Groapa Glina, ecologie si poluare istorica

O parte a depozitului de gunoaie din marginea Bucurestiului a devenitecologica.

Dar poluarea produsa de-a lungul anilor nu mai poate fi inlaturata, afectand
incontinuare viata oamenilor. Cel mai mare depozit de deseuri al Capitalei a
poluat

satele din jur ani la rand. Abia in 2001 au inceput demersurile de ecologizare a
gropiiGlina.

Locuitorii din Glina si directorul firmei care administreaza rampa Ochiul Boului

vorbesc despre efectele pe care poluarea generata de gunoaie le avea

asuprasatelor din jur. Acum, o parte din groapa a devenit ecologica, dar efectele
depozitulistoric de gunoaie numai pot fi sterse.

Opt celule ecologice

In anul 2001,groapa de la Glina a intrat in administrarea unei firme

specializate,

care, in parteneriat cu Primaria orasului Popesti-Leordeni, a inceput lucrarile de

ecologizare a rampei. Totusi, depozitul istoric ramane

depozit

istoric, explica

primarul din Popesti-Leordeni, Tache Grigore. Acesta spune ca mormanele vechi

de gunoi amestecat cu materiale inerte sidaramaturi trebuie acoperite in timp.
Partea din groapa ramasa pe vremuri neutilizataeste folosita in prezent pentru
realizarea celulelor ecologice in care va fi depozitatgunoiul produs de
bucuresteni.In spatiul ramas liber mai pot fi construite sapte sau opt celule
pentru deseuri, potrivitprimarului din Popesti-Leordeni. Prima celula a fost deja
umpluta si acoperita cupamant. Acum, angajatii Ecorec lucreaza la cea de-a doua
celula.Pentru a fi ecologica, aceasta trebuie sa fie acoperita, pana la inceperea
depozitariiefective de gunoaie, cu un strat impermeabil de argila, pe care se
asaza ogeomembrana.Gunoaiele depozitate in prezent, la groapa de langa Glina
nu mai emana inatmosfera gazul pestlential care otravea localitatea. Acest lucru
se datoreaza noilor tehnologii de captare si ardere a biogazului, montatein in

teriorul rampei de gunoi de catre administratorii gropii Ochiul Boului.Materia

organica intra intr-

o putrefactie care produce un gaz, biometan, explica directorul

companiei care administreza depozitul, Michael Douglas. Pentru a capta

acestbiogaz, in pamantul de sub mormanele de gunoaie s-au construit niste
puturi.Printr-o statie speciala de vacuum sunt trase gazele, care ulterior sunt
arse. Levigatul(materia care rezulta din putrefactia gunoaielor menajere

n.r. ), in schimb, sepompeaza la suprafat

a. Dupa ce trece printr

-o tehnologie de epurare, lichidul setransforma in apa, in proportie de 60 %, iar

cele 40 de procente ramase reprezintaconcentratul pe care il pompam din nou la
suprafata pentru a ajuta la putrefactia

totala a gropii de gunoi, ad

auga Douglas. Acesta sustine ca sistemul de captare si ardere a metanului din

gunoi, care l-a costatpatru milioane de euro, polueaza cat o centrala de 12
kilowati de casa.Douglas se mai lauda cu o noua achizitie, unica in Europa: o
presa de 200 de tonecare ii transforma fiecare opt metri cubi de gunoi in 0,8
metri cubi. Procesul decompactare este intr-atat de eficient, incat un metru cub
de gunoi cantareste circa otona, potrivit directorului firmei.

O parte a depozitului de gunoaie din marginea Bucurestiului a

devenit ecologica.

Dar poluarea produsa de-a lungul anilor nu mai poate fi inlaturata, afectand
in continuare viata oamenilor. Cel mai mare depozit de deseuri al Capitalei a
poluat satele din jur ani la rand. Abia in 2001 au inceput demersurile de
ecologizare a gropii Glina.

Locuitorii din Glina si directorul firmei care

administreaza rampa Ochiul Boului vorbesc
despre efectele pe care poluarea generata de
gunoaie le avea asupra satelor din jur. Acum,
o parte din groapa a devenit ecologica, dar
efectele depozitul istoric de gunoaie numai
pot fi sterse.

Opt celule ecologice

In anul 2001,groapa de la Glina a intrat in administrarea unei firme
specializate, care, in parteneriat cu Primaria orasului Popesti-Leordeni, a inceput
lucrarile de ecologizare a rampei. Totusi, depozitul istoric ramane depozit
istoric, explica primarul din Popesti-Leordeni, Tache Grigore.

Acesta spune ca mormanele vechi de gunoi amestecat cu materiale inerte si

daramaturi trebuie acoperite in timp. Partea din groapa ramasa pe vremuri
neutilizata este folosita in prezent pentru realizarea celulelor ecologice in care va
fi depozitat gunoiul produs de bucuresteni.

In spatiul ramas liber mai pot fi construite sapte sau opt celule pentru deseuri,
potrivit primarului din Popesti-Leordeni. Prima celula a fost deja umpluta si
acoperita cu pamant. Acum, angajatii Ecorec lucreaza la cea de-a doua celula.

Pentru a fi ecologica, aceasta trebuie sa fie acoperita, pana la inceperea

depozitarii efective de gunoaie, cu un strat impermeabil de argila, pe care se
asaza o geomembrana.

Tehnologie pentru o rampa ecologica

Gunoaiele depozitate in prezent, la groapa de langa Glina nu mai emana in

atmosfera gazul pestlential care otravea localitatea.

Acest lucru se datoreaza noilor tehnologii de captare si ardere a biogazului,

montate in interiorul rampei de gunoi de catre administratorii gropii Ochiul
Boului.Materia organica intra intr-o putrefactie care produce un gaz, biometan,
explica directorul companiei care administreza depozitul, Michael Douglas.
Pentru a capta acest biogaz, in pamantul de sub mormanele de gunoaie s-au
construit niste puturi.

Printr-o statie speciala de vacuum sunt trase gazele, care ulterior sunt arse.
Levigatul (materia care rezulta din putrefactia gunoaielor menajere n.r. ), in
schimb, se pompeaza la suprafata. Dupa ce trece printr-o tehnologie de
epurare, lichidul se transforma in apa, in proportie de 60 %, iar cele 40 de
procente ramase reprezinta concentratul pe care il pompam din nou la suprafata
pentru a ajuta la putrefactia totala a gropii de gunoi, adauga Douglas.
Acesta sustine ca sistemul de captare si ardere a metanului din gunoi, care l-a
costat patru milioane de euro, polueaza cat o centrala de 12 kilowati de casa.

Douglas se mai lauda cu o noua achizitie, unica in Europa: o presa de 200 de

tone care ii transforma fiecare opt metri cubi de gunoi in 0,8 metri cubi. Procesul
de compactare este intr-atat de eficient, incat un

metru cub de gunoi cantareste circa o tona, potrivit directorului firmei.

In panza freatica, apa este infestata

Locuitorii din Glina acuza ca rampa de gunoi a infestat panza de apa freatica.
Administatorul gropii sutine ca poluare nu provine d ela el.

Oamenii se plang ca apa este infestata. Acolo sus este Popestiul. Ati vazut la ce
adancime sunt eu. Aici, in groapa, eu imi trag apa de la 20 de metri mai jos, am
trimis-o la analize si e perfect buna. Cu apa asta se spala toata lumea, spune
Douglas.

Analizele arata insa ca apa este intradevar poluata. Probabil ca panza lor
freatica este infestata din alta parte, ganditi-va cate ferme au fost acolo, spune
Douglas. In cele din urma insa, el recunoaste ca exista niste substante care
infesteaza apa din satele vecine. Dar din cauza poluarii istorice, n-ai ce sa mai
faci, spune acesta.

Acces interzis

Depozitele de gunoi controlate si ecologizate aduc paguba in casele multor

familii de tigani care obisnuiau sa-si castige existenta din colectarea fiarelor
vechi de pe vechile gropi.

Cel putin asa sustine Michael Douglas, directorul companiei care se ocupa cu
administrarea gropii de gunoi de langa Glina. Acesta precizeaza ca din 2001,
cand firma a preluat groapa, a inceput sa limiteze accesul tiganilor care colectau
sticla, hartie sau fier de pe mormanele de gunoi.
E un risc prea mare pe care ar trebui sa mi-l asum, nu am nevoie de amenzi
luate din cauza asta. Imi sunt de ajuns utilajele pe care le am, incerc sa reduc la
minimum eroarea umana, spune Douglas.

Directorul companiei povesteste ca in urma cu cativa ani, un tigan si-a scapat

tigara in gunoaiele pe care statea, generand un incendiu care a fost stins cu
greu. Pe atunci, metanul emanat de gunoaie nu era captat si reprezenta un
pericol.

Mai mult, gazul raspandea mirosuri insuportabile in toate satele vecine.

http://www.ecomagazin.ro/groapa-glina-ecologie-si-poluare-istorica/

Groapa de gunoi de la Stuceni, prima ramp ecologic pentru deeuri din jude
a fost finalizat. Investiia derulat de Consiliul Judeean Botoani a fost fcut
cu fonduri europene. Lucrrile au durat cu ntrerupere trei ani de zileDepozitul
ecologic de la Stuceni a fost finalizat la nceputul acestei sptmni. Este
primul depozit ecologic din judeul Botoani i deasemenea singurul care
respect legislaia european privind depoziarea deeurilor. A fost ridicat cu bani
de la Uniunea European, costnd peste 143 de milioane de lei. Lucrrile au
nceput n anul 2012, fiind amplasate mai multe module i gropi uriae de gunoi
n afara localitii Stuceni. Noul depozit, considerat de efii judeului n pas cu
legislaia european are instalaii ultra moderne de compactare a gunoiului, de
presare i sortare a acestuia. Totodat exist o zon administrativ, un soft
special de gestionare a gunoiului i de etichetare, parcri, echipamente i utilaje.
Propriu-zis noul depozit care va aduna gunoi din tot judeul Botoani, nu mai
arat nici pe departe cu o groap de gunoi. Este una dintre cele mai moderne
depozite ecologice din ar. Sunt echipamente i utilaje acolo, noi cu fonduri
europene. Ca s nu mai vorbim de tehnologii de ultim generaie, care reduc
poluarea, emisia de gaze i protejeaz mediul, spune Gheorghe Sorescu,
vicepreedintele Consiliului Judeean Botoani. Mai mult dect att deeurile nici
mcar nu se mai vd la suprafaa solului, acestea fiind sortate,tocate sau topite
i mai apoi ngropate n fose ecologice. Totodat a nceput i construirea a patru
platforme de transfer a gunoiului ecologice la Dorohoi, tefneti,Sveni i
Flmnzi. Noul depozit este dotaat toto prin fonduri europene cu maini de gunoi
moderne, peste 1400 de platforme de colectare selectiv i ecologic n tot
judeul. Capacitatea depozitului este de 3 milioane de tone. Toate celelalte gropi
de gunoi insalubre din tot judeul sunt nchise. Deocamdat nu a fost stabilit
firma care va administra noul depozit ecologic. Este un pas nainte acest depozit
ecologic. Ne aliniem normelor europene i scpm de focarele de infecie care
erau gropile de gunoi deschise din Botoani, a precizat Gheorghe Sorescu.
adev.ro/n70gfy

Administraia romneasc s-a obinuit, de 25 de ani, cu obiective de hrtie:

autostrzi de hrtie, industrie de hrtie, agricultur de hrtie, incineratoare de
gunoi de hrtie etc. La un moment dat ns, vine momentul scaden ei: n iulie
2017, de pild, nu vom mai avea depozite de deeuri, adic gropi de gunoi.
Deloc!

Pe baza studiului realizat de InfoCons cu privire la situatia depozitelor de de euri, a

rezultat urmtoarea situaie: la nivelul municipiilor, n luna decembrie 2015 existau
pe teritoriul Romniei 35 de depozite de deseuri.

Acum sunt funcionale 26 de gropi de gunoi

n conformitate cu H.G. br. 349/21.04.2015 privind depozitarea de eurilor, exist 35

de depozite de deeuri neconforme, cu perioad de tranzi ie, dintre care 9 i-au
sistat activitatea la data de 16 iulie 2016, iar celelalte i vor sista activitatea la data
de 16 iulie 2017.

Ca atare, n Romania exista acum doar 26 depozite de deeuri (gropi de gunoi) care
i vor sista activitatea la data de 17 iulie 2017! Teoretic, ara noastr ar trebui s fie
plin, pn la acea data, de incineratoare de de euri. Lucru care este foarte pu in
probabil s se ntmple. ntrebare: unde se vor depozita toate de eurile din aceasta
ar?

http://www.libertatea.ro/stiri/social/conform-legii-17-iulie-2017-romania-ramane-
fara-gropi-de-gunoi-1589321