Inovarea la Sc. Minatex Group Srl.

Capitolul I. Generalitati

1. Creativitate i inovare

Reason can answer questions, but only imagination

has to ask them (Ralph N. Gerald)
Let us learn to dream, and perhaps we will discover
the truth (Kekule).

Toat analiza noii revoluiei industriale ce caracterizeaz finalul secolului nostru

se sprijin de fapt pe un singur cuvnd: nou. Lucrm cu ramuri industriale, tehnologii i
materiale noi, creem produse noi, dup o concepie nou, produse care s rspund
gustului fiecruia i care s ndeplineasc funcii noi, din ce n ce mai sofisticate,
reorganizm firma pe baze noi, care s rspund nevoilor de protecie a mediului.
Cuvntul nou a dobndit n ultimele decenii ceva magic.
Dar cum se poate creea noul, fr de care o firm pare de acum nvechit ?
Folosind permanent inovarea, termen care aparine de fapt aceleai familii de
cuvinte.
In domeniul industrial, inovarea s-a impus nu att ca urmare a inveniilor
promovate de autorii lor entuziati cu nenumrate sacrificii (vezi de exemplu avionul cu
reacie al lui Coand, n anii 20), ct datorit unor restricii de ordin economic i social.

Rolul inovarii in asigurarea satisfactiei clientului ( Diagrama Kano)

Kano clasific atributele, caracteristicile i avantajele unui produs n trei categorii:

1
- caracteristici de prag (sau calitate implicit). Este vorba de caracteristicile pe care
cumprtorul se ateapt s le gseasc la produs, iar lipsa lor determin insatisfacia
evident a clientului.
- caracteristici de performan (calitate explicit), care const n acele caracteristici ce
sunt realizate ct mai bine cu putin. Ex: consumul de benzin la 100 Km.
- caracteristici de excelen (calitate care atrage), care const n prezena unor
caracteristici la care cumprtorul nu se ateapt s le gsesc.
Diagrama lui Kano demonstreaz c, mai ales n condiii concureniale, nevoia de
a introduce noul, de a inova continuu, este imperativ.

2. Definiii.

Atitudinea creatoare presupune ca mai nti s ai

capacitatea de a fi nedumerit n faa noului
(Erich Fromm)

In anul 1942, n lucrarea Capitalism, socialism i democraie, economistul

american Schumpeter propune o definiie a inovrii in domeniul tehnico-economic (prima
din punct de vedere istoric), definiie care are un caracter de mare generalitate, anume:
In cadrul inovrii, aa cum este ea definit de Shumpeter, se admite c intr cinci
tipuri de activiti, anume:
- creerea unui nou produs;
- introducerea unei noi metode de fabricaie;
- intrarea pe o pia nou (sau creerea unei noi piee);
- apelarea la o nou materie prim;
- o nou organizare a firmei.
In ultima perioad se poate admite apariia unei a asea activiti, anume aceea de:
- creere a unei anume imagini a firmei.
Inovarea = procesul global de creativitate tehnologic i comercial, transferul
unei noi idei sau a unui nou concept pn la stadiul final al unui nou produs, proces sau
activitate de service acceptate de pia.
Primii autori care au fcut meniune, direct sau indirect, asupra creativitii au
fost:
- Raymond Lulle, filosof i alchimist din sec. XIII, care n lucrarea Grand Art caut s
extrag semnificaii noi din combinarea unor iei abstracte.
- Leibnitz, care n De Arte Combinatoria, dezvolt problema aspectului combinatoriu al
gndirii creatoare.
- Francis Bacon, descoperitorul metodei inductive, care are un evident caracter creator.
- A.Einstein, care afirm c imaginaia este mai important dect cunoaterea.
Termenul propriu-zis de creativitate a fost introdus de G.Allport n 1937.
Intre definiiile date:
- opereaz transformri originale i semnificative n organizarea contientului
(McKinnon);

2
- reorganizeaz elementele cmpului de percepie ntr-un mod original (G:Allport)
- asociaz informaii de o manier imprevizibil (Ghiselin)
- este o combinare a ceva cunoscut pentru a produce idei sau soluii noi (Laswell)
- realizeaz produse noi i de valoare pentru societate (Moles).
Dintre toate definiiile, cele ce rspund cel mai bune modului nostru de a privi
lucrurile sunt urmtoarele trei, care difer mai degrab prin gradul de detaliere dect prin
esena lor:
Creativitatea = capacitatea de a identifica noi conexiuni ntre elemente (obiecte,
evenimente, legi) aparent fr legtur ntre ele. Creativitatea implic ntotdeauna
aducerea unui element de noutate i ea este punctul de plecare al inovrii.
Creativitatea = un ansamblu complex de: idei, moduri de gndire, activiti,
procese (instrumente, tehnici, moduri de abordare), rezultate (soluii la probleme,
sisteme de producie, produse) i n cadrul acestei definiii, prin ramificare.
O idee creativ esteo idee caracterizat prin cteva din urmtoarele trsturi:
- unic;
- diferit;
- atipic;
- fcut altfel dect de obicei;
- foarte potrivit scopului;
- genial.
In cadrul creativitii se disting trei elemente distincte:
- procesul, mecanismul psiho-intelectual ce duce la creaie;
- produsul, rezultatul activitii de creaie;
- subiectul, persoana care creaz.
Creativitatea, ca proces, este n esen, o combinaie de elemente cunoscute n
cadrul unui nou aranjament sau a unei noi structuri, imprevizibile i originale.
Creativitatea ca produs este o noutate cu valoare pentru societate. Ambele
atribute sunt inseparabile, trebuiue s fie o noutate i pentru a fi luat n consideraie,
trebuie s aib valoare.
Conform acestei definiii, n domeniul creativitii intr descoperirile tiinifice i
inveniile, alturi de teorii tiinifice, metode de calcul sau de investigare, programe de
calculator, raionalizri ale unor procese.
Creativitatea ca subiect reprezint un ansamblu de factori, aptitudini,
comportamente, care determin un anumit potenial creativ.
Creativitatea implic trei pai :
- Selectarea informaiei (s vezi copacii din pdure)
- Realizarea de conexiuni noi (s potriveti piesele unui puzzle, sau, mai bine, s obii o
asemenea imagine pornind de la puzzle-uri diferite)
- Analiza (s vezi dac este i eventual s faci ideea acceptabil de ctre pia)
. Conform specialitilor de la 3M, se poate vorbi de dou tipuri de inovare :
- inovare adaptiv, cnd personalul firmei gsete o modalitate mai bun de a-i ndeplini
sarcinile sau o sioluie la una din problemele firmei
- inovare creativ, cnd se gsete ceva cu totul nou,la care nu s-a gndit nimeni pn
acum i care conduce la un avantaj competitiv decisiv.
Inovarea = instrumentul specific al unui manager ntreprinztor, mijlocul prin
care el exploateaz schimbarea ca o ocazie

3
pentru diferite afaceri sau diferite servicii (Peter Drucker)
Privind astfel lucrurile, acceptm c firma, prin intermediul inovrii, i poate
modela mediul n care acioneaz i i poate defini limitele pieii creia i se adreseaz,
elemente care nceteaz astfel a fi constrngeri externe. Inovarea astfel definit devine un
instrument strategic esenial n activitatea firmei.

3. Omul inovant.

Factorul care are o influen major asupra procesului de inovare este omul.
Capacitatea unui om de a fi inovant se poate aprecia dup o serie de criterii, ntre
care:
1. Uurina de a rezolva problemele dificile cu care se confrunt.
3. Capacitatea de a conduce un colectiv de oameni.
4. Uurina de comunicare cu oamenii.
5. Dorina de a se realiza n domeniu.
6. Optimism.
7. O experien bogat n domeniu.
8. Mult fantezie.
Intre factorii care pot bloca performanele creative ale oamenilor, cercettorii
japonezi au indentificat urmtorii patru:
- Teama..
- Birocraia.
- Ierarhizarea echipei.
- Alegerea greit a unor teme.
.

4. Sursele poteniale ale inovrii.

Diveri autori sugereaz n lucrrile lor numeroase elemente de la care se poate

porni n procesul de creativitate i sau cel de inovare. Prezentm n continuare, foarte
succint, unele din aceste abordri.

Analiza Pest.

Conform firmei engleze de consultan TDA Consulting Ltd (Nottingham), exist

4 mari categorii de oportuniti, legate de mediul n care funcioneaz ntreprinderea (ori
ce schimbare poate nsemna o oportunitate !):
- politice;
- economice;
- sociale;
- tehnologice.

4
 Luarea lor n consideraie este cunoscut sub numele de ANALIZA PEST, dup
iniialele celor patru categorii. .
Oportunitati apar din :
- Structura industriei i a pieii: cretere rapid, segmentare necorespunztoare, schimbri
n metodele de fabricaie, schimbri globale (Ex: apariia INTERNET).
- Schimbri legislative;
- Schimbri n percepia lucrurilor: ex: percepia nou a problemelor ecologice care a
condus la noi reete de detergeni, noi tipuri de ambalaje, etc.,
- Soluii oferite de analiza problemelor: nepotriviri ntre realitate i prerile preconcepute,
piramida Maslow, analiza eecurilor, redefinirea problemelor sub alte unghiuri.
- Soluii gsite prin adaptarea soluiilor altora: analiza modului n care alii au reuit,
parteneriate de afaceri.
Peter Drucker, n lucrarea Inovarea i spiritul antreprenorial, Ed.Encicl. Buc.,
1993, propune mai multe surse pentru inovare, interne i externe firmei.

Surse interne:
1. Neprevzutul: Succesul sau insuccesul neateptat, evenimentul nescontat din exterior.
2. Incongruena: Discrepana ntre realitatea aa cum este i cum credeam noi c este.
3. Necesitile procesului. Modificri impuse de modificarea cererii, optimizri, etc.
4. Schimbri n structura domeniului sau a pieelor. Alte cereri, alte metode.

Surse externe:
5. Modificri demografice De exemplu, pe grupe de vrst.
6. Schimbri de mod, credine, convingeri (la care trebuie rspuns)
7. Descoperiri fundamentale. De ex. tranzistorul.

5. Tehnici de creativitate.

Tehnicile de creativitate se utilizeaz atunci cnd trebuiesc rezolvate probleme

dintre cele mai diverse care apar la nivelul firmei sau chiar a unui subsistem al acesteia,
cum ar fi: costuri, materii prime, produse, diverse dificulti.
Pentru gsirea de idei noi, se apeleaz cel mai frecvent la urmtoarele metode:
- brainstorming
- sinectic
- analiz morfologic
- liste de ntrebri
- cutii de sugestii.
Pentru rezolvarea problemelor, se apeleaz la:
- diagrame Pareto
- diagrame Ishikawa
- sinectic, brainstorming
- diagrame why-why.
- mind mapping.
- analiz SWOT.

5
- cutii de sugestii.
O alt clasificare a tehnicilor de creativitate, interesant din punct de vedere practic, le
mparte n
- tehnici de creativitate individual
- tehnici de creativitate n grup.
Cam toate metodele parcurg, ntr-un fel sau altul, aceeai succesiune de pai,
(dup M.Berinde, Synapsa, varianta francez a synecticii, n Inventic i economie, nr.
10, 1998, p. 3 - 7) anume:
I. Prelucrarea problemei (Pick a problem) ntr-un sens foarte larg, pornind de la definirea
acesteia, continund cu identifcarea aspectelor critice pe care le conine i terminnd cu
obiectivele urmrite.
II. Culegerea de informaii (Get knowledge) cu privire la: elemente cunoscute, elemente
noi, studii elaborate i experimentate efectuate asupra problemei, date furnizate de diferii
specialiti etc.; toate aceste informaii urmnd s formeze eventual coninutul unui
material scris.
III. Ordonarea informaiilor (Organize knowledege) prin punerea acestora ntr-o form
inteligibil, uor detectabil: sortare, grupare, notare.
IV. Rafinarea informaiilor (Refine knowledege) prin stabilirea de relaii ntre acestea,
similitudini i diferene, analogii, raporturi cauze-efecte, combinaii ntre informaii,
modele pe baza informaiilor. n acest scop se pun diverse ntrebri stimulative.
V. Digerarea informaiilor (digest) ca faz de incubare deliberat, prin renunarea la
abordarea contient i punerea la lucru a subcontientului, relaxarea voit, discutarea
altor probleme, recurgerea la jocuri de divertisment etc., urmrindu-se o remprosptare a
minii.
VI. Producerea de idei (produce ideas) prin concentrare din nou asupra problemei, urmat
de o emisie liber a ideilor de rezolvare a problemei i simpla notare a acestora, fr nici
o evaluare critic. Obiectul const n conceperea a ct mai multor alternative, ntr-o form
brut, necenzurat.
VII. Prelucrarea ideilor (Rework ideas) printr-o examinare critic obiectiv, evidenierea
defectelor, comparare, refacere, mbuntire, testare.
VIII. Aplicarea ideilor (put ideas to work) n sensul vinderii acestor dup ce au fost
aprobate i acceptate de cei interesai, scop n care se elaboreaz un program de
valorificare cuprinznd timpii alocai, colaborri necesare, publicitate i alte aciuni.
IX. Repetarea procesului (repeat the process) pn ce devine o obinuin natural;
constituie o faz complementar avnd rolul i semnificaia fprmrii unui veritabil
comportament n raport cu problemele care reclam o rezolvare creativ.
Apare evident c fazele I-IV corespund cu pregtirea, fazele V i VI sunt
rezervate incubrii i iluminrii, iar fazele VII i VIII intr n coninutul verificrii.

5.1. Metode de stimulare a creativitatii

Creativitatea nu este niciodat o operaie slbatic, impulsiv,

improvizat. Creativitatea face parte din cadrul obiectivelor de
ameliorare i se practic cu metod. Pentru a beneficia din plin de

6
metodele de creativitate, exist dou condiii: a fi creativ prin fire (n
mod natural) i a stpni (a cunoate i a ti a aplica) metodele.

Schema general a procesului de creativitate poate fi reprezentat ca n figura

Schema general a procesului de creativitate

Alegerea unei metode depinde de tipul problemei i grupului, dar

i de elemente ce in de metoda n sine (facilitate, rapiditate i
divergen), aa cum este prezentat n figura

Elementele ce influeneaz alegerea unei metode de creativitate

Brainstormingul este considerat a fi la baza tuturor tehnicilor de creativitate in

grup datorita caracteristicilor sale.
Principiile de baza ale brainstormingului sunt :
- suspendarea oricarui rationament

7
- libertatea de gandire : eliminarea inhibitiilor, barierelor etc
- fertilizarea incrucisata
Brainstormingul consta intr-o sedinta la care sunt convocati 10-15 oameni de
specialitati diferite a caror trasatura generala sa fie orizontul larg de cunostiinte si
capacitatea de a accepta idei oricat de trasnite ar fi.
Reguli generale pentru succesul unei sedinte de Brainstorming :
- convoaca pe cine trebuie
- pregateste bine sedinta
- defineste corect scopul, anunta-l, prezinta clar informatiile de la care se pleaca
- antreneaza pe toata lumea, incurajeaza productia de idei, toate ideile sunt bune
- minimizeaza eventualele conflicte , nu permite critica
- incurajeaza ideile referitoare la cauzele primare ale problemei studiate
- rezultatul final va depinde in primul rand de numarul de idei adunate.

Tehnica Phillips 66 - dezvoltat de Phillips Donald - se bazeaz pe divizarea unui

grup de aproximativ 30 de persoane n grupuri de cte 6 pe principiul eterogenitii (pot fi
ntre 4-6 persoane). Dup elaborarea de idei, timp de ase minute, n cadrul fiecrui grup,
acestea vor fi expuse de un reprezentant din partea fiecrui grup ntr-o reuniune general
ce va dura dou ore. Aceast tehnic se utilizeaz atunci cnd sunt necesare mai multe
puncte de vedere asupra situaiei, cnd sunt necesare ierarhizri, enumerri i nu sunt
stabilite criterii precise.

Reuniunea Panel se organizeaz ca un dialog permanent ntre dou grupuri de

persoane (juriul i auditoriul). Juriul format din 5-7 experi propune soluii i le
argumenteaz, iar auditoriul pune ntrebri, cenzurnd i evalund propunerile juriului
(de exemplu, consiliile de administraie i
personalul ntreprinderii).

Tehnica Delphi const, n esen, n interogarea unui numr

mare de experi i specialiti (oameni de tiin, politicieni, ziariti)
referitor la evenimentele (de natur tehnic, economic, social,
cultural) ce s-ar puteaproduce ntr-o anumit perioad de timp.
Informaiile furnizate de anchetsunt testate i n final se obine o
imagine asupra viitorului (se utilizeazpentru formularea de previziuni).

Brainwriting este o metod ce presupune un grup de 6-12

persoane, aezate la o mas rotun-d. Fiecare va exprima n scris trei
idei n aproximativ 5-15 minute i va lsa hrtia s circule la persoana
de lng el. ntotdeauna hrtiile vor circula n acelai sens i se vor
trece pe ele cele mai bune ultime trei idei citite sau gndite. Cnd toi
membrii au completat fiecare foaie de hrtie, se citesc ultimele idei
considerate a fi cele mai bune i se discut n cadrul grupului.

Experimentul i simularea, dezvoltate i datorit capacitilor

de calcul electronic i a tehnicilor de modelare, devin tot mai mult un
ajutor de ndejde al metodelor i tehnicilor de stimulare a creativitii.

8
 Se va reveni cu o explicare pe larg a modului de utilizare a
acestor metode i tehnici ntr-un viitor caiet de aplicaii n domeniul
resurselor umane.
6. Clasificri ale inovaiilor

Cheia tuturor tiinelor este fr ndoial

semnul de ntrebare. datorm cele mai
multe din marile descoperiri lui CUM ?
H. de Balzac

Inovaia poate fi descris din mai multe puncte de vedere. Vom folosi trei moduri
de aborda-re, dup trei criterii diferite, anume:
- dup obiectul inovrii;
- dup gradul de schimbare adus;
- dup impactul asupra firmei i a pieii.
Evident, pentru a descrie aa cum se cuvine o inovaie, ea va trebui analizat,
concomitent, din toate cele trei puncte de vedere, care sunt complementare, nu
antagonice.

Tipuri de inovaii in funcie de obiectul activitii inovante.

Dup obiectul activitii inovante, vom ntlni cele ase tipuri implicate de
definiia lui Schumpeter:
- crearea unui nou produs;
- introducerea unei noi metode de fabricaie;
- intrarea pe o pia nou (sau creerea unei noi piee);
- apelarea la o nou materie prim;
- o nou organizare a firmei.
In ultima perioad se poate admite apariia unei a asea activiti, anume aceea de:
- creere a unei anume imagini a firmei.

Inovarea de produs

Inovarea de produs este probabil forma de inovare cea mai frecvent. Ea se poate
manifesta la diferite nivele de complexitate, dintre care cele mai semnificative ar fi:
- schimbarea de concepie (funcional sau tehnologic), care se bazeaz pe o idee nou,
ce se spriji-n sau nu pe o tehnologie nou. Lap-top, walkman, motorul electric linear,
microprocesorul pe 16,
apoi pe 32, acum pe 64 bii.
- realizarea unui produs cu caracteristici mai bune dect cel precedent. De fapt, rareori
trecerea de la un produs la altul se face dintr-o dat, cel mai adesea elemente ale noului
produs apar i sunt testate pe variante mbuntite ale celui vechi. Exist cel puin dou
raiuni pentru a face asta:

9
- Se limiteaz astfel nivelul de risc, micile modificri fiind net mai puin riscante dect
mbuntiri-le majore. Un exemplu ar putea fi introducerea unui nou motor pe un model
de main deja existent, chiar dac n perspectiv el este destinat unui alt model.
- Se poate rspunde astfel rapid exigenelor cumprtorilor, aa cum sunt ele percepute n
procesul de vnzare al produselor momentului prezent.
- un nou design, care adesea nseamn de fapt mai mult dect o simpl schimbare de
form sau de aspect, el poate implica aspecte ergonomice sau modificri de fabricaie
(comutatorul "de picior" la aspiratorul de praf).
- noi servicii care nsoesc produsul sau gsirea de noi utilizri produsului, ca atare sau cu
modificri minime. Dac aa ceva reuete, acesta poate fi nceputul unei noi serii n care
ulterior se regsesc celelalte tipuri de inovare citate mai sus

Inovarea de proces.

Inovarea de proces vizeaz aspecte interne ale ntreprinderii, creia i

mbuntete astfel performanele. Este vorba de modificri ale proceselor de fabricaie,
determinate de o nou investii-e, de perfecionarea metodelor existente, de valorificarea
experienei dobndite pe parcurs. Produsul nu sufer n acest caz modificri eseniale, dar
poate fi mai fiabil sau mai ieftin. Pe de alt parte inovarea de proces poate deschide o
linie de dezvoltare a produsului, linie care pn acum era inabordabil. In al treilea rnd,
inovarea de proces nu este imediat sesizat de firmele concurente, ceea ce permite firmei
inovante s se bucure ceva mai mult timp de avantajele obinute pe seama ei.
In cadrul inovrii de proces se pot distinge:
Inovrile de flux tehnologic, viznd operaiile de pe flux i nlnuirea lor.
Automatizarea asamblrii n industria automobilelor, nlocuirea rabotrii cu
frezarea, legarea mainii cu comand numeric de ordinatorul de la proiectare, etc., pot fi
bune exemple n acest sens.
Inovrile de procedeu de fabricaie, care schimb cu totul modul de fabricaie:
procedeul float de fabricare a sticlei, ambalajul Tetrapak, procesoarele de tratament de
text.
Inovarea incremental, care amelioreaz rezultatele, fr a fi nevoie de elemente
noi de cunoatere: legea lui Moore n informatic, reducerea consumului specific de cocs
n furnal.
Preponderena inovrii de proces sau de produs n cadrul unei firme depinde n
bun msur i de domeniul industrial n care acioneaz firma. Analiznd sectoarele
economice (K.Pavitt, "Technology, Innovation and Strategic Management", n Strategic
Management Research: A European Perspective, McGee J, Thomas H., Ed., Wiley, N.Y.
1986.), se disting 4 tipuri mari de traiectorii tehnologice, fiecreia corespunzndu-i un
mod specific de inovare, anume:
- firme dominate de productorii de utilaje sau de materii prime. Aici inovarea este o
inovare de proces i se materializeaz prin utilizarea unor noi procese i utilaje sau a unor
noi materii prime create de firme din exteriorul sectorului care beneficiaz de ele.
- firme productoare de tehnologie i/sau de materii prime. Inovaiile sunt aici n
principal inovaii de produs, produse ce intr apoi n alte industrii sub form de capital
fix. Unele din aceste inovaii sunt sugerate de ctre utilizatori. Cel mai adesea este vorba

10
de inovaii curente, (proiectare / reproiectare / amelioarare a unui produs) ceea face ca ele
s fie specifice unei anumite firme productoare, deci s aib un potenial mare de
apropiabilitate.
- firme cu producie de mas. Aici apar att inovaii de proces ct i de produs.
Inovaiile sunt realizate de serviciul intern cercetare - dezvoltare, sursa ideii este
de asemenea intern, realizrile sunt protejate de brevete. Principalul obiectiv este
reducerea costurilor, dar tot odat ntlnim procesele de proiectare / reproiectare /
amelioarare. .
- firme din sectoare aflate n avangarda valorificrii descoperirilor tiinifice.
Inovaiile sunt direct legate de progresele tiinei. Apar numeroase oportuniti
tehnologice. Asemenea inovaii apar n laboratoare mari cu profil de cercetare-
dezvoltare, cu investiii extrem de mari n activitatea de cercetare. Inovrile sunt att de
proces dar mai ales de produs. Se urmrete att performana ct i costul. In acest
domeniu intr industria electronic i de calculatoa-re, chimia fin i medicamentele.
Referitor la ponderea inovaiilor de proces i de produs, se poate aprecia c, n
diferite ramuri industriale, ea este diferit:

tip industrie produse strategii strategie de produs

inovaionale

schimbare ceasuri, inovare de produs + produse noi naintea

rapid foto, video, proces concurenilor,
Hi-Fi scdere
drastic a preului la
apariia produselor
concurente

stabilizat automobile, inovare de proces economii de scal,

utilaje construcii, calitate
microscopie superiuoar fa de
electronic concuren, servicii
diversificate

Intrarea pe o pia nou (sau creerea unei noi piee)

Creerea unei piee noi este posibil atunci cnd un fabricant (sau un realizator de
servicii) identific o nevoie real, dar pe care cumprtorul nu o sesizezaz, de regul din
netiin. De pild, lansarea cuptoarelor cu microunde a rspuns unei nevoi implicite,
deoarece nici o gospodin nu avea cunotiinele de fizic care s i permit s tie (i ca
urmare s cear la prvlie) c se poate nclzi apa coninut de orice aliment utiliznd un
flux de raduiaii pentru care sticla i materialele ceramice sunt transparente (i deci ele nu
se nclzesc). De fapt, nu exist niciodat o relaie perfect nre ceea ce ofer o firm i
ceea ce ateapt piaa. De aceea firma trebuie permanent :
- s caute nevoi ale pieii pe care ea nu le satisface nc ;

11
- s i pun n valoare produsele i pe alte piee.

Crearea de piee sau de produse noi

1 = Oferta firmei ; 2 = Produse noi ;

3 = Lrgirea ofertei spre o pia cunoscut ;
4. = Gama de produse
5. Pieele cunoscute ; 6 = Piee noi ;
7 = Gama nevoilor ;
8 = Piee noi pentru produsele existente;
9 = Perechile existente produs-pia.

Tipuri de inovare in funcie de intensitatea schimbrii.

Dup gradul de intensitate al schimbrii deosebim inovaii de ruptur i de

adaptare sau doar inovaii curente. Ne referim cel mai adesea la inovaiile de proces sau
la cele de produs, dar fr ndoial c se vor putea gsii exemple i pentru celelalte tipuri
deja prezentate.
Pentru a nelege acest mod de abordare, va trebui s prezentm la nceput
evoluia n timp a unei tehnologii, din momentul n care ea este propus pieii i pn
cnd, din diverse motive, ea dispare. Istoria tehnologiei ne arat c absolut toate parcurg
acelai ciclu de via, n care se pot identifica urmtoarele etape, reprezentate grafic n
fig.:
- tehnologii nscnde (sau emergente),
- tehnologii evolutive,
- tehnologii mature,
- tehnologii n declin ,
- tehnologii depite.

Curba logistic de evoluie a unei tehnologii

Curba din fig. poart numele de curb logistic deoarece
OABC ea este definit printr-o ecuaie numit de matematicieni logistic.
Pe logistica se disting mai multe zone:
OA = perioada de iniiere, tehnologia este nou, nc nu este bine pus la s-a impus;
AB = perioada de dezvoltare, tehnologia este n plin avnt i se impune;

12
BC = perioada de plafonare, tehnologia si-a atins limitele;
CD + tehnologia ncepe s piard, ncet, ncet, teren.
DE = perioada de extincie, tehnologia este eliminat
(atentie! CD nu mai respect ecuaia logisticii).

Inovaiile de adaptare sunt cele care, meninnd principiile de baz ale produsului,
realizeaz un salt calitativ important, prin modificarea major adus unuia sau mai multor
subsisteme ale sale. Cel mai adesea, inovaiile de adaptare apar n situaiile n care
tehnologia sau produsul n cauz a atins plafonul posibil de dezvoltare n vechea form.
Inovaiile de ruptur sunt cele care schimb total sistemul, pornind de la alte
principii, ceea ce le permite obinerea unor performane net superioare.
In diversele etape ale evoluiei sale, inovarea joac un rol diferit.
Faza incipient. Aici, chiar i funciile produsului sunt susceptibile a se modifica
nc. Se inoveaz mult, cutnd o formul care s rspund cel mai bine pieii Se face o
inovare explorativ a tuturor posibilitilor. Se fac att inovri de produs ct i de
tehnologie i rolul transferului tehnologic de la o alt ramur este foarte important.
Faza de cretere. Aici apar inovaiile de afinare a produsului precum i cele de
diversificare. Inovaiile de procedeu de fabricare sunt nc foarte posibile. Acum se
definesc tehnologiile cheie ale noului sector.
Faza de maturitate. Gusturile i reprezentrile clienilor sunt de acum stabilizate.
Exist deja civa mari productori i mai multe IMM-uri care graviteaz n jurul lor.
Apar inovaii n ceea ce privesc serviciile oferite odat cu produsul, microsegmentarea
pieii sau produse originale pentru o categorie de clieni doritori de nou (MATIZ, de
exemplu). Tehnologiile cheie devin de acum tehnologii de baz. La produs, inovaiile
sunt de tip curent (incremental)
Faza de declin. Singurele inovaii realmente interesante sunt cele de ameliorare,
care s relanseze produsul. Un exemplu este TGV, un altul ncercarea firmei de produse
alimentare Beghin-Say de a lansa un zahr "uor", pentru a frna astfel progresul
edulcoranilor sintetici,.de tip ASPARTAM.

Tipuri de inovare in funcie de impactul asupra industriei i dup gradul de

influenare a pieii

Pentru a analiza inovaiile din acest punct de vedere, extrem de interesant, vom
crea un spaiu bidimensioinal n care vom distinge, pe vertical, gradul de noutate
privitor la pia iar pe orizontal gradul de noutate al produsului ca atare. Pornind de aici,
se disting imediat patru cadrane, n care vom identifica partu tipuri distincte de inovare:
- inovarea de fond (Sintez a unor noi tehnologii sau a unor noi nevoi). Avem un produs
nou pentru o pia nou
- descoperirea unei nie comerciale (Recombinarea de elemente cunoscute pentru a creea
ceva nou, solicitat de pia). Piaa este nou dar produsul este, n linii mari, acelai.
- inovaia curent (mbuntirea unui produs existent). Piaa este aceeai iar produsul
sufer mbuntirile curente, impuse de lupta concurenial i permise de progresul
tehnic.

13
-inovaia revoluionar (Schimbarea modului de realizare, cu pstrarea funciei i
clientelei). Produsul este conceput ntr-un mod principial nou, dar el se adreseaz vechii
clientele, oferind ns performane net superioare.
Capitolul II. Rolul si importanta planului de afaceri

Planul de afaceri constituie un instrument indispensabil intreprinzatorilor ce

construiesc o afacere sau cauta parteneri,managerilor ce propun proiecte noi, altor
persoane sau institutii de finantare, institutilor ce gestioneaza fonduri pentru proiecte
de,investitiisi gestionarilor de proiecte.
Pornind de la definitia prezentata mai sus, SC Minatex GROUP SRL Slatina si-a
propus continuarea si dezvoltarea afacerii de confectii tricotaje prin constituirea unui
sediu propriu al sectiei de tricotaje, sediu care sa fie constituit atat din surse propri dar si
printr-un imprumut bancar cu dobanda avantajoasa din bugetul asiguratilor pentru somaj.
In prezent sectia de tricotaje SC Minatex GROUP SRL Slatina se desfasoara intr-
un spatiu inchiriat.
Pentru realizarea investitiei sunt necesare cheltuieli in suma de 314.46 lei cu TVA
si 264.25 lei fara TVA.
Pentru a vedea daca realizarea investitiei este rentabila vom calcula venitul net
actualizat si rata interna de rentabilitate financiara.

In tabelul de mai jos este prezentat calculul veniturilor nete actualizate:

Venitul net actualizat

An Cheltuieli Venituri Factor Cheltuieli Venituri Venit

totale totale actualizare totale totale actualizat
15% actualizate actualizate
2003 373,00 344,01 0.9523 355,23 327,63 -27.60
2004 379,33 436,78 0.9070 344.06 396,17 52,11
2005 392,85 458,62 0.8638 339,36 396,17 56,82
2006 367,67 481,55 0.8227 302,49 369,17 93,69
1341,13 1516,15 175,02

V.actualizat/A.actualizat = 1516,15/1341,13 = 1,13

Capitolul III. Localizare societate, capital social

SC Minatex GROUP SRL Bistrita este o societate comerciala cu raspundere

limitata, are numarul la registrul comertului J/06/210/2002 si cod fiscal RO 140436917.

14
 Sediul societatii comerciale si al sectiei de productie este in Bistrita, str.
Independentei nr.17, iar activitatea pe care o desfasoara este potrivit CAEN 1772 adica
fabricarea de articole tricotaje.
Capitalul social al societatii comerciale este privat si in suma de 200 lei, cu doi
asociati care detin parti sociale in proportie egala,adica de 50%.
Societatea comerciala realizeaza produse in sistem lohn.Acestea sunt plovere de
femei, bluze de barbati, jachete, veste, maiouri.

Din situatile financiare depuse pe ultimii doi ani principali indicatori sunt:

- lei -
Nr Crt Indicator 31.12.02 31.12.03
1 Cifra de afaceri 46,51 259,09
2 Rezultatul exploatari 20,97 113,33
3 Rezultatul brut 22,56 117,63
4 Rata profitului net-cifra de afaceri 47,12% 43,85%
5 Ponderea datoriilor totale in total pasiv 2,64% 87,03%

Din prezentarea principalilor indicatori rezulta ca societatea comerciala are o

evolutie pozitiva in activitatea economico-financiara.

Capitolul IV. Obiectul de activitate si furnizorii

Agentul economic realizeaza productia in lohn. Aceasta presupune primirea materilor

prime (fire si accesorii) dela partenerii externi si realizarea panourilor / tesaturilor
conform dimensiunilor transmise de acestia.
Activitatile necesare realizarii produselor sunt: receptionarea firelor, tricotarea,
prestarea semifabricatului, croirea, realizarea tricotajelor, punerea la Kett , atasarea
emblemelor, presarea produsului finit, efectuarea controlului de calitate, ambalarea si
livrarea produsului.

In activitatea de productie principalele mijloace fixe care sunt utilizate nemijlocit

in realizarea produselor sunt:

Mijloc fix Date Tehnice Capacitate Maxima Grad de incarcare Grad mediu de
% uzura %

Masini de 50buc/schimb 95% 28%

-
tricotat 12 buc

Masini de cusut - 40-250 95% 100%

15
 Kansai 1 buc buc/schimb

Masini de - 40-250 95% 100%

sulfirat 6 buc buc/schimb

Presa de calcat 1 - 100-180 95% 2%

buc buc/schimb

Masini de 20-
-
incheiat Kett 150buc/schimb 95% 7,29%
si KettProd 6
buc

Pentru societatea comerciala, principalii furnizoride materii prime de baza sunt

societatile comerciale care realizeaza comisionarea produselor finite.Productia fiind in
lohn, atat firele cat si accesoriile necesare sunt primite de la clientul extern prin
intermediul comisionarului care le transmite agentului economic care realizeaza produsul
care se exporta.

Materia prima se achizitioneaza de la urmatorii furnizori:

Furnizor Material furnizat Pondere

SC QUESTA SRL Prahova Fir/Accesorii 40%
COOP UNIREA Bistrita Fir/Accesorii 10%
SC ASTER SRL Bistrita Fir/Accesorii 40%

Capitolul V. Produsele

Activitatea curenta de productie de tricotaje se realizeaza in sistem lohn.

Produsele realizate sunt: pulovere femei,bluze femei, bluze barbati, jachete,
veste, maiouri.
Marimile - pentru care se vor realiza aceste produse sunt de la 30 la 50 sau
S,M,XL,XXL, in functie de comenzile partenerului extern.
Compozitia PNA, bumbac, lana, acril, lycra si/sau tesaturi in amestec:
bumbac+PNA, PNA+lycra, lana+PNA.
Forma de comercializare: livrarea se realizaza direct comisionarilor, prin
intermediul carora se exporta produsele.
Nivelul calitativ: la solicitarea clientului se relizeaza produse cu diferite marimi
cu respectarea cerintelor impuse prin fisa fiecarui produs solicitat de client.

16
 Standarde: Incadrarea in standardele de calitate se face la solicitare partenerului
extern, conform cerintelor acestuia. Comportamentul cu atributii in acest domeniu
efectueaza verificarea de calitate pentru fiecare produs.
Avand in vedere faptul ca societatea comerciala in prezent are un spatiu inchiriat
si-a propus realizarea unei investitii prin achizitia unu spatiu nou pentru sectia de
tricotaje.

Capitolul VI. Studiul pietei

Prezentand evolutia cifrei de afaceri pe grupe de produse acestea se prezinta

astfel:
- lei -
An Produsul Cifra de Afaceri Export Intern
2002 Panouri tricotaje 27,63 27,63
2002 Produse finite tricotaje 18,42 15,92 7,11
Total 2002 46,05 43,55 7,11
2003 Produse finite tricotaje 259,09 259,09

Din situatia prezentata mai sus societatea comerciala a livrat in anul 2003 la
export 100% din productia realizata.
Segmentul de piata. Produsele realizate sunt destinate exportului, respectiv
Italia.Aceste produse sunt realizate in majoritate pentru femei, pentru toate varstele. Clasa
sociala pentru care se realizeaza aceste produse este cu preponderenta clasa mijlocie cu
tendinte catre clasa superioara.
Pentru a-si mentine cota de piata, firma are in vederea imbunatatirea calitatii
produselor, a finetei materialului, obiective pentru care si-a propus achizitionarea de
utilaje noi cu finete 10 obtinerea greutatii produsului si-a altor caracteristici conform
specificatiei clientilor.

Capitolul VII. Analiza clientiilor

Principalii clienti actuali pe grupe de produse sunt:

Nr. Denumire client Categorii de Forma de Pondere in

produse proprietate in cifra de
Afaceri
1 SC TARNAVA SRL Prod.finite- Privata 20%
- Prahova confectii
2 COOP UNIREA Prod. finite- Privata 10%
- Bistrita confectii

17
 3 SC ASTER SRL Prod.finite- Privata 30%
- Bistrita confectii
4 SC IRIS SRL Prod.finite- Privata 30%
- Baia Mare confectii
5 SC CRISU SRL Prod.finite- Privata 10%
- Prahova confectii.

Veniturile, cheltuielile si rezultatul pentru calculul venitului net si RIRF

Nr. Explicatii An
Crt. 2003 2004 2005 2006
1 Venituri totale 344,01 436,78 458,62 481,55
2 Cheltuieli totale din care: 373,00 379,33 392,85 367,67
3 Chelt.cu materiale consum. 29,24 37,13 38,98 40,93
4 Chelt.cu energia si apa 7,24 14,49 15,13 15,89
5 Servicii efectuate de terti 6,19 7,86 8,26 8,67
6 Chelt.cu impozite si taxe 16,47 39,44 42,33 45,17
7 Chelt.cu personalul 146,06 185,08 149,33 204,05
8 Alte chelt.de exploatare 23,39 29,70 31,19 32,75
9 Chelt.cu dobanzile 4,97 5,63 2,63 0,21
10 Rambursari rate imprumut 10,00 60,00 60,00 20,00
11 Investitia propusa 164,25
12 Rezultatul fin.(ven.t.-ch.t.) -28,98 +57,46 +65,77 +113,89

Capitolul VIII. Identificarea concurentilor

Principali concurenti ai SC Minatex GROUP SRL sunt: SC TRICOMIREX SRL

Bistrita si SC ATCOM SRL Bistrita.
Analizand produsele comparativ cu produsele similare ale firmelor concurente,
situatia se prezina astfel:
- din punct de vedere al pretului, nu exista deosebire intre concurenti
- din punct de vedere al calitatii si termenele de livrare, nu au existat refuzuri de calitate
si nelivrari a produselor la termenele stabilite in baza comenzilor primite.

Capitolul IX. Resurse umane

Structura organizatorica a SC Minatex GROUP SRL este

reprezentata de organul de conducere superior al societatii -
Consiliul de Administratie care este numit de Adunarea

18
Generala a Actionarilor. Consiliul de Administratie este condus de un presedinte care este
directorul general al societatii.
Directorul general are in subordine serviciul de aprovizionare si serviciul import
export.
Acesta organizeaza, controleaza si indruma aceste activitati. Subordonat
directorului general al societati se afla directorul tehnic. Directorul tehnic coordoneaza
compartimentele, birourile, atelierele si sectile deproductie aflate in subordinea sa.
Societatea comerciala are 27 de angajati :
- director general 1 post
- director tehnic 1 post
- director de marketing 1 post
- serviciul de aprovizionare 2 posturi
- serviciul de import- export 2 posturi
- contabil 2 posturi
- secretara 3 posturi
- confectioner imbracaminte 12 posturi
- tricoteza 2 post
- mecanic 2 post
TOTAL 27 posturi

Agentul economic va recruta forta de munca calificata sau va dori sa realizeze si

specializarea in cadrul societati comerciale.
Numarul si structura personalului dupa implementarea proiectului pentru 1 an de
zile.

- salarii de baza 43.676,6 lei

- contributii 18.433,4 lei
Total 62.110,0lei

19
Capitolul X. Organigrama

Director
General

Serviciul de
Serviciul de Director Director de
import - Secretara Contabila
aprovizionare tehnic marketing
export

Secretara

Sectii de
Compartimen
Ateliere productie Birouri Secretara
-te

Confectioner
Tricoteza Mecanic
imbracaminte

20
 Capitolul XI. Rata interna de rentabilitate financiara

An Chelt Chelt Chelt Venituri Venit Factori Venit.actualiz

cu expl. Totale. totale net actualiz
Invest.
35% 30 % 35% 30%
2003 264,25 308,74 373,00 344,01 -128,98 0,74 0,77 -95,54 -99,22
2004 - 379,33 379,33 436,78 57,46 0,55 0,59 +31,53 +34,00
2005 - 392,85 392,33 458,62 65,77 0,74 0,45 +26,73 +29,94
2006 - 367,67 367,67 481,55 113,89 0,30 0,35 +34,29 +39,87
-3,00 -+4,59

Capitolul XII. Analiza pragului de rentabilitate

Pragul de rentabilitate se calculeaza cu urmatoarea formula:

Pr.rent buc.=Cheltuieli fixe/pret unitar total/buc pret unitar cheltuieli
variabile/buc
Pentru calculul pragului de rentabilitate s-au delimitat cheltuielile variabile si fixe
conform tabelului de mai jos.

Stabilirea cheltuielilor variabile si fixe

Nr. Explicatii Ani

2004 2005 2006
2007
1 Cifra de afaceri 344,01 436,78 458,62
481,55
2 Venituri din exploatare 344,01 436,78 458,62
481,55
3 Ch.cu mat.prime si mat.consum. 29,24 37,13 38,98
40,93
4 Ch. cu energia si consumabili 7,24 14,49 15,13
15,89
5 Salarii directe 107,19 135,84 142,63
149,76
 6 Alte ch. Directe 23,39 29,70 31,19
32,74
7 TOTAL CHELT. VARIABILE 167,07 217,15 227.93
239,33
8 Ch. fixe cu forta de munca 38,86 49,24 51,70
54,29
9 Imp.,taxe si varsaminte asimilate 1,93 2,45 2,57
2,69
10 Amortizate si provizioane 3,83 6,47 6,47
6,47
11 Alte ch.fixe 6,19 7,86 8,25
8,67
12 Total ch. Fixe 50,80 66,02 69,00
72,12
13 Rezultatul din exploatare 126,13 153,60 161,69
170,10

Pentru fiecare an pragul de rentabilitate este:

2004 = 50,80/39,33-19,10x100=24990 buc.

2005 = 66,02/41,02-20,39x100=32002 buc

2006 = 69,00/41,02-20,38x100=33429 buc

2007 = 72,12/41,02-20,38x100=34944 buc

Din formula prezentata privind calculul pragului de rentabilitate rezulta ca afacereaeste

rentabila in conditiile realizarii anuale a peste 24000 buc.

Capitolul XIII. Indicatorii economico- financiari

Nr Ani
2004 2005 2006 2007
I Indicatori de
lichiditate

1 Lichidarea globala

2 Lichidarea globala 0,41 0,65 1,1 4,6

3 Lichiditate imediata 0,40 0,64 1,0 4,6
4 Rata solvabilitatii 2,39 3,03 5,0 7,14
Generale
II Indicatori de
echilibru financiar
1 Rata autonomiei 0,48 0,75 0,95 1,0
2 Rata datoriile 11,37 44,88
3 Rata capitalului 0,70 0,85 1,02 1,12
propriu fata de
active imobiliz
4 Rata rotatiei 0,81 1,20 2,56 4,60
obligatiilor
Viteza de rotatie 444 300 141 78
in zile
III Indicatori de
Gestiune
1 Rotatia activelor 3,39 2,8 2,8 2,8
circulante
Viteza de rotatie 106 129 129 129
In zile
2 Rotatia activului total 0,65 0,60 0,63 0,67
Viteza de rotatie 553 600 571 537
In zile
3 Durata medie de 4,03 3,33 3,33 3,33
recuperare a creantelor
Viteza de rotatie 89 108 108 108
In zile
IV Indicatorii de
Rentabilitate
1 Rata rentabilitatii 0,45 0,46 0,42 0,42
economice
2 Rata rentabilitatii 0,82 0,46 0,33 0,31
financiare
3 Rata rentabilitatii 0,48 0,38 0,40 0,41
resurselor consumate
4 Punct critic al 203,62 266,21 288,69 310,88
rentabilitatii
5 Nivelul cifrei de 203,62 266,61 289,11 311,31
V Indicatorii fondului
de rulment
1 Fond de rulment 80,15 101,77 106,86 112,20
total
2 Fond de rulment -113,28 -55,82 9,93 43,82
permanent
3 Fondul de rulment -253,28 -135,82 -10,06 43,82
propriu
 4 Necesar de finantat 140,00 80,00 20,00
5 Grad de acoperire a -3,16 -1,33 -1,00 0,39
activelor circulante
6 Necesar de fond de -125,32 -71,11 -6,12 26,97
rulment
7 Fond de rulment net -113,28 -55,82 9,93 43,82
8 Trezoreria neta 12,04 15,29 16,05 16,85

Capitolul XIV. Analiza Swot

Punctele forte al afacerii in prezent sunt:

- productia in lohn confera independenta fata de piata locala;
- nu exista cheltuieli cu aprovizionarea materiilor prime, materialelor si al desfacerii
produselor;
- realizeaz produse competitive n raport pre/calitate, pentru piaa extern destinate
necesitilor vitale i de mod ale populaiei ;
- deine o for de munc stabil i bine instruit care se poate specializa ntr-o
perioad scurt i cu costuri reduse ;
- are perspective reale de a crete exportul de confecii textile i pe alte noi piee;
- societatea nu are refuzuri de calitate.

Punctele slabe ale societatii comerciale sunt:

- dependenta fata de comisionari interni si beneficiari externi;
- rmnerea n urm din punct de vedere tehnic i tehnologic a sectoarelor primare de
produse textile (pondere nc mare de utilaje i tehnologii neperformante) ;
- accesul dificil la sursele de finanare;
- nu exista posibilitatea ajustarii punctului de desfacere a produselor.

Oportunitatile societatii comerciale sunt :

- posibilitatea de extindere a societatii
- existena unui mediu concurenial real

Amenintarile societatii comerciale sunt :

- firmele cu liniile de productie cu dotari de ultima generatie
- o concuren puternic din partea importurilor ilegale de produse textile i
mbrcminte;

Deoarece societatea nu incepe o activitate noua si o continua, pe cea actuala,

are nevoie doar de 150.000 lei pentru achizitia cladirii in care se va amenaja sectia de
tricotaje.
XV. Inovarea

Multi dintre noi consideram ca Operatiunile de Lohn sunt simple operatiuni

de import-export. Totusi, lucrurile nu sunt atat de simple. Operatiunile de lohn
imbina operatiunile clasice de de import-export, pur comerciale, cu anumite
interdependene tehnologice.
Operatiunea de prelucrare in Lohn, numita si "vanzare de manopera"
reprezinta prelucrarea materialelor, materiilor prime si a produselor semifinite,
apartinand unei dintre parti (importator) de catre cealalta parte (exportatorul).
In tarile unde forta de munca este ieftina se practica frecvent sistemul de
productie in lohn. Beneficiarul pune la dispozitia producatorului materialele si
materiile prime, documentatia de executie (modele, proiecte, desene etc.) dupa care
va fi realizat produsul finit, stabileste parametrii tehnici si indicatorii de calitate ai
produsului finit. La randul sau producatorul se angajeaza sa realizeze produsul finit
in conformitate cu normele tehnice stabilite de beneficiar, pana la data la data
prevazuta in contractul de lohn.
Pe de alta parte insa, producatorului ii revine doar un mic procent din profit,
care nu ii permite o dezvoltare a afacerii, prin forte proprii. El ramane in acest fel
dependent de beneficiarii care ii aduc comenzi. Iar volumul acestora trebuie sa fie
foarte ridicat, pentru ca venitul producatorului sa creasca si el direct proportional.
Pentru a creste profitul afacerii managerii firmei SC Minatex GROUP SRL.
isi extinde afacerea si pe piata romaneasca.
Datorita faptului ca au vrut sa schimbe orientarea firmei catre consumatori,
managerii firmei au decis sa realizeze o cercetare selectiva de piata. Principalul
obiectiv al acestei cercetarii a fost de a vedea daca actualii clientii sunt multumiti de
calitatea produselor si de modelele de haine care sunt disponibile in momentul actual.
Ca si obiectiv secundar ei si-a propus sa vada daca exista si alte categorii de
persoane care ar putea fi interesate de produsele noastre. In urma rezultatelor acestei
cercetari managerii au constatat ca este nevoie de ceva nou, atat pentru a-si pastra
actualii clienti dar si pentru a atrage altii noi.
Ceea ce au vrut sa aduca nou pe piata este o colectie de haine care sa se
adreseze unui nou segment de piata, adica persoanelor tinere intre 18-30 de ani.De
aceea ei au decis sa colaboreze cu un designer vestimentar care sa se ocupe de
realizarea schitelor , de alegerea materialelor, culorilor. Noua colectie va putea fi
cumparata din cele doua magazine deschise, unul in Pitesti- Carrefour, comuna
Bradu, DN 65 B si unul in Slatina- bd Ioan Cuza, bl P4, pater.
Pentru a lansa noua colectie se va face o campanie publicitara prin presa,
prin televiziunea locala si nationala, dar si prin impartirea de pliante. De asemenea,
vor realiza si cataloage de prezentare pentru fiecare sezon, care se vor pune in cutiile
postale, dar vor fi gasite si la sediul celor doua magazine.
Catalog de prezentare

Pulovere pentru femei :

 Pulover rosu cu manaci
scurte, 50% bumbac si 50 % acril

Pulover alb lungi, 25% bumbac,

25% lana. 50% acril
 Pulover alb cu decolteu in u,
25% bumbac, 35%lana,
30%poliamida, 10%acril.

Pulover cu decolteu in u, alba

cu dungi negre, cu maneci
lungi, 75% lana, 25% acril
Pulovar pe gat cu
fermoar, cu decolteu in
u, 50% bumbac si 50%
elastan
 Pulovar pe gat cu
fermoar, cu decolteu in
u, 50% bumbac si 50%
elastan

Pulover negru, lung, cu decolteu in V si fermoar; 50% acril, 30% lana,10%

poliemida,10% poliester.

Bluza verde cu maneci scurte, 75% lana si 25% lycra

Pulover negru cu gri, cu decolteu in V ; 100% lana
 Pulover bleu cu maneci lungi; 30%
elastan, 25%
poliester; 45% bumbac

Pulover crem cu maneci lungi, 40% acril,

30%lana, 20% poliamida, 10% poliester
 Pulovar pe gat, alb cu dungi negre
si maneci lungi, 90% bumbac,
10%elastan

Pulover alb, pe gat cu maneci

scurte,
90% bumbac, 10% acril
Pulover mov, cu decolteu in U cu
manci lungi cu dungi negre. 100%lana

Pulover crem cu decolteu

in U cu maneci lungi.
50% bumbac; 20%
lana, 30 % acril
Pulover cu decolteu in V, alb cu dungi
roz, cu manaci lungi, 65% lana,
25% acril, 10% poliester.

Pulover gri cu decolteu in U,cu dungi negre

si gri mai inchis cu maneci , 70% bumbac, 10%
elastan, 20 poliester

Pulover galben cu decolteu in u,maneci

scurte, 40%lana, 50% bumbac,10 % elastan

Pulover lung, gri petrol, cu maneci lungi

90%lana, 10% elastan
Jachete pentru femei:

Descriere
produs:
Cu buzunare in
cusatura.
Lungime cca.Descriere produs: Forma moderna, cu detalii
56 cm. frumoase: guler bubi, buzunare aplicate,
Material: 50%
mansete, platca pe umar si cordon. Lungime cca.
poliacril, 50%
78 cm.
poliester; Material: poplin, 100% bumbac.
captuseala:
100% poliester.

Descriere produs :
Extra sic - se potriveste la fuste si
pantaloni. Detalii stylish: epoleti, 2
buzunare, cordon, platca, slit la spate,
1 buzunar interior. Lungime cca. 78
cm. Material: 100% bumbac; Descriere produs
captuseala: 100% poliester. Cu croiala moderna in A, guler rotund, maneca 3/4, 2
randuri de nasturi si 2 buzunare. Lungime cca. 48 cm.
Material structurat: 90% poliester, 10% lana; captuseala:
100% poliester.

Costume pentru
femei :

Descriere produs
Un must-have in acest sezon.
Sacou la un rand de nasturi, cu
buzunare decorative cu clapa
si mansete cu nasturi;
lungime: la mar. N cca. 60 cm,
la mar. K cca. 57 cm. Pantalon
cu croiala larga si dunga
permanenta; se inchide cu 2
nasturi; 2 buzunare in fata si 2
buzunare cu nasture la spate;
lungime: la mar. N cca. 108
cm, la mar. K cca. 101 cm;
circumferinta tiv cca. 51 cm.
Material: 55% bumbac, 42%
poliester, 3% elastan;
captuseala: 100% poliester. .
Pulovere pentru barbati:
Descriere produs
Sacou si pantalon cu paspoal
contrastant. Sacou cu rever,
inchidere cu 2 nasturi, 2
buzunare cu clapa, bentita
reglabila la spate, lungime cca.
Material usor56 de
cm.intretinut:
Pantalon 100%
drept, cu banda
poliacril. Pulover cu model atractivcare
contrastanta pe lateral,
subtiaza
"spic de grau" in fataoptic;
si pe cu 2 buzunare, 2
maneci.
nasturi si bentita
Borduri tricotate ripsat. reglabila la
spate; lungime cca. 107 cm,
circumferinta tiv cca. 55 cm.
Material: 65% bumbac, 32%
poliester, 3% elastan; captuseala
sacou: 100% poliester. Se spala
la masina.
 La baza gatului, cu model trendy in fata. Maneci si
spate uni. Se spala la masina.
Material: 100% bumbac

La baza gatului, cu model

trendy in fata. Maneci si
spate uni. Se spala la
masina.
Material: 100% bumbac.

Aspect trendy: cu model romburi, decolteu V, broderie

pe 1 maneca si borduri elastice. Material de vara din
fibre naturale

Din tricot fin, moale si usor de intretinut.

Borduri de culoare contrastanta. Se spala la
masina. Material: pe negru: 100% bumbac;
pe gri melanj: 50% bumbac, 50% poliacril.

.
 Descriere produs
Din material deosebit de confortabil, usor de
intretinut si tratat Anti Smell. Sacou cu slit la
spate si 4 buzunare interioare. Pantalon cu
betelie confortabila cu insertii elastice laterale,
dunga permanenta, 2 buzunare si 2 buzunare cu
nasture la spate. Se spala la masina.
Material si captuseala: 100% poliester.

Moale si uosr de intretinut. Se spala

La masina.
Material: pe gri: 100% bumbac ; pe negru:
50% bumbac, 50% poliacril.

Costume pentru barbati:

Descriere produs
Forma clasica, la 2 nasturi, mai multe buzunare pe
interior- dintre care 1 cu fermoar. Daca aveti o marime
normala, dar sunteti mai solid in talie, atunci puteti sa
va comandati sacoul si vesta in marimea T si
pantalonul in marimea N. Material: 75% poliester,
25% lana; captuseala 100% poliester.
 Descriere produs
Din doc robust. Se incheie cu 2 nasturi. Cu 2
buzunare cu clapa, 1 buzunar la piept si 3
buzunare interioare (dintre care 1 cu
nasture).
Material: doc, 100% bumbac; captuseala:
65% poliester, 35% vascoza. Se curata
chimic.

Descriere produs

Forma moderna ingusta. Sacou la

2 nasturi, cu 1 buzunar la piept,
buzunare oblice cu clapa si 4
buzunare interioare; captuseala cu
paspoal contrastant si stitching,
slituri laterale. Pantalon fara pliuri,
cu 2 buzunare laterale si 2
buzunare cu nasture la spate, fara
manseta.

Material: 55% poliester, 45% lana; captuseala: 50% poliester, 50% vascoza.
XVI. Concluzii

- activitatea economica a societatii comerciale este rentabila ;

- sistemul de productie in lohn constituie o garantie a continuitatii comenzilor pentru
export ;
- deschiderea celor doua magazine face cunoscuta, pe piata romaneasca, societatea
somerciala ;
- promovarea noii colectii de haine duce la cresterea vanzarilor si implicit la cresterea
profitului.
Bibliografie

- Managementul Inovational- Prof.univ.dr.L.M. Baloiu; Conf.univ.dr.ing.Ioan

Frasineanu; Conf.univ.dr.ing.Corina Frasineanu
- www.google.ro
- www.finante.ro
- www.quelle.ro