Sunteți pe pagina 1din 2

Muntele de foc *

Legend din Munii Apenini

Pe cei muni pustii, slbatici,


Din Lombardo-Veneie,
Unde noaptea n orgie
S-adun demonii lunatici,

Hoi de moarte doisprezece


Stau n rond sub vntul rece
Care uier i trece!

Focul cerului s-aprinde,


Urmrit de groaznic tunet,
i al munilor rsunet
Printre vi adnci se-ntinde.

Hoii rd cu voie bun.


eful lor, purtnd cunun,
Cnt astfel n furtun:

"Vars-n cupa mea de aur


Acest vin ce desfateaz
i m-mbat, m turbeaz,
Ca sngele ro pe taur.

Toarn, drege tot aice,


i cnd eu destul voi zie,
Pe-al meu cap trmetul pice!

Bei, voinici, pn la moarte!


n ceas vesel de plcere
S uitm orice durere,
Orice chin a relei soarte.

Bei, copii, toi dup mine


i-nchinai cupele pline
Ira fulgerelor lumine!

Vntul bate, cerul tun,


Munii url, Satan rde,
Iadul vesel se deschide
i cu noi cnt-mpreun.

Pe cnd lumea se-ngrozete,


Omul brav benchetuiete
-al lui suflet se-ntrete!
Tremure-se tot n lume
Ct va fierbe snge-n mine!
Fac-i cruce i se-nchine
Cel ce-aude de-al meu nume.

Eu sunt braul care frnge!


Eu sunt ochiul ce nu plnge!
Eu sunt gura ce bea snge!"

Abia zice, i deodat


Cade houl de pe munte,
Fulgerat, lovit n frunte
De a cerului sgeat!...

De-atunci mii de focurele,


Limbi de par albstrele,
Ard pe locurile-acele!

S-ar putea să vă placă și