Spitalul Judeean s-a nfiinat n decembrie

1973, prin unificarea mai multor uniti sanitare

existente la acel moment n ora: Spitalul
Judetean(edificiu nou construit), Spitalul Marzescu ,

SPITAL Spitalul de Oncologie, Spitalul de boli deramato-

venerice, Spitalele uzinelor Tractorul si Steagu Rosu,
Centru de transfuzii sanguine, Statia de salvare, Centrul
UL sanitar anti-epidemic, Centrul de stomatologie, si mai
multe policlinici si dispensare comunale si orasenesti.

CLINI
Inca de la inceput spitalul a avut o structura pavilionara,
partea tehnico-administrativa functionand in pavilionul
central de pe str. Calea Bucuresti nr.25-27.

C In perioada anilor 70-80, spitalul avea un numar

de personal de circa 3000 de salariati si aproximativ

JUDE 2000 de paturi.

Dupa anul 1990, o parte din structurile spitalului

EAN s-au desprins functionand ca entitati cu persoanlitate

juridica proprie. Dintre acestea amintim Centrul sanitar
anti-epidemic, Centrul de transfuzii, Statia de salvare si
BRAO dispensarele si policlinicile.
In anul 1991 spitalul avea un numar de 1605
V paturi, iar in anul 1992-1485 de paturi.
In anul 1996 spitalele fostelor uzine Steagu
Rosu si Tractorul se dezlipesc din structura Spitalului
Judetean si formeaza Spitalul Municipal Brasov, unitate
sanitara cu personalitate juridica proprie. In structura
lor regaseam atat sectii chirurgicale cat si sectii
medicale.
In anul 2001 este pusa in functiune instalatia de
rezonanta magnetica RMN Philipps.
Studente : Baciu Bianca
Cristea Ramona In anul 2003 Spitalul Municipal se comaseaza
cu Spitalul Judetean de Urgenta, astfel sectiile
Profesor : Untaru Elena Astra( fosta Steagu Rosu) si Tractorul redevin sectii
ale Spitalului Judetean . La 1.03.2003 Spitalul Judetean Brasov devine Spital
Judetean de Urgenta. Tot in anul 2003 se externalizeaza bucataria spitalului si se
pune in functiune aparatul de cobaltoterapie.
In anul 2004 ca urmare a dezvoltrii Facultii de Medicin din cadrul
UniversitiiTransilvania Braov, a primit titlul de Spital Clinic Judeean de
Urgen.
In anul 2006 Spitalul avea in structura un numar de 37 de sectii, un numar
de 1261 de paturi si functiona in 6 locatii. In acest an este pus in functiune primul
computer tomograf CT Select
In anul 2007 printr-un proiect finantat de Banca Mondiala se renoveaza
Unitatea de Primiri Urgente, si se infiinteaza serviciul SMURD in colaborare cu
ISU Brasov.
In anul 2008 incep lucrarile de reconsolidare , reamenajare si modernizare a
stationarului central (Corp B) din fonduri alocate de catre Consiliul Judetean
Brasov. Este reamenajat ambulatorul spitalului judetean si se pune in functiune cel
de al doilea computer tomograf CT Bright Speed. Tot anul 2008 incep lucrarile de
reparatii capitale la Blocul operator si ATI stationar Tractorul, din fonduri alocate
de Ministerul Sanatatii.
In anul 2009 se amenajeaza sectia de cardiologie interventionala si se pune in
functiune angiograful .Tot in anul 2009 datorita conditiilor improprii, se inchide
cladirea pavilionului de Dermatologie, sectia mutandu-se in pavilionul Tractorul.
Cla direa inchisa este predata Consiliului Judetean.
In anul 2010 in urma descentralizarii unitatilor sanitare Spitalul Clinic Judetean
de Urgenta Brasov trece in subordinea Consiliului Judetean Brasov.
In present, Spitalul Clinic Judetean de Urgenta are o structura aprobata ce
cuprinde un numar de 915 paturi repartizate pe 33 sectii si compartimente. Pe
langa acestea, functioneaza laboratorul clinic de analize medicale ,laboratorul de
radiologie si imagistica medicala si serviciul de Medicina Legala.
Spitalul functioneaza in 5 stationare: stationarul central, stationarul Astra,
stationarul Tractorul, stationarul Marzescu si stationarul Oncologie.
Dezvoltarea Spitalului Clinic Judeean de Urgen Braov poart amprenta unor
nume prestigioase, cum ar fi: Dr. Mircea Migea, Dr. Alexandru Ilie, Dr. Georgeta
Malene, Dr. Petre Petrovici, Dr. Emil Dnil, Dr. Alexandru Amza, Dr. Ioan Boboc,
Dr. Aurel Antohi, Dr. Mircea Leahu, Dr. Rare Pop, Dr. Aurel Ionel, Dr. Valentin
Aburel, etc., care au contribuit de-a lungul timpului la consolidarea i
eficientizarea vieii medicale braovene.
Spitalul are dotari de inalta performanta, printre care 2 computere tomograf, un
aparat RMN, un angiograf . In conformitate cu Ordinul Ministrului Sanatatii, cu
privire la clasificarea spitalelor, Spitalul Clinic Judetean de Urgenta a fost incadrat
in categoria a II a cu nivel de competenta inalt, care deserveste populatia judetului
din aria sa administrativ-teritoriala, precum si din judetele limitrofe, cu nivel inalt
de dotare si incadrare cu resurse umane, care asigura furnizarea serviciilor
medicale cu grad mare de complexitate.

Scopul lucrrii

Consta in redresarea si imbunatatirea serviciilor prestate.

Obiective:
Prezentarea problemelor
Depistarea nemultumirilor si analiza serviciilor
Literatura de specialitate
Propuneri si concluzii

Sistemul public de sntate continu s reprezinte principala opiune

pentru cea mai mare parte a pacienilor, din considerente ce in de
gratuitatea i accesibilitatea serviciilor, de recomandri primite din partea
medicilor de familie, dar i de ncrederea n competena medicilor din
sistemul public.
Totui, vulnerabilitile generate de calitatea sczut a serviciilor, n
special n spitale, costurile suplimentare pentru medicamente necesare pe
durata spitalizrii, precum i percepia conform creia sistemul este
profund mcinat de corupie, la diferite niveluri, continu s fie percepute
ca principalele probleme ale sistemului sanitar romnesc.

Dac privim cu atenie la starea sistemului public de sntate din

Romnia putem vedea cu uurin c se confrunt cu probleme deosebit
de grave. Avem spitale care nu pot oferi servicii medicale de baz.

Cheltuielile cu fondul de salarii ocup de multe ori cea mai mare parte
a bugetului pe care l are la dispoziie un spital de stat din Romnia.
Dotarea tehnologic este insuficient sau insuficient folosit. Nu
puine sunt cazurile n care aparatura nou a fost achiziionat, dar nu are
cine s o mai opereze, dup cum nu puine sunt situaiile n care sedii noi
sau renovate duc lips de angajai. Ne confruntm cu un exod n afar al
personalului medical tnr, performant i dornic de munc. n urm
rmn destui medici cu o pregtire medie spre mediocr, indifereni sau
corupi. Managerii de spital, numii adesea pe criterii politice i nu n
baza unor performane sau cunotine, au dificulti n a gsi soluii
pentru numeroasele probleme cu care se confrunt.

O alt problem care, adesea, ajunge n atenia opiniei publice este

lipsirea bolnavilor de accesul la tratamente mai eficiente. Implicarea
statului n actul medical din sistemul public duce la stabilirea unor
tratamente ca preferabile altora, adesea n baza unor calcule strict
contabiliceti.
Redresarea serviciilor
Propuneri
Acordarea unei mai mari importante pacientilor
Tratarea in mod egal indiferent de venituri
Investirea in aparatura strict necesara
Intretinerea tuturor spatiilor in masura egala
Mentinerea unei palete de angajati ce dovesc professionalism
Respectarea normelor de igiena in spitale poate salva mii de vieti anual.
Neglijenta personalului, cazurile de malpraxis, fondurile insuficiente
alocate spitalelor duc de multe ori la infectii intraspitalicesti. Astfel, nu
putine au fost cazurile in care starea de sanatate a unor pacienti s-a
inrautatit pe perioada spitalizarii in loc sa se imbunatateasca.
Concluzii
 Calitatea ingrijirilor medicale rmne o preocuparea permanent a
spitalului. De nivelul lor (ridicat sau scazut) depinde accesarea servicilor
medicale ale spitalului i n ultim instan sumele ce ajung la dispoziia
spitalului pentru a-i asigura diverse cheltuieli. Percepia pacientului
supra calitii servciilor medicale este o alt preocupare a instituiei
deoarece aceast percepie poate balansa serios bugetul de venituri i
chetuieli al instituiei spitaliceti.
Este de aceea important o preocuparea permanent pentru acordarea de
ngrijiri pacienilor la nivel ridicat, pentru explicarea pacienilor a
necesiti acestor ngrijiri i a limitelor lor dar i actiunea de pormovare a
activitii ce se desfoara ntr-o unitate spitaliceasc. Marketing medical
este absolut necesar n condiiile unor economii de pia n care spitalele
i desfoara activitatea.

ART 1
Toate problemele provocau pierderi economice mari i n cele din urm au
cauzat o grav degradare a sistemului de sntate. Asigurarea financiar a
activitii instituiilor medicale progresiv se micora, atingnd doar 2,9% din PIB
n anul 2000. Ca rezultat au avut loc:
- deteriorarea semnificativ a strii de sntate a populaiei, cu
o descretere a speranei de via de la 69,1 ani n 1989 la 66,6 ani n
2002;
- creterea incidenei maladiilor att neinfecioase, ct i
infecioase; - creterea inechitii n acces la serviciile medicale etc
[10].
S-a fcut evident necesitatea schimbrilor radicale n modelele de finanare a
sistemului de sntate, ele fiind prghia cea mai important n redresarea lui [11,
24, 45, 48, 51, 55, 70, 73].
Despre necesitatea acestor reforme n Republica Moldova se vorbete de la
nceputul anilor nouzeci ai sec. XX [14, 84, 85, 86]. Anume n aceast perioad
este propus formarea unei structuri organizatorice noi a sistemului de sntate cu
revederea modalitilor de finanare a lui. Evoluia propunerilor n cauz o vedem
n numeroasele lucrri la tem, aprute n perioada 19932003 (Prisacari I., Eco
C., Tintiuc D., Mereu I., Russu Gh., Ciocanu M., Ciobanu M., Sava V., s.a.), n
care au fost puse n discuie aspectele practice ale unui sistem de sntate bazat pe
relaii de pia.

Pai concrei n aceast direcie au fost fcui odat cu implementarea, n anul

2004, a sistemului de asigurri obligatorii de sntate. Imperativ al timpului a
devenit formarea pieei serviciilor medicale, divizarea funciilor de prestator i
cumprtor i introducerea sistemului de contractare a serviciilor medicale.
Printre problemele cele mai importante care au fost soluionate odat cu
implementarea AOAM urmeaz a fi menionate: creterea substanial a finanrii
sistemului de sntate; formarea unui fond unic centralizat, care a permis
redistribuirea riscurilor; schimbarea statutului instituiilor medicale i finanarea
lor pe baz de contract; aprobarea pachetului unic de servicii medicale; sporirea
accesului populaiei la servicii medicale; reducerea poverii financiare a persoanelor
n caz de mbolnvire [11, 21, 24, 48].
Asemenea schimbri, n afar de faptul c au fost radicale, au mai fost i absolut
noi, Republica Moldova nefiind vreodat antrenat n sisteme de asigurri
obligatorii de sntate.
Strategia de redresare a situaiei de criz din sistemul de sntate s-a axat pe
reducerea rolului statului n acordarea asistenei medicale. ncepnd cu anul 1989,
a fost ncurajat n mod oficial practica privat pentru anumite tipuri de servicii, iar
n instituiile publice a fost introdus prestarea serviciilor medicale contra plat.
Parlamentul Republicii Moldova, n anul 1999, a adoptat Legea cu privire la
minimul de asisten medical fr plat, garantat de stat.
Conform acestei legi minimul garantat a cuprins:
a) asistena medical primar acordat de ctre medicul de medicin
general (medicul de familie) n conformitate cu normativele aprobate de
Ministerul Sntii;
b) asistena medical de ambulatoriu, acordat de specialitii din asociaiile
medicale teritoriale i din seciile consultative ale spitalelor la trimiterea
de ctre medicul de medicin general;
c) asistena medical de urgen la etapa prespitaliceasc i spitaliceasc n
caz de stri acute care pun n pericol viaa;
d) examenul medical obligatoriu persoanelor care se cstoresc, precum i
asistena medical de baz acordat femeilor nsrcinate i copiilor;
e) asistena medical n staionar i administrarea, dup stabilirea
diagnosticului definitiv, a medicamentelor specifice de baz n caz de
tuberculoz, boli psihice endogene, boli oncologice, diabet zaharat i
insipid, boli contagioase, SIDA, sifilis, alcoolism, narcomanie i
toxicomanie;

ART 2
Lelia Voinea
Rodica Pamfilie
Academia de Studii Economice din Bucureti, Romnia
E-mail: lelia.chiru@com.ase.ro
E-mail: rodica.pamfilie@com.ase.ro

mbunatatirea continua a calitatii este o condiie obligatorie pentru

atingerea si mentinerea performanei n organizatiile furnizoare de servicii
medicale. Introducerea n practica medicala a unor
concepte cum sunt calitatea, asigurarea calitii, mbuntirea continua a
calitatii, precum si managementul calitatii totale constituie o component
distincta a reformei spitalelor din Romnia.
Calitatea este un principiu din ce n ce mai important n sectorul
sanitar, deoarece nivelulcunostinelor tehnice ale pacientilor creste n
acelasi ritm cu progresele nregistrate n domeniul tehnologiei .
mbunatatirea continua a calitatii devine, asadar, o conditie obligatorie
pentru atingerea si mentinerea performanei de catre organizaiile care
activeaza n sistemul sanitar, mai cu seama de spitale, devenite n prezent
factori strategici ai terapeuticii si ai nvatamntului medical.
Integrarea mai multor sisteme de management (managementul
calitatii, managementul mediului, managementul sanatatii si securitatii
ocupationale, managementul securitatii informatiei) si dezvoltarea unui
 model de management integrat aplicabil spitalelor din Romnia, n scopul
mbunatatirii performanei serviciilor furnizate pacienilor, reprezinta o
provocare pentru sistemul sanitar din Romnia.
Un sistem integrat de management reprezinta o abordare manageriala
logica si sistematica, ceea ce permite adoptarea de decizii strategice si
operationale optime, care iau n considerare toate aspectele esentiale, ce
conduc la functionarea eficienta a unei organizatii sanitare, att din punct
de vedere al calitatii, ct si al mediului, al securitatii ocupationale si al
securitatii informatiei.
Cuvinte-cheie: servicii medicale, spital, calitate, sistem integrat de
management
Clasificarea JEL: I10, I18, I19
Deoarece spitalele detin un rol nsemnat n rndul organizatiilor furnizoare de
ngrijiri medicale, se cauta solutii pentru mbunatatirea continua a calitii si a
performantei serviciilor furnizate de acestea si, totodata, pentru creterea satisfactiei
pacientilor. n Tabelul 1 sunt prezentate obiectivele generale, precum si obiectivele
specifice stabilite de Ministerul Sanatatii pentru mbunatatirea calitatii serviciilor
furnizate de spitale.

Art 3 Medicina alternativa- integrarea cu medicina

stiintifica

Din multitudinea metodelor medicinei alternative i complementare aplicate n

diferite ri am putea. conventional, evidenia ase grupuri de baz.
Prima (direcia propriu-zis tradiional) include medicina tradiional chinez,
acupunctura, homeopatia, naturopatia, diverse sisteme de redresare a sntii cu
utilizarea remediilor naturale de origine vegetal i animal.
A doua (metode cu aciune bioelectromagnetic) bioenergoterapia, terapia cu
biorezonan, aciunea cu remedii informaionale active (nozode, organopreparate
etc.), electropunctura, aeroionoterapia, lazeroterapia, metaloterapia.
A treia - dietoterapia, fi toterapia i tehnologiile derivate de meninere a sntii.
Aceste metode sunt cele mai rspndite i includ, pe lng diete, diverse modaliti
de detoxicare, de a ine foame, de consum al suplimentelor alimentare etc.
A patra cuprinde diferite sisteme de gimnastic (gimnastica chinez Qi Qong,
yoga etc.), artterapia, diverse tehnologii de vizualizare i imaginaie, meditarea,
metode de tratament biofeedback.
A cincia (metode de terapie manual) chiropractica, osteopatia, relaxarea
postizometric, terapia craniosacral, diverse metode de masaj etc.
A asea (remedii biologice i biofarmacologice) include apiterapia, hirudoterapia,
terapia cu remedii de origine mineral, terapia metabolic etc.
Metodele curative susnumite sunt pe larg aplicate n rile n curs de dezvoltare,
mai cu seam fiziototerapia, fiiind cea mai accesibil n toate timpurile i la toate
popoarele .n urma mai multor sondaje polivalente, efectuate recent de OMS, s-a
ajuns la concluzia c i n rile puternic industrializate medicina alternativ i
complementar este larg rspndit, fapt ce se explic n primul rnd prin
ngrijorarea populaiei de multitudinea efectelor secundare ale preparatelor
chimice.
Odat cu sporirea longevitii vieii apare iminena dezvoltrii patologiilor
cronice invalidizante, precum bolile cardiovasculare, diabetul, tulburrile psihice.
Pentru astfel de pacieni medicina alternativ i complementar ofer mijloace
terapeutice mai accesibile i mai inofensive dect medicina alopat.
Mai multe studii au raportat creterea numrului populaiei, care apeleaz la
medicina alternativ i complementar, n rile dezvoltate. Conform datelor recent
publicate de OMS, procentajul populaiei care folosete metodele sau produsele
medicinei alternative i complementare este de 90 la sut n Frana, 60 la sut n
Marea Britanie, 75 la sut n Germania i 88 la sut n SUA.

Art 4 Studierea pieei serviciilor medicale din Romnia

fundamentul operaionalizrii opticii de marketing la
nivelul furnizorilor de servicii medicale private

Piaa serviciilor medicale din Romnia rmne atractiv, chiar sau mai ales pe
timp de criz, suscitnd interesul investitorilor privai. n prezent, asistm la
creterea concurenei pe aceast pia, fapt ce determin ca tot mai muli furnizori
de servicii medicale s introduc optica marketingului n afacerea lor.
 Explicaia este simpl: marketingul este arta de a gsi, a dezvolta i a profita de
pe urma oportunitilor de marketing .
Marketingul i ajut pe furnizorii de servicii medicale s identifice situaiile care
ar putea crea oportuniti de marketing pentru afacerea lor: furnizarea unor servicii
care se gsesc greu pe pia; furnizarea unor servicii deja existente, ntr-un mod
superior; sau furnizarea unor servicii noi. Cum succesul pe piaa serviciilor
medicale din Romnia se bazeaz mai mult pe deinerea de informaii dect pe
deinerea de alte resurse, punctul de plecare al oricrei afaceri pe aceast pia l
reprezint cercetarea pieei. Cercetarea pieei trebuie s furnizeze toate informaiile
de care are nevoie un furnizor de servicii medicale pentru fundamentarea deciziilor
de pia.
Pentru furnizorii de servicii medicale, obiectivele cercetrii de pia sunt
generate de cerinele impuse de segmentarea pieei, alegerea pieelor-int,
poziionarea i fundamentarea riguroas a variabilelor mix-ului de marketing. i pe
piaa serviciilor medicale, cercetrile de pia vizeaz aspecte complexe: prognoze
ale dezvoltrii pieei, teste de pia specifice unor grupe de servicii, cercetri n
domeniul comunicaiilor de pia, cercetri complexe de pia. n concordan cu
cadrul integrativ al orientrii spre client, cercetarea pieei trebuie s vizeze, n
egal msur, pia extern a furnizorului de servicii medicale i piaa intern a
acestuia.

Art 5 Efectele crizei financiare asupra

sistemului sanatatii si impactul asupra fortei de
munca

Impreuna cu avantajele pe care le aduce calitatea de a fi integrat n Uniunea

European, vin i probleme de natur negativ, cu care populaia se confrunt ntr-
un lan al efectelor. Sub imperiul recentei crize economice globale, care a necesitat
msuri de redresare drastice, sistemele din cadrul fiecrui stat au resimit puternice
turbulene i n domeniul sntii publice. Acest lucru este caracteristic ntregii
Europe, la fel ca i la nivel global ns, n continuare, se va face referire, cu
precdere, la rile n curs de dezvoltare dinspre partea central-sudic i de est a
Europei cu scopul de a se urmri consecinele acestor turbulene.
 Pentru a fi activ, populaia are nevoie de un fundament care ncepe cu
sntatea i educaia, dac ne gndim la elementele de supravieuire i continum
cu cele care impulsioneaz o comunitate pe urcuul progresului. Astfel, domeniul
sntii este abordat, n acest articol, prin prisma efectelor crizei asupra sa i prin
prisma efectelor acesteia asupra populaiei.
n lupta cu efectele crizei, Europa impune msuri de redresare mai severe, pentru
a obine o revenire la standarde, dac nu mai ridicate, atunci cel puin la nivelul la
care se afla economia nainte de 2008. Unul dintre sectoarele vulnerabile la aceste
msuri severe este sistemul de sntate.
Instabilitatea financiar i economic au manifestat un impact negativ asupra
condiiilor de via ale cetenilor, afectnd stabilitatea familial, determinnd
nmulirea .