PSIHOLOGIA EDUCATIEI Cursul 10, Anul I, Semestrul al II-lea

05. 05. 2015

P.I.P.P.

Profesor: Tinca Cretu

Procesele cognitive complexe si implicarea lor in invatarea scolara

Implicarea gandirii in invatarea scolara

I. Rolurile principale ale gandirii in invatarea scolara sunt urmatoarele:

a) implicarea in insusirea notiunilor stiintifice;
b) intelegerea fenomenelor si a cunostintelor scolare;
c) rezolvarea problemelor de orice fel;
d) luarea deciziilor si selectarea celor mai potrivite;
e) optimizarea desfasurarii celorlalte procese psihice.

II. Sarcinile generale ale scolii privind implicarea in invatare:

1. scoala trebuie sa respecte particularitatile gandirii din fiecare stadiu de dezvoltare psihica ;
2. invatarea nu implica doar gandirea, ci este un factor important al dezvoltarii ei;
3. in mod special, scoala trebuie sa dezvolte operativitatea generala si pe cea specifica;
4. scoala trebuie sa adapteze gandirea elevilor la specificul sacinilor de invatare scolara, si
deci, sa dezvolte latura logica a acesteia si rationaliatatea ei;
5. scoala trebuie sa dezvolte calitati importante ale gandirii, cum ar fi: largimea in gandire,
profunzimea gandirii, corectitudinea, independenta, flexibilitatea in functie de posibilitatea pe
care sistemul cognitiv al copilului din fiecare stadiu le ofera.
 III. Implicarea gandirii in insusirea notiunilor stiintifice
Definitia notiunilor: Notiunile reprezinta unitati cognitive ale gandirii, produse ale aces-
teia, care semnalizeaza in plan mental insusirile necesare, esentiale si
generale ale categoriilor de obiecte sau fenomene.
Notiunile sunt unitati cognitive diverse, si au fost grupate dupa asemanarile dintre ele si dupa
anumite criterii/ cetegorii /feluri de notiuni:
- Dupa nivelul generalizarii care stau la baza lor, au fost diferentiate mai multe feluri de
notiuni:
* notiuni singulare realitatea unica din univers;
* notiuni particulare au un grad mai inalt de generalizare, si se refera la o categorie
restransa de obiecte sau fenomene (prima clasa scolara);
* notiuni cu mare grad de generalizare asa cum sunt categoriile filozofice (insusiri
generale, esentiale ale multimilor mari de obiecte/fenomene).
- Dupa gradul de abstractizare al notiunilor ( a distantei dintre continutul lor si obiectivele
reale), dupa acest criteriu sunt urmatoarele 2 feluri de notiuni:
* notiuni concrete aceste notiuni a carui continut au un corespondent real (asa cum
sunt obiectivele si fenomenele reale); aceasta corepondenta usureaza consideabil intelegerea,
insusirea, folosirea lor;
* notiuni abstracte care au in continutul lor insusiri care sunt proprii multor
obiecte/fenomene, dar nu pot fi intruchipate intr-un exemplar anume (notiunea de constiinta),
dar stapanirea lor ridica calitativ gandirea persoanei care dispune de ele.
- Dupa criteriul calitativ - in ce masura ele rezulta dintr-o activitate de gandire riguroasa, si
dobandesc logicitate, rationalitate si mare forta de simbolizare in mintea noastra a ceea ce exista
in afara noastra.

IV. Conditiile psihologice generale ale formarii notiunilor:

* asigurarea unei baze intuitive variate, bogate care sa permita gandirii copiilor sa obtina o
varietate de informatii, care trebuie prelucrate pentru a se ajunge la insusiri continute in
notiunile respective;
* reactualizarea acelor cunostinte anterioare, care sunt cel mai strans legate de notiunile ce
se vor invata;
* reactualizarea unor reprezentari corespunzatoare noilor notiuni, sau daca acestea nu exista
in experienta elevilor, trebuie formate inaintea insusirii acelei notiuni;
 * organizarea si conducerea explorarii perceptive a materialului intuitiv de catre elevii insisi;
* formarea, in timp, chiar in maniera anticiparii operationale, a acelor operatii de gandire
cerute de noile notiuni;
* pe baza explorarii perceptive si a desprinderii insusirilor generale ale materialelor intuitive
explorate, care vor intra in continutul notiunilor, si sa verbalizeze corect acele insusiri
desprinse, pentru ca insusirile actului verbal permite retinerea in minte a acelor rezultate,
intelegerea lor, usoara lor actualizare, usor mai tarziu;
* aceste insusiri desprinse de catre gandire sa fie cuprinse intr-o diferita forma a acelei
notiuni;
* consolidarea insusirii acelei notiuni prin aplicarea ei, a noii sarcini de invatare la noile
materiale;
* asigurarea transferurilor continuturilor acelei notiuni la alte sarcini de invatare in viitor;
* integrarea noii notiuni in sistemul de notiuni specific acelei discipline scolare.

V. Caracterizarea psihologica a notiunilor empirice:

* notiunile empirice se insusesc in contextul comunicarii obisnuite cu ceilalti din jur;
* in continutul lor intra atat insusiri necesare si esentiale, dar nu toate, cat si insusiri
neesentiale, dar peroana nu isi poate da seama de diferentele dintre ele;
* intre insusirile din continutul notiunilor empirice nu exista relatii logice, riguroase, ci aceste
notiuni nu formeaza sisteme de notiuni;
* ele se bazeaza pe experienta individului in parte, si de aceea, sunt puternic individualizate;
* aceasta experienta personala sustine o puternica incredere in adevarul acestor notiuni;
* sunt folosite foarte des, si aproape ca se automatizeaza utilizarea lor, ca si cum ar fi niste
deprinderi;
* nu pot fi folosite in situatii obisnuite, iar daca sunt aplicate in sarcini si situatii noi, pot duce
la grave greseli si omisiuni;
* dar ele joaca un anumit rol, atat in gandirea copiilor, cat si la celelalte varste;
* la copii, prezenta lor asigura realizarea comunicarii necesare in care pot aparea notiuni
stiintifice, raman sprijin pentru notiuni stiintifice nou formate, dar ar trebui ca ele sa dispara
odata cu insusirea celor stiintifice.
VI.Caracteristicile psihologice a notiunilor stiintifice:
- notiunile stiintifice se insusesc in mod sistematic si organizat, in procesului instructiv-
educativ din scoala, sau ca autodidact, dupa surse stiintifice;
- contin numai inusiri necesare si esentiale;
- aceste insusiri sunt legate logic intre ele si asigura logicitatea gandirii copilului;
- notiunile stiintifice sunt integrate intotdeauna intr-un sisten de notiuni, pe care Vigotski le-a
numit ,,Piramida notiunilot;
- atunci cand sunt aplicate dovedesc a fi corecte si riguroase;
- se aplica cu succes unor situatii experimentate anterior, cat si la situatii noi si la alte situatii
complexe; implica cunostinte din mai multe domenii.

Conditii pe care scolarul si le asigura in vederea intelegerii fenomenelor si a

cunostintelor scolare

1. Scoala asigura o rezerva de cunostinte bogate, variate si bine organizate care faciliteaza
intelegerea.
Cercetatori, precum Ausubel si Robinson, pun in evidenta faptul ca, aceasta conditie trebuie
realizata intr-o maniera specifica, in functie de urmatoarele feluri de relatii ce pot exista intre
cunostintele deja asimilate si cele ce vor fi asimilate:
a) poate fi o relatie de subsumare derivativa (noile cunostinte sunt un caz particular a celor
anterior insusite, si astfel, cadrul didactic poate actiona asa:
- reactualizarea selectiva a celor insusite anterior;
- sublinierea deosebita a ceea ce au in comun acele doua feluri de cunoastere;
- insistenta a celor ce le deosebesc pentru a se evita confuzii;
- chiar reprezentarea grafica a acestei relatii de subiecte derivate (un cerc mai mare reprezinta
cunostintele anterior insusite, iar in interior, un cerc mai mic cu propriul lui centru care
reprezinta cunostinte noi)
b) subsumare corelativa inseamna ca noile cunostinte aduc informatii mai bogate, dar la
acelasi nivel de semnificatie. Actiunea cadrului didactic:
* insistenta asupra acestui fel de relationare (imbogatire);
* insistenta noului, adus de cunostintele care se adauga;
 c) relatia supraordonata noile cunostine au o semnificatie mai mare si le subordoneaza pe
cele anterioare. Cadrul didactic poate actiona astfel:
* trebuie sa fie atent la faptul ca noile cunostinte pot fi mai greu de indusit, si trebuie sa
acorde timp mai mult sa esafodeze invatarea elevului, sa evalueze rezultatele initiale si finale,
dar sa faca legatura cu cele anterioare (intelegere);
* cadrul didactic trebuie sa aiba grija si sa analizeze daca nu cumva insusirea noilor
cunostinte cer o baza operatorie mai larga in insusirea acestor cunostinte;
* cadrul didactic trebuie sa fie atent la integrarea cunostintelor antrioare si cele noi, si
sa sublinieze diferentele si asemanarile lor;
d) mixtarea dintre cele 3 modalitati de coordonare;
2. Extragerea unui volum satisfacator de informatii despre noile fenomene care trebuie
intelese, pentru ca altfel, intelegerea se blocheaza.
3. Analiza mentala unitara a cunostintelor anterioare cu cele nou extrase, si
constientizarea legilor logice dintre cele doua categorii de cunostinte (vechi si noi), pentru a
constata aspectele lor comune.
4. Antrenarea, daca este cazul si daca s-a format, a gandirii specializate .
5. Cadrul didactic trebuie sa dea atentie si sa sprijine elevii in momente dificile. Acest
sprijin poate face sugestii, prin incurajarea fiecarui pas catre succes, prin particularizarea
esafodarii activitatii de gandire.