele, pentru ca gesturile actioneazi si Ja nivel subconstient. In dansutile indiene, mAinile se misci dinte-o mudra in alta, generand pentru cei inifiafi rezonanfa cu anumite forme si energii arhetipale. fn dans mudrele joacd un dublu rol: unul artistic, estetic si un al doilea de activare si purificare a circuitelor energetice. Astfel impactul este dudlu atat fafa de dansator, care twiieste in mod direct experienfa mudrelor, cat si fap de privitor. Sunt folosite in dansurile indiene, in care sunt reprezentate povestirile vedice despre zei gi eroi. Japonia, degetele mari si aratatoarele ambelor mini unite, astfel inc&t si formeze un triunghi, exprima concentrarea. Este arhicunoscut gestul american al pumnului strans cu degetul mare ridicat twiumfator fa marcarea ideii de succes. Toate civilizatiille au 8utilizat Jimbajul mAinilor, acesta fiind poate cel mai vechi mijloc de comunicare intre semeni. Punerea miinilor asupra cuiva semnifici transferul unei energii (putere), o binecuvantare, gest titualic in bisericile crestine si la hirotonisirea preofilor. Gestul elevilor de a ridica mana Ia scoalii pentru a mispunde la verificarea cunostinfelor se aseam4na cu o puternic’ mudra hindus’, numita pran mudra, mudri ce imbuniitajeste puterea de concentrare si vederea. Trei degete impreunate pentra a face semnul crucii semnificd in crestinism Sfinta Treime, dar acest gest este si o mudra a focalizarii dorintelor, a concentririi, a gisirii solutiilor. Chiar gi noi, fiecare in parte, realizim anumite mudre fara si ne dim seama, de fapt, de acest lucru. Avem o gama de gesturi pe care le realizim gi care sunt specifice fiintei noastre si care ne definesc din punct de vedere al caracterului si al bogiitiei Kiuntrice. Asa cum 0 persoani foloseste anumite stereotipuri verbale, la fel o persoana care nu afe o personalitate conturati gi nu este foarte constienti de sine, foloseste un numér limitat de gesturi. Cu cit aver 0 personalitate mai bogata, cu atit numirul de gesturi pe care Je realizim in mod curent, este mai mare. Dar si viata noastré de zi cu zi este plina de gesturi, a c&ror ongine, de cele mai multe ori, ne scapi. De exemplu, pentru a incuraja pe cineva spunem cd fi tinem pumnii strangi. Dac studiem mudrele vom vedea c4 gestul pumnului strans il regasim in mushti mudra, care confera o stare de forfa l4untricd, control, stabilitate. In concluzie, putem spune c& mudreie au fost practicate in toate timpurile si de catre toate religiile. Capitolul 3 Importanfa si rolul mudrelor Datorita faptului ci au fost piistrate secrete si se stie foarte pufin despre semnificafia ezotericd a mudrelor, acestea au r&mas subestimate pAni in zilele noastre ca moduri de evolutie spirituala, elevare a sufletului, precum si ca gesturi cu puteri vindecdfoare. 9Prin infelegerea Jor, mudrele devin un instrument viu at&t pentra spiritualitate, cAt si pentru orice formi de vindecare holistic’. Prin practica gesturilor putem s& exprimim ceva din universul nostru emofional, fizie si psihic. Un gest transmite uneori mai mult decét o mie de cuvinte. Forfa gestului vine tocmai din faptol c& el exprima adesea mult mai usor anumite trairi profunde sufletesti. Astfel, prin intermediul gesturilor putem s4 comuniciim dincolo de barierele culturale sau lingvistice, ele exprimand mult Mai ugor sufletul. De aceea ele sunt folosite in ritualurile multor culturi si in dansurile din temple. Fiecare mudri ne va trezi in fiinj3 o anumita stare ldutitrica, care va fi insofita de o stare de congtiinfé corespunzdtoare, De exemplu, © persoana care realizeaza frecvent $i constiincios mudra neinfricdrii, abhaya mudra, mudri care este realizati de nenumérate zeit&fi din panteonul hindus si budist, poate cu timpul s& igi elimine starea de fric’. Deci mudreie actioneazd nu doar Ja nivel energetic, dar cat si la nivel afectiv si mental. in Hatha Yoga, multe stiri mentale cum ar fi bucuria, serenitatea, extazul sunt exprimate prin gesturi sau posturi corporale. Yoghinii au injeles cA si reciproca este valabilé. Ca anumite gesturi si atitudini corporale genexeazi anumite stiiri launtrice, cd anumite gesturi pot s# ne influenfeze pozitiv, atit mental ct si emotional. Infeleptii stiu c& orice atitudine genereazi o aptitudine si cd exist anumite atitudini corporale care ne vor pune in rezonan{a cu anumite aptitudini. Fiecare mudra aduce in fiinfé o energie specifica, ce trezeste o anumité aptitudine fn acea fiintd. De exemplu, mushti mudra ne va genera fntotdeauna o stare de forté liuntricé, dhyana mudra o stare de interiorizare si contemplare, prana mudra o stare profunda de eriergizare, linga mudra o stare de control si centrare, etc. Mudrele faciliteaza foarte mult realizarea anumitor stari interioare (aptitudini), ele contribuind astfel la stabilirea unei legituri (rezonanje) armonizatoare si imtegratoare fntre om gi Univers (macrocosmos). La nivelul miinilor exista o cantitate mare de bioenergie, miinile fiind 0 zona in care corpul energetic, Pranamaya kosha, 10este puternic dinamizat (la o persoana care evident este sindtoasi din punct de vedere fizic). Aceasta este si explicatia tatamentelor prin intermediul paselor cu bioenergie. La nivelul miinilor unei persoane sindtoase si care are o mare vitalitate, radiazi o mare cantitate de energie care se exteriorizeazd si se pierde in mod obignuit. In cazul terapeutului aceasti energie este tansferatii persoanei pe care el o trateazi. Persoana care este inifiati in misterul mudrelor va sti s& conserve aceasta energie si si o foloseasci in favoarea sa sau a celor din jurul sau. Este ugor de observat ca o anumiti stare de nervozitate si de dispersare se exprima imediat ja nivelul miinilor. La omul obignuit, mainile sunt inv-o permanentaé miscare si fi lasd pufine momente de repaus si relaxare. Pentru o persoand care nu doreste si da aceasti energie $i nici nu doreste s& trateze o alta persoand, ci vrea si se trateze chiar pe ea insasi, prin realizarea mudrelor va inchide anumite circuite subtile (realizate de nadiurile, meridianele de 1a acel nivel) si astfel energia sa va fi conservata si chiar amplificati. Dup& cum spuneam, suntem obignuifi sa ave miainile intr-o continua miscare si daci pentru o perioadd de 5-20 de minute sau chiar mai mult, vom raméne cu miinile nemigcate, aceasta va face s& se trezeascd anumite energii latente din fiinfa noastra si ne va ajuta si aducem la suprafafi, s4 constientizim anumite aspecte profunde, care existi in subconstientul nostra. Prin intermediul gestului avem acces la o simbolisticd athaic® si athetipalé, prin intermediul cdreia putem comunica la nivel emotional si subcongtient. Aceasté comunicare fard cuvinte, exprima adesea o forfa fizicd si psihica de asemenea intensitate, inc&t putem considera ci gestul respectiv are o putere magica. Aceasti magie-a gestului este inradacinaté mai mult sau mai putin in toate cuiturile. Prin gest sau mudri se exprima o fori a sufletului, ca si prin simboluri. Un ritual fara gesturi simbolice este lipsit de forfd. Pe de alta parte insa, atata timp cat gestul s-a limitat la forma si s-a indepartat de confinutul stu simbolic inijial, a rimas o metodi magica nediferentiata. 11Multe dintre mudrele realizate cu ajutorul miinilor !e regésim in sculpturi si picturi din India, Tibet, China, Coreea gi Japonia, sculpturi ce redau anumite zeitifi. Aceste mudre simbolizeazi divina lor minifestare si indicia pentru cel care realizeazii meditafie cu aceste zeitifi, natura si aspectele divine pe care acea zeitate le manifest’. lar pentru practicant realizarea in timpul meditatiei de identificare cu acea zeitate a mudrej sau mudrelor pe care zeitatea respectiva le realizeaz4, ajutS aspirantul Ja intrarea mai usor in rezonanfa cu sfera subtila de fora a zeitatii in cauza- De exemplu, daca realizdam meditatie cu Radna Shambhava, Dhyani Budbha care ne ajuté si ne eliberam de orgoliu gi ne aduce in fing’ aspectul divin al Infclepciunii Perfectei Egalitati, adici a unei stari perfecte de detasare plina de intelepciune fatd de toate aspectele vietii, atat cele care ne genereaz4 repuisie, cat si cele care ne genereaza © stare de atasament, vom realiza varada mudra, numita si dana mudra (mudra daruirii). Realizand aceste mudre calugici tibetani, de exemplu, considera ca atrag manifestarea Brafiei zeitafii protectoare. Traditional, mudrele sunt realizate in corelafie cu emisia mentala sau verbala a unor mantre $i cu vizualizarea unor mandale. Capitolul 4 Semnificatia mainilor Corpul uman Ia fel ca intregul univers este format din combinatia a cinci energii subtile: elementul subtil sau energia pamantului, a apei, a focului, a aerului, a eterului (numit in cadrul Medicinii traditionale chineze si elementul metal). Cand oricare dintre aceste energii sau elemente subtile sunt perturbate, corpul este intr-o stare de dizarmonie gi pot apirea diferite boli. Daca aceste elemente sunt fn armonie, corpul nu se va imbolnivi deloc. Pentru a readuce starea de sanatate trebuie sa echilibram cele 5 elemente in fiinfta noastra. 12Pentru aceasta putem folosi si mudrele. Fiecare deget corespunde unui element subiil. Angutha, degetul mare, corespunde elementului subtil foc; Tarjani, degetul aratitor, corespunde elementului subtil aer; Madhyam, degetul mijlociu, corespunde elementului subtil eter; Anamika, degetul inelar, corespunde elementului subtil pimant; Kanishthika, degetul mic, corespunde elementulni subtil api. Unirea a: doua sau mai multe degete simbolizeaza sinteza acestor elemente subtile. Mana dreapti vehiculeazd energie care este preponderent Yang, solar’, emisiva, iar mana sting’ vehiculeaz’ energie care este preponderent Yin, lunara, receptiva. Exist milioane de terminafii nervoase la nivelul varfurilor degetelor, ceea ce le face sa fie att de sensibile. Sensibilitatea Pielii noastre difera in functie de zona corpului. Cea mai sensibild zoni find cea de la varful degetelor. Embriologii spun c4 pielea noastra este sensibild Ja lumin’, Hi explica ci existd la nivelul pielii celule numite oceili gi c& aceste celule seamana cu niste ochi miniaturali. Parfile cele mai sensibile ale corpului nostra la lumina sunt fruntea, tamplete, obrajii, pieptul si mainile. Acesta este motivul pentru care anumite persoane sunt capabile si disting& cu ajutorul mainilor culori sau pot chiar sd citeasca. Mainile sunt folosite pentru a comunica, pentru a exprima anumite ganduri, pentru a sublinia anumite cuvinte, idei sau sentimente. De cele mai multe ori nu suntem constienti de gestica ce insofeste un discurs de-al nostru. Exista un limbaj al semnelor care este folosit de surdo-muti, dar nu numai. Amerindienii dezvoltasera un limbaj propriu al semnelor, pentru a se infelege cu triburi care nu vorbeau aceeasi limba. Gesturile pe care le faceau erau suficient de elaborate pentru a avea o conversatie non-verbala destul de detaliata. $i triburile de aborigeni din Australia folosesc limbajui semnelor. Nu doar surdo-mufii se folosesc de ajutorul miinilor, ci si Persoanele nevazatoare isi folosesc mainile pentru a citi cuvintele scrise in alfabetu] Braille. Existé persoane care au o asa de mare sensibilitate, receptivitate in general, dar in mod special la nivelul mainilor, 13incAt pot percepe distinct tipurile de energii care sunt inmagazinate in anumite obiecte si astfel pot ajunge, de exemplu, si descrie cu acuratefe persoana care a fost proprietarul acelui obiect sau chiar care a fost istoria obiectului respectiv. De aceste inzestrari cu totul speciale se ocupa psihometria. Mainile sunt folosite si pentru vindecare. Fiecare om emana energie la nivelul mfinilor, dar cu cat persoana respectiva este mai puri si mai sindtoasi, cu atét energia emanati este mai mare gi capacitatea de a avea puteri terapeutice creste, S-a dovedit prin intermediul fotografiilor Kirlian si a fotografiilor realizate la frecvente tnalte, capacitatea corpului uman de a emana energie. Zonele care emanii cea mai mare cantitate de energie sunt miinile si zona capului. Acesta este motivul pentru care miainile sunt instrumente colosale pentu toate terapiile alternative. Prin intermediul metodei kirlian, Matthias Mala de la Institurul pentru fotografierea instantanee in cAmputi de frecvente fnalte, de langa Munchen a realizat fotografieri ale aurelor degetelor in timp ce realizau mudre gi a constatat cd energia subtila din jurul mAinilor era muit mai intens& gi mai elevaté, decat in mod obisnuit. Datorit& importantei mfinilor i viata noastra Aristotel le-a supranumit ,,instrumentul instrumentelor”, iar Immanuel Kant »partea a ereierulu?”. Natura gandorilor si a emofiilor noastre se reflecté in miscirile ideo-dinamice ale miinilor care realizeazi diferite gesturi, dar care sunt trecute neobservate pentru un ochi neavizat. Migc&rile pe care le realizim cu miinile, ip mod constient sau inconstient, exprim’ gandurile, caracterul, emofiile si atitudinile noastre. Miscirile gratioase si lente ne reveleazi o personalitate armonioasa si plini de rafinament. O persoand cu o anumité noblete interioaré si cu anumita culturé va avea gesturi cu totul diferite fafi de cele ale unei persoane care este needucatii si grosier’. Spunem adesea ci anumite gesturi ne trideazi. Exist evident un anumit limbaj al erupului, dar si al anumitor gesturi pe care le realiziim cu miainile. Ele pot denota nelinigte, neincredere in sine, nehotarare, oboseala, etc. Utilizim anumite gesturi cu mainile 14atunci cand dorim sé subliniem o anumitd idee, sau stare, sau dorim sa atragem atentia asupra unei situafii. Miscirile necontrolate ale mainilor araté o lipsa a controlului energiilor subtile in fiinfa noastra. Prin astfel de miscari necontrolate si repetate ale mainilor (cum ar fi sd batem din degete) pierdem energie. O persoand care a ajuns si aiba control asupra sa, va urméari si canalizeze acea energie in mod infelept. Oamenii de stiinfé spun ci mainile realizeaz4 cel putin 1000 de miscari diferite in fiecare zi. O singuri migcare repetitiva Tealizata zilnic, poate conduce la sindromul de tune! carpian. Ca urmare a principiului ezoteric al reflectirii parqii in Tot gi a Totului in parte si la nivelul mainii este reflectati intreaga fiinti. Aceste adeviruri stau la baza reflexologiei, care isi are originea in China antica. . Pe calea spirituali, mainile sunt un instrument de vindecare, un instrument pentru binecuvantare si consacrare, care ne ajutd si fim in serviciul umanitatii, un instrument pent invocatii, rugiciuni si care ne ajutd in tehnici de purificare. Capitolul 5 Semuificatia degetelor Degetele sunt corelate cu o stare de finefe, dexteritate, capacitate de a ne opri asupra detaliilor si cu cunoasterea prin atingere. Traumatisme, dureri la nivelul degetelor pot ardita cli nu suntem atenti la micile detalii ale viefii sau dimpotriva ci ne blocim asupra unui detaliu, ne mai fiind capabili si vedem intreg tabloui. Dureri si rigidizare la nivelul articulafiilor degetclor, pot arata o stare de inflexibilitate fai de un anumit detaliu al vietii noastre, stare ce se poate agrava cu varsta. Degetul mare de la m&ni este corelat cu capacitatea de a avea priza asupra lucrurilor, evenimentelor; de a avea control, de a proteja sau de a condamna (degetul mare in sus sau in jos). Problemele fa acest nivel aratd ci nu ne consideram capabili sau nu 15suntem capabili de a controla o anumit& situatie, sau sentimentul ca am pierdut ceva sau pe cineva pe care doream si-l tinem si sa-1 posedim. jn medicina traditional chineza, de la degetul mare pleacd meridianul Plim&n. Din punct de vedere astrologic, degetul mare este in legatura cu planeta Marte. In medicina ayurveda, Angutha sau degetul mare corespunde elementului subtil foc. Degetul aratdtor dup’ cum fi spune si numele este cel care araté, ordona, isi afirmé autoritatea, dirijeazi. El mai este numit si index fiind cel care indica directia. Indexul mai este corelat cu capacitatea de a ne afirma punctul de vedere, de a puncta un anumit lucru gi cu simful critic. Este degetul ego-ului nostru, al punctelor noastre de vedere, al convingerilor noastre. Este si degetul cunoasterii pentru cd majoritatea atingerilor le realiziim cu ajutorul lui. & in medicina traditional chinezi, la nivelul degetului aratator avem meridianul Intestin Gros. Din punct de vedere astrologic, degetul aratitor este in Jegatura cu planeta Jupiter. In medicina ayurveda, Tarjani sau degetul ardtitor corespunde elementului subtil aer. Degetul mijiociu de la mfini este corelat cu starea de forta, fiind cel mai mare dintre degetele noastre, si cu starea de posesivitate. Mai este legat si de creativitate si de sexualitate, probleme la acest nivel indicdnd adesea stare de insatisfactie si de frustrare, in medicina traditional’ chinez’, la nivelul degetului mijlociu de la mana avem meridianul Vase Sex, care mai este numit si Pericard. Din purict de vedere astrologic, degetul mijlociu este in legaturd cu planeta Saturn. in medicina ayurveda, Madhyam sau degetul mijlociu corespunde elementului subtil eter. Degetul inelar este degetul uniunii, este degetul pe care se poarta ineiul de logodnd sau verigheta. Problemele de aici pot arata incapacitatea de coeziune, de unire, de a crea o stare de coerenta. jn medicina tradifionala chineza la nivelul degetului inelar avem meridianul Trei focare. Din punct de vedere astrologic, degetul inelar este in legatura cu Soareic. in medicina ayurveda, Anamika sau degetul inelar corespunde elementului subtil pamént. 16Degetul mic de la mana este degetul finefii, al sensibilitatii, al emotivitatii. El mai este numit si auricular pentru ci era folosit pentru a ne destupa urechea. Probleme la nivelul degetului mic, pot si arate cA nu vrem sa ne ascultim intuitia. Mai este corelat cu pretentiile, cu snobismul. Ei mai arata si legiiturile cu familia. medicina tradifionald chinezi, Ia nivelul degetuluf mic avem meridianul [nima si meridianul Intestin Subtire. Din punct de vedere astrologic, degetul mic este in legitura cu plancta Mercur. fn medicina ayurveda, Kanishthika sau degetul mic corespunde’ elementului subtil apa. Capitolul 6 Efectele mudrelor Realizarea constanté a mudrelor oferi nenumirate beneficii practicantului. Aceste beneficii se manifest simultan pe toate Planurile fiinfei noastre, adic& tn plan fizic, energetic, mental- emofional gi spiritual, realizind chiar o armonizare a activitatii acestor diferite. Pentru o mai claré diferentiere a efectelor produse le vorn clasifica in: 1. Beneficii fizice, ce includ si beneficiile curative. Fiecare mudré stimuleazi anumiti nervi care isi crimit impulsurile electrice catre creier. De exemplu, fiecare deget este Iegat de o parte diferita a creicrului. La nivelul creierului, proiectia miinilor ocupi o parte extinsa a cortexului. De aceea, de exemplu, atingerea cu degetul mare a altor degete, genereazi un efect puternic, clar si intotdeauna acelasi la nivelul cortexalui. Atunci c&nd miinile (sau corpul) sunt plasate intr-o anumitd configurafie pentru o anumité perioadi de timp, se vor genera efecte specifice asupra creierului, efecte ce vor incepe sa fie din ce in ce mai usor de perceput. Astfel ca, in timp prin practicd constanti, efectele generate de mudre ne vor deveni din ce in ce mai clare, iar mudrele vor deveni din ce in ce mai eficiente si mai puternice. Cand realizim mudre se dinamizeazi undele alfa la 7nivelul creierului, unde cerebrale care apar spontan in stari de telaxare si de creativitate. Starea de excitare care este aplicata nervilor care sunt situafi Ja nivelul degetelor, prin intermediul circuitelor care se produc in timp ce realizim anumite mudre, va genera o armonizare la nivelul venelor, tendoanelor, dar gi Ja nivel glandular, ceea ce va oferi corpului nostru o stare infloritoare de sanatate. A mentine [a nivelul degetelor san la nivelul corpului anumifi nervi in stare de intindere, de tensiune ca urmare a Tealizdrii mudrelor, genereazi in timp o tonificare Ja nivelul intregului sistem nervos. Pentru occidentalul Jenes, mudrele pot fi considerate a fi gi o modalitate simpla de relaxare. Pentru beneficiile curative vezi capitolui 7. 2. Beneficii vitale, energetice. in timpul posturifor yoga mudrele pe care le realizim genereazi o Jegiturd intre corpul fizic, annamaya kosha, corpul pranic, pranamaya kosha, si corpul mental, manomaya kosha. Aceasta permite practicantului si devina constient de fluxul pranic din fiinta sa. Mudrele inifiaz4 un echilibru pranic intre kosha-uri si orienteazi energia cAtre centri superiori, inducdnd stiri inalte de constiingi. Daci degetele se ating produc un circuit care permite ca anumite energii, care altfel s-ar fi pierdut prin varful degetelor, si fie redirectionate, prin intermediul meridianelor energetice (nadi), fnapoi citre corp. Sunt cAteva mudre care actioneazi specific asupra corpului energetic, numit si pranic, acestea fiind: apana mudra, apana vayu mudra, vyana mudra, samana mudra, prana mudra, udana mudra. Aceste mudre actioneazd asupra celor 5 vayu-uri, energii subtile, pe care le vehiculam in fiinja noastra. Mudrele sunt practici care conduc la trezirea energiei subtile, la dinamizarea si constientizarea centrilor subtili de forfa, la trezirea: energiei cosmice, kundalini, la dinamizarea puterilor paranormale (siddhi). Mudrele acfioneazi asupra centrilor subtili de forfi, chakre si asupra canalelor energetice, nadi, purificandu-le si dinamizandv-le. 18Cantitatea de energie de care dispunem depinde de multi factori: de starea noastci psihicd, de sdnatate, de conditiile climaterice, de alimentaia noastré, dar si de modwl in care invafam si ne conservim energia. In aceast& directie, mudrele sunt de un imens ajutor. Modrele actioneaz4 asupra energiei cam in aceeasi maniera in care lumina sau sunetul sunt influentate de prezenta unei oglinzi sau a unei stanci. Prin nadiuri (canale subtile) si prin centri subtili in permanent circulaé energie, dar o parte din aceasté energie pranici este pierdut’ din corp si disipata c&tre exterior. Prin anumite ghidari subtile, energia este redirectionata catre interior si astfel ea este conservata si chiar amplificata. De exemplu, atunci cand acoperim ochii in shanmukhi mudra, energia subtila care in mod natural se pierde prin intermediul ochilor este reflectata spre interior. In acelasi fel prin practica lui ashwini mudra, energia apana vayu este conservati si chiar directionat&i spre centri superiori. Mudrele permit inchiderea portilor simfurilor, prin care energia intra gi iese din corp. Prin intermediul mudrelor, omul ajunge si aiba control asupra acestor porfi si sé conserve energia In fiinta sa. Astfel, fiinfa umani ajunge si iasd din starea obisnuita de constiintii si si-si trezeasoii aspecte latente ale fiinfei. in Gheranda-Samhita si in Vajrayana Tantra se spune c& pe lang trezirea anumitor capacitafi paranormale, siddhi, mudrele mai au $i efecte de reintinerire, regenerare a corpului fizic, revitalizare. 3. Beneficii mental-emotionale. {ntelepciunea tantric sustine ci o data ce disiparea pranei este stopata prin intermediul practicii mudrelor si se ajunge la o stare de control al energiilor, mintea devine calm gi se atinge o stare profunda de pratyahara (de retragere a simfurilor) gi o stare de focalizare mentalé (dharana). Datoriti capacitafii de a canaliza energia subtilé, mudrele sunt tehnici importante pentru trezirea energiei Kundalini. Acesta este motivul pentru care ele sunt intens utilizate fn practica lui Kriya Yoga si Kundalini Yoga. Daca mudrele sunt realizate 0 perioada mai tunga de timp vom sesiza 0 19imbunitiifire a strii de concentrare si a memorici, pregatind fiinta pentru meditatie. Prin intermediul mudrelor, se pot exprima sentimente, stari interioare, calitéfi cum ar fi curajul, forja interioard, compasiunea, fnfelepciunea, etc. De aceea mudrele ne pot ajuta si devenim constienti de emotiile si sentimentele noastre, dar mai ales si dobandim un control mai bun asupra lor. Fluctuafiile in starea luntric’, de care sufera multe fiinte umane astazi, pot adesea si fie eliminate fn cateva saptamani, daca realizeazi constant mudre si daca binetnfeles se urmareste injelegerea cauzelor interiore care genereaz4 (in fiinja noastra) aceste modificdri de stare launtrica. Primul pas este si infelegem c3 nu trebuie s& invinovatim Iumea exterioari pentru st&rile noastre liuntrice. Tot ce se produce in jurul nostru nu este decat reflectarea lumii noastre interioare. Vor. intelege astfel ca, pentru a putea transforma lumea aver o singura solufie si anume s& ne transformam noi insine. Oamenii de stiintii spun cA si un om foarte inteligent nu isi foloseste mai mult de 8-10% din potentialul creierului. Prin utilizarea mudrelor se poate mari acest procent, datorita faptului ca ele ajuta ia purificarea canalelor subtile ale fiintet umane, numite nadi-uri, ceea ce va conduce ia un mai mare aport de prana, energie, in zona capuluj. Cand o mudra este realizati cu o stare profunda de concentrare si este menfinuti o stare de serenitate, activitatea cerebrala este calma $i regeneranta. Multe mudre sincronizeaza activitatea emisferei stAngi cu emisfera dreapta. Aceasta va duce Ja imbunatafirea capacitdifii de a face corelafii, imbun&t4tirea memoriei, o creativitate miritd, etc. Astfel, vom putea si ramanem cu mentalul alert pina la varste jnaintate. Mari yoghini sunt exemple vii care susfin practic acest aspect. 4. Beneficii spirituale. Mudrele imbunitijesc capacitatea de concentrare si pot genera energia care si trezeasca calitatile latente ale fiintei umane respective si si producti o trezire spirituala, prin constientizarea naturii noastre divine, prin revelarea Sinelui Suprem. Ele pot trezi 20inima spirituala a practicantului si o vor ajuta si se expansioneze si s& se manifeste permanent. Mudrele sunt adevarate punti intre om si Univers, ele tezind in cei care le practicd stari superioare de constiinfa si chiar trezirea de siddhi-uri (puteri paranormale), atunci cfnd sunt realizate corect si mai ales constient. Mudrele sclecteaz4 prin forma (atitudine corporal) energia cosmic cu care fiinga intra in rezonanf, realiz’ind conexiunea intre energia individual si cea cosmici. Practicind mudre vom descoperi c& incepem si comuniciém mult mai profund cu Natura, pentru ca limbajul ei este format din semne si simboluri. Mudrele ne ajuti si devenim mai usor constienfi de prezenfa entititilor subtile benefice, cum ar fi fiinfele angelice. Mudrele ne ajut& astfel si trim plenar constienfi momentul prezent, tezesc in fiinfdi energii latente $i ne oferd o stare de pace Viuntrica si de fericire si chiar o atitudine plin de compasiune fat de tot ceea ce este manifestat. Fiecare mudra fntr-un mod enigmatic ne pune in rezonanti cu o anumita energie din Univers si astfel ne trezeste o anumita stare de constiinfa. De exemplu, degetul mare simbolizeaz4 energia cosmica (divina), iar indexul simbolizeazi constiinja individuala (umana), astfel ci in Chin mudra pozitionarea degetelor aratA ci felul in yoga este unitatea inte constiinja cosmici si cea individuala. Realizand acest gest, exprimam aceasta aspiratie. Efectul mudrelor este mult mai puternic, daci suntem suficient de atenfi atunci cand Je efectuiim. In plus, in momentul executiei lor constiente si voluntare, tebuie si cunoastem cu anticipafie semmificafia si scopul respectivel mudra, pe care urmeaza si o realizim. 21Capitolul 7 Folosirea mudrelor pentru vindecarea problemelor de sindtate Utilizarea mudrelor pentru vindecarea unor probleme de sanatate a fost pentru prima dat4 realizaté in cadrul medicinii traditionale chineze. Legat de aceasta, maestrul yoghin indian care este si terapeut, Keshav Dev, care a studiat efectele mudrelor asupra sanatapi pentru o perioadd lunga de timp, spunea: ”Putem declara cu certitudine ci destinul nostru sti in mainile noastre i aceasta ar trebui s& o injelegem literal. Nu numai pentru ca la nivelul palmelor avem anumite linii care ne pot da informatii despre trecut gi despre viitor, ci pentru ca fiecare deget are functia sa gi puterca sa in cadrul organismolui nostra. Daca stim cum si folosim aceastii putere putem si ne mentinem starea de sAnitate fizicd gi starea de pace mentala. Cand le spun pacientilor la inceput despre mudre, prima lor reactie este plind de scepticism. Ei ma intreaba: Cum poate boala mea sa fie ameliorata doar prin punerea impreuna a anumitor degete intr-o anumita forma?” Dar fndata ce incep si aiba Gncredere gi iyi continua exercitiile, ei Incep s& perceapa efecte si scepticismul lor incepe sa se transforme intr-o stare de uimire. Apoi le explic ci aceste tehnici, care par foarte simple, sunt cadouri Neprefuite ce ne-au fost daruite de maestrii spirituali iluminafi, care au trait in timpuri straivechi.’" Daca dorim sa folosim mudrele pentru a obfine efecte curative este evident ci trebuie si le asociem cu o dieti foarte sdnatoasa $i un mod de viata armonios: miscare fn aer liber, odihna suficient’, gandire pozitiva, fara stres gi griji, fair emofii negative. Daca dorim si folosim mudrele pentru a ameliora anumite probleme cronice de sinitate, ele trebuie practicate zilnic pe 0 duraté mai lunga de timp. Trebuie s& infelegem ci o problema cronicd de sanitate a inceput cu ani de zile inainte de a deveni evidenté pentru noi. Prin urmare, pentru rezolvarea ei avem nevoie ' Keshav Dev “Yoga mit dem Kleinen Finger”. 22tot de o perioada Iunga de timp. Nu putem vindeca o problema de sSnditate care a aparut in ani de zile, doar in cAteva saptimani. Anumite mudre pot fi folosite $i in cazul unor urgente medicale (cum ar fi stari de vorna, ameteala, lumbago si chiar in infarcturi miocardice). Desi anumite mudre ofera o alinare instant. a umor probleme de sinitate, cum este de exemplu apana vayu mudra, pentru majoritatea mudrelor realizarea lor cu consecventa o perioada lunga de timp si cu multa aspiratie va conduce Ja rezultate notabile din punct de vedere al sinatafii. Afectiunile de care suferim nu au apdrut intamplator in fiinfa noastr’, ele aritfndu-ne niste gregeli pe care le facem gi le repetam.? O persoana inteligenti ar trebui si mediteze si si se ‘intvebe care este cauza pentru caré se confrunta cu o anumité boala. Daca ne yom pune aceasta intrebare cn sinceritate, cu siguran{4 Ti vom gisi rispunsul. Poate raspunsul pe care il vom gasi nu va fi foarte confortabil pentru noi, dar el reprezint& deja un pas inainte in procesul de vindecare. Mudrele au un efect exceptional legat de imbunatatirea capacitatilor mentale. Ele au fost folosite cu mare succes fn cazul copiilor cu dizabilitafi. Ultimele cercetari au demonstrat necesitatea de a ne antrena zilnic creierul (ca pe orice muschi), daci nu dorim s& se atrofieze. De exemplu, s-a observat c& dup o perioada prelungita de odihna la pat (cum ar fi dupi o operatie) activitatea creierului este diminuatd. Cercetiri medicale au ardtat posibilitatea de regenerare, intr-o anumit masurd, a creierului prin intermediul unui antrenament judicios. Practicarea mudrelor are deosebitA eficienjé asupra undelor cerebrale, amplificdind numérul de unde alpha gi theta. De exemplu, daci mangaiem cu degetul mare de la mana varfurile celorlalte degete, intr-un mod lent si constient aceasta ne va aduce o stare de claritate si calm mintal, in decurs de cAteva minute. Un ait exemplu, daca distanjim degetele intre ele la maximum vom avea tendin{a spontana de a inspira si expira profund ceea ce va aduce in fiinta noastra o stare de relaxare si de bine. ? Pentru a intelege cauzele subtile ale bolilor putefi consulta cartea intitulaté «Bolile ne tnvafi unde gresim», aparutd Ja Editura Ram. 23Pe lang efectele benefice pe care mudrele le au asupra mentalului, ele au o influent pozitiva si asupra aspectelor emofionale, aspectelor sufletesti si asupra starilor noastre launtrice. Nu este o coincidenti faptul ci in momentul in care suntem agitafi sau furiosi strangem pumnii sau atunci cind suntem depresivi miinile sunt amorfe si fara vlaga. Mudrele ajuta practicantul de a iesi din anumite sabloane instinctive, care au devenit obiceiuri si de a dezvolta atitudini corporale mult mai diverse, mai complexe, care in mod corespondent vor dezvolta stari de congtiinté mult mai inalte si mai rafinate. medicina ayurvedici, mudrele sunt folosite si ca stimulatori energetici Practicarea ia mod regulat a unor mudre poate duce ia imbunitatirea memoriei, la vindecarea artritei sau a insomniei, Precum gi a unui spectru larg de afectiuni. De asemenea, practica mudrelor genereazi o stare de liniste si de pace Iduntrica, iar datoriti faptului ci majoritatea problemelor de s&natate, atat fizice cat si mental-emotionale sunt rezultatul unor stiri de stres, anxietate, vor avea si efecte benefice legate de ameliorarea unor boli si redob&ndirea st&rii de sinatate. Prin aceste exercifii se poate obfine o sanitate mai bund, iar daca o avem deja se poate mentine. Pentru cei care doresc si utilizeze mudrele mai ales pentru a obfine o imbunitafire a stiri lor de san3tate, oferim la finalul cArtii © list cu mudre care au puternice efecte curative. 24Capitotul 8 Cine gi cand poate realiza mudre? Mudrele pot fi practicate atat de incepitori cat gi de avansati in practica spirituala. in practica yoga, omul foarte ocupat de la orag isi poate aloca 5-10 minute zilnic, oriunde gi oricand (ndiferent unde se afla), in timpii asa-zisi morti, pe care in acest mod fi poate optimiza, utilizadu-i ca momente de relaxare, regenerare gi chiar de comuniune cu sine, obtindnd astfel o stare de pace interioara, calm la nivel mintal si o stare de anmonie lduntricd. Anumite mudre se pot efectua oriunde, fari a necesita pregatiri suplimentare, sau un mediu special. Dar preferabil este, pentru a avea efecte mult mirite si mai durabile, s{ urmarim ca in timpul realiziirii lor si fim c&t mai constiengi. Autorii modem spun ci putem si realizim mudre gi atunci cand suntem biocafi in trafic, cand ne uitim la televizor, sau cand asteptim pe cineva. Acesta este un punct de vedere Ja care nu subscriem in totalitate pentru cd desi anumite mudre pot fi realizate in modul descris mai sus, cum ar fi Ashwini mudra, pentu majoritatea mudrelor este preferabil si ne aflim intr-o stare lduntrica armoniosi si de interiorizare, chiar intr-o stare meditativa, stare care atunci cAnd suntem in trafic sunt sanse mici si o avem. Pentru a avea cu adevirat eficienti din punct de vedere subtil, o anumitd postura corporal sau un anumit gest trebuie si fic realizat voluntar, in mod constient. Pentru a fi eficiente trebuie s4 realizim mudra sau mudrele respective cel putin 5 minute pe zi. Existé mudre care se realizeazai stand in picioare, dar cele mai multe mudre se realizeaza stand jos. Ele se realizeazi fiind Intr-o posturi de meditafie, cum ar fi padmasana (postura lotusului), siddhasana (postura perfect) sau in sukhasana (stfnd turceste). Dacd ne este dificil sii realiziim oricare dintre aceste asane, putem s& realizim mudre gi agezafi pe scaun; cel mai important este si avem coloana vertebrala dreaptii. fn perioada in care realizim mudre nu este indicat sd consumém alcool, sé fumm si in mod ideal trebuie sf avem o diet ct mai siinditoasa, cel mai bine lacto-vegetarian’. 25Pentru practicanfii yoga, mudrele vor fi corelate cu posturi yoga (asane), tehnici de control al respiratiei (pranayama), tehnici de concentrare, focalizare mentali (dharana) sau tehnici de meditatie (dhyana). Mudrele pot fi folosite cu succes nu doar de citre yoghini, ci si de ciitre practicanti ai artelor marfiale, reiki, bioterapeuti, etc. In concluzie, pentma realizarea cu succes a mudrelor este necesar ca in timpul efectudrii lor sé avem o continua stare de constientizare, o atenfie focalizatt asupra efectelor subtile care apar, aceasta atentie find cea care conduce la amplificarea respectivelor efecte. . Dar sa nu uitim cd, in trecut, mudrele erau transmise de la maestru Ja discipol. Din acest motiv, textele care descriu mudrele sunt at&t de pufine, iar unele dintre ele au fost scrise codificat, pentru a fi ferite de ochii ignorantilor. De aceea este imperios ecesar ca un incepitor sa-si giseasci un ghid, care si-1 invete corect aceasté practicd, in caz contrar practicantul riscind sa desconsidere mudrele, datoriti faptului cd nu va avea rezultatele scontate. De aceea, noi fi sfatuim pe cei interesati de praticarea mudrelor ca, in timp ce le studiaza, sa isi dezvolte printr-o practica spirituala constant4 o stare de puritate lduntricd, de detasare, de altuism, de afectivitate. Aceasta va face ca efectele pe care le genereaz# mudrele s4 poati fi integrate int-un mod plin de intelepciune. ‘Trebuic si combinam mudrele cu o atitudine pozitiva fafi de viafi in general. Trebuie si urm&rim sd vedem binele in cei din jurul nostru, si lism in urma evenimentele neplicute ale trecutului nostru, si triim complet in prezent si sé facem maxim posibil (in bine), din condifiile pe care prezentul ni le ofera; s fim increziitori in viitor si s& fim in permanent in legatura cu constiinfa cosmica; iar dac& toate acestea le vom realiza, nimic nu va sta in calea noastra spre o viafa fericita si plina de sens. Un astfel de mod de a trai este o binecuvintare pentm fiecare dintre noi. 26Capitolul 9 Cum se realizeazé mudrele? Este indicat si facem cAteva respiratii profunde si si intrim intr-o stare de interiorizare, de calm mental gsi si ne relaxim, Cand realizim gesturile cu mainile, presiunea de la nivelul degetelor trebuie si fie foarte lejera $i m@inile trebuie sii fie relaxate. Uneori, datorita starii de oboseala si de contractare launtric’, degetele pot fi inflexibile si pot obosi ugsor. Flexibilitatea méinii este in legatura directé cu flexibilitatea corpului, care este in legatura directa cu ,,flexibilitatea” minfii. Cu ct o persoana este mai inflexibila mental, cu atat ea va fi si mai inflexibila corporal si aceasta se va reflecta si intr-o rigiditate la nivelul mainilor. Datorité principiului hologramei, a reflectarii Torului in parte’ si a pirfii in Tot, orice tensiune, contractie care apare la nivelul corpului se va Teflecta si la nivelul mainii. in medicina traditionala chinez4, pana si varsta biologica a unei persoane poate fi determinati in functie de cat de mult poate s4-si indeparteze degetele intre ele. La inceput, se poate si ne confruntiim cu imposibilitatea de a mentine mudca pe o durat& mai mare de timp, dar important este si realizim mudra respectivi cat mai bine putem in momentu! prezent, iar cu timpul execufia se va ameliora. Chiar dack, de exemplu, ne este dificil si mentinem degetele intinse, dupi o perioada de timp degetele vor deveni mai ascultdtoare, in timp miinile vor deveni mai flexibile, vor avea mai multi vlagi si ne va fi mult mai usor si mentinem mudrele 0 perioadi mai lung’ de timp. Acelasi lucru se va produce si cu mudrele realizate cu anumite portiuni ale corpului. Cu timpul, realizarea lor o s& ne confere o stare de bine, de regenerare lduntric’, o s3 ne simtim mai plini de energie si chiar mai plini de viata. Nu trebuie sa uitém nici un moment c& mudrele nu sunt doar gesturi care ne ajuti si ne vindecdm, ci sunt gesturi divine, gesturi care ne pun in rezonant& cu energii benefice din Univers, care * Adica reflectarea intregului corp la nivelul mainil. 27actioneazi asupra noastri pe multiple planuri: mental, psihic si fizic. Mudrele pot fi realizate in timp ce stim in picioare, suntem asezati sau intingi si chiar cand mergem, dar ele sunt cu atat mai eficiente cu cat suntem mai atenfi din punct de vedere subtil pentru a percepe efectele lor. Pentru yoghini, mudrele se realizeazd corelate cu asane, pranayama, tehnici de concentrare si de meditatie. Este important ca atunci c4nd le realizim si avem corpul asezat ct mai simetric, ct mai relaxat. Daca stiim, de exemplu, pe un scaun sau le realiziim intr-o postura yoga, sau de meditafie este necesar sd avem coloana vertebrala dreapti. Este important si rimAnem confortabil gi relaxati, pentru cd orice tensiune va actiona ca o bariera in curgerea fireasci a energiilor. Daca le realizim in timp ce mergem, trebuie si fim atenti si ne miscim calm, lent si si avem corpul drept si cat mai simetric. Este evident cé ideal este si le realizim intr-o postura yoga pentru ca aceasta ne va permite s& le realizim pe o perioada mai indelungata. Cu ajutorul mudrelor daca avem initierea in meditatie, ne va fi mult mai sor si rimfnem intr-o stare profundi de meditafie pe o perioad’i mult mai lunga de timp. © postura simpli de meditatie pe care o poate realiza aproape oricine si care poate facilita mult realizarea mudrelor, este sukhasana, sau aga zisul a sta turceste, pozitie in care avem picioarele incrucigate in momentul in care suntem cu sezutul la sol. Este important sa fim cu coloana vertebral dreapté, perpendicular’ pe sol, cu umerii relaxafi si orientagi un pic citre spate si cu mAinile relaxate, realizind mudra pe care dorim sa o efectuam. Desi putem si realizim mudre si si lasim mintea si hoindreasci, practica arati ca efectele sunt mult accelerate si intensificate dac& simultan ne focalizim mentalul asupra mudrelor si urmirim s4 devenim constienfi de respiratia noastra. Simpla observare pasiva (fara a interveni) asupra respiratiei va genera 0 stare intensi de energizare, pentru ci avand atentia focalizati asupra respirafiei vom asimila o cantitate mai mare de prana. Daci realizim tehnici de controlare a suflului respirator (pranayama), atunci cantitatea de prana asimilatd va fi mai mare, iar mudrele vor 28ajuta Ia o mai usoard si rapid& integrare a acestei energii in universul propriu precum gi la conservarea acestei energii in fiinta noastra. Daca vrem sii rezolvim anumite probleme de sanAtate este bine s& realizim mudrele ca pe o medicatie, adic& sd realizim mudra sau mudrele in fiecare'zi si 1a aceiasi ori, pan’ sesizim o ameliorare, sau.in mod fericit eliminarea problemei avute. In rest, mudtele pot fi realizate de mai multe ori pe 2i, minim, 5 minute, iar maxim cat dorim, pentru cA nici o mudré pe care 0 realizim cu ajutorul mfinilor nu are vreo contraindicatie, iar la mudrele pe care le realiziim si cu corpul durata realizarii va fi clar specificaté. Pe misuri ce practiciim vom fi din ce in ce mai Teceptivi si mai deschisi din punct de vedere subtil la efectele benefice care sunt induse in fiinfa noastri de catre mudre, astfel incat le vom simi mai repede si cu mai mare usurinfd. Efectele subtile al mudrelor pot apfirea imediat, sau dupa o anumiti perioad de timp. Pofi s4 ai un sentiment de incilzire global a fiintei, o imbundititire a stiri Iduntrice, un sentiment de revigorare, o stare de claritate mental, sau dimpotrivé, la inceput pofi sa te simfi mai obosit, sa ai senzatie de rece, ceea ce este de fapt tot un semn pozitiv, pentru ca denoti o stare de purificare a fiinjei, care ulterior va conduce Ia o stare profunda de bine. Efectele mudrelor sunt cu mult mai intense tn momentul in care suntem atenfi asupra efectelor psihomatice pe care ele le produc.Capitolul 10 Diferite categorii de mudra Mudrete pot fi imparfite in cinci categorii: J. Hasta, mudre realizate cu ajutorul miinilor. Mudrele realizate cu ajutorul mainilor pot fi mudre realizate in timpul asanelor, pranayama, tehnicilor de meditafiei, dar si in afara oricéror practici yoga, de exemplu in timpul dansului. Ble ajuta ca energia care se pierde prin varful degetelor sii fie reorientata ciitre interiorul corpului. Ele pot fi clasificate in: a. asamyutta mudra, mudra realizati cu o singura mana. O astfel de mudra este abhaya mudra, gestul neinfricarii; b. samyutta mudra, mudre realizate cu ambele mini, iar in cadrul mudrelor realizate cu ambele maini putem vorbi de mudre realizate simetric (adici cu ambele mini realizim acelasi gest, cum este jnana mudra) sau modre realizate asimetric, cum este bhartri mudra. Il. Mana, mudrele din zona capului. Ele utilizeaz4 ochii, urechile, nasul, buzelor. Ele reprezinta tehnici de meditatie prin ele insele. . Aici putem enumera: Shambhavi mudra, Nasikagra mudra, Khechari mudra, Kaki mudra, Bhuchari mudra, Akashi mudra, Shanmukhi mudra, Unamani mudra. Il. Kaya, mudrele realizate cu intregul corp. Aceste mudre includ posturi corporale combinate cu tehnici de respiratie controlat& si de concentrare. Putem enumera: Prana mudra, Viparita karani mudra, Yoga mudra, Pashini mudra, Manduki mudra, Tadagi mudra. TV. Bandha-Mudra Aceasté categorie combina mudrele cu bandeie. Ele aduc o mare cantitate de energie si pregatesc practicantul pentru trezirea energiei kundalint. Aceste tehnici includ: Maha mudra, Maha bheda mudra, Maha vedha mudra. 30V. Adhara, mudrele din zona perineala. Aceste mudre redirectioneazi energia din zona perineald, de la nivelul centrilor inferiori, c&tre centrii superiori. Sunt mudre ce ajuta la transmutarea potentialului creator si la sublimarea energiei rezultate cAtre etajele superioare ale fiintei. Aici putem enumera: Ashwini mudra, Shaktichalana mudra, Vajroli mudra, Yoni mudra. Jn aceasti lucrare o si ne concentrim mai ales asupra mudrelor realizate cu ajutorul mfinilor, Hasta, dar vom trece in revista $i cateva din mudrele corporale importante. 31Capitotul 11 Mudrele in ordine alfabeticé Litera A . 1, Abhaya mudra I este o mudra, un gest Titualic realizat cu mana, o pecete, care este comuna atat tradifici hinduse, cat si traditiei budiste si o regisim realizati de citre nenumérate zeitati. Este si o mudra tantricd care este comuna si budismului japonez gi celui chinez si este realizaté atat de preot cat gi de devot. In aceasté mudra tinem mana dreapta ridicati la nivelul umdrolui cu degetele lipite cu palma orientata catre inainte, cu degetu! mare distantat de celelalte degete. Este o mudra care se realizeazi cu o singuré mana, fiind o asamyutta mudra, fiind realizat cu mana dreapta. Ea simbolizeaza si un gest de pace, bundvoin{4, bune intentii, dar si de protectie impotriva rauiui, de naturé subtila, dar chiar si protectic fizica. Acest gest este considerat a fi chiar in antichitate un semn de bune intenfii, mana fiind ridicaté pentru a arta c& persoana nu este fnarmata. Ea este si un gest al neinfricarii si starii de calm, motiv pentru care mai este numité si mudra neinfricarii. Este o mudra care este adesea realizati de zeititile teribile, care ne piizesc de entitatile negative. La zeitStile cn mai multe mini aceastA mudrai este realizata cu prima mana asta aratand inci o dat4 importanta acestei mudre. Aceasté mudra este realizata de Dhyani Buddha Amoghasiddhi, care ne ajutii sé transcendem gelozia si invidia gi sii atingem Infelepciunea Atotrealizatoare. Acesta este gestul realizat gi de Buddha Shakyamuni imediat dupa ce a atins eliberare. In traditia budist existd o legenda legaté de aceast{ mudra: Devadatta, un var a iui Buddha, datorita invidiei a dorit sa creeze 0 schisma printre discipolii lui Buddha. Dar nereusind, a urmarit s4-1 omoare pe Buddha. A trimis un elefant turbat in calea lui Buddha, dar in timp ce elefantul se apropia, Buddha a realizat Abhaya mudra, care a calmat imediat elefantul. Acesta este motivul pentru care aceasta mudra simbolizeaza, pe langa starea de curaj gi un foarte bun control asupra simfurilor. In arta Gandhara, aceasta 32mudra era utilizata si pentru a indica actiunea de a predica. Aceasti mudra ii este atribuiti si zeititii hinduse Kali, puterea cosmicd a timpului nimicitor, care clibereazi de team si angoase pe cei care o invoca. 2. Abbaya mudra II este o mudra caracteristic tradifiei budiste Theravada din Thailanda. Este realizatA cu mana stfng& ridicaté cu palma orientata cite inainte cu degetele lipite si doar degetul mare distantat de celelalte degete. El este un gest de atentionare sau de stopare. 3. Abhaya mudra Il este o mudra, un gest Titualic realizat cu miinile, 0 pecete, care este —_ caracteristica traditie: budiste Theravada din Thailanda. in ‘Thailanda si Laos aceasti mudri este asociat’ cu imaginea lui Buddha mergand si realizind abhaya mudra cu ambele mini. Este una dintre cele 40 de mudre si asane compilate de cétre Prinful Paramanujita in timpul domniei Iui Rama II, Perioadd in care Buddha este pictat realizfnd aceasti mudra. Aceasta mudri este realizati cu ambele méini ridicate, cu palmele orientate cdtre inainte cu degetele lipite si doar degetul mare distantat de celelalte degete. Are aceiasi semnificatic ca Abhaya mudra I. 4. Abhaya mudra IV este o mudra, un gest ritualic realizat cu mAinile, o pecete, care este caracteristicii traditiei Yoga si in mod special formei Yoga Tattva Mudra Vigyan. Este utilizati pentru a denota o stare de curaj, neinfricare si de sacrificiu [iuntric. Mudra se realizeaza cu ambele miéini ridicate cu paimele orientate citre tnainte cu degetele arititoare gi degetele mari care se ating, celelalte degete rimAnnd drepte. . 5. Abhaya Dhyana mmudra este un gest ritualic caracteristica tradifiei budiste Theravada din Thaiianda. Este una dintre cele 40 de mudra si asane descrise de prinpal Paramanujita in timpul domniei lui Rama al II lea. Este numita si mudra‘inlaturarii lui 33Mara, demonul care a urmirit sii-l tenteze pe Buddha, inainte de a atinge eliberarea. Este realizatd cu arnbele miini, fiind o samyutta mudra, M4na dreapta realizeazi abhaya mudra, iar mina stanga este relaxata cu palma orientati in sus si se afl4 pus’ in poali. De obicei, se realizeaz in vajrasana, postura diamantului. 6. Abhisheka mudra (in japonezi se numeste Kanjo-in mudra si in chinezi kuanting-yin mudra) este o mudra, un gest ritualic realizat cu mainile, care este comuna atat traditiei hinduse, c&t si traditiei budiste. Este un gest care simbolizeazi ungerea cu api sfinfitA dintr-o scoicd care are o forma spiralata (ind. sankha), este o mudra purificatoare. Este o mudri care se realizeazd cu ambele maini (ind. samyutta) in oglinda cu degetele mari lipite, cu arat&toarele care se ating la varf si cu celelalte degete stranse in palma si care se ating intre ele. Indexurile sunt orientate citre in sus, iar mainile sunt finute la nivelul pieptului. 7. Achala-agni mudra este o mudra, un gest ritualic realizat cu minile, o pecete, care este specific’ traditiei tantrice a budismului japonez (Vajrayana si Mantrayana). Ea este realizaté atat de preot cat’si de devot in timpul ritualurilor Garbhadhathu Mandala, Vajradhathu Mandala si a ritualurilor Homa’ 4 fn budismul Vajrayana, Garbhadhatu, Taramui Matricei (a pintecului) este spatiul metafizic care este ,,locuit "de c&tre cei cinci Dhyani Buddha. Acest nume de Garbhadhatu il regasim in Mahavairochana sutra, unde in capitolul 2 unde se spun ci Dhyani Buddha Vairochana reveleazA secretul jnva{aturilor sale din ,,pantecul compasiunii sale” c&tre discipolul sau Vajrasattva. Gharbadhatu (taramul matricei) si Vajradhatu (tramul diamantului) formeazé cele 2 tiramuri ale mandalei. Legenda spune ci Nagarjuna, care este considerat unul dintre cei mai importanti exponenti ai budismului, a descoperit aceste mandale intr-o stupa din sudul Indiei. Aceste doua mandale sunt folosite in budism' pentru a medita si pentru a realiza diferite inifieri. De exemplu, in unul dintre ritualuri, neofitul este adus cu ochii legati in fafa mandalei si i se oferd o floare pe care trebuie 34si in cadrul altor ritualuri. Este realizat& cu ambele miini, fiind 0 samyutta mudra, Aceasté mudra simbolizeazd chiar prin forma sa focul, flacirile, combustia, generfnd, prin intermediul rezonanjei cu energia subtilé a focului, o stare puternica de purificare. Se realizeaz pornind cu palmele orientate catre practicant, degetul mare de la fiecare m4n& este plasat cAtre mijlocul palmei gi este ulterior fnconjurat de catre degetul mijiociu, inelar gsi mic. Indexurile se ating la varf si degetele mici se ating Ia nivelul celei de a doua falange. 8. Adho-mukham mudra este o mudéra, un gest ritualic realizat cu mainile, 0 pecete, care este caracteristici traditiei Yoga si in mod special formei Yoga Tattva Mudra Vigyan. Este realizaté cu ambele miini, sa 0 arunce in interiorul mandalei. Zeitatea asupra careia va ateriza floarea este zeilatea cu care trebuie si mediteze. In Garbhadhatu Mandala este reprezentat Dhyani Buddha Vairochana inconjurat de citre 4 Dhyani Buddhasi $i 4 Bodhisattvasi. Este mandala care este orientata intotdeauna spre est, sau pe peretele estic al unui templu, si care reprezinta prima parte a viefii lui Vairochana. Vajradhatu mandala care prezinti tot cele 9 zeitdfi, este intotdeauna orientaté spre vest, sau pe peretele vestic al unui templu, si reprezintd realizarea ultima a lui Vairochana. Taramul Garbhadhatu simbolizeaz3. posibilitatea atingerii de catre practicant a starii de Buddha, stirii de desiivarsire, in aceastd lume fizici, in timp ce tiramul Vajradhatu este un ghid de practica spirituald ce conduce la iluminare. Ritualurile Homa sunt ritualuri ale focului, consacrate diferitelor zeitati. Se vorbeste despre aceste ritualuri in Vede, Agame si in Dharma gi Grihya Shastra. Multe ritualuri sunt precedate de un ritual Homa in care intr-un foc consacrat se ofera diferite ofrande unci zeitti pentru a beneficia de gratia sa. 35fiind o samyutta mudra. Este una dintre cele 32 de Gayatri? mudre. Ea este realizat atat de preot cat si de devot in timpul ritualurilor. Aceast4 mudra se realizeazii cu palmele orientate catre practicant si usor ciitre in jos, cu degetele indoite spre palmi, atingdnd degetcle de la mana opusa la nivelul falangei 1 si 2. Degetele mari sunt orientate catre in sus. Mudra este realizat la nivelul taliei. 9. Adhisthana mudra este o mudra, un gest ritualic realizat cu mainile, 0 pecete, care este caracteristicd traditici tantrice a budismului japonez Vajrayana gi este realizata de catre oficiant sau de catre devot in diferite ritualuri. Este realizati cu ambele miini find o samyutta mudra. Este o mudra care simbolizeaza o ofrandi oferita zeititilor. Mudra este realizata cu mana dreapté orientati cu palma cAtre inainte cu degetul ariitiitor, mijlociu si inelar drepte. Varful degetului mare atinge varful degetului mic. Mana stang are pumnul strans cu degetul mare orientat in sus, lipit de degetul aratdtor, jinand in mand un rozariu. 10. Agni-chakra mudra este o mudra, un gest ritualic realizat cu miinile, o pecete, care este comuni tradifiei tantrice a budismului japonez (Vajrayana si Mantrayana) Ea este realizati atat de preot eat si de devot in timput ritualurilor Garbhadathu Mandala. Este realizaté cu ambele méini fiind o samyutta mudra. Este o alti mudri care ne pune in rezonanti cu energia subtild a focului, generand o stare puternicd de purificare. Palmele sunt orientate catre practicant cu degetele mijlocii, inelare si mici indoite, ele atingandu-se intre ele de-a iungul falangei a doua. Indexurile sunt intinse si se ating la varf, iar degetele mari sunt plasate pe falanga a doua a degetului mijlociu. 5 Cele 32 de Gayatri mudra se realizeaz& in corelatie cu japa cu Gayatri mantra, forma lung, care este compusi din 24 de silabe. Gayatri mantra este revelati in Vede. 3611. Agni-chakra-shamana mmdra I este o mudra, un gest ritualic tealizat cu miinile, o pecete, care este caracteristic’ traditiei_ tantrice. a budismuiui japonez (Vajrayana si Mantrayana) Ea este realizati atat de Oficiant cSt si de devot in cadrul anumitor ritualuri. Este realizati cu ; ambele mAini fiind o samyutta mudra. Are efecte similare cu Agui chakra mudra. Palmele sunt orientate catre practicant, dupa care se string degetcle fn pumni, iar degetul mare de Ia fiecare mani este pozitionat intre index si degetul mijlociu. Mainile se ating de-a Tungul marginii laterale a palmei. 12. Agni-chakra-shamana mudra II este o mudra, un gest Titualic realizat cu miainile, o pecete, care este caracteristicd tradifiei tantrice a budismului japonez (Vajrayana si Mantrayana). Ea este realizata atat de oficiant ct si de devot in cadrul anumitor ritualuri. Este realizaté cu ambele méini fiind o samyutta mudra. Are efecte similare cu Agni chakra mudra, Palmele sunt orientate citre Practicant, dupa care se strang degetele in pummi, cu degeml mare in interior pumnulni. Mainile se ating de-a lungul falangei a treia a degetului mic. x 13. Agraja mudra este o mudra, un gest ritnalic realizat cu Mainile, 0 pecete, care este caracteristica tradifiei tantrice a budismului japonez (Vajrayana si Mantrayana) Ea este realizatd atat de preot cit si de devot in timpul ritalurilor Garbhadathu Mandala. Este realizatd cu ambele méaini, fiind o samyutta mudra. Aceasté mudra se realizeazi astfel cu palma st@nga orientat& catre in sus, paralelé cu solul, iar palma dreapta orientati in jos plasati in palma st@ngé. Aceast’ mudri 37seamana intro oarecare masuri cu dhyana mudra gi cu ‘anuja mudra. 14, Akka-in mudra este o mudra, un gest ritualic realizat cu mainile, o pecete, care este caracteristicd tradifiei tantrice a budismului japonez (Vajrayana si Mantrayana). Ea este realizati atat de preot cat gi de devot in timpul ritualurilor Garbhadathu Mandala, Vajradhathu Mandala si a ritualurilor Homa si in cadrul ‘altor rimaluri. Este realizata cu ambele mini, fitnd o samyutta mudra. Este o mudra care simbolizeazi eliminarea impuritafilor. Se aseamana cu Agni-chakra-shamana mudra It doar c4 degetele mici de la maini se ating fn totalitate, pumnii flind Plasafi pe aceiagi linie. 15. Alinga mudra este o mudra, un i gest ritualic realizat cu mainile, o pecete, care este caracteristica tradifiei ? hinduse si in mod special Zeului Shiva. Este o mudra realizat? cu o singurd mand, fiind o asamyutta mudra. Este o a miudra care exprimi afectiune, protectie fai de fiinfa asupra careia este realizati, Aceasti mudrii se realizeazS cu mana sting plasati in jurul umarului (zona deltoidului) stang al consoartei. Mana poate fi Plasata si sub sénul stang al consoartei. Aceasti mudra o regasim adesea in reprezentarile statuare ale lui Shiva si Parvati, dar si in cazul altor zeitati. 16. Aloke mudra este o mudra, un gest (ff | titualic realizat cu miinile, 0 pecete, care este caracteristica tradifiei tantrice a budismului Vajrayana. Este realizata if cu ambele miini, fiind o samyutta \ mudra. Gestul simbolizeazi o lamp care arde, iar in particular 0 mic lampa cu unt de yak, lampa:pe care o regisim cam in toate manastirile budiste, ca fiind una dintre cele cinci ofrande pe care devotul le 38ofera zeitifilor, Celelalte ofrande sunt: flori, parfumuri, betisoare parfumate, hrand consacrata. Aceasti mudra este asociaté cu anumite reprezentari ale zeifei Tara. M4inile sunt tn oglindd cu palmele orientate catre practicant cu pumnii stransi in fata pieptului, perpendicular pe sol si cu degetele mari ridicate in sus, simbolizand flacdra lampi. 17. Anchita mudra este 0 mudra, un gest ritualic realizat cu miinile, o pecete, care este caracteristica traditiei hinduse. Ea este numita si gestul cupei, datorita faptului ci mAna este asemenea unei cupe. Este o mudra realizaté cu o singurd mana fiind o asamyutta mudra. Aceasté mudra este realizaté cu m4na dreapti sau cu mana stang3. Palma este orienta in sus, cu degetele usor distantate intre ele, cu varful degetului mare orientat c&tre varful celorlalte degete. 18. Anjati mndra E este o mudra, un gest ritwalic realizat cu méainile, o Pecete, care este comuni tradifiei hinduse gi celei budiste, fiind realizata de numeroase zeitati. Este realizata cu ambele maini, fiind o samyutta mudra. Este o mudra care este realizataé de actori sau de dansatori. Este un gest de adorare si rugiciune cu mainile impreunate in fata pieptului. Confera rapid o stare de ugurare si de bine. Este o mudra pe care o regasim si in crestinism ca un gest de rugaciune. Acest gest genereazi in fiinti o echilibrare polaraé Yin-Yang care va conduce la o imediataé armonizare interioara gi chiar Ia o stare de centrare. Aceasti mudra este gi gestul traditional de salut in intreaga Asie. El denoti si o stare de respect. Palmele sunt lipite, plasate in dreptul pieptului cu degetele orientate in sus, cu varfurile sub barbie. 19, Anjali mudra IE este o mudra, un gest ritualic realizat cu mainile, o pecete, care este caracteristica traditiei budiste. Este si o mudra tantricd pe care o regdsim in budismul japonez 39(Vajrayana sau Mantrayana). Este realizati cu ambele méini, fiind o samyutta mudra, Ea este realizati atat de oficiant c4t si de devot in timpul Titualurilor. Este un gest care indica atat un salut cat si daruirea unei oftande. Se realizeaza avand palmele paralele cu solul care se ating a nivelul marginii lor laterale si se mai ating si degetcle mici intre ele. Restul degetelor sunt unite la nivelul varfurilor, cu exceptia degetelor mari. Acest gest se realizeaz3 ca si cum am dori sd primim ceva. Méainile sunt situate in dreptul pieptului. 20. Anuja mudra este o mudra, un gest ritualic realizat cu miinile, o pecete, care este caracteristici traditiei tantrice a bndismului_japonez (Vajrayana si Mantrayana). Ea este realizatd atat de preot ct si de devot in Gimpul ritualurilor Garbhadathu Mandala. Es te realizata cu ambele maini, fiind 0 samyutta mudra. Ména dreapti si mana st@nga sunt paralcle cu solul cu palmele orientate fn jos plasate una peste cealalta, cu m4na stanga deasupra. Degetele mari sunt lipite de degetele ardtatoare. Aceasta mudra seamana, intr-o anumiti imasura, cu agraja mudra si dhyani mudra. 21. Apana mudra este o mudra, un gest ritualic realizat cu le, 0 pecete, care este caracteristici tradifiei yoghine. Acest gest in regisim in Yoga Tattva Mudra Vijnana. Este 9 mudm realizatii cu o singura mana, fiind o asamyutta mudra. Poate fi realizata de citre oficiant, ct si de citre practicant. Ajuti la eliminarea toxinelor, purificind organismul. Ofer o relaxare si ameliorare a problemelor urinare. Ajutd si pentru a avea o nastere fari dureri. Are si darul de a alunga spiritele rele, de a proteja persoana care o practica. Degetul mare este unit cu mijlociul si inelarul, celelaite degete ram4nand intinse. Mana este orientatd cu palma c&tre in sus. a 4022, Apana vayu mudra (de asemeni cunoscuti si ca Mritsanjivini sau Hridaya Mudra, numité si mudra inimii) este o mudra, un gest ritualic realizat cu mainile, 0 pecete, care este caracteristicd traditiei yoghine. Acest gest in regiisim in Yoga Tattva Mudra Vijnana. Este o mudra realizati cu o singura mna, fiind o asamyutta mudra. Poate fi realizata de citre oficiant, cat gi de c&tre practicant. Regularizeazdi batéile inimii. Este folosita in tratamentul probleme grave cardiace, chiar infarctuzi, fiind utilizata ca prim ajutor, Mana este orientati cu palma citre in sus. Indexul este indoit in palma, iar degetul mare este unit cn mijlociul si inelarul. Degetul mic trebuie tinut tot timpul drept. 23. Archita mudra este o mudra, un gest ritualic realizat cu Miinile, 0 pecete, care este caracteristica traditiei hinduse si o regasim si in Shiva Nataraj Chaturam. Este un gest de salut. Este A} o mudra realizaté cu o singuri mani, fiind o asamyutta mudra. De obicei se realizeazii cu q mina dreapti. Este asemenea lui Abhaya mudra singura diferenji este ci avem degetele distantate intre ele. Mana este orientata cu palma citre inainte, degetele distantate intre ele sunt cu varfurile catre in sus, mana fiind plasaté la nivelul umirului. 24. Ardhachandra mudra este o mudra, un gest ritualic realizat cu p minile, o pecete, pe care o regdsim mai ales in tradifia hindus4 si mai pufin in traditia budist, fiind realizata de anumite zeititi. Este o mudr& care arati c& finem fn mana un bol ritualic, care in general contine foc. Se realizeaz4 cu o singura mana, de obicei cu m4na stanga, fiind o asamyutta mudra. Mana arata ca o jumitate de luna (ardhachandra), cu paima orientata in NN 41sus cu degetele distanfate intre ele, realizind forma unci cupe. Degetul mare se afl intr-un aproximativ unghi drept cu arititorul. 25. Ardhanjali mudra este o mudra, un gest Wi ritualic realizat cu mainile, pe care o regasim x mai ales in tradifia hindus si mai pusin in O tradifia budisti. Este 0 mudra realizati cu o singurd mna fiind o asamyutta mudra, care se realizeaza de obicei cu mana dreapti. Este un gest care este folosit pentru a binecuvanta, dar este si un gest de salut. Acest gest il regasim la Preofii crestini ca un gest de binecuvaniare. Mana se fine Ia nivelul umérului, cu palma orientata inainte, cu degetele distanfate intre ele si usor indoite. 26. Ardha rechita mudra este o mudra, un gest ritualic realizat cu miinile, care este realizati de cite un actor sau de c&tre un dansator. Este realizatA cu ambele méaini, find o samyutta mudra. Este o mudra care simbolizeaza o invitatie, sau oferirca de cadouri. Mana dreapta este cu palma orientat& in sus, cu pummnul! strans cu degetul mare plasat peste falanga a doua a degetului aritator si mijlociu si cu degetul mic intins, iar mana stanga realizeaza acelasi gest, dar cu palma orientatd in jos. Mainile sunt apropiate, dar nu se ating. 27. Argham mmdra este o mudra, un gest ritualic realizat cu mfinile, care este caracteristica § traditiei tantrice a budismului Vajrayana, Ea simbolizeazi apa pentru fafi care este daruitd unui oaspete. Cealalta ap& care se ofera unui oaspete este apa pentru spilat picioarele. Este realizati cu ambele méini, fiind o samyutta mudra. Mana dreapti $i mana stanga sunt paralele cu solul cu degetele lipite, cu exceptia varfului aratatorului sia degetului mare de la fiecare mani care se ating. 42Poemului epic Mahabharata. Mainile sunt tinute cu palmele orientate catre inainte, cu degetul inelar indoit. Méinile sunt plasate la nivelul uméruiui gi ele pot realiza $i o usoara miscare inainte inapoi. 29. Ashoka mudra este o mudra, un gest ritualic realizat cu mainile, care este realizaté de catre un actor sau de ctre un dansator. Este realizaté cu ambele mini, fiind o samyutta mudra. Aga cum ji spune si numele este o mudra care simbolizeaz3 copacul numit ashoka. Méinile au palmele orientate catre inainte si sunt incrucisate la niveiul incheieturii, fiind plasate la nivelul pieptului. 30. Astha-dala-padma mudra (mudra Jotusului cu 8 petale) este o mudra, un gest titualic realizat cu miéinile, care este caracteristicéa. traditiei tantrice a budismului japonez (Vajrayana si Mantrayana). Ea este realizaté atét de preot cat si de devot in Gmpul ritualurilor Garbhadathu Mandala, Vajradhathu Mandala si a ritualurilor Homa si in cadrul altor ritualuri. Este realizata cu ambele maini, fiind o samyutta mudra. Ea simbolizeaza o stare de perfecta beatitudine si de Implinire a tuturor dorinjelor. Mainile sunt fafi in fafa cu degetele distanfate intre ele, cu varfurile orientate in sus. Degetele mari se ating intre ele $i tot Ia fel si degetele mici. $i palmele la baza se pot atinge intre ele. 31. Ashva ratna mudra este o mudra, un gest ritualic realizat cu miinile, care este caracteristica tradifici tantrice a budismului 43 28. Arjuna mudra este o mudra, un gest Titualic realizat cu mainile, care este realizati de catre un actor sau de c&tre un dansator. Este realizaté cu ambele méini, fiind o samyutta mudra. Asa cum fi spune si numele este o mudra care simbolizeaz4 prezenta lui Arjuna, marele erou alVajrayana. Este realizat’ cu ambele m4ini, flind o samyutta mudca. Ea simbolizeazd oferirea de daruri in general, dar specific poate reprezenta daruirea unui cal de rasi si a uneia dintre cele 7 pietre pretioase (saptaraina) care simbolizeazi suveranitatea. Este realizati cu ambele mini, fiind o samyutta mudra. Se porneste cu miinile incrucisate, dar degetele mari, inelare si mici sunt fntinse si lipite de degetul corespunzAtor de la mana opusa. ‘32. Asthma mudra este o mudra, un gest ritualic realizat cu miinile, pe care 0 regasim mai ales in tradifia hindus. Este realizaté cu ambele mAini, fiind o samyutta mudra. Asa cum fi spune numele are ca efect inliturarea crizelor de astm, dupa ce y mai int@i realizim pentu 4-5 minute Bronhial mudra. Mainile sunt plasate la nivelul pieptului, cu palmele fat in fata fara s se ating’, cu degetele intinse, distantate, cu varfurile in sus, cu exceptia faptului ci degetele mijlocii sunt indoite si se ating la nivelul primei falange. 33. Avahana mudra este o mudra, un gest ritualic realizat cu mAinile, 0 pecete, pe care © regasim mai ales in traditia hindusi. Este realizati cu ambele maini, find o samyutta mudra. Ea simbolizeazd © invocatie san o implorare. Mainile sunt cu palmele orientate cAtre practicant cu degetele distanjate intre ele, degetele mari ating cea de a treia falanga a inelarului. Mainile se ating intre ele de-a lungul marginii laterale a palmei $i de-a lungul degetelor mici. Litera B 34. Bahya-bandha mudra este 0 mudra, un gest ritualic realizat cu miinile, 0 pecete, care este caracteristica tradifiei tantrice a budismului japonez (Vajrayana si Mantrayana). Ea este realizata att de preot c&t si de devot in timpul 44situalurilor Vajradhathu Mandala. Este realizaté cu ambele maini, fiind o samyutta mudra. Se realizeazi cu degetele incrucigate, inclusiv degetele mari sunt incrucigate cu degetul mare a miinii drepte peste degetul mare a mini stangi. Aceasti mudra este asemfnatoare cu granthitam mudra. 35. Baka mudra este o mudra, un gest Titualic realizat cu mfinile, 0 pecete, care este realizati de ciitre un actor sau de c&tre un dansator. Ea simbolizeaz o pasire, un cocor. Este o mudra realizati cu o singura m4ni, fiind o asamyutta mudra, care se realizeaza de obicei cu méana dreapt3. Aceasté mudra se realizeazi cu mana cu palma orientatd c&tre inainte, cu degetul mare si arititor care se ating, celelalte degete orientate cdtre in sus, iar degetul mic atinge palma. 36. Balaramavatara mudra este © mudra, un gest ritualic realizat cu fl minile, o pecete, care este realizati de cate un actor sau de c3tre un dansator. Ea simbolizeazi zeitatea Rama, unul ~ dintre cei zece avatari ai Ini Vishnu. Este realizaté cu ambele maini, fiind 0 samyutta mudra. Mana stanga este cu palma orientat4 c&tre inainte cu degetele drepte si lipite iar degetul mare in unghi drept cu celelalte degetc. Mana dreapté este cu pumnul strns si cu degetul amare plasat peste prima falangii ale celorlalte degete. * 37. Bam mudra este o mudra, un gest ritualic realizat cu miainile, o pecete, care este caracteristicd tradifiei tantrice a budismului Vajrayana. Aceast4 mudra simbolizeaza ,a lega”. Aceasta mudra este realizaté in anumite Titualuri consacrate lui Tara. Este fealizaté cu ambele miini, fiind o samyutta mudra. Este-o mudra care se realizeazA identic cu ambele maini. Mainile sunt plasate Ja nivelul pieptului sub barbie cu palmele orientate in jos cu degetul 45mijlociu si inelar plasate peste degetul mare, iar degetul mic gi aratitor se atinge cu degetul mic si arat3tor de 1a mana opusi. 38. Basara-un-kongo-in mudra este o mudra, un gest ritualic realizat cu mainile, © pecete, care este comund tradifiei budismului japonez si chinez Vajrayana si Mantrayana. Ea este realizat& at&t de preot cat si de devot in timpul ritualurilor. Aceastii mudri denot& o stare de putere Miuntricd gi prezenta cunoasterii, care elimina pasiunile si chiar furia. Este realizata cu ambele mini, fiind o samyutta mudra. Mainile sunt cu pumnii stransi cu degetele mari plasate in interiorul pumnilor. Palmele sunt orientate in jos. Ma§inile sunt incrucisate la nivelul incheieturilor, mana dreapta fiind plasata peste mana st4ng3, la nivelul pieptului. 39. Bhartri mudra este o mudra, un gest ritualic realizat cu miinile, o pecete, care este realizat de citre un actor sau de catre un dansator. Este realizati cu ambele miéaini, fiind o samyutta mudra. Este una dintre cele 11 mudre care simbolizeazi un grad de rudenie, in acest caz mudra reprezentand ideea de sof. Mana stngd este cu palma ciitre practicant, cu degetele stranse in pumn, care este perpendicular pe sol si cu degetul mare plasat in unghi drept fajé de pumn, cu v4rful degetului orientat-in sus. Mana dreapt& este cu palma tot cdtre practicant.cu degetele orientate in sus, cu degetele indoite spre palmi, cu exceptia degetului mic si a degetului mare care au varfurile orientate in sus. 40. Bhartri-bhartri mudra este o mudra, un gest ritualic realizat cu miinile, o pecete, care este realizata de c&tre un actor sau de catre un dansator. Este realizaté cu ambele miini, fiind o samyutta mudra. Este ana dintre cele 11 mudre care simbolizeazi un grad de mdenie, in acest caz mudra 46reprezentnd ideca de cumnat. Mana stangii este cu palma orientati ctre practicant cu degetele stranse in pumn si cu degetul mare Plasat in unghi drept fata de purnn, cu varful degetului orientat in sus. Ména dreapta este cu palma tot catre practicant cu degetele orientate in sus, doar cu inelarul si degen mic indoite inspre palma. 41. Bhima mudra este o mudra, un gest ritualic realizat cu miinile, o pecete, care este realizati de cdtre un actor sau de etre un dansator. Este o mudra realizaté cu © singuraé m4nd, fiind 0 asamyutta mudra, care se realizeazi de obicei cu mana dreapta, Ea il reprezintd pe Bhima, unul dintte eroii Indiei. Aceasti mudra se realizeazd cu mana cu palma orientat& ctre linia de mijloc a corpului, cu pumnul strans si cu degetul mare plasat peste falanga a doua a indexuluj. Mana o plasm la nivelul pieptului. 42. Bhinnanjali mudra este o mudra, un gest ritualic realizat cu mainile, © pecete, care este realizati de catre un actor sau de ciitre un dansator. Este realizata cu ambele méini, fiind 0 samyutta mudra. Ea simbolizeaz’ un animal, de fapt un magar. Aceasti mudra se realizeaz& cu méainile apropiate, cu palmele orientate c&tre inainte. Degetele mari se ating intre ele pe toat lungimea lor, iar degetele aratitoare se ating la varf. Celelalte degete sunt cu varful in sus gi sunt usor distantate fntre ele. 43. Bhramara mudra este o mudra, wn gest ritualic realizat cu miinile, o pecete, pe care o regiisim mai ales in traditia hindus&, realizati citre diferite zeititi. Este o mudra realizata cu © singura mani, fiind o asamyutta mudra. Ea poate simboliza mai multe lucruri: dorinta de liniste, o albind sau o fuziune sexuald. Aceasté mudra se realizeaz4 cu mana ridicat, cu palma 47orientaté citre inainte, cu degetele distanfate intre ele cu varfurile in sus, excepfie facand degetul mijlociu care se va plasa peste varful degetului mare. A nu se confunda cu vitarka mudra, in care indexul este plasat peste varful degetului mare. 44, Bhumisparsha mudra (numita si mudra atingerii pamantului sau a luarii ee / pamantului ca martor) este o mudra, un gest ritualic realizat cu miinile, o pecete, pe care o regasim in intreaga traditi budisti din Asia. Aceasta mudra simbolizeazi atingerea eliberirii de cAtre Buddha Sakyamuni care 2 luat ca martor pe zeita PimAntului, Sthavara, in momentul in care se afla sub arborele bodhi din Bodh- Gaya. Aceasté mudra reprezinti aspiratia de a atinge adevarurile ultime. Aceasti mudr mai simbolizeazi si infringerea demonului Mara, de fapt infrangerea tuturor entitatilor negative. In ultima sa meditatie dinaintea atingerii starii de eliberare, Buddha a fost atacat subtil de demonul Mara, personificare a raului, care a folosit diferite strategii pentru a1 determina si-si intrerpi meditatia. Nereusind, in final el a negat realitatea st&rii de eliberare pe care Buddha o atinsese, argumentand cA Buddha nu are nici un martor pentru aceasta. In acel moment Buddha a luat péméntul ca maxtor pentru realizarea sa spirituald. Este una dintre cele 40 de mudra si asane descrise de Prinful Paramanujita in timpul domniei lui Rama al Il lea. in mod traditional Dhyani Buddha Akshobya este feprezentat stand in postura jotusului, realizand aceasta mudra. El este cel care ne ajutd s4 transformam méAnia, furia in Infelepctunea Oglindirii Perfecte. fn Coreea se face o confuzie si uneori fl putem regasi pe Amitabha reprezentat realizind aceasté mudré. Este realizaté cu ambele miini, fiind o samyutta mudra. Aceasti mudra se realizeaz fiind intr-o postura de meditatie. Mana dreapta este plasati cu palma pe genunchivl drept atingand cu varfurile degetelor piméntul, iar mana st4ngi se aflA in poalé cu palma orientata in sus, palma fiind usor indoité cu degetele lipite. Aceasta. mudra este foarte populard printre budistii Theravada din Thailanda, Myanmar si Sri Lanka. Marele Buddha de aur din Bangkok realizeaza aceasté mudra. 4845. Bhutadamara mudra este o mudra, un gest ritualic realizat cu mainile, 0 pecete, pe care o regasim in intreaga traditie budisté. Aceasti mudra exprima o stare de inspirafie, incAntare, uimire i chiar de eliminare a rdului. Este realizata cu ambele mifini, fiind o samyutta mudra. Mudra se realizeazd cu miainile cu palmele orientate catre tnainte si cu méainile incrucisate la nivelul incheieturilor. Mainile . au degetele indoite inspre palme, cu degetul mare orientat spre degetul mijlociu, fara si il ating’. Aceasti mudra este realizata de c&tre bodhisattva Vajrapani, care mai este cunoscut sub numele de Bhutadamaravajrapani. 46. Brahma mudra este o mudra, un gest ritualic realizat cu miainile, o pecete, care este realizatai de cAtre un actor “sau de cAtre un dansator. Este realizati cu ambele mini, fiind o samyutta mudra. Ea il simbolizeazi pe zeul Brahma, zeul creafiei. Mainile sunt plasate la nivelul umerilor cu palmele orientate inainte. M§na dreapti este cu degetele distantate intre ele orientate in sus, iar cu degetul mare si indexul care se ating la nivelul primei falange, iar mana stanga are degetele lipite orientate in sus, cu exceptia degetului mic care este un pic distantat, iar degetul mare este Plasat fn palm cu vArful orientat spre baza inelarului. 47. Brahmana mudra este o mudra, un gest ritualic realizat cu miinile, ts © pecete, care este-realizati de c&tre un | <7/ actor sau de c&tre un dansator. Este realizaté cu ambele miini, fiind o samyutta mudra. Ea simbolizeazi una dintre cele patry caste din traditia hindus, casta brahmanilor. Mainile sunt ridicate la nivelul pieptului cu pumnii strangi perpendiculari pe sol cu degetele mari ridicate. Pumnul méainii drepte este migcat stinga dreapta. 49.48. Brihaspati mudra este o mudra, un gest ritualic realizat cu miainile, o pecete, care este realizaté de cdtre un actor sau de ciitre un dansator. Este realizata cu ambele méini fiind o samyutta mudra. Ea simbolizeaza planeta Jupiter, una dintre cele 9 planete ale sistemului solar. Mainile sunt ridicate la nivelul pieptului cu pumnii strinsi perpendiculari pe sol cu degetele mari ridicate. 49. Bronhial mudra este o mudra, un gest ritualic realizat cu mainile, o pecete, care este caracteristica traditiei hinduse. Este realizaté cu ambele miini, fiind o samyutta mudra. Asa cum ‘i spune si numele aceasta mudri are efecte benefice asupra bronhilor si asupra aparatului respirator superior, dar climini gi starile de tristefe si sentimentele de izolare. In crizele de astm se realizeazi mai intai accasti mudra pentru 4-5 minute, dup’ care tot atat astm mudra. Mainile realizeazi acelasi gest, in oglind’. Fiecare palma este orientatd citre in sus cu degetul mic plasat la baza degetului mare, cu degetul inelar plasat la nivelut articulatiei degetului mare si varful degetul mijlociu atinge varful degetului mare, iar degetul aratitor este intins cu varful orientat catre inainte. 50. Buddhalochani mudra este o mudra, un gest ritualic realizat cu _miinile, o pecete, care este caracteristicd traditiei budismului japonez Vajrayana si Mantrayana. Aceasti mudri o invocd pe zeitatea Buddhalochani. Este realizaté ataét de preot cat si de devot in timpul ritualurilor in care este invocata zeitatea. Este realizati cu ambele mini, fiind o samyutta mudra. Se Ppomeste.cu mainile cu degetele incrucigate, iar ulterior indexurile se ating la varf, iar degetele mari sunt lipite pe toata lungimea. 5051. Buddha ashramana mudra (gestul renuntirii sau marele gest al Nirvanei) este o mudra, un gest ritualic realizat cu miinile, o pecete, care este caracteristicd traditiei budiste. Este o mudra realizatd cu o singuré mani, fiind o asamyutta mudra. Ea simbolizeaza o stare de renunfare, chiar o renuntare a posesiunilor terestre. AcestA mudri este si o muda tantrici care este comund traditiei budismului chinez si japonez Vajrayana si Mantrayana. Aceasti mudra se realizeazi cu mana dreapta fntinsa, la distanta de corp cu palma orientati in jos si cu degetele lipite. 52. Buddha patra mudra este o mudra, un gest ritualic realizat cu miinile, o pecete, care este caracteristicd tradifiei budismului japonez Vajrayana si Mantrayana. Ea este realizata atat de preot cat si de devot in timpul ritualurilor. Ea il simbolizeazi pe Buddha in perioada fn care era un renunfat si ea simbolizeaz’ receptarea Se Legii, a Dharmei. Este realizataé cu ambele miini, fiind o samyutta mudra. Se realizeazi cu palmele paralele cu ee mana stangi orientaté fa sus si mana LL ___"_~—_J dreapta orientatd in jos, fiir a se atinge Tatre ele. Mainile se afla la nivelul taliei. Aceasté mudra este realizatd de Buddha, cand se afla intr-o postura de meditatie. 53. Budha mudra este o mudra, un gest ritualic realizat cu mAinile, o pecete, care este realizaté de catre un actor sau de catre un dansator. Este realizati cu ambele mini, fiind o samyutta mudra. Ea simbolizeaza planeta Mercur, una dintre cele 9 planete ale sistemului solar. Mana dreapti este cu degetele lipite cu palma orientaté citre fnainte. Mana stangi este cu pumnul strans plasat peste prima falanga a indexului. M@inile sunt pozifionate la nivelui pieptului. 54. Butsu bu sammay: mudra este o mudra, un gest ritualic realizat cu mfinile, o pecete, care este caracteristica tradifiei 51budismului japonez Vajrayana si Mantrayana. Ea este realizati atat de preot cat si de devot in timpul ritualului celor 18 pasi. Ea simbolizeaz’ grupul de Budasi. Este realizaté cu ambele miini, fiind o samyutta mudra. Se realizeaza cu mfinile formind 0 cupa cu degetele care se ating intre ele, cu exceptia degetelor aritatoare, care ating a dova falanga a degetului mijlociu, si a degetelor mari care m se ating intre ele. Degetele mari ating baza degetului aratator. Litera C 55. Chakra mudra este o mudra, un gest ritwalic realizat cu mainile, o pecete, care “este realizati de ciitre un actor sau de c&tre un dansator, Mudra simbolizeaz4 un disc. Este realizati cu ambele méini, fiind o samyutta mudra. Mudra se realizeazii cu mana dreapti orientaté cu palma in jos, rotita 45 de grade cu varfurile degetelor spre stfinga. Mana dreapti este plasat& peste palma mAinii stangi care este rotita 45 de grade, cu varfurile degetelor spre dreapta, astfel incat degetele mainii drepte sunt Ia un unghi de 90 de grade fat de degetele mainii stangi. 56. Chakra-ratma mudra este o mudra, un gest ritualic realizat cu miinile, 0 pecete, care este caracteristicd traditiei budismului japonez Vajrayana, fiind o mudra tantrica. Ea simbolizeaza una dintre cele 7 pietre prefioase care exprima idee de suveranitate. Aceast& mudri este asociata ritualurilor de adorare ale marii puteri cosmice Tara. Este realizati cu ambele maini, fiind o samyutta mudra. Mana dreapti este cu palma in sus cu degetele lipite orientate aproximativ spre linia mediand, iar mana stanga este plasat in 52palma mainii drepte cu degetele lipite, realizand aproximativ un unghi de 90 de grade intre degetele miinii stangi $i mAinii drepte. 57. Chakravartin mudra este o mudra, un gest ritualic realizat cu mfinile, o pecete, care este caracteristic’ traditiei budismului japonez Vajrayana si Mantrayana, Ea este realizat at&t de preot ct si de devot in timpul a diferite ritualuri. Ea simbolizeazi invocarea unui chakravartin, care desemneazi ideea de conducator universal. Este realizata cu ambele miaini, fiind 9 samyutta mudra. Se realizeazai plecAnd cu miainile cu palmele lipite. Degetele mari se ating pe toati Iungirnea Jor. Indexurile sunt indoite si se ating cu varfurile intre ele si ating si varfurile degetelor mari. Degetele mijlocii si degetele mici sunt plasate catre interiorul palmei si se ating la nivelul celei de-a doua falange, iar degetele inelare sunt intinse gi se ating la varf. : 58. Chandra mudra este mudra, un gest ritualic realizat cu miinile, o pecete, care este realizati de ciitre un actor sau de c&tre un dansator. Mudra simbolizeaza Luna, una dintre cele 9 planete ale sistemului solar. Este realizaté cu ambele méaini, fiind o samyutta mudra. Mudra se realizeazi cu mana dreapti cu palma orientaté ctre inainte, cu degetele lipite cu varfurile in sus. Mana stnga este cu. palma orientatA tot c&itre inainte, dar are degetele puternic distantate intre ele. Degetul mic face un unghi de 90 de grade cu palma, iar inelarul face un unghi de 45 de grade cu palma. 59. Chandrakala mudra este o mudra, un gest ritualic realizat cu mainile, o pecete, care este caracteristicd tradifici hinduse si este realizataé de catre diferite zeitafi. Este © mudra realizata cu o singura mani, fiind asamyutta mudra. Ea simbolizeaz’ Luna in cregtere, iar uneori fl simbolizeaza. Shiva, zeul resorbfiei. Se realizeaz4 avand m4na cu palma orientaté 53c4tre inainte cu ardt&torul, mijlociul si inelarul indoite inspre palmd, iar degetui mare si mic intinse. 60. Chatur-dig-bandha mudra este o mudra, un gest ritualic realizat cu miinile, o pecete, care este caracteristica tradifiei budismului japonez Vajrayana si Mantrayana. Ea este realizati atat de preot cft gi de devot in timpul a diferite ritualuri. Ea simbolizeaz4 sfintirea incintelor. Este realizat’ cu ambele mini, fiind o samyutta mudra. Se realizeazii cu mfinile cu palmele orientate in sus, cu mana dreapta plasatd in palma mdinii stangi cu degetele de la ambele maini distantate intre ele. Degetele mici $i artitoare se ating la varf. . 61. Chatur-mukham mudra este o mudra, un gest’ ritualic realizat cu miinile, o pecete, care este caracteristict tradifici Yoga si in mod special formei Yoga Tattva Mudra Vigyan. Este realizaté cu ambele miini, find o samyutta mudra. Este una dintre cele 32 de mudre Gayatri. Are efecte curative, putand fi utilizata si in cazuri de cancer. Se porneste din pozitia cu mainile cu palmele fafa in fafa cu degetele distanfate intre ele, care se ating la varf cu degetele corespondente de la cealalté mana. Degetele mari sunt cu varfurile orientate in sus. Mainile se afla plasate la indltimea taliei. 62. Chin mudra (mudra constientizarii) este o mudra, un gest ritualic realizat cu miinile, o pecete, care este caracteristici . tadifiei hinduse gi este realizati de citre diferite zeitati. Este o t™mudra realizati sau cu o singuré mand, sav cu ambele maini. Ea simbolizeaz4 revelarea Absolutului, a Divinului in fiinfa noastra. Se realizeazi cu ména cu palma orientaté in jos si cu degetul mare si arat&tor care se ating la varf, sau se mai poate realiza avand prima falangi a degetului mare peste prima falangi a degetului ardtitor. Celelalte degete sunt relaxate, usor indoite, fara s4 se ating’. Aceasté mudrd impreuna cu 54jnana mudra (care este similara, dar palma este orientati citre in sus) sunt mudrele cele mai cunoscute din Hatha Yoga. 63. Chintamani mudra I (mudra nestematei care indeplineste dorinfele) este o mudra, un gest ritualic realizat cu mainile, o pecete, care este caracteristicd tradifici budismuiui japonez Vajrayana si Mantrayana. Ea este realizatd atat de preot cat si de devot in timpul ritualurilor Garbhadhatu Mandala, Vajradhatu Mandala si ritualurilor Homa. Este realizata cu ambele mini, fiind o samyutta mudra. Ea exprim starea de bucurie, pe care o are practicantul atunci cand urmeaza calea corecti, Mainile sunt plasate cu palmele privind linia de mijloc. Degetele mari se ating pe toatd Iungimea lor, degetele aratatoare sunt cu varfel plasat peste falanga a doua a degetului mijlociu. Degetele mijlocii, inelare si mici se ating Ia varf. 64. Chintamani mudra TI (mudra nestematei care indeplineste dorinjele) este o mudra, un gest ritualic realizat cu m4inile, o pecete, care este caracteristicd tradifiei budismului japonez Vajrayana si Mantrayana. Ea este realizata atat de preot cat si de devot in timpul ritualurilor Garbhadhatu Mandala, Vajradhatu Mandala si ritualurilor Homa. Este realizata cu ambele miaini, fiind o samyutta mudra. Ea exprimii protectia, pe care o ofera invifétura sacra sau acceptarea invapiturii. Méinile sunt cu degetele incrucigate, cu exceptia degetelor mijlocii care se ating la varf. 65. Cho nen ju-in mudra este o mudra, un gest ritualic reatizat cu miéainile, o pecete, care este caracteristicd traditiei budismului japonez Vajrayana i Mantrayana. Ea este realizata atat de preot cat si de devot in timpul ritualurilor Garbhadhatu Mandala, Vajradhatu Mandala si ritualurilor Homa. Este realizata cu ambele mini, fiind 55© samyutta mudra. Ba exprimA o stare profundi de meditatie. Varful degetului mare de la fiecare m4na atinge varful degetului inelar de fa aceiasi m&na. Degetele mijiocii si mici se ating la varf, iar indexucile sunt intinse cu varfurile orientate fn sus. 66. Chonmukbmukbam mudra este o mudra, un gest ritualic realizat cu miinile, o pecete, care este caracteristica tradifiei Yoga si in mod special formei Yoga Tattva Mudra Vigyan. Este realizatii cu ambele mini, fiind o samyutta mudra. Este una dintre cele 32 de mudre Gayatri. Are efecte curative, putind fi utilizaté si in cazuri de cancer. Se realizeazi cu mana dreaptd cu degetele in cup’ cu varfurile orientate cAtre in sus, degetele atingandu-se toate intre ele la nivelul varfurilor. Mana sting este tot cu degetele in cup’ cu varfurile orientate cdtre in jos, degetele atingandu-se toate intre ele Ia nivelul varfurilor. Degetele corespondente de la cele doud miini se ating la nivelul varfurilor. Pozitionarea mainilor poate s fie si inversii cu mana dreaptd deasupra. Mainile sunt finute la nivelul pieptului. 67. Cho zai-in mudra este o mudra, un gest ritualic realizat cu mainile, o pecete, care este caracteristicd tradifiei budismului japonez Vajrayana si Mantrayana. Ea este realizatd atat de preot cat si de devot in timpul ritualurilor Vajradhate Mandala. Ea exprima distrugerea raului si a tuturor actiunilor rele. Este realizaté cu ambele mini, fiind o samyutta mudra. Mainile sunt plasate cu palmele fati in faté. Degetele mari se ating pe toaté lungimea lor, iar degetele ardttoare sunt plasate cu varfurile peste virfurile degetelor mari. Degetele mijlocii sunt intinse gi se ating la varf, iar degetele inelare si mici sunt incrucigate la nivelul celei de a teia falange. Litera D 68. Dana mudra (gestul danuirii) vezi varada mudra. 5669. Dai kai in mudra este o mudra, un gest ritualic realizat cu miinile, o pecete, care este caracteristica traditiei budismului japonez Vajrayana si Mantrayana. Ea este Tealizaté at&t de preot cft si de devot in timpul ritualurilor Garbhadhatu Mandala, Vajradhatu Mandala si ritualurilor Homa. Este realizaté cu ambele méaini, fiind o samyutta mudra. Ea exprimi sfintirea incintelor templelor, Mainile sunt cu degetele fincrucisate cu varfurile catre interiorul palmei. Degetele mari sunt plasate peste degetul aratitor indoit. Varfurile degetelor indoite sunt orientate catre sol. 70. Dharmachakra mudra este o mudra, un gest ritualic Tealizat cu imainile, o pecete, care este caracteristici tradifiei budiste. Ba simbolizeazi a predica, a-i invata pe aifii, a pune in miscare Legea Divina (Dharma). Reprezinté deci inv&rtirea rofii (chakra) Dharmei. Dharmachakra mudra o regasim intr-un moment special din viata Iai Buddha, cand ofera primul siu’ discurs in parcul Cerbului din Sarnath, dupa ce a atins starea de iluminare. Se considera ca acela este momentul cand s-a pus in miscare roata invatarii si infelegerii Legii Divine, Dharma. Este realizati cu ambele maini, fiind o samyutta mudra. Cele doud maini realizeazé acelasi gest. Varfurile degetelor mari ating varfurile degetelor aratatoare, ele realizind aproximativ un cerc, care simbolizeazii roata Dharmei. Celelalte trei degete sunt distantate si relaxate. Aceste trei degete simbolizeaz% cele trei nestemate ale budismului: Buddha, Dharma si Sangha®. Existé mai multe reprezentari ale acestei mudre. Prima este cu mana stanga cu palma orientatd inspre linia de mijloc si usor ciitre in sus, iar mana dreapti se afla deasupra mainii stangi cu palma orientata usor catre in jos si spre exterior. A doua reprezentare este cu mana stinga ‘6 Buddha, Dharma gi Sangha reprezinsA cei tei piloai ai budismulni: Budde, Legea divink si (Comunitates spiritealA- 57orientati cu palma cAtre in sus, fiind la orizontala, iar mana dreapta cu palma cétre inainte, fiind la verticald. Mainile le tinem la nivelul pieptului, spre inim4 uneori, pentru a simboliza ci invéfiitura vine chiar din inima spirituala a lui Buddha. Aceast mudrii o regiisim in anumite reprezentiri ale lui Buddha sau Buddha Maitreya, (Buddha care va veni). Dhyani Buddha Vairochana, cel care ne ajuté s& transformim ignoranfa in infelepciunea Cunoasterii Supreme, este adesea reprezentat realizand aceasta mudri. 71, Dharma-parvartana mudra este o mudra, un gest ritualic tealizat cu mfinile, o pecete, care este caracteristic’ traditiei budismului japonez Vajrayana si Mantrayana. Ea este realizatd atat de preot cit si de devot in timpul ritualurilor Vajradhatu Mandala si in cadrul altor ritualuri. Este realizat cu ambele méaini, find o samyutta mudra. La fel ca si sudra dharmachakra ea simbolizeazi punerea in miscare a Legii Divine (Dharma). Mainile sunt cu degetele mari lipite de-a lungul lor, iar celelalte degete sunt indoite si lipite la nivelul varfurilor. 72. Dharmaraja mudra este o mudra, un gest ritualic realizat cu miinile, o pecete, care este realizaté de c&tre un actor sau de ctre un dansator. Este realizata cu ambele maini fiind o samyutta mudra. Ea il simbolizeazi pe Dharmaraja unul dintre regii hindusi, numit si regele Legii Divine (Dharma). Mainile sunt finute la distanfi una de cealalta cu palmele orientate citre fnainte cu degetele distanfate relaxate, foarte ugor indoite, cu varfurile orientate in sus. 73. Dhenu mudra este © mudra, un gest ritualic realizat cu miinile, o pecete, care este caracteristica traditiei hinduse. Ea simbolizeazi cele patru rauri sfinte din India, dar si ugerul plin al unei vaci si datoriti faptului ci vaca este un animal sfant, simbolizeazd gsi starea de sfinjenie. Este o mudra realizatd cu o singura mand, fiind o asamyutta mudra, fiind realizata fie cu mana dreaptd 58sau cu cea stang4. Mana este orientati cu paima caitre tnainte cu degetele intinse si orientate citre in jos. Degetul mare este lipit de palma si orientat cu varful catre degetul inelar. 74. Dhupa mudra este o mudra, un gest ritualic realizat cu mAinile, o pecete, care este caracteristicd tradifiet budismului tantric Vajrayana. Ea exprima betisoarele parfumate care reprezint& unul dintre cele cinci ofrande. Celelalte sunt florile, parfumnurile, lumanarile si hrana consacrat’. Aceasti mudra este asociati cu venerarea mari puteri cosmice Tara. Este realizati cu ambele mini fiind o samyutta mudra. Mudra este identic’ pentru ambele maini care sunt in oglinda. Degetele sunt stranse in pumni, cu exceptia degetelor arititoare, care sunt orientate in jos. Mainile sunt apropiate, dar nu se ating, fiind plasate la nivelul pieptului. 75. Dhyana mudra (mai este numita si samadhi mudra gi yoga mndra) este o mudra, un gest ritualic realizat cu mainile, o pecete, care este comuna tradifiei hinduse gi traditiei budiste. Este mudra meditajiei, mai este numit& uneori samadhi mudra. O regisim realizata de a, i bodhisattvasi, _fiinje iluminate, etc. Este una dintre cele 40 de mudre gsi asane compilate de cdtre Prinful Paramanujita in timpul domniei lui Rama IT, perioada in care Buddha este redat simbolic realizand aceasta mudra. Este realizata cu ambele maini, fiind o samyutta mudra. Aceast’ mudra este realizati cu palma stnga orientataé in sus, iar mana dreapti este orientati in sus plasata in palma miinii stangi, ambele mAini fiind cu degetele usor indoite. Ambele maini sunt plasate in poala. Aceastii mudra o regisim realizati de Buddha Shakyamuni, Dhyani Buddha Amitabha, cel care ne ajutd s& ne transformam dorinfele inferioare in Infelepciunea Discernimantului si de Buddha Vindecatorul (Buddha Albastru). 76. Dhyani mudra este o mudra, un gest ritualic realizat cu mainile, o pecete, care este caracteristica traditiei Yoga si in 59mod special formei Yoga Tattva Mudra Vigyan. Ea este realizatai atat de preot cat si de devot. Este o mudra care simbolizeaz4 starea de pace si de liniste lduntrici. Este realizati cu ambele maini, fiind © samyutta mudra. Mainile sunt in poala ca si la Dhyani mudra, mana stngi cu palma orientatd in sus, iar mana dreapt cu palma orientatS in sus fiind plasata in palma mini stangi. Diferit este o& ambele mini realizeaz o mudra asemaniitoare cu vitarka mudra, adici varful degetelor mari ating la fiecare mani varful ariititoarelor. 77. Dola mudra este o mudra, un gest Titualic realizat cu miinile, 0 pecete, care este realizata de catre un actor sau de catre un dansator. Este realizaté cu ambele maini, fiind o samyutta mudra. Mainile sunt plesate cu palmele orientate in jos, cu degetele intinse gi lipite, si sunt asezate pe coapse. 78. Dvi-mukham mudra este o mudra, un gest ritualic realizat cu miinile, o pecete, care este realizata de catre un actor sau de c&tre un dansator. Este realizaté cu ambele méAini, fiind o samyutta mudra. Este una dintre cele 32 de Gayatri mudre. Este utilizaté cu efecte benefice in orice afectiune, avand proprietifi terapeutice exceptionale, chiar si in cazuri de cancer. Mainile sunt finute la nivelul pieptului, cu palmele orientate fati in fat3, cu degetele distantate si ugor indoite. Varfurile degetelor mici si inclare se ating intre ele, varfurile celorlalte degete fiind la o mici distantii. Litera F 9. Fu Ko-in mudra este o mudra, un gest titualic realizat cu miainile, o pecete, care este caracteristica traditi budismului japonez Vajrayana si Mantrayana. Ea este vealizati atat de preot cat si de devot in timpul ritualurilor Gharbadhatu Mandala si in cadrul altor ritualuri. Este realizata cu 60ambele méini, fiind o samyutta mudra. Ea simbolizeazi lumina care nu se stinge niciodati. Se porneste din pozifia cu palmele lipite fafa in fay, dupa care degetele mari sunt lipite si cu varfurile orientate spre interiorul palmei, iar degetele mijlocii sunt indoite, atingand cn varfurile degetele mari. Degetele arititoare sunt intinse, cu varfurile c&tre in sus si exterior, iar degetele inelare si mici sunt intinse si se ating la var. 80. Fu tsu ku yo-ia mudra este o mudra, un gest ritualic realizat cu mainile, o pecete, care este caracteristicd traditiei budismului japonez Vajrayana si Mantrayana. Ba este realizata att de preot ct si de devot in Gmpul ritualurilor Garbhadhatu Mandala, Vajradhatu Mandala si ritualurilor Homa. Este realizati cu ambele maini, fiind o, samyutta mudra. Ea simbolizeaza ofrandele universale. Se porneste din pozitia cu palmele lipite fafi in fafa, dupa care degetele mari sunt lipite pe toata Inngimea lor, degeteie artdtoare sunt indoite si se ating la varf. Degetele mijlocii sunt incrucigate cu varfurile c&tre exterior, iar degetele inelare gi mici sunt intinse si se ating la varf. Litera G 81. Gada mudra (mudra sceptrului) este o mudra, un gest ritualic realizat cu mdinile, o pecete, pe care o regasim mai ales in tradifia taritricad hindusd. Este realizatd cu ambele maini, fiind o samyutta mudra. Ea simbolizeazi starea de putere. Degetele sunt fncrucisate spre interior, cu excepfia degetelor mici care sunt jatinse gi se ating la varf. 82. Gaganagaja mudra este o mudra, un gest ritualic realizat cu miinile, © pecete, care este caracteristicd traditiel budismului . japonez Vajrayana si Mantrayana. Ea este realizatd atat de preot eat si de devot in timpul diferitelor 61ritualuri. Este realizatd cu ambele miini, fiind o samyutta mudra. Ea il simbolizeaz4 pe Bodhisattva Gaganaganja. Se realizeaz cu mainile cu palmele orientate c&tre practicant. Degetele mici i inelare sunt indoite spre palma cu degetele mari plasate deasupra primei lor falange. Degetele aratdtoare si mijlocii sunt intinse la ambele maini si se ating la nivelul primei falange, realizind aproximativ un unghi de 90 de grade. Degetele aratatoare si mijlocii de la mana dreapta, fiind inaintea degetelor corespondente de la mana stangii. 83. Gaja (hasta) mudra este o mudra, un gest ritualic realizat cu miinile, o pecete, pe care o regisim mai ales in tradifia tantricd hindusa. Ea simbolizeazi © stare de putere Iduntrica. Adesea regasim aceasta mudra in reprezentarile diferitelor zeitafi, care sunt redate dans&nd, cum ar fi Shiva Nataraj, ea fiind o miscare plina de gratie. Este o mudra realizat® cu o singuré mand fiind o asamyutta mudra si se realizeaza si cu bratul, de obicei cu mana stinga. Mana stingi vine cu palma oricntaté in jos, dar in partea dreaptd a corpului. Avem cotul si incheietura usor indoite si degetele relaxate $i orientate cu varfurile in jos. 84. Gajadanta mudra este o mudra, un gest ritualic realizat cu miinile, o pecete, care este realizaté de c4tre un actor sau de catre un dansator. Este realizaté cu ambele maint, fiind 0 samyutta mudra. Ea simbolizeazi ridicarea unej greut&fi (care poate fi nu doar © greutate fizica). Palmele sunt orientate c&tre inainte, degetele mari au varfurile la baza degetului aratator, celelalte degete sunt relaxate si usor indoite: Antebrafele sunt incrucigate mai jos de coate, cu braful drept deasupra celui sting. 85. Gandhararattha mudra este o mudra, un gest ritualic realizat cu minile, o pecete, pe care o regiisim mai ales in tradifia budista din Thailanda. Este una dintre cele 40 de mudre gi asane compilate de cdtre Prinful Paramanujita in timpul domniei lui Rama 62Mil, perioadd in care Buddha este redat realizand aceasta mudra. Este realizata cu ambele miaini, fiind o samyutta mudra. Aceasta mudr este numit& si mudra care cheama ploaia. Mana dreapt se afl plasaté pe genunchiul drept cu palma orientata in sus si cu degetele indoite, iar mfna stanga este plasatd la nivelul pieptului. Mina este cu palma orientatl inainte si usor in jos, cu degetele relaxate si usor indoite. 86. Gandharva-raja mudra este o mudra, un gest citualic realizat cu miinile, o pecete, care este caracteristica tradifiei budismului japonez Vajrayana si Mantrayana. Ea este realizata at&t de preot cat si de devot in timpul a diferite ritualuri. Este realizati cu ambele mifini, fiind o samyutta mudra. Degetele sunt incrucigate ciitre interior, inclusiv degetele mari, excepfie find degetele mici care sunt intinse si se ating. 87. Ganesha mudra este o mudra, un gest ritualic realizat cu mainile, 0 pecete, pe care o regisim mai ales in tradifia tantricl hindus’. Este realizata cu ambele miini, fiind o samyutta mudra. Este o mudra care il simbolizeaza pe Ganesha, zeitatea care ne ajuti sa | © eliminam toate obstacolele. Aceasta mudra are gi efecte curative, acfionand benefic atat asupra aparatului circulator, cat si asupra celui respirator. Mainile sunt plasate la nivelul pieptului. Venim cu m@na stanga cu palma orientat& citre in sus cu degetele indoite si prindem cu mana dreapti mana stingi tn brafara. 88. Garuda mudra este o mudra, un gest ritualic realizat cu miinile, o pecete, care este caracteristicd traditiei budismului japonez Vajrayana si Mantrayana. Ea este Tealizaté atat de preot cat si de devot in timpul .fitualurilor Garbhadhatu Mandala, Vajradhatu Mandala si ritualurilor Homa. O regasim $i ia anumite reprezentiri artistice, realizaté de c&tre un actor sau de citre un dansator. Este realizaté cu ambele m4ini, fiind o samyutta mudra. 63£a simbolizeaza un vultur, vulturul fiind vehiculul zeului Vishnu, care este zeitatea care mentine, susfine tot ceea ce este creat. Aceasta mudra este realizaté cu mainile cu palmele orientate caitre inainte, cu degetele intinse, degetele mari incrucisindu-se, avand degetul mare de la mAna dreapt deasupra celui de la mana stanga. 89. Garuda-paksha mudra (gestul aripii vulturului) este o mudra, un gest ritualic realizat cu mfinile, o pecete, care este realizati de catre un actor sau de citre un dansator. Este realizaté cu ambele maini, fiind o samyutta mudra. Ea simbolizeazi o atitudine de superioritate. Bratele sunt fatinse pe 14nga corp cu coatele usor indoite. Méinile sunt la nivelul soldurilor cu palmele orientate in sus si inainte cu degetele distantate intre cle. Degetele mari sunt distanfate la maxim. 90. Ge baku goko mudra este o mudra, un gest ritualic tealizat cu miainile, o pecete, care este caracteristicd traditiei budismului japonez Vajrayana si Mantrayana. Ea este realizatl atat de_preot cat si de devot in timpul ritualurilor Garbhadhaty Mandala, Vajradham Mandala gi ritualurilor Homa. Este realizaté cu ambele mini, fiind o samyutta mudra. Ea simbolizeazé un vajra cu cinci margini (obiect ritualic in tradifia budista) si starea de sfintenie. Se pomeste din pozitia cu méAinile cu palmele orientate fafi in fata. Degetele mari sunt lipite pe toata lungimea lor, degetele aratatoare si mici sunt fntinse cu vrfurile in sus, degetele mijlocii se ating la nivelul vrfurilor, iar degetele inelare sunt indoite, atingandu-se la nivelul primei falange. Mainile se tin de obicei la nivelu! pieptului. 91. Ge baku ken-in mudra I este o mudra, un gest ritualic realizat cu mainile, o pecete, care este comuna traditici budismului japonez gi chinez Vajrayana si Mantrayana. Ea este realizati att de preot cat si de devot in timpul ritualurilor Garbhadham Mandala, Vajradhatu += Mandala_—si 64ritualurilor Homa. Este realizati cu ambele miini, fiind 0 samyutta mudra. Ea se realizeazi in timpul contemplirii Lunii. O mai regsim si in tradifia crestina ca gest de rugiciune, Mainile sunt cu degetele incrucisate, iar degetul mare de la mana sténgi vine incrucisat peste degetul mare de la m4na dreapta. 92. Ge baku ken-in mudra II este 9 mudra, un gest ritualic realizat cu mainile, 0 pecete, care este comuna tadifiei budismului tantric japonez Vajrayana si Mantrayana. Ea este realizati atét de preot cat si de devot in timpul Titualurilor Garbhadhatu ~ Mandala, Vajradhata Mandala si ritualurilor Homa. Este realizatii cu ambele maini, find o LL samyutta mudra. Ea exprimd o stare de puritate si generozitate. Mainile sunt cu degetele incrucisate, iar degetul mare de la mana dreapti vine incrucisat peste degetul mare de la mana stangi. 93. Ge baku ken-in mudra II este o mudra, un gest ritualic Tealizat cu miinile, o pecete, care este comuni tradifiei budismului tantric japonez Vajrayana si Mantrayaua. Ea este realizata atSt de preot cAt si de devot in timpul ritualurilor Garbhadhatu Mandala, Vajradhatu Mandala si ritualurilor Homa. Este realizaté cu ambele miini, fiind o samyutta mudra. Ea exprima abandouarea in fata infelepciunii lui Buddha. Mainile sunt cu degetele incrucigate, iar degetele mari sunt indoite in interiorul pumnului. 94. Ge kai-in mudra este o mudra, un gest ritualic realizat cu mAinile, o pecete, care este caracteristica tradifiei budismului tantric japonez Vajrayana si Mantrayana. Ea este realizati atft de preot c&t si de devot in timpul ritualurilor Garbhadhatu Mandala, Vajradhatu Mandala si ritualurilor Homa. Este realizata cu ambele méAini, fiind o samyutta mudra. Ea simbolizeaz eliberarea lumii de demoni. Mainile sunt incrucisate la nivelul incheieturii cu mana dreapta plasati deasupra, palmele sunt orientate c3tre fnainte cu degetele mari indoite si spre mijlocul palmei, ardtitoarele sunt 65intinse cu varful degetului ciitre tn sus. Degetele mici sunt intinse si se incolacesc la nivelul primelor doud falange. 95. Ghanta-vadana mudra este o mudra, un gest fitualic realizat cu méinile, 0 pecete, care este caracteristici tradifiei budismului tantric japonez Vajrayana si Mantrayana. Ea este realizata atat de preot c&t si de devot fm timpul rimalurilor Garbhadhatu Mandala, Vajradhatu Mandala si ritalurilor Homa. Este realizaté cu ambele maini, fiind o samyutta mudra. Ea simbolizeazi venerarea zeititilor. Se realizeazié cu méfna dreapti ridicati cu palma orientaté cdtre inainte, cu degetele intinse, iar mana stanga prinde m4na dreapti de antebraf sub incheietura. 96. Granthitam mudra este o mudra, un gest ritualic realizat cu miainile, o pecete, care este caracteristic& tradifiei Yoga gi ia mod special formei Yoga Tattva Mudra Vigyan. Ea este realizata atat de maestru cat si de devot. Este una dintre cele 32 de Gayatri mudre. Are efecte curative in diferite afectiuni, putaind fi utilizaté si in cazuri de cancer. Se realizeazi identic cu Ge baku ken-in mudra I. Vezi Ge baku ken-in mudra I. 97. Gyan mudra a se vedea jnana mudra. Litera H 98. Haku sho-in nrudra este o mudra, un gest ritualic realizat cu mfinile, o pecete, care este caracteristica tradifiei budismului tantric japonez Vajrayana si Mantrayana. Ea este realizata atat de preot cit si de devot in timpul ritualurilor Garbhadhatu Mandala, Vajradham Mandala si ritualurilor Homa. Este realizata cu ambele miini, fiind o samyutta mudra. Ea simbolizeazi venerarea zeitifii protectoare gi este utilizaté si pentru a pune pe fuga entitatile subtile raufacdtoare. Méinile sunt cu palmele fati in fati, aproape dar fara si se atinga, ca si cum am aplauda. Degetele de la mana dreapta vin tn palma mainii stngi. 6699. Hamsa mudra (mudra lebedei) este o mudra, un gest ritmalic realizat cu miinile, o pecete, care este caracteristici traditiei hinduse gi este realizaté in anumite reprezentari artistice de citre anumite zeitafi. Este o mudra realizata cu © singurdé mana, fiind o asamyutta mudra, de obicei realizindu-se cu mana dreapti. Este © mudra care exprima mai multe lucruri: un ritual de inifiere, ritualul ciisatoriei sau o picdturi de api. Se pomeste pentru realizarea acestei mndre cu mana ridicati cu palma citre inainte. Prima falanga de ta degetul mare, arat3tor si mijlociu se ating, iar degetul inelar si mic sunt intinse cu v&rful orientat c&tre in sus. . 100. Hamsa-paksha mudra (mudra penei ee de lebada) este o mudra, un gest ritualic realizat A) i cu miinile, o pecete, care este realizata de catre un actor sau de catre un dansator. Este o mudra realizaté cu o singuraé méné, fiind o asamyutta moudra. Ea exprima infranare, control. Mana este cu palma c&tre inainte cu degetul artdtor, mijlociu si inelar usor indoit. Degetul mare gi mic sunt drepte cu varfurile orientate citre in sus. 101. Hamsasya mudra (gestul capului Iebedei) este o mudra, un gest ritualic realizat cu miinile, o pecete, care este realizaté de cAtre un actor sau de c&tre un dansator. Este o mudra realizata cu o singura mana, fiind o asamyutta mudra. Ea exprima inificre, cds&torie. Se porneste pentru realizarea acestei mudre cu mana ridicaté cu palma citre fnainte. Prima falanga de la degetul mare, arit3tor se ating, iar degetul mijlociu, inelar si mic sunt intinse cu varful orientat citre in sus. 102. Hansi mudra este o mudra, un gest Titualic realizat cu miainile, 0 pecete, care este caracteristicd traditiei Yoga si in mod special formei Yoga Tattva Mudra Vigyan. Ea este realizataé atét de maestru cat si de devot. Este o 67 wy eSmudra realizaté cu o singurd mani, fiind 0 asamyntta mudra. Ea simbolizeazi starea de pace si relaxare. Se pomeste pentru realizarea acestei mudre cu mina ridicala cu palma ciitre inainte. Varfurile degetului mare, mijlociu, inelar si mic se ating, iar degetul aratator este drept cu varful orientat cate in sus. Este aseménatoare cu Tarjani mudra. 103. Harina mudra este o mudra, un gest ritualic realizat cu mainile, o pecete, care este realizatd de cate un actor sau de ciitre un dansator. Este o mudra realizati cu o singuri mand, fiind o asamyutta mudra. Ea simbolizeazii un cerb sau 0 antilop’. Se pomeste pentru realizarea acestei mudre cu mina ridicata cu palma catre inainte, cu degetele drepte, cu exceptia degetului mijlociu si inelar care sunt indoite. 104. Hastasvastika mudra I este 0 mudra, un gest ritualic realizat cu miinile, o pecete, care este caracteristica traditici hinduse. Este yealizati cu ambele maini, fiind o samyutta mudra. Ea implici si brajele. Accasti mudri exprima starea de subordonare fata de o zeitate sau fati de o fiinti pe care o considerdm superioara noua, cat si o stare de acceptare in fafa inevitabilului. Brafele sunt incrucisate la nivelul pieptului cu braful drept deasupra, iar palmele se afla pe umarnul opus. 105. Hastasvastika mudra II este o mudra, un gest ritualic realizat cu miinile, o pecete, pe care o regisim mai ales in tradifia budista din Thailanda. Este una dintre cele 40 de mudra si asane descrise de Prinful Paramanujita in timpul domniei lui Rama al HI lea. in mod traditional Buddha este reprezentat realizind aceasti mudri in momentul in care se afla in fata copacului bodhi. Este realizata cu ambele mini, fiind o samyutta mudra. Bratele sunt intinse cu miainile fncrucisate la nivelul incheieturilor, cu mana dreapta 68deasupra. Palmele sunt orientate catre practicant. Aceasti mudra se realizeaza stfnd in picioare. 106. Hasti-ratna mudra este o —* mudra, un gest ritualic realizat cu mainile, o pecete, care este caracteristica traditiei budismului tantric japonez Vajrayana. Ea simbolizeaz4 a oferi cadou unul dintre cele gapte nestemate ale suveranitafii, care este asociat cu venerarea marii puteri cosmice Tara. Este realizata cu’ ambele mini, fiind o samyutta mudra. Mana sténgi este cu palma orientata in jos, cu degetele indoite, doar degetul mijlociu este usor ridicat. Mana dreapt este strans4 in pumn, doar degetul mare este intins, arditiind inspre mijlocul palmei mAinii stangi. 107. Hoh mudra este o mudra, un gest ritualic realizat cu miinile, 9 pecete, care este caracteristici . taditiei budismului tantric japonez Vajrayana. Ea simbolizeazi ,,a dizolva” si este ultima silabi a unei mantre lungi, care este folositi in venerarea puterii cosmice Tara. Este realizata cu ambele maini, fiind © samyutta mudra, Se pomeste cu miinile incrucigate la nivelul pieptului, cu mana stanga spre interior, cu palmele orientate spre practicant. Maéinile realizeazi ambele acelasi gest. V4rfurile degetelor mijlocii si inelare ating prima falangi a degetului mare care este indoit spre mijlocul palmei. Degetele arititoare si mici 108. Hora no-in mudra este o mudra, un gest ritualic realizat cu mainile, o pecete, care este caracteristicd traditiei budismului tantric japonez Vajrayana si Mantrayana. Ea este realizata atat de preot ct si de devot in Vajradhatu Mandala si ritwalurilor Homa. Este realizati cu ambele maini, fiind o samyutta mudra. Ea simbolizeazii transmiterea de ordine sau chemarea credinciagilor. Se porneste cu palmele fafi in fafa cu degetele mari care sunt lipite pe toat lungimea lor, degetele arititoare sunt indoite si se ating la varf si ating si partea interioara sunt intinse. Ry J timpul ritualurilor Garbhadhatu Mandala, 69a primei falange de la degetele mari. Celelalte tei degete sunt intinse si se ating la varf. 109. Horyuji temborin-in mudra este o tmudra, un gest ritualic realizat cu mainile, © pecete, care este caracteristicd tradifiei budismului tantric japonez, fiind o variatiune a lui temborin-in mudra. Ea simbolizeaza a predica, a-i invafa pe alfii, a pune in miscare roata Legii (Dharma). Este realizata cu ambele miini, fiind o samyutta mudra. Mana dreaptd este finut& cu palma orientati cite inainte cu degetul mare si araititor indoite si se ating la varf, iar celelalte degete sunt telaxate si cu v&rfurile orientate in sus. Mana sting este cu palma orientati in sus si usor median. Varful degetului mare atinge varful degetului mijlociu, iar celelalte degete sunt usor indoite. Mana sting’ este plasat mai jos si mai in fafa dec&t mana dreapti. 110. Hridayaya mudra este o mudra, un gest ritualic realizat cu méfinile, o pecete, care este caracteristica att tradifiei hinduse, cat gi traditiei budiste. Ea este realizatd atat de preot cat si de devot in timpui iui sadanga-nyasa. Este realizata cu o singura mind, fiind o asamyutta mudra, Venim cu mana dreapta plasat4 pe zona inimii, 111. Hum momdra este o mudra, un gest fitualic realizat cu méinile, 0 pecete, care este caracteristica tradifiei budismului tantric japonez. Vajrayana. Ea simbolizeazd a absorbi” si este a doua silabé a unei mantre Jungi, care este folosita in venerarea puterii cosmice Tara. Este realizati cu ambele maini, fiind o samyutta mudra. Ambele méini realizeaz4 acelasi gest. Varfurile degetului mijlociu si inelar ating prima falanga a degetului mare. Celelalte degete sunt intinse. Méainile sunt incrucisate la nivelul incheieturilor cu mfna stangi care este plasata in fata mdinii drepte, iar degetele mici si arititoarele sunt incolacite in jurul degetalui corespunzitor de la mana opusa. 70Litera I 112. Indra mudra este o mudra, un gest ritualic realizat cu miinile, o pecete, care este realizaté de c&tre un actor sau de catre un dansator. Aceasta mudri il simbolizeaza pe zeul Indra. Este realizaté cu ambele miini, fiind © samyutta mudra. Se realizeazi cu miinile incrucisate Ia nivelul tncheieturilor, cu mana dreapt care este plasati in fafa mainii sténgi. Palmele sunt orientate catre in fat cu degetele drepte cu varfurile orientate in sus, cu excepfia degetelor inelare care sunt orientate catre palma. Mainile sunt la nivelul pieptului. 113. Ishvara mudra este o mudra, un gest ritualic realizat cu miinile, o pecete, care este comund att traditiei hinduse, cat si traditiei budiste. Aceasti mudra fl simbolizeaza pe Ishvara, un aspect a Ini Dumnezeu personificat. Este realizaté cu ambcle miaini, fiind o samyutta mudra, Méainile sunt cu palmele lipite, cu exceptie degetelor mijlocii si inelare care sunt incrucisate. 114. Issai ho byo do kai mudra este o mudra, un gest ritualic realizat cu miinile, o pecete, care este caracteristica traditiei budismului tantric japonez Vajrayana si Mantrayana. Ea este realizatd att de preot cat si de devot in timpul ritualurilor Garbhadhatu Mandala, Vajradhatu Mandala si riqwalurilor Homa. Este realizati cu ambele miaini, fiind o samyutta mudra. Aceasté mudra exprima Starea de egalitate si omogenitate a manifestarii Legit. Se porneste cu méinile cu degetele incrucisate in interior, inclusiv degetele mari, cu exceptia degetelor arat&toare si mici care se ating la varf. nNLitera J 115. Jah mudra este o mudra, un gest ritualic realizat cu miinile, © pecete, care este caracteristica traditiei budismului japonez Vajrayana si este o mudri tantricd. Ea exprimi ,,a chema, a invoea” gi este prima silabi a unei mantre lungi care o invocd pe marea putere cosmic Tara. Este realizata cu ambele mini, fiind 0 samyutta mudra. Mana dreapti este cu palma orientata fnainte, cu degetele intinse, cu excepfia degetului mijlociu si inelar care sunt indoite, cu varfurile atingand ultima falangd a degetului mare care este usor orientat citre interiorul palmei. Acelasi gest il realizeaza si m&na stanga doar ci ea este plasaté in fafa mainii drepte gsi este orientata cu palma cdtre interior. Varful degetului aratitor de la mana dreapt atinge varful degetului mic de la mina stingi. Méinile sunt plasate in fafa Pieptului chiar sub barbie. Mantra asociati cu aceasti mudra este »Jah Hum Bam Hoh”. 116. Jnana mudra (gestul cunoasterii) este o mudra, un gest ritualic realizat cu miinile, o pecete, care este caracteristica tradifiei hinduse. Poate fi realizatd doar cu mina dreapti sau cu ambele mini (uneori fn aceast4 forma mai este numita si veragya). Aceasti mudri exprima aspiratia cAtre cunoastere spirituala a Absolutului Unic si o stare exemplara de puritate lAuntricd. Aceasta mudra_se realizeazi cu _degetul mare si ardtatorul unite int-un contact relaxat, fara a presa puternic, jar celelalte degete sunt intinse, dar relaxate, palma flind orientat® ciitre fn sus. Degetul mare gi aratator pot sii se ating doar la varf, sau se mai poate realiza si avand prima falang3 a degetului mare peste prima falanga a degetului aritAtor. Aceasta este o mudra cu care oamenii sunt destul de familiarizati. Marii ganditori si invatati din vechime ca Buddha, Padma Shambava, Mahavir, Guru Nanak si multi sfinti sunt reprezenta{i realizind cu miainile acest gest. Acest gest 72simbolizeazA conectarea naturii umane la constiinfa divind. Cele trei degete intinse simbolizeaza cele trei gune (tendinfe) tamas guna (starea de inerfie), rajas guna (starea de dinamism) $i satva guna (starea de armonie si de echilibru), iar degetul mare plasat peste degetul arititor simbolizeazi Sinele individual (Atman) care este in uniune cu Sinele Universal (Brahman). Aceasté mudri induce o crestere a activiti{ii cerebrale, stare de pace mentald, concentrare a minfii, ascufire a memoriei, sporire a disponibilit3fii spirituale, dezvoltare a creativitafii. Vindecad tmiburirile legate de somn (somnul in exces sau insomnia) si dizarmoniile mentale, foliiturai tensiunile (ajuti si in bipertensiune arterial), depresiile si somnolen{a (moleseala). 417. Jnana-jnana mudra este o mudra, un gest ritualic realizat cu miinile, o pecete, care este caracteristica tradifici tantrice budiste. Este una dintre cele 40 de mudre si asane compilate de caitre Prinful Paramanujita in tunpul domniei tui Rama DI perioadi in care Buddha este pictat realizind aceasté mudra, mudra nomi mudra contemplatiei. Este realizati cu ambele miini, fiind o samyutta mudra. Cele dou’ mfini realizeazi acelasi gest, doar orientarea lor diferi, cu palmele orientate catre piept. Ftecare mAnd realizeazi jnana mudra. Méinile sunt incrucisate la nivelul incheiturilor cu mana dreapta deasupra. . 118. Jo-in muda este denumirea japonezi a lui Dhyani mudra. 119. Jo za ma ko ku-in mudra (mudra climinirii demonilor si a purificdrii fiinfei de toate impurititile) este o mudra, un gest ritualic realizat cu mainile, o pecete, care este caracteristica tradifiei = budismului tantric japonez Vajrayana sii Mantrayana. Ea este realizati att de preot cat si de devot tn timpul Titualurilor Celor Optsprezece Pasi. Este realizati cu o singurd mina, de obicei cu mAna st&ng3, fiind o asamyutta mudra. Ea mai 73este numita si mudra dublei purificari, a unei purificari emotionale si mentale. Venim cu mana stanga ridicat cu palma orientata citre inainte, cu degetul mare si degetul mic care se ating Ia varf. Celelalte degete sunt intinse, dar au primele falange per indoite ciitre interior. 120. Jyetshta-bhratri mudra este o Toudra, un gest ritualic realizat cu méainile, o pecete, care este realizati de ciatre un actor sau de catre un dansator. Aceasti mudra este una dintre cele 11 maudre care exprima relafii de rudenie si ea il simbolizeaza pe fratele mai mare. Este realizaté cu ambele maini, fiind o samyutta mudra. Cele doua miaini realizeaz% acelasi gest, doar orientarea lor diferi. Mana dreapt este cu palma orientatii ciitre inainte cu degetul mare si mijlociu care se ating la varf si cu celelalte degete relaxate si intinse, iar mana dreaptd realizeaz4 acelasi gest doar ci mana este orientati median (citre linia de mijloc). Litera K 121, Kadali mudra este 0 mudra, un gest ritualic realizat cu m4inile, o pecete, care este realizata de c&tre un actor sau de catre un dansator. Aceasta mudri exprima ideea de copac, copacul Kadali. Este realizaté cu ambele miini, fiind o — samyutta mudra. Ambele maini realizeaz4 acelasi gest. Mainile sunt incrucigate Ja nivelul incheieturilor, fiind plasate in fata pieptului. Mainile sunt cu palmele in sus, cu toate degetele indoite, dar farii sa se ating’, cu varfurile orientate usor citre exterior. Degetele se pot si misca usor. = : 122. Kai mon-in mudra (gestul deschiderii portilor) este o mudra, un gest ritualic realizat cu méinile, o pecete, care este caracteristica traditiei budismului tantric japonez Vajrayana si Mantrayana. Ea este realizati atat de preot cAt si de devot in timpul 74fitualurilor Garbhadhatu Mandala, Vajradhatu Mandala si ritualurilor Homa. Este realizata cu ambele mini, fiind o samyutta mudra. Accasti mudra exprima deschiderea ,,portilor” mandalei. Este o mudra care este identicd pentru ambele maini. Degeml mare este plasat indoit in mijlocul palmei, iar degetul mijlociu gi cel inelar sunt plasate peste degetul mare indoit. Degetele aratitoare si degetele mici sunt intinse. Degetele ar&t&toare se ating la varf, iar degetele mici sunt incolacite unui in jurul celuilalt. 123. Ka-in mudra (mudra perdelei de flacdri) este o mudra, un gest ritualic realizat cu miinile, o pecete, care este caracteristicd traditiei budismului tantric japonez Vajrayana $i Mantrayana. Ea este Tealizat& at&t de preot cat si de devot in timpul ritualurilor Celor Optsprezece Pasi. Este realizati cu ambele mini, fiind o samyutta mudra. Aceasti mudra elimina spiritele rauvoitoare din iocurile unde se vor realiza anumite ritualuri. Se _realizeaz% cu mainile cu palmele in sus cu indna dreapta plasatd in palma stanga, realizand un unghi de 30 de grade. Degetele mari au varfurile orientate inainte si usor catre in sus. Celelalte degete sunt usor indoite in cupa. 124, Kai shin-in mudra (mudra deschiderii spiritului) ) este © mudra, un gest ritualic realizat cu mainile, o pecete, care este caracteristicd traditiei budismului tantric japonez Vajrayana siMantrayana. Ea este realizata att de preot c&t si de devot in timpul riqualurilor Garbhadham Mandala, Vajradham Mandala si ritualurilor Homa. Este realizaté cu ambele méini, fiind o samyutta mudra. Aceasté mudra exprima deschiderea spiritului devotului. Mainile sunt cu palmele orientate in jos, cu degetele incrucisate si cu degetele mari atingandu-se la varf. 125, Kalkiavatara nudra este o mudra, un gest ritualic realizat cu Miinile, o pecete, care este realizaté de catre un actor sau de catre un dansator. 75