Martisoare la indemana oricui

de psiholog Lizetta Mihaila

Se apropie 1 martie, iar traditia spune ca baietii ofera martisoare mamelor,

bunicilor, surorilor, educatoarei, invatatoarei- femeilor din viata lor.

Ce-ar fi daca ati confectiona acasa propriile martisoare? Acestea vor fi originale,
pline de insemnatate afectiva si primite cu multa caldura, purtate cu mandrie. Copiii
isi pot exersa astfel abilitatile artistico-plastice, pot realiza creatii unice, iar
imaginatia este pusa in valoare de originalitatea si unicitatea fiecarui martisor
confectionat de ei.

Va prezentam cateva idei de confectionare de martisoare din diverse materiale, pe

care le poti face acasa impreuna cu toata familia.

1. Martisoare cu margelute

Materiale necesare: coli de carton colorat (din orice librarie), lipici, margelute, ata,
snur de martisor

Confectionare: se taie cartonul in forma de patrat ( poti folosi si o foarfeca cu

model), apoi patratele sau cercuri mai mici. Se lipeste un patrat (cerc) mic pe un
patrat mare de preferabil de culori diferite, apoi se da cu lipici pe patratul mic si se
presara margelutele.

In loc de patratul mic, putem rasuci hartia colorata si apoi s-o infasuram cu ata. Se
da cu lipici pe ata si se presara margelutele.

2. Martisoare flori

Materiale necesare: plastelina, carton colorat, culori tempera, snururi de martisor,

lipici.

Confectionare: se modeleaza plastilina in forma unui patrat sau cerc si apoi se

lipeste pe cartonul colorat. Se picteaza diverse flori pe plastelina. (vezi ghiocelul)

Florile pot fi modelate la randul lor, nemaiutilizand culori tempera (vezi laleaua)

3. Martisoare litere
Materiale necesare: plastelina, carton colorat, lipici, paste in forma de litere

Confectionare: Se modeleaza plastelina in forma de carte si apoi se aseza literele pe

aceasta, apasand usor. Se lipeste cartea pe cartonul colorat si se adauga snurul.

(vezi cartea martisor)

4. Martisoare fluturasi

Materiale necesare: paine, forme de biscuiti (flurasi), culori tempera, carton colorat,
lipici si snur de martisor.

Confectionare: Se taie painea felii si cu ajutorul formei matrita se formeaza din

miezul acesteia un fluturas. Se lasa pinea la uscat, iar dupa o zi-doua se picteaza
fluturasul, fara insa a utiliza multa apa, deoarece se inmoaie painea. Dupa ce s-a
uscat, se lipeste fluturasul pe cartonul colorat si se aplica snurul.

Spor la treaba
MARTISORUL

Pe vremea dacilor, simbolurile primaverii erau confectionate in timpul iernii si se

purtau doar dupa 1 Martie. Martisoarele erau, pe atunci, pietricele albe si rosii
insirate pe o ata. Alte surse aratau ca martisoarele constau in monede care erau
atarnate de fire subtiri de lana, negru cu alb. Tipul de moneda (aur, argint sau
bronz) indica statutul social. Ele erau purtate pentru a avea noroc si pentru a avea o
vreme buna. Dacii credeau ca aceste amulete aduc fertilitate, frumusete si previn
arsurile din cauza soarelui. Acestea erau purtate pana cand copacii incepeau sa
infloreasca si apoi atarnate de crengile lor.

Prima zi a primaverii este ziua Babei Dochia. Baba Dochia este o batrana zeita
agrara, care moare de 1 martie si renaste de Mucenici, pe 9 martie. Dochia aduce
aminte de marea zeita Terra Mater si poate fi asociata cu Diana si Iuno de la romani
si cu Hera si Artemis de la greci

Legenda babei Dochia (varianta)

O femeie batrana, Dochia, avea o fiica vitrega pe care o ura. Intr-o zi de iarna
geroasa, Dochia i-a dat o haina foarte murdara cerandu-i sa o spele la rau pana
devine alba ca zapada. Pe masura ce o spala, haina devenea tot mai neagra.
Inghetata de frig si cuprinsa de disperare, fata plingea cand a aparut Martisor, un
barbat tanar care i-a oferit o floare magica si a sfatuit-o sa se intoarca acasa. Cand
a ajuns fata acasa, panza era alba ca si neaua. Batranei Dochia nu i-a venit sa isi
creada ochilor. Vazand floarea rosie, prinsa in parul fetei, Dochia a crezut ca
primavara a revenit si a plecat cu turma de oi pe munte. Urcand muntele, vremea s-
a facut frumoasa, asa ca Dochia a renuntat, pe rand, la cojoacele pe care le purta.
Cand a ajuns in varf, vremea s-a transformat in vifor si atunci s-a aratat Martisor:
"Vezi cat de rau este sa stai in frig si umezeala" a grait el, "tu, cea care ti-ai obligat
fiica sa spele haine in raul inghetat." Apoi a disparut. Batrana a ramas singura pe
munte, a venit gerul si oile au fost transformate in pietre. De atunci rosul si albul
simbolizeaza lupta intre bine si rau, intre iarna si primavara.

La sfarsitul secolului al XIX-lea Martisorul era primit de copii, fete si baieti, fara
deosebire, de la parinti in dimineata zilei de 1 martie, inainte de rasaritul soarelui.

Martisorul de care se agata o moneda metalica de argint si, uneori, de aur, se purta
legat la mana, uneori prins in piept sau la gat. El era scos, in raport de zona
etnografica, la o anumita sarbatoare a primaverii (*Macinici, *Florii, Paste,
*Arminden) sau la inflorirea unor arbusti si pomi fructiferi (maces, porumbar,
trandafir, paducel, visin, zarzar, cires etc) si agatat pe ramurile inflorite. Se credea
ca purtatorii Martisorului vor fi sanatosi si frumosi ca florile, placuti si dragastosi,
bogati si norocosi, feriti de boli si de deochi.

Aromanii puneau Martisorul in ajunul zilei de 1 martie, in seara zilei de 28 sau 29

februarie.

Dupa unele traditii, firul Martisorului, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi fost tors de
Baba Dochia in timp ce urca cu oile la munte. Asemenea Ursitoarelor care torc firul
vietii copilului la nastere, Dochia toarce firul primaverii, la nasterea anului agrar.

De la romani si aromani, obiceiul a fost preluat si de alte popoare din centrul si sud-
estul Europei.