Sistemul carotidian arterele capilui si

gatului
Sist arterial carotidian vascularizeaza capul si gatul, capul insemnand si
formatiunile extracraniene dar si encefalul, fiind const din arterele carotide
comune stg si dr, cu origini diferite la stg si la dr.
Carotida comuna dr se desprinde din tr arterial brahiocefalic in timp ce carotida
comuna stg se desprinde direct din crosa aortei.
Datorita acestei origini diferite, cele doua artere carotide comune prezinta
variatii de lungime, in sensul ca cea stg este cam cu 3 cm mai lunga decat cea
dreapta, avand o portiune intratoracica cu o directie oblica superior si lateral
pana in regiunea gatului, unde ia o directie verticala, ascendenta, la fel ca si cea
dr.
De aceea, artera stg avand o portiune intratoracica va avea anumite raporturi
in acest segment intratoracic:
-anterior cu tr venos brahiocefalic stg
-posterior cu art subclaviculara stg si cu ductul toracic = canalul toracic
-medial cu faringele si esofagul
-lateral cu pleura si plamanul stg precum si cu nervul vag stg
La niv gatului cele doua carotide comune prezinta aceleasi raporturi:
-anterior cu gl tiroida, cu m omohiodian, aponevroza cervicala mijlocie, cu m
sternocleidomastoidian si aponevroza cervicala superficiala
-posterior vin in raport cu m prevertebrali, acoperiti de aponevroza cervicala
profunda
-medial cu faringele si esofagul
-lateral cu vena jugulara interna
Fiecare artera carotida va fi invelita intr-o teaca conj vasculara in interiorul
careia se mai afla si vena jugulara interna si nervul vag.
La marginea superioara a cartilajului tiroid art carotide comune se impart in:
-carotida interna
-carotida externa
La niv bifurcarii, pe fiecare carotida se afla cate un glomus=corpuscul
intercarotidian, constituit din aglomerari de capilare si din chemoreceptori care
sesizeaza modificarile compozitiei chimice a sangelui, fiind capabila in mod reflex
sa produca modificari ale ritmului respirator.

ARTERA CAROTIDA EXTERNA

 Este ramul medial de bifurcatie al carotidei comune, fiind artera destinata fetei,
gatului si durei mater.
Ia nastere la niv planului orizontal dus prin marginea superioara a cartilajului
tiroid, corespunzator procesului transvers a celei de-a 4-a vertebre cervicale.
Ca si traiect, se gaseste ant si medial fata de carotida interna, dupa care se
indreapta oblic superior si inafara, pt a incrucisa fata ant si apoi externa a arterei
carotide interne, plasandu-se coresp denumirii sale. Dupa ce isi ocupa locul pe
partea laterala a gatului, urca vertical in santul carotidian pana la niv Gonionului,
unde traverseaza m buchetului Riolan, dupa care trece in regiunea
subparotidiana (ant), dupa care patrunde in loja gl parotide, nivel la care la niv
colului condilului mandibulei se imparte in ramurile sale terminale reprezentate
de
-artera temporala superficiala
-artera maxilara interna
Datorita traiectului sau, se descriu 3 portiuni:
-cervicala propriu-zisa care se intinde de la origine pana la pantecele post al m
digastric in care artera carotida este situata in santul carotidian, nivel la care este
usor abordabila chirurgical. In aceasta loja carotidiana are raporturi cu 4 planuri
dinspre lateral spre medial:
---celulo-ganglionar cuprinde o cantitate de tesut celulos cu numerosi ggl
limfatici ce apartin grupului ganglionar jugular intern fac parte din ggl cervicali
profunzi. Printre acest ggl unul e mai voluminos situat imediat sub pantecele post
al digastricului si care poarta denumirea de ggl lui KUTNER care se poate palpa
sub pantecele post al m digastric.
---venos reprezentat de vena jugulara interna ce va cobori posterolateral de
artera, iar la niv marginii sup a cartilajului tiroid in aceasta vena se va deschide
trunchiul venos tiro-lingo-faringo-facial
---nervos din nervii glosofaringian, vag si hipoglos. Nervul vag este situat in
unghiul diedru posterior dintre vena jugulara interna si artera carotida externa. N
hipoglos are raporturi mai intime cu artera pe care o incruciseaza, trecand lateral
ei, cam la niv la care din carotida externa se desprinde artera occipitala. In
aceasta regiune se descrie triunghiul lui FARABEUF delimitat superior de nervul
hipoglos, posterior de vena jugulara interna, anterior de trunchiul venos tiro-
lingo-faringo-facial. In aria acestui triunghi artera carotida externa este situata
mai superficial si reprezinta triunghiul sau zona de abord chirugical a carotidei.
---arterial
-portiunea subangulomaxilara tine de la niv la care carotida externa se
angajeaza sub pantecele post al m digastric, descrie o curba cu concavitatea
medial, apropiindu-se de peretele lateral al faringelui, la niv regiunii
paraamigdaliene, dupa care traverseaza diafragmul stilian, dupa care patrunde in
spatiul subangular anterior intre doua planuri musculo-aponevrotice, constituite
in partea laterala de pantecele post al digastricului si lig stilohioidian si in partea
mediala de lig stilomaxilar si m stiloglos si stilofaringian, aceste elemente din
partea mediala separand carotida ext de carotida int.
 Art carotida ext trece prin furca m stilieni profunzi, repr de m stiloglos si
stilofaringian.
In aceasta portiune este relativ profunda, venind in rap cu amigdala palatina si
peretele lateral al faringelui si avand raporturi cu nervul glosofaringian si cu
ramul lingual al facialului.
-portiunea intraparotidiana, in care artera e situata profund in loja gl parotide,
intrand prin fata sa interna si urcand spre colul condilului mandibulei, unde
devine superficiala si se imparte in ramurile sale terminale.
In loja gl parotide are rapoturi cu 2 planuri, in partea laterala este planul VENOS
format de vena jugulara externa si in partea mediala planul NERVOS reprezentat
de n facial, auriculo-temporal si ramul parotidian al n auricular (ram din plexul
cervical)
Ramuri colaterale. In afara catorva ramuri parotidiene pt gl parotida, la niv
gatului si fetei, din artera carotida ext se vor desprinde 6 ramuri colaterale:
-artera tiroidiana superioara (1)
-artera linguala(2)
-artera faciala (3)
-artera auriculara posterioara (4)
-faringiana ascendenta(5)
-occipitala(6)
(1) - se deprinde de pe fata ant a carotidei externe putin deasupra originii ei,
indreptandu-se catre gl tiroida si fiind insotita in traiectul sau de vena cu acelasi
nume si de nervul laringeu extern. In cursul traiectului sau, da 5 ramuri
colaterale, repr de arterele
-subhioidiana-va vasc m din regiune subhioidiana
-artera sternocleidomastoidiana pt m cu acelasi nume
-artera laringee superioara- pt laringe si epiglota
-laringee inferioara- pt etajul subglotic al laringelui si pt corzile vocale inferioare
-ramura m suprahioidieni
La niv lobului sup al gl tiroide se imparte in 3 ramuri terminale:
-o ramura externa ce se va ramifica pe partea anterolaterala a lobului tiroidian
-o ramura interna care este de fapt ramura principala destinata lobului tiroidian si
care se va anastomoza cu cea de partea opusa formand arcasa supraistmica
-ramul posterior care va merge pe fata post a lobului tiroidian si se va anast cu o
ramura post din tiroidiana inferioara
(3) - artera destinata fetei, care ia nastere din carotida ext pe fata sa
anterioara, putin deasuora lingualei, dupa care se indreapta oblic superior si
anterior parasind regiunea carotidiana si angajandu-se sub pantecele post al
digastricului si m stilohioidian, inconjoara apoi marginea inf a mandibulei ,
ajungand la niv fetei unde devine flexuoasa, indreptandu-se initial spre comisura
buzelor si apoi spre unghiul intern al ochiului unde se termina prin ramul sau
ANGULAR ce se anastomozeaza cu artera nazala, ram din artera oftalmica.
Ca si raporturi, sunt diferite in cele doua portiuni:
-in portiunea cervicala artera faciala este situata profund, in aria triunghiului
FARABEUF din loja carotidiana. Trece apoi prin furca m stilieni, ajungand in reg
paraamigdaliana, apoi in reg submaxilara unde este situata pe fata interna a gl
submaxilare
-in portiunea faciala este superficiala, artera trecand peste m buccinator, canin si
ridicatorul buzei superioare si fiind acoperita de m platisma, rizorius, marele si
micul zigomatic
In acest traiect facial este insotita de vena faciala ce trece posterior arterei,
descriind coarda arcului pe care il formeaza artera.
Ramurile col se desprind din portiunea cervicala si faciala, fiind in total in
numar de 8, 4 din reg cervicala, si 4 din reg faciala.
In reg cervicala da arterele: palatina ascendenta (inf), pterigopalatina,
submaxilara, submentala.
In reg faciala da arterele: maseterina inferioara, coronare sau labiale superioara
si inferioara, artera aripii nasului.
Artera SUBMENTALA- se desprinde in loja submaxilara, terminandu-se in reg
mentoniera, furnizand ramuri pt gl submaxilara, m si tegumentul din reg
suprahioidiana.
Arterele CORONARE sau LABIALE sunt destinate buzelor, se desprind din
carotida pe fata ext a buccinatorului, se indreapta spre comisura buzelor,
patrunzand in grosimea fiecarei buze, unde se anastomozeaza cu cea de parte
opusa pt a forma cercul arterial perilabial. Din acest cerc arterial se desprinde o
artera a subcloadonului pt septul nasului si lobulul nasului.
ARTERA ANGULARA este ramul terminal al facialei, ce urca pe procesul frontal al
maxilei pana in unghiul intern al ochiului, furnizand ramuri pt tegument si m
fetei.
(2) - se desprinde din reg anteromediala a arterei, deasupra tiroidienei
superioare si sub artera faciala
De la origine merge anterior, superior si medial, apropiindu-se de osul hioid si
angajandu-se in reg suprahioidiana pe sub muschiul hioglos va merge paralel cu
osul mare al osului hioid catre cornul mic unde isi schimba directia, devenind
ascendenta si flexuoasa, dupa care se angajeaza sub m milohioidian, nivel la care
da artera sublinguala-principalul sau ram colateral.
Din acest punct se va numi artera RANINA devenind si mai flexuoasa,
indreptandu-se catre vf limbii, unde se anastomozeaza cu cea de parte opusa,
cam la 1 cm de vf limbii, descriind arcul ranin al lui MAYER.
In prima portiune artera e situata profund in reg carotidiana, fiind situata in
regiunea suprahioidiana laterala in asa numitul triunghi al lui BECLARD/posterior
al lingualei, reprezentand triunghiul de descoperire si de ligatura a arterei,
delimitat de marginea posterioara a hioglosului, pantecele post al m digastric si
cornul mare al osului hioid, practic artera este situata in interstitiul dintre m
hioglos si constrictorul mijlociu al faringelui, practic la cativa mm deasupra
cornului mare al hioidului care serveste si ca reper pt descoperirea arterei. Acest
triunghi e traversat superficial de n hipoglos.
Urmatoarea portiune e regiunea sublinguala unde vine in raport cu gl
submaxilara si canalul sau de excretie (lui WARTON), cu n lingual si cu n hipoglos.
In ultima portiune, artera se afla in grosimea limbii, pana la niv terminarii.
Ramurile colaterale sunt in nr de 3 mai importante:
-artera suprahioidiana va vasculariza partea superioara a muschilor
suprahioidieni, anastomozandu-se cu cea de parte opusa
-artera dorsala a limbii- merge vertical pe m hioglos, ajungand pe partea laterala
a bazei limbii, unde se ramifica in muschii si mucoasa V-ului lingual
-artera sublinguala- destinata planseului gurii si gl sublinguale. Se desprinde in
reg suprahioidiana dupa care traverseaza reg sublinguala, fiind insotita pe
traiectul sau de nervul lingual. Va da ramuri pt gl sublinguala, pt m planseului
bucal, pt m suprahioidieni, terminandu-se sub baza fraului limbii, prin 2 ramuri:
-superior sau maxilar-pt barbia osoasa
-inferior sau mentonier- pt partile moi ale reg mentoniere
Se va anastomoza cu cea de parte opusa, din aceasta anastomoza plecand
artera fraului limbii.
(5) - este cel mai subtire ram colateral, merge catre peretele lateral al
faringelui la niv caruia se ramifica, vasculariand m constricor al faringelui si m
prevertebrali.
Faringelui ii trimite 3 ramuri faringiene:
-superioara
-mijlocie
-inferior
si da urm ramuri colaterale:
-artera timpanica-care va patrunde in casa timpanului
-2 ramuri meningee
-1 ram prevertebral pt m prevertebrali
-1 ram ganglionar pt ggl cervical superior
-1 ram tubar pt trompa lui Eustachio
(6) - se desprinde de pe partea posterioara a arterei carotide, de la origine
mergand oblic superior de-a lungul pantecelui posterior al m digastric, trece apoi
intre apofiza mastoida si procesul transvers al Atlasului, mergand in partea
superioara a cefei, pana la niv protuberantei occipitale externe, unde se imparte
in 2 ramuri:
-extern
-intern
ce se vor distribui regiunii parietale posterioare si reg occipitale.
Ca si ramuri colaterale va da :
-artera sternocleidomastoidiana superioara
-artera stilomastoidiana care va traversa gaura stilomastoidiana cu nervul facial
si se va distribui casei timpanului
-artera meningee ce se distribuie durei mater din reg mastoidiana
(4) - ia nastere deasupra occipitalei, tot de pe fata post a carotidei externe, de
la origine mergand oblic superior, intra in loja gl parotide pe care o parcurge pana
la niv vf mastoidei, unde devine superficiala, se plaseaza in santul retro-auricular,
si se termina prin 2 ramuri:
-un ram pt pavilionul urechii-ramul auricular
-un ram pt tegumentul din reg mastoidiana- ramul mastoidian
Da cateva ramuri colaterale musculare, glandulare, si uneori poate da artera
stilomastoidiana.
RAMURILE TERMINALE ALE ARTEREI CAROTIDE
EXTERNE:
ARTERA TEMPORALA SUPERFICIALA SI MAXILARA INTERNA care se desprind in
reg parotidiana la niv condilului mandibulei

TEMPORALA
Ramul lateral de bifurcatie, care de la origine urca vertical iesind din loja
parotidiana, fiind insotita de nervul auriculo-temporal, trecand anterior de
TRABUS si incrucisand in unghi drept procesul zigomatic al temporalului,
ajungand cam la 2-3 cm deasupra arcadei zigomatice, se imparte in 2 ramuri
terminale:
-un ram anterior frontal ce se va distribui pleoapei superioare,
anastomozandu-se cu artera supraorbitara
-un ram posterior- parietal ce se va distribui teg fruntii, m frontal si m auriculari
Datorita incrucisarii arcadei zigomatice, acestei artere i s-au descris 2
portiuni:
--inferioara subzigomatica unde este situata profund in reg parotidiana
--suprazigomatica in care artera este situata superficial, practic in reg temporala
Ca si ramuri colaterale da:
-artera transversa a fetei care ia nastere in loja parotidiana, traverseaza apoi m
buccinator si maseter, terminandu-se in partile moi ale obrazului
-artera zigomatico-maxilara- se va indrepta catre partea externa a pleoapelor si
m orbicular al pleoapelor
-arterele temporale profunde posterioare- ramurile cele mai voluminoase ce
perforeaza aponevroza m temporal, urcand intr-o dedublare a acestei aponevroze
si apoi plasandu-se intre m temporal si solzul temporalului, vascularizeaza acest
muchi si partile moi ale regiunii temporale
-3 artere auriculare- sup va fi destinata m auricular anterior
-mij conchai si radacinii helixului
-inf pt tragus si pt lobulul urechii

MAXILARA INTERNA
Al 2-lea ram terminal al arterei carotide externe. Ramul terminal median
si profund al carotidei ext ce se intinde din regiunea parotidiana pana in
fundul fosei pterogimaxilare unde se termina ca artera sfenopalatina.
De la origine traverseaza loga glandei parotide, iesind din ea si
traversand apoi butoniera retrocondiliana a lui Juvara, delimitata intre colul
condilului mandibulei si marginea posterioara a aponevrozei
interpterigoidiene. In acest traiect al ei este insotita de nervul auriculo
temporal. Se indreapta apoi catre tuberozitatea maxilei, pe care este
aplicata, fiind situata intre m temporal si pterigoidianul lateral, descrie
apoi o curba cu convexitatea anterior, indreptandu-se catre colul condilului
mandibulei.
In loja gl parotide vine in raport cu nervul facial, nervul auriculo temporal
si artera carotida externa si vena jugulara interna.
In fosa pterigomaxilara are raporturi cu nervul maxilar si cu ggl
sfenopalatin al lui Meckel, situat pe traiectul nervului maxilar.
Ramurile colaterale:
-ramurile ascendente:
==artera timpanica
==artera mica mengingee
==artera meningee mijlocie
==arterele temporale profunde anterioara si mijlocie
-ramurile descendente:
==alveolara inferioara
==maseterina superioara
==bucala
==palatina superioara
==arterele pterigoidiene
-ramurile colaterale anterioare:
==artera alveolara
==artera suborbitara
-ramuri colaterale posterioare:
==sfenoidala (vidiana)
==pterigopalatina
ARTERA TIMPANICA traverseaza scizura lui Glasser si se distribuie casei
timpanului.
ARTERA MENINGEE MICA patrunde in craniu prin gaura ovala impreuna
cu nervul mandibular si se distribuie meningelui.
ARTERA MENINGEE MIJLOCIE va patrunde in craniu prin gaura spinoasa
ARTERELE TEMPORALE PROFUNDE vor vasculariza muschiul temporal
ARTERA ALVEOLARA INFERIOARA se desprinde in apropierea colului
condilului mandibulei, intreptandu-se inferior impreuna cu nervul alveolar
inferior, va patrunde in canalul dentar pe care il parcurge pana la niv gaurii
mentoniere, nivel la care iese din canal si se imparte in
-ramuri mentoniere pt partile moi ale barbiei
-ram incisiv care va merge catre radacinile dintilor
-ram canin, vascularizand totodata partile moi din vecinatatea simfizei
mentoniere
Pe traiectul sau va da un ram artera milohioidiana care va vasc m cu
acelasi nume, va da ramuri dentare pt restul dintilor arcadei inferioare, si
ramuri pterogoidiene pt pterigoidianul medial.
ARTERA PALATINA SUPERIOARA va merge in canalul palatin posterior
impreuna cu nervul palatin anterior, iar la niv boltii palatine se va distribui
palatului dur si valului palatin.
ARTERA MASETERINA SUPERIOARA - va vasc m maseter mergand pe
fata sa profunda
ARTERA BUCALA se desprinde in apropierea arterei temporale
superficiale si merge pe tuberozitatea maxilei, apoi pe fata superficiala a
buccinatorului pe care il vascularizeaza. Va vasc m buccinator, obrajii,
canalul lui Stenon, si mai vasc bula grasoasa a lui Bichat, la niv obrajilor,
deasupra buccinatorului.
ARTERELE PTERIGOIDIENE pot fi in nr de 3 pana la 6 ramuri care vor
vasc m pterigoidian extern, dar trimit ramuri si catre cel intern/median.
ARTERA ALVEOLARA va merge printr-un canal din tuberozitatea
maxilei, ajungand in sinusul maxilar pe care il va vasculariza, dand
totodata ramuri pt molarii si premolarii superiori.
ARTERA SUBORBITARA ia nastere din fosa pterigomaxilara apoi se
angajeaza prin fanta sfenomaxilara, ajungand in canalul suborbitar pe care
il traverseaza impreuna cu

se exteriorizeaza la niv gaurii infraorbitare, dand ramuri pt pleoapa

inferioara, obraji, buza inferioara. Din aceasta artera se desprinde un ram
ce va merge prin canalul incisiv, distribuindu-se incisivilor si caninilor
superiori.
ARTERA VIDIANA va merge prin canalul vidian si va vasc mucoasa
faringiana din jurul trompei lui Eustachio
ARTERA PTERIGOPALATINA va merge prin canalul pterigopalatin si se
va distr mucoasei boltii faringelui.
ARTERA SFENOPALATINA ramul terminal al maxilarei interne. Artera
maxilara luand aceasta denumire dupa ce da cele 14 ramuri colaterale. Ea
va merge catre gaura sfenopalatina prin care patrunde in fosa nazala unde
se imparte in doua ramuri:
-ram intern ce va merge pe septul nazal si va patrunde apoi in canalul
palatin anterior ajungand la niv boltii palatine
-un ram extern ce va merge pe peretele lateral al cav nazale (cornete si
meaturi) dand ramuri pt sinusul frontal, maxilar si celulele etmoidale
anterioare, mijlocii si posterioare.
 ARTERA CAROTIDA INTERNA

Initial este ramul lateral de bifurcatie al carotidei comune, care este

destinata partii anterosuperioare a encefalului, globului ocular, si anexelor
sale. De la niv originii se indreapta oblic superior si cam dupa 2 cm trece in
partea mediala ocupand locul corespunzator denumirii sale, se indreapta
spre peretele lateral al faringelui, incrucisand carotida externa, la niv
peretelui lateral al faringelui are o directie verticala, indreptandu-se catre
orif inferior al canalului carotidian prin care patrunde in craniu
parcurgandu-l pana la orif superior prin care intra in craniu si se angajeaza
in sinusul cavernos.
La extr sa anterioara trece medial de procesul clinoid anterior,
perforeaza dura mater si da la acest nivel un ram colateral-cel mai
voluminos-artera oftalmica, dupa care se termina prin 4 ramuri cu directie
diferita reprezentata de arterele:
-cerebrala anterioara
-cerebrala mijlocie
-comunicanta posterioara
-coroidiana anterioara
In cursul traiectului sau, carotida interna strabate 4 regiuni:
=carotidiana superioara- vine in rap cu artera carotida externa, vena
jugulara interna posterolateral, trunchiul venos piro-lingo-faringo-facial
care o incruciseaza aproape de origine pt a se varsa in vena jugulara
interna. Tot aici vine in rap cu nervul hipoglos ce incruciseaza artera la niv
pantecelui posterior a, digastricului si participa la demilitarea triunghiului
FARABEUF.
Este in raport cu nervul vag situat posterior arterei si simpaticul
cervical.
=retrostiliana- situat lateral de faringe, este un spatiu format de faringe in
partea mediala, de m sternocleidomastoidian in partea laterala,
aponevroza faringiana anterior, m prevertebrali in partea posterioara. In
acest spatiu artera este situata profund, acoperita de gl parotida si vine in
rap cu nervii glosofaringian, spinal, hipoglos, vena jugulara interna.
=canalul carotidian- vine in rap cu un plex venos carotidian=plex de vene
ce leaga jugulara interna de sinusul cavernos
=portiunea cavernoasa- vine in rap cu sinusul cavernos=vas venos care
strange sangele de la craniu. Prin intermediul lui vine in rap cu nervii 3,4,
6 si cu nervul oftalmic al trigemenului.
ARTERA OFTALMICA principalul ram colateral, desprinsa la niv
procesului clinoidian anterior, se indreapta catre gaura optica prin care
patrunde in orbita printre nervul optic si nervul oculomotor, merge apoi pe
peretele medial al orbitei, unde se imparte in 2 ramuri:
-ascendenta=frontala
-descendenta=nazala
Pe traiectul ei da o serie de ramuri colaterale, grupate in fct de nervul
optic:
-ramuri ce iau nastere lateral de nervul optic, repr de artera lacrimala ce
vasc glanda lacrimala si pleoapa superioara
-ce iau nastere deasupra n optic, repr de artera centrala a retinei care va
vasc retina, artera supraorbitara si arterele ciliare lungi posterioare (va
forma marele cerc arterial al irisului), arterele ciliare scurte vor vasc
coroida si da o serie de ramuri musculare inferioare pt m globului ocular
(extrinseci)
-ce iau nastere medial de n optic, repr de artera etmoidala posterioara
care va merge in etajul anterior al endobazei unde va da ramuri nazale ce
vor trece prin prif lamei ciuruite in fosele nazale, artera etmoidala
anterioara si ramurile palpebrale superioara si inferioara
Ramurile terminale iau nastere la niv scizurii lui Sylvius si participa la
vasc encefalului.

VENELE CAPULUI SI GATULUI

Sangele venos de la cap si gat este varsat de fiecare parte in marile

trunchiuri venoase de la baza gatului prin 6 vene:
-vena jugulara interna
-vena jugulara externa
-vena jugulara anterioara
-vena jugulara posterioara
-vena vertebrala
-vena tiroidiana inferioara
VENA JUGULARA INTERNA aduna sangele venos din cutia craniana, din
reg orbitara, de la o parte a fetei, din cea mai mare parte a reg anterioare
a gatului.
Incepe la niv gaurii jugulare unde continua sinusul venos lateral, coboara
apoi in partea anterolaterala a gatului, avand raporturi cu artera carotida
interna, cu artera carotida externa si in partea inf cu carotida comuna, la
niv gatului formand pachetul vasculo nervos impreuna cu nervul vag,
acest elemente fiind continute intr-o teaca fibroasa repr de teaca
vasculara.
Pe masura de coboara spre baza gatului isi modifica calibru, prezentand
2 portiuni mai dilatate, una la niv gaurii jugulare=golful venei jugulare si
cealalta in partea inf, la terminare, de aspect fuziform =sinusul venei
jugulare.
Ca si raporturi, corespunde partii post a gaurii rupte/jugulare, fiind
situata sub casa timpanului, apoi la gat este situata lateral de artera
carotida si vine in rap cu nervul vag, situat in unghiul diedru posterior
dintre cele doua vase.
Pe traiectul sau primeste o serie de afluenti:
-sinusul pietros inferior, cateva vene faringiene, sinusul pietro-occipital, o
vena condiliana anterioara.
La niv gatului cel mai important afluent este trunchiul venos piro-lingo-
faringo-facial, venele piroidiana superioara, linguala, faciala si faringiana
ascendenta.
Se anastomozeaza cu jugulara externa prin ramuri ce unesc venele
frontale cu cele temporale si prin ramuri ce unesc plexul alveolar cu plexul
pterigoidian. Mai este o ramura comunicanta intraparotidiana si prin vene
emisare ce fac sa comunice sinusurile paranazale cu vena jugulara.

VENA JUGULARA EXTERNA aduna sangele venos de la cea mai mare

parte a peretilor cutiei craniene, de la regiunile viscerale ale gatului si de
la reg posterioare si laterale ale gatului.
Se form in reg parotidiana din venele temporala superficiala si maxilara
interna.
La nivelul gatului condilului mandibulei. De la origine strabate in orgine
reg parotidiana, sternocleidomastoidiana si supraclaviculara, in reg
parotidiana fiind situata lateral de artera carotida externa si medial de
nervul facial, strabate apoi fata superficiala a sternocleidomastoidianului,
ajungand in reg supraclaviculara unde are un traiect f scurt, traverseaza
aponevrozele cervicale superficiala si mijlocie, se curbeaza apoi ajungand
sa se verse in vena subclaviculara.
Prezinta de-a lungul ei 2 valvule, una in port mijlocie si una in port
inferioara, primind ca si afluenti in cursul traiectului sau plexuri venoase
de la reg superficiale de la vena jugulara anterioara.
VENA JUGULARA ANTERIOARA- in partea ant a gatului, de o parte si de
alta a liniei mediane, strabatand in ordine reg suprahioidiana si ajungand
in vena jugulara externa sau in vena subclaviculara. Ea se formeaza din
mai multe vene submentale in reg suprahioidiana, dupa care coboara
vertical sub aponevroza cervicala superficiala si imediat sub osul hioid
patrunde in grosimea acestei aponevroze, mergand pana deasupra
furculitei sternale.
Cele 2 vene jugulare anterioare se anastomozeaza intre ele la dif
niveluri.
VENA JUGULARA POSTERIOARA se formeaza din plexul venos occipito-
vertebral, merge apoi pe sub m mare drept posterior al capului, pana la
procesul spinos al axisului, unde se anastomozeaza cu cea de parte opusa,
mergand apoi oblic in jos si in afara, pana la procesul spinos al celei de-a
7-a vertebre cervicale, dupa care se indreapta anterior, varsandu-se in
trunchiul venos brahiocefalic.
La niv originii, comunica cu venele intracraniene prin niste vene
occipitale, iar pe traiect prezinta ramuri anastomotice cu vena jugulara
interna si cu vena jugulara externa.
VENA TIROIDIANA INFERIOARA sau mai multe. Ia nastere in partea inf a
glandei tiroide, coboara anterior traheei, se anastomozeaza intre ele, dupa
care se unesc in 2 trunchiuri principale ce se deschid in trunchiurile
venoase brahiocefalice.
VENA VERTEBRALA in toata lungimea canalului vertebral exista o serie
de vene vertebrale/plexuri venoase intrarahidiene, precum si plexuri
extrarahidiene denumite in fct de procesele transverse ale vertebrelor,
anterioare si posterioare.
La niv gatului, plexul venos extrarahidian este f dezvoltat, in spatiul
dintre occipital si atlas, si ea denumirea de plex occipito-vertebral. Acest
plex repr originea venelor vertebrale si a venelor jugulare posterioare.
Ea este in general unica si primeste ca si afluenti vena condiliana
posterioara precum si vene de la muschii cefei, fiecare vene vertebrala
coborand apoi prin gaura transversa a primelor 6 vertebre cervicale lateral
de artera vertebrala, dupa care dedesubtul procesului transvers a celei de-
a 6 vertebre cervicale trece inaintea ggl cervical inferior, si se varsa in
trunchiul venos brahiocefalic respectiv.
 Ea prezinta anastomoze cu sinusurile venoase craniene, cu vena
occipitala si cu vena jugulara posterioara.

FARINGELE
 Este un conduct ingust, aero digestiv, situat sub baza craniului si
anterior coloanei vertebrale, posterior de fosele nazale, posterior cav
bucale. Se continua in partea inf cu laringele anterior si cu esofagul
posterior.
Scheleto-topic se intinde pana la niv a 6-a cervicale, permitand trecerea
alternativa dar niciodata simultana a alimentelor si a aerului.
Este denumit X-ul aero-digestiv se incruciseaza calea aeriana cu calea
succesiva.
Este un organ mobil, cu o lungime de 13-14 cm, care prezinta mobilitate
fiziologica ridicandu-se in timpul deglutitiei.
Prezinta o suprafata externa denumita EXOFARINGE si o supr interna
ENDOFARINGE. Exofaringele prezentand 2 portiuni:
-cefalica
-cervicala
Ca si conf externa are forma unei palnii cu baza superior, un varf
orientat inferior, o fata posterioara, 2 fete laterale, insa ii lipseste peretele
anterior.
Baza se insera pe baza craniului, la niv portiunii bazilare a occipitalului si
pe fata inferioara a stancii temporalului.
Varful este mai ingust decat baza si se continua cu esofagul.
Fata posterioara corespunde coloanei vertebrale cervicale si muschilor
prevertebrali acoperiti de fascia prevertebrala. La acest nivel intre faringe
si fascia prevertebrala se delimiteaza spatiul retrofaringian inchis superior
prin aderenta fascriei la baza craniului, dar deschis inferior unde comunica
cu spatiul retroesofagian. In acest spatiu se afla tesut celular lax ce
permite mobilitatea faringelui in deglutitie si tot aici se afla nodulii limfatici
retrofaringieni, ce se inflameaza in afectiunile faringiene sau de
vecinatate.
Fetele laterale in portiunea cefalica corespund spatiului maxilo-vertebro-
faringian, delimitat medial de peretele lateral al faringelui, lateral de
ramura mandibulei cu m pterigoidian medial, posterior de coloana
vertebrala cervicala, acoperita de m prevertebrali, de mastoida, si de
pantecele posterior al m digastric.
Acest spatiu este impartit prin lama profunda a fasciei parotidiene in 2
subspatii:
-glandular- coresp glandei parotide si elementelor vasculo-nervoase ce o
strabat
-subglandular- este divizat prin diafragma stiliana intr-o loga prestiliana si
una retrostiliana.
 Loja prestiliana se delimiteaza intre ramura mandibulei acoperita de m
pterigoidian medial si faringe, si contine cei 2 muschi pterigoidieni, nervul
maxilar, si trunchiul arterei maxilare interne.
Loja retrostiliana situata inapoia diafragmei stiliene contine pachetul
vasculo-nervos al gatului, si nodulii cervicali profunzi.
Tot in acest spatiu se afla nervii glosofaringian, accesor, hipoglos,
simpaticul cervical. Acest spatiu comunica cu cav craniana prin gaura
jugulara, orificiul interior al canalului carotidian si canalul hipoglosului.
ENDOFARINGELE reprezinta portiunea interna ce cuprinde 3 etaje:
-nazofaringele/rinofaringele- ce comunica cu fosele nazale. Este spatiul
cuprinsa intre baza craniului si valul palatin
-bucofaringele/orofaringele- se intinde intre valul palatin si un plan
transversal dus prin osul hioid
-laringofaringele- tine pana la marginea inf a cartilajului cricoid-laringe
Nazofaringele prezinta un perete posterior, un perete superior (bolta) si
2 pereti laterali.
Peretele posterior corespunde portiunii inf a procesului bazilar al
occipitalului, arcului ant al atlasului si portiunii sup a axisului.
Peretele superior este alc de portiunea bazilara a occipitalului si cortul
sfenoidului si pe el se afla amigdala faringiana a lui Lusca, anterior de
care se afla asa numitul cort epitelial= formatiune rudimentara cu aceeasi
str ca si hipofiza.
Peretii laterali prezinta orificiul faringian ai trompei lui Eustachio prin
care se face comunicarea cu
Posterior acesteia se afla o depresiune numita reces faringian sau foseta
lui Rosen Muler ce corespunde in profunzime pachetului vasculo-nervos al
gatului, in jurul acestei fosete si a trompei lui Eustachio se afla tesut
limfoid organizat sub forma tonsilelor tubare. Acestea impreuna cu
amigdala faringiana, cu amigdala linguala si amigdala palatina formeaza
inelul limfatic al lui Waldaier.
Peretele inferior in afara deglutiei lipsete, in deglutiei este alc de valul
palatin care impiedica trecerea alimentelor catre laringe.

Orofaringele reprezinta portiunea faringelui ce comunica cu cav bucala.

Prezinta in partea anterioara comunicarea cu cav bucala reprezentata de
istmul buco-faringian, limitat de valul palatin si baza limbii. Posterior,
corespunde axisului si celei de-a 3-a vertebre cervicale, iar pe peretii
laterali, se afla amigdalele sau tonsilele palatine delimitate intre cei doi
pilieri ai valului palatin, intre marginile epiglotei si peretele lateral al
orofaringelui se form de fiecare parte cate o cuta a mucoasei ce poarta
denumirea de plica faringo-epiglotica.
Intre baza limbii si marginile lat ale epiglotei se descriu 2 santuri
denumite RIGOLE ALIMENTARE destinate pasajului alimentelor.
LARINGO FARINGELE este portiunea inf a faringelui ce se ingusteaza
trepta, devenind in partea inf mai stramt decat lumenul esofagului,
aparand la exam micr ca o despicatura transversala = gura esofagiana /
stramtoarea esofagiana a lui KILLIAN. La acest nivel, m constrictor inf al
faringelui determina un fel de sfincter fiziologic = stramtoarea esofagian /
str cricoidiana a esofagului incipient.
Peretele ant raspunde laringelui, nivel la care se afla epiglota si cartilajul
cricoid, iar peretele post coresp vertebrelor cervicale, 4-5-6.
Pe peretii laterali, se descriu sinusurile piriforme pt pasajul alimentelor
lichide si semisolide.
DPDV structural, faringele prezinta urmatoarele tunici:
-tunica fibroasa, repr de aponevroza faringiana ce serveste drept schelet
avand aceeasi forma si lungime ca si faringele. Pe ea se vor insera m
faringelui ce vor forma tunica musculara, la ext aponevrozei, iar pe supr
interna se va afla tunica mucoasa, cea de-a 4-a tunica situandu-se
deasupra tunicii musculare este repr de o tunica celuloasa denumita
ADVENTICEA faringelui.
Aponevroza faringiana se insera superior la niv bazei craniului pe
tuberculul faringian al procesului zigomatic al occipitalului, pe fata inf a
stancii temporalului de la baza pana la vf stancii si pe baza proceselor
pterigoidiene.
In partea inf aceasta aponevroza se ingusteaza si se subtiaza din ce in
ce mai mult, continuandu-se cu tunica submucoasa a esofagului.
Cele 2 margini ale aponevrozei se insera pe toata intinderea faringelui,
pe formatiunile osoase cartilaginoase si fibroase, de la baza craniului si
pana la cartilajul cricoid, adica marginea post a aripii interne a procesului
pterigoid, pe lig pterigomaxilar, pe partea post a liniei milohioidiene, pe lig
stilohioidian, pe coarnele mici si mari ale osului hioid, pe marginea post a
cartilajului tiroid si pe partea post a cart cricoid, care fac parte din str
laringelui.
Pe supr externa a aponevrozei faringiene se vor insera m constrictori ai
faringelui, iar supr interna va veni in raport cu mucoasa.
TUNICA MUSCULARA este repr de 5 perechi de muschi dintre care 3 au
fibre cu orientare circulara si formeaza m constrictori ai faringelui si 2
perechi cu fibre longitudinale care vor forma m extrinseci / ridicatori ai
faringelui.
 Pe partea post m constrictori formeaza un rafeu median dar de
intrepatrunderea fibrelor muschilor omonimi.
Muschii constrictori sunt in nr de 3 superior
- Mijlociu
- Inferior
Ei se intrepatrund unul pe celalalt precum tiglele de pe casa / solzii de
peste se acopera unul pe celalalt.
Constr superior este cel mai profund fiind acoperit de constr mijlociu si
de cel inferior.
Priviti in totalitate, ei se insera precum aponevroza faringiana, incepand
de la baza craniului, pe formatiunile osoase, fibroase si cartilaginoase de la
baza craniului pana la cartilajul cricoid.
Constr superior se prinde pe marginea post a aripii interne a procesului
pterigoid, pe lig pterigomaxilar si pe partea posterioara a liniei
milohioidiene. Prin cealata extremitate se incruciseaza pe linia mediana cu
cel de parte opusa, formand o chinga musculara, in concavitatea careia
este cuprinsa aponevroza faringiana.
Constr mijlociu se prinde prin vf sau pe coarnele mici si pe coarnele mari
ale osului hioid, iar la niv bazei lui , fibrele care il alcatuiesc se
incruciseaza pe linia mediana cu cele de parte opusa, formand o a doua
chinga musculara.
Constr inferior are forma trapezoidala, prin baza mica se insera pe
cartilajul tiroid si cricoid, iar prin baza mare corespunde liniei mediane
posterioare, unde fibrele musculare se incruciseaza cu cele de parte
opusa, formand cea de-a 3-a chinga musculara.
Cele 3 perechi de m constrictori captusind fata posterioara si fetele
laterale ale aponevrozei faringiene, formeaza acele chingi musculare care
atunci cand se contracta micsoreaza diametrul antero-posterior al
faringelui, apropiind peretele posterior de cel anterior, si propulsand bolul
alimentar din faringe catre esofag.
M ridicatori sunt considerati m extrinseci, sunt in nr de 2:
-stilofaringianul
-palatofaringianul
+ faringostafilin
Datorita directiei longitudinale a fibrelor, atunci cand se contracta, ridica
faringele (extr inferioara).
Mucoasa faringiana este de 2 tipuri:
-la niv foselor nazale este de tip respirator- epiteliu cilindric ciliat
-in restul faringelui fiind epiteliu pavimentos stratificat fara keratinizare, iar
corionul este bogat in formatiuni limfoide.
Vascularizatia faringelui
Provine in cea mai mare parte din ramura faringiana ascendenta, dar
mai primeste ramuri mai mici si din artera palatina ascendenta, din artera
faciala si din artera sfenopalatina.
Venele se indreapta catre plexul superficial si profund ce dreneaza in
venele faringiene si apoi in jugulara interna, fie direct, fie prin trunchiul
venos tiro-lingo-faringo-facial.
Portiunea inf a faringelui poate primi ramuri arteriale din arterele
tiroidiene superioara si inferioara.
Limfaticele superioare si posterioare merg la nodulii retrofaringieni,
limfaticele laterale merg la nodulii cervicali profunzi, la fel si cele
anterioare si inferioare.
INERVATIA
Dependenta de nervii glosofaringiani si vag.
 LARINGELE

Este un conduct median, situat in partea anterioara a gatului,

corespunzator vertebrelor cervicale 4-5-6, situat sub osul hioid si deasupra
traheei cu care se continua.
Este situat anterior portiunii laringiene a faringelui, si posterior lobilor
glandei tiroide si muschilor subhioidieni.
Se intinde intre marginea superioara a cartilajului tiroid si marginea inf a
cartilajului cricoid.
Privit in ansamblu, laringele are forma a 2 palnii, una superioara si una
inferioara care se unesc in portiunea mijlocie prin segmentele lor
ingustate, avand o str complexa, adaptata celor 2 fct ale laringelui: fonatie
si fct resporatorie.
Structural, prezinta o serie de piese cartilaginoase ce formeaza
scheletul, aceste cartilaje fiind unite prin articulatii, ligamente si o
membrana fibro-elastica.
Tot in str laringelui se mai afla o tunica musculara, o submucoasa cu
vase si nervi.
Scheletul cartilaginos este alc din 11 piese dintre care 3 mediane si
nepereche, reprezentate de cartilajele epiglotic, cartilajul tiroid si cartilajul
cricoid si 8 cartilaje sunt pereche: aritenoide, cuneiforme, corniculate,
sesamoide.
CARTILAJUL TIROID
Este constituit din 2 lame laterale unite anterior, avand forma unei carti
deschise posterior, marginea anterioara fiind proeminenta sub tegument
la sexul masculin mai mult si purtand denumirea de MARUL LUI ADAM. Pe
marginea superioara a acestui cartilaj se prinde membrana tiro-hioidiana,
marginile posterioare prezentant 2 coarne- superioare si inferioare
(posterior).

CARTILAJUL CRICOID
De forma unui inel cu pecete, cu pecetea situata posterior, si cu arcul
orientat spre anterior, lateral se articuleaza cu coarnele inferioare ale
tiroidului, iar pe marginea superioara, tot in partea posterioara se
articuleaza cu cartilajele aritenoide.
Marginea inferioara da insertie ligamentului crico-epiglotic.
CARTILAJUL EPIGLOTIC
Este situat in partea posterioara, el formeaza de fapt scheletul epiglotei,
avand o forma ovalara, ca o frunza sau ca o racheta de tenis, varful este
situat in portiunea superioara a intrandului tiroidian de care este legat prin
ligamentul tiro-epiglotic.

CARTILAJELE ARITENOIDE
Dispuse simetric de o parte si de alta a liniei mediane, pe marginea
superioara a lamei cricoidului, cu care delimiteaza aditusul laringian =
intrandul laringelui.
CARTILAJELE CORNICULATE / ale lui Santorini
Sunt mai mici, situate pe vf cartilajelor aritenoide, determina
proeminenta aditusului laringian=tubercul corniculat.
CARTILAJELE CUNEIFORME
Sunt mai mici, situate in grosimea repliurilor ariteno-epiglotice
CARTILAJELE SESAMOIDE mici si inconstante, situate in partea
anterioara a celor aritenoide, in grosimea corzilor vocale de fapt.

MIJLOACELE DE UNIRE
Carilajele laringelui se art intre ele prin urmatoarele articulatii:
-crico-tiroidiana art dintre cartilajul cricoid si coarnele inferioare ale
tiroidului, intarite de lig crico-tiroidian
-crico-aritenoidiana intre marginea superioara a lamei cricoidului si baza
cartilajelor aritenoide, este intarita de lig crico-aritenoidian posterior
-ari-corniculate intre vf cartilajelor aritenoide si cartilajele corniculate
Aceste articulatii sunt solidarizate prin ligamentele intrinseci:
-crico-corniculat
-ariteno-epiglotic
-tiro-epiglotic
-membrana elastica a laringelui ce curpinde ligamentele enumerate, fiind
o lama fibroelastica intinsa intre scheletul cartilaginos si mucoasa pe care
o dubleaza pe toata intinderea sa.
Ligamentele extrinseci sunt repr de:
-membrana tiro-hioidiana ce uneste cartilajul tiroid cu osul hioid, cele 2
portiuni laterale = lig tiro-hioidiene unesc coarnele sup ale tiroidului cu
coarnele mari ale osului hioid.
-membrana crico-traheala
-lig hio-epiglotic
-ligg gloso-epiglotice
-ligg faringo-epiglotice

MUSCHII LARINGELUI
Sunt intrinseci si extrinseci. Intrinseci=au ambele capete inserate pe
cartilajele laringelui si se grupeaza in:
-muschi tensori ai corzilor vocale repr de m crico-tiroidian, m vocal-situat
in plica vocala, el reprezentand de fapt fasciculele inferioare ale m tiro-
aritenoidian.
-muschii dilatatori ai glotei repr de m crico-aritenoidian posterior
-muschii constrictori ai glotei repr de m crico-aritenoidian lateral, tiro-
aritenoidian, aritenoidian transvers, aritenoidian oblic, si m ari-epiglotic.
Muschii extrinseci se insera cu un capat pe laringe si cu celalalt capat pe
organele invecinate, sunt repr de m constrictor inf al faringelui, ce va lega
cartilajul cricoid si tiroid de faringe, precum si m longitudinal superior al
limbii si m palato-faringian intra in const valului palatin.
+stilofaringianul, sternotiroidian, faringo-stafilin, tirohioidian
Mucoasa laringelui trece superior peste aditusul laringian, continuandu-
se cu mucoasa faringelui si mucoasa linguala, la locul de continuare se
formeaza plicile gloso-epiglotice, iar inferior se continua cu mucoasa
traheala.
Este const dintr-un epiteliu cilindric de tip ciliat, iar submocuasa e
formata din t conj lax mai bogat pe fetele laterale a plicilor aritenoide,
unde sufera un proces de infiltrare seroasa cu producerea edemului glotic.
EXOLARINGELE
Reprezinta conf exterioara a laringelui. Prezinta 2 fete antero-laterale si
o fata posterioara. Fetele antero-lat sunt alcatuite de membrana tiro-
hioidiana, portiunea antero-lat a lamelor cartilajului tiroid, de ligamentele
crico-tiroidiene, de arcul cartilajului cricoid si de ligamentul/membrana
crico-traheala.

Aceste fetee sunt in raport cu tegumentul, cu fascia cervicala

superficiala, cu m platisma, cu lobii glandei tiroide, cu m subhioidieni, cu
venele jugulare anterioare.
Fata posterioara proemina in laringo-faringe, intre ea si fetele laterale
ale faringelui se delimiteaza de fiecare parte santul laringo-faringian
vertical sau recesurile piriforme. In partea sup mucoasa este ridicata de
nervul laringeu superior, formand un pliu transversal sau plica laringelui.
Aceasta fata posterioara este formata de cartilajele corniculate, de
cartilajele aritenoide, de lama cartilajului cricoid si de lig crico-traheal.
Marginea ant e formata de marginea cart tiroid sub forma proeminentei
laringelui, venind in raport cu istmul gl tiroide si cu ligamentul crico-
traheal.
Mariginile posterioare dreapta si stanga formate de marginile lamelor
tiroidului si de coarnele superioare si inferioare. Vin in raport cu pachetul
vasculo-nervos al gatului.
ENDOLARINGELE reprezinta cavitatea laringelui tapetata de mucoasa.
Prezinta la nivelul unirii portiunilor ingustate ale celor 2 palnii, 4 repliuri ale
mucoasei, 2 superioare reprezentate de plicile vestibulare, 2 inferioare
reprezentate de corzile vocale sau plicile vocale.
Intre plicile superioare si cele inferioare se delimiteaza orificiul glotic sau
glota. Palnia superioara intre plicile vestibulare si aditusul laringelui este
vestibulul laringian, iar palnia inf intre glota si trahee este cavitatea sau
etajul infraglotic.
CAVITATEA e impartita in 3 etaje:
-supraglotic-deasupra plicilor vestibulare, corespunde vestibulului laringian
-glotic- cuprins intre plicile vestibulare si corzile vocale
-infraglotic- situat sub corzile vocale, pana la trahee
GLOTA reprezinta portiunea anatomica cu rol in respiratie si fonatie,
deoarece la niv corzilor vocale se produc sunetele.
 In str corzilor vocale intra m vocal si lig vocal, formatiuni invelite intr-o
tunica mucoasa mai albicioasa, contrastand cu mucoasa roza sau rosietica
a elementelor din jur.
Cele 2 corzi vocale delimiteaza impr cu fata mediala a cartilajelor
aritenoide fanta glotica.
VASCULARIZATIA LARINGELUI
Cea arteriala provine din arterele laringee superioare care sunt ramuri
din tiroidiana superioara si laringeele inf ramuri din tiroidiana inf.
VENELE laringelui sunt tributare trunchiului tiro-lingo-faringo-facial.
Vena laringiana inf putandu-se varsa si in vena tiroidiana inferioara.
Limfaticele din etajul supraglotic dreneaza in nodulii jugulari interni, cei
din etajul glotic dreneaza la nodulii laringieni, chiar si la nodulii traheali, iar
cele din etajul subglotic dreneaza la nodulii traheali din jurul nervului
laringeu recurent = nodulii recurentiali.
Un semn pategnomonic pt procesele inflamatorii si tumorale din etajul
glotic este inflamatia unui nodul prelaringian, numit nodulul lui Angel.
INERVATIA
Somato-motorie din nervul laringeu superior si nervul laringeu inferior.
Intre acesti 2 nervi existand un ran comunicant care contine fibre senzitive
pt laringe. Fibrele vegetative vaso-motorii provin din simpaticul cervical de
la nodulii superiori si mijlociu, iar cele parasimpatice din nervii laringei
superiori si inf, ramuri ale nervului vag.

TRAHEEA CERVICALA

= Segmentul cailor respiratorii superioare situata in partea inf a gatului

si continuandu-se cu traheea toracica. Acest segment denumit trahee
cervicala se intinde de la marginea inf a cartilajului cricoid ceea ce
corespunde certebrei cervicale a6-a pana la un plan orizontal dus prin
marginea sup a manubriului sternal.
In partea superioara este unita cu laringele prin ligamentul crico-
traheal. Are o directie oblica de sus in jos si antero-post astfel ca pe
masura ce coboarase departeaza de tegument => devine mai profunda.
Acest segment cervical are o L de 5-6 cm
 Ca si raporturi, anterior se afla istmul tiroidian ce corespunde primele
2-3 inele traheale,tot ant vine in rap cu arterele tiroidiene superioara si inf,
mai jos cu venele tiroidiene inferioare, cu m sternotiroidian si
sternohioidian, cu aponevroza cervicala mijlocie, cu aponevroza cervicala
superficiala, cu t subcutanat si cu tegumentul.
Posterior cu esofagul cervical ce depaseste traheea spre stg si de care
este unit prin tesut celular lax cu fibre musculare si elastice.
Lateral vine in rap cu lobii gl tiroide, cu pachetul vasculo-nervos al
gatului in partea sup (tot lateral), cu nervii laringei recurenti. In partea stg
trece in unghi diedru dintre esofag si trahee iar in partea dreapta trece
posterior de trahee.
STRUCTURA - dintr un schelet fibrocartilaginos format din inele
cartilaginoase completate posterior de membrana traheala in grosimea
careia se afla muschiul traheal cu fibre transversale ce completeaza
posterior inelele cartilaginoase si fibre longitudinale in strat discontinuu.
Apoi submucoasa ce contine fibre elastice si mucoasa cu epiteliu
cilindric pseudostratificat ciliat.
VASCULARIZATIA
Este data de arterele si venele tiroidiene inferioare.
Limfaticele dreneaza la nodulii prelaringieni si recurentiali.
INVERVATIA
Provine din nervul vag-parasimpatica, si din simpaticul cervical.

ESOFAGUL CERVICAL

Ocupa planul cel mai profund al regiunii subhioidiene, fiind situat

posterior traheei si anterior regiunii prevertebrale.
Limita superioara in dreptul cartilajului cricoid, mai precis marginea
lui inf, nivel la care prezinta o ingustare denumita STRAMTOAREA
CRICOTIROIDIANA.
Limita inferioara reprezentata de marginea inf a manubriului sternal,
corespunde de fapt vertebrelor toracale 2 si 3.
 Are o L de 5 cm. MEDIE
Ca raporturi avem:
-anterior- trahee. Pe care o depaseste spre stanga. In spatiul dintre ele
se afla tesut celular lax cu fibre elastice.
-lateral- cu lanturile simpatice cervicale, arterele tiroidiene inferioare si
la distanta cu pachetul vasculo-nervos al gatului.
Tot lateral se afla nervii recurentiari ca la trahee. Cel stg- intre trahee
si esofag. Cel drept pe fata post a esofagului.
-posterior- aponevroza prevertebrala si m prevertebrali. Tot aici se afla
un tesut celular lax ce comunica superior cu spatiul retrofaringian, iar
inferior cu tesutul celular din mediastin.
VASCULARIZATIA
Este data de ramuri ale arterei tiroidiene inferioare.
Cea venoasa in venele tiroidiene inferioare dreneaza.
Limfaticele dreneaza in nodulii cervicali profunzi.
INVERVATIA
Este data de ramuri din nervul vag parasimpatica si de simpaticul
cervical.
STRUCTURA
Cele 4 tunici:
-la ext ADVENTICEA formata din t conj ce se continua superior cu
adventicea faringelui iar inferior cu t conj al mediastinului
-tunica MUSCULARA formata din fibre longitudinale la ext si circulare la
interior. In partea sup fibrele longitudinale se insera pe cart cricoid,
constituind tendonul crico-esofagian. In acest strat se afla pervul nervos
intrinsec AUERBACH. FIBRE STRIATE
-tunica SUBMUCOASA cu t conj dens cu vase sanguine, limfatice,
glande esofagiene si al doilea plex nervos intrinsec MEISSNER
-tunica MUCOASA formata din epiteliu pavimentos stratificat fara
keratinizare
 GLANDA TIROIDA - glanda cu
secretie interna situata in partea infrahioidiana a regiunii ant a gatului,
anterior conductului laringo-traheal pe care il imbratiseaza in concavitatea
sa.
Are forma literei H, fiind constituita din 2 lobi laterali, uniti median prin
istm=tot tesut glandular.
Lobii tiroidieni ajung in partea sup pana la marginea inf a cart tiroid.
Cantareste in medie 25-30 grame, avand o inaltime de 5-6cm, o latime
de 3 cm si o grosime de 2 cm.
 Istmul este o lama de tesut glandular turtita antero-posterior cu o
latime de 1 cm si o inaltime de 5 mm. Anterior vine in rap cu aponevroza
cervicala mijlocie, m subhioidieni, iar fata posterioara vine in raport cu
inelele traheala 2, 3 si 4. De pe marginea superioara se poate desprinde o
prelungire conica (in special in partea stg), denumita PIRAMIDA LUI
LALUET. Marginea inf prezinta punctul de plecare al venelor tiroidiene
inferioare ce coboara printre cele 2 foite ale aponevrozei tiro-pericardice pt
a se varsa in tr venos brahiocefalic stg.
Lobii laterali ai gl tiroide au o forma de piramida triunghiulara,
prezentand urmatoarele raporturi:
-anterolateral cu aponevroza cervicala mijlocie si m subhioidieni
-medial cu laringele si traheea, cu faringele si esofagul
-posteromedial se afla gl paratiroide in nr de 4 si pachetul vasculo-
nervos al gatului
-posterior cu m constrinctori inf ai faringelui si m cricotiroidian, vasele
tiroidiene superioare si nervul laringeu superior
Baza lobilor tiroidieni este orientata inferior cam la 1-2 cm deasupra
furculitei sternale, varful orientat superior e in rap cu vasele tiroidiene
superioare.
DPDV strucutral, gl prezinta la suprafata o capsula proprie ce adera
intim de parenchimul tiroidian, la exterior aflandu-se teaca
peritiroidiana=o teaca fibroasa formata de foita profunda a aponevrozei
cervicale mijlocii, care inconjoara m subhioidieni in special sternotiroidieni.
Intre teaca peritiroidiana si capsula proprie aflandu-se o patura de t conj
lax cu vase de sange.
VASCULARIZATIA
Ramurile terminale ale celor 2 artere tiroidiene, care se anastomozeaza
formand arcadele supra si subistmice.
Venele dreneaza in venele tiroidiene. Cele superioare se pot varsa fie in
tr venos tiro-lingo-faringo-facial, fie direct in vena jugulara interna.
Vasele limfatice superioare si laterale merg la nodulii jugulari interni,
cele inferioare si laterale merg la nodulii recurentiali, jugulari interni, fie la
nodulii prelaringieni si prevertebrali.
INERVATIA
Este data de plexurile vegetative, simpatico-parasimpatice, ce vin pe
traiectul arterelor tiroidiene superioara si inf.
 PARATIROIDELE
-gl cu secretie interna, situate pe fata post a lobilor tiroidieni. Sunt in nr
de 4, 2 sup si 2 inf.
Au o forma ovalara, fiind micute 8-9mm si o greutate de 40 mg.

ARTERELE SUBCLAVICULARE 2, cu origini diferite la dr

si stg
Cea dreapta ia nastere din tr arterial brahiocefalic, iar cea stg din crosa
aortei . Ele intinzandu-se pana la mij claviculei unde se continua cu
arterele axilare.
Datorita orig dif, si lungimea este diferita precum si raporturile:
 Artera subcl stanga e mai lunga decat cea drepata cam cu 3 cm,
urcand mai intai vertical in portiunea intratoracica, dupa care se indreapta
lateral la fel ca si cea dreapta, descriind o curba cu concavitatea inferior,
spre domul pleural.
In traiectul lor trec printre m scaleni anterior si mijlociu, de aceea
descriem arterelor 3 portiuni:
-portiunea prescalenica
-interscalenica
-postscalenica
In prima portiune, rapoartele sunt diferite la dr si la stg:
-artera subcl dr vine in rap anterior cu nervul vag, cu ansa lui Vieussans,
cu nervul frenic, cu vena subcl dr si originea trunchiului venos
brahiocefalic si mai anterior clavicula si m subhioidieni.
Posterior se afla n recurent si ligamentele sterno-pleural si costo-pleural
ce delimiteaza foseta supra-retro-pleurala in care se afla ggl cervical
inferior.
Inferior vine in rap cu domul pleural, nervul recurent, ansa lui Vieussans
si ansa frenicului.
-artera subcl stg in portiunea intratoracica vine in rap anterior cu artera
carotida comuna stg si nervul vag, posterior cu corpul primelor 2 vertebre
toracale, medial traheea, esofagul, nervul recurent stg si canalul toracic,
iar lateral cu pleura si plamanul stg.
In restul portiunii prescalenice, are aceleasi raporturi ca si cea dreapta,
exceptand faptul ca nervul vag nu mai da recurentul pe sub artera
subclaviculara ci pe sub crosa aortei.
In a doua portiune, arterele sublaviculare trec prin interstitiul dintre m
scalen anterior si cel mijlociu, fiind situate in santul de pe fata superioara a
primei coaste, posterior tuberculului scalenului anterior=DISFRANC.
Trunchiurile plexului brahial separa artera de scalenul mijlociu, situat
posterior arterei.
In a treia portiune, arterele stau pe m dintat anterior, fiind acoperite de
m subclavicular si avand raporturi cu plexul brahial situat posterior arterei.
Ca si ramuri colaterale sunt urmatoarele:
-ARTERA VERTEBRALA
-ARTERA MAMARA INTERNA / TORACICA INTERNA
-TRUNCHIUL INTERCOSTALELOR SUPERIOARE
-ARTERA CERVICALA PROFUNDA
 -ARTERA CERVICALA ASCENDENTA
-CERVICALA TRANSVERSA
-TIROIDIANA INFERIOARA
-RAMURILE SCAPULARE SUPERIOARA SI POSTERIOARA
Toate ramurile colaterale iau nastere in portiunea prescalenica, cu
exceptia scapularei posterioare, ce se desprinde in portiunea postcalenica.
ARTERA VERTEBRALA de la niv originii urca in spatiul dintre scalen
si m prevertebrali, anterior ggl cervical simpatic inferior si anterior
tuberculului anterior al procesului transvers al celei de a 7-a vertebre
cervicale, posterior venei vertebrale si arterei carotide comune. Patrunde
apoi impreuna cu nervul vertebral in gaurile transverse ale primelor 6
vertebre cervicale, trecand intre muschii intertransversari anteriori si
posteriori.
Traverseaza apoi lig occipito-atloidian posterior si patrunde in craniu
prin gaura occipitala, dupa care inconjoara fetele laterale ale bulbului
rahidian, unindu-se pe linia mediana la niv santului bulbo-protuberantial
formand tr arterial bazilar.
Din ea se desprind ramuri colaterale destinate maduvei spinarii si
ramuri musculare pt muschii vecini, intracranian desprinzandu-se
urmatoarele ramuri:
-artera meningee posterioara pt fosa cerebeloasa
-arterele spinale anterioara si post destinate bulbului rahidian precum si
maduvei cervicale
-arterele cerebeloase anterioara si post
TRUNCHIUL ARTERELOR INTERCOSTALE ANTERIOARE de la niv
originii coboara anterior colului primelor 3 coaste, dand la fiecare din cele
3 spatii intercostale cate 1 ram intercostal si 1 ram dorso-spinal.
ARTERA CERVICALA PROFUNDA de la origine se indreapta
posterior, trecand intre colul primei coaste si procesul transvers al celei de
a 7-a vertebre cervicale, dupa care, indreptandu-se superior, trece intre
transversarul spinos si m mare complex pe care ii vascularizeaza.
ARTERA TIROIDIANA INFERIOARA de la orig urca vertical pana la 1
cm inferior de tuberculul anterior al celei de a6-a vertebre cervicale,
trecand intre carotida comuna (situata anterior ei) si artera vertebrala
(situata posterior ei), dupa care isi schimba directia, devenind vertical
ascendenta, ajungand la baza lobului tiroidian, unde se imparte in ramurile
terminale.
In aceasta ultima portiune, artera merge pe laturile traheei si esofagului,
incrucisand nervul recurent.
 COLATERALELE TIROIDIENEI INFERIOARE sunt ramuri traheale,
esofagiene si artera laringee inferioara.
Ramurile terminale sunt in nr de 3 care se desprind la baza lobului
tiroidian, reprezentate de ramurile inferioara, posterioara si profunda, ce
se vor anastomoza cu ramuri similare din tiroidiana superioara.
ARTERA CERVICALA ASCENDENTA de la origine urca vertical pe
fata ant a scalenului anterior, pana la niv celei de a doua vertebre
cervicale, unde se termina dand ramuri spinale ce patrund in canalul
vertebral.
ARTERA CERVICALA TRANSVERSA trece anterior m scaleni,
orientandu-se transversal catre m trapez, pe care il vascularizeaza.
ARTERELE SCAPULARE SUPERIOARA SI POSTERIOARA se vor
indrepta catre omoplat, unde se vor anastomoza cu artera scapulara
inferioara pt a forma cercul arterial periscapular.
MAMARA INTERNA ia nastere in portiunea prescalenica sub artera
tiroidiana inferioara, dupa care coboara vertical in torace pana in
apropierea diafragmului.