Sunteți pe pagina 1din 244

1.

CURENTUL ELECTRIC

1.1GENERALITATI

Curentul electric este produs de generatori cum ar fi pilele, acumulatorii,


dinamurile, alternatoarele
Pentru producerea la scara industrial a curentului electric se utilizeaza numai
alternatoarele

Aceste alternatoare, instalate in central, sunt in general antrenate de catre


turbine hidraulice sau termice

Centralele hidraulice utilizeaza Centralele termice utilizeaza


energia caderilor de apa energia vaporilor de apa

Energia necesara transformarii apei in abur


poate fi furnizata prin arderea carbunelui, a
gazelor, a pacurii sau prin reactie nucleara

1
1.2 CE ESTE CURENTUL ELECTRIC

Pentru a raspunde la aceasta intrebare, este necesar sa avem cateva


cunostinte asupra constitutiei materiei

Toate corpurile pot fi clasate in


doua categorii

Corpuri simple Corpuri compuse

Cea mai mica particula dintr-un corp, care pastreaza aceleasi


proprietati ca ale corpului din care provine, se numeste molecula

O molecula cuprinde in general:


Mai multi atomi identici, daca este vorba de un corp simplu
Mai multi atomi diferiti, daca este vorba de un corp compus

2
3
Electroni, particule
Un nucleu cuprinzand infinit de mici care
protoni si neutroni graviteaza cu viteza
foarte mare in jurul
nucleului

Intr-un atom, electronii si protonii sunt in numar


egal, dar ca sarcina electrica diferita:
Protonul particula pozitiva
Electronul particula negativa

In unele corpuri, electronii periferici parasesc usor orbita lor (ultima orbita
nesaturata) si se deplaseaza de la un atom la altul intr-o maniera dezordonata.
Acestia sunt electronii liberi.

Aceasta deplasare naturala a electronilor liberi poate fi


organizata, miscarea de ansamblu care rezulta constituie
curentul electric.

4
1.3 CUM SA OBTINEM UN CURENT ELECTRIC

Generator Conductor Receptor

Organizeaza Asigura Utilizeaza curentul


transmisia electric(transformarea
miscarea
miscarii energiei electrice in
electronilor liberi energie mecanica,
electronilor liberi
calorica etc.)

Ansamblul acestor elemente constituie un circuit electric. Deplasarea


electronilor nu se efectueaza decat atunci cand circuitul este inchis.
5
Un intrerupator permite deschiderea sau
inchiderea circuitului.

1.4 CORPURI CONDUCATOARE SI CORPURI IZOLATOARE

Toate corpurile sunt conducatoare?

Experiente

Cum se manifesta curentul electric intr-un receptor?

6
Filamentul lampii se
incalzeste

Miezul de fier este atras

Electrodul negativ isi


mareste volumul

De ce depinde importanta efectelor produse?

7
Efectul produs depinde de intensitatea curentului (I), adica de numarulde
electroni care traverseaza receptorul in timp de o secunda.

Aceasta marime, a carei unitate este AMPERMETRUL (A),


se masoara cu ajutoului unui ampermetru.

1.6 CANTITATEA DE ELECTRICITATE


( SARCINA ELECTRICA )

Ce intelegem prin cantitate de electricitate?

8
Intensitatea curentului reprezinta o deplasare de electroni pe secunda.
Cantitatea de electricitate reprezinta numarul de electroni care traverseaza
receptorul pe toata durata de timp de functionare a acestuia.

Aceasta noua marime (Q) are unitatea de masura


COULOMB (C)

Q [C] = I [A] X t [s]

Alte unitati utilizate


Q [ Ah ] = I [A] X t [ h ]
1 [ Ah ] = 3600 [ C]

9
1.7 TENSIUNEA ELECTRICA

Experiente

Un acelasi receptor este parcurs de


intensitati de curent diferite.
De ce?

Generatorul este originea deplasarii electronilor (intensitate). El exercita


asupra acestora o presiunecare poate fi mai mult sau mai putin
importanta. Aceasta presiuneeste denumita tensiune electrica (U) sau
diferenta de potential.

Tensiunea electrica se exprima in


volti (V), se masoara cu ajutorul unui
voltmetru.

10
1.8 SENSUL CURENTULUI ELECTRIC

Sensul curentului depinde de polaritatile diferentei de potential.


Electronii (particule de electricitate negativa) se deplaseaza in
exteriorul generatorului de la borna negativa (-) spre borna pozitiva
(+).
Aceasta este sensul real sau sensul electronic al curentului.

Inaintea cunoasterii teoriei electronice, fizicienii au ales in mod


conventional sensul incers ( de la + spre in exteriorul
generatorului).
Toate regulile electricitatii fiind fondate pe acest sens conventional
vom continua sa-l luam in considerare.

Orice sens de curent dat fara alte precizari este


intotdeauna un sens conventional.

11
2. REZISTENTA ELECTRICA

Doi receptori alimentati sub aceeasi tensiune sunt strabatuti


de intensitati de curent diferite .
De ce?

Intensitatea curentului intr-un circuit electric nu depinde numai


de tensiunea aplicata la bornele sale.
Experienta precedenta arata ca un receptor se opune mai mult
sau mai putin deplasarii electronilor.
Presupunem ca intensitatea curentului in R2 este mai mica decat
in R1.
Noi vom spune ca rezistenta electrica R2 este mai mare decat
rezistenta R1 .

Rezistenta electrica se exprima in OHMI ().

12
2.1 LEGEA LUI OHM

Am vazut ca elementele determinante ale intensitatii curentului


intr-un receptor sunt:
Tensiunea aplicata la borne
Rezistenta electrica
Sa studiem acum variatia lui I in functie de U si R.

Un acelasi receptor un reostat de exemplu - va fi


alimentat succesiv sub doua tensiuni diferite.

Intensitatea curentului variaza


proportional cu tensiunea.

Sa aplicam din nou tensiunea initiala: apoi cu ajutorul


cursorului, sa micsoram rezistenta.

13
Intensitatea curentului variaza invers proportional
cu rezistenta.

In rezumat : intensitatea curentului variaza


Proportional cu U
Invers proportional cu R
Noi vom putea deci scrie:

V [A] = U [V]
R []

Aceasta relatie care exprima legea lui Ohm se mai poate


scrie:
U=RxI sau R=U
I

Dupa rezultatele primei experiente sa calculam valoarea


rezistentei pentru cele doua cazuri:
R = __________ = .......... R = _________ = ..........

14
Rezistenta unui receptor este independent de tensiune si
intensitate.

2.2 DE CE DEPINDE REZISTENTA UNUI CONDUCTOR

Experiente

Sa masuram rezistenta a doi conductori de aceeasi sectiune, de


aceeasi natura (alimentati la aceeasi tensiune), dar de lungimi
diferite

R1 = ___________ = . R2 = ____________ = ..

15
R2 = . = L2 =
R1 t

Rezistenta unui conductor este proportional cu


lungimea sa

Sa masuram rezistenta a doua conductoare de aceeasi natura,


de aceeasi lungime, dar avand sectiuni diferite

R2 = . = S1 = .
R1 S2

Rezistenta unui conductor este invers proportional cu


sectiunea sa

Sa masuram rezistenta a doi conductor de aceeasi


sectiune, de aceeasi lungime, dar de natura diferita

16
Rezistenta conductorului depinde de natura acestuia.

Factorul care tine cont de natura conductorului se numeste rezistivitate ().


Rezistivitatea este rezistenta la 0C a unui conductor de lungime si de sectiune
unitara.

17
In rezumat, rezistenta unui conductor:
Depinde de rezistivitate;
Este proportional cu lungimea;
Este invers proportional cu sectiunea sa;

R = xL
S

R [ ] = [ mm2/m] L [ m ] R[] = [ cm2/cm ] L [cm]


S1 [ mm2 ] S [cm2]

2.3 INFLUENTA TEMPERATURII ASUPRA REZISTENTEI


ELECTRICE

Experienta

18
Cresterea intensitatii curentului care strabate o lampa cu filament de
tungsten provoaca o crestere a rezistentei electrice.

De ce?

Un conductor oarecare, strabatut de un current electric, sufera intotdeauna o


crestere mai mare sau mai mica a temperaturii. Aceasta crestere de temperatura
( foarte sensibila in cazul experientei precedente ) este la originea cresterii
rezistentei.

Cum sa se tina seama in calcule de cresterea rezistentei ?

Pentru a se tine cont de cresterea rezistentei in functie de temperature a fost


determinat pentru fiecare corp coeficientul sau de temperature. Coeficientul de
temperature () reprezinta cresterea de rezistenta intr-un conductor de 1 ,
considerate la 0C pentru o crestere a temperaturii cu 1C.

19
Cum se determina coeficientul de temperatura al unui
material

Fie R0 rezistenta la 0C si Rt rezistenta la tC


Rt - R0 reprezinta cresterea lui R0 pentru tC
(Rt - R0)/ R0 reprezinta cresterea pentru 1 pentru tC
(Rt - R0)/ (R0 x t) reprezinta cresterea pentru 1 pentru 1C

= Rt - R0
R0 x t

Cu ajutorul relatiei precedente este posibila calcularea rezistentei unui


conductor incalzit la o temperatura data :
x R0 x t = Rt - R0
x R0 x t - R0 = Rt

Rt = Ro (1 + t)

Observatie

Unele materiale nu se supun regulii precedente


Rezistenta carbonului ( si a tuturor izolatorilor, in general) scade cu cresterea
temperaturii; carbonul poseda un coeficinet de temperatura negativ;
Cresterea temperaturii nu are nici o influenta asupra constantanului; acest
material are un coeficient de temperatura nul

20
Rezistivitatile si coeficientii de temperatura ale catorva materiale

Natura materialului Rezistivitatea la 0C Coeficientul de


in cm2/cm temperatura

Platina 1,1 0,00367


Aur 2,2 0,00377
Argint 1,5 0,0039
Cupru 1,6 0,0039
Aluminiu 2,6 0,004
Fier 10 0,0055
Nichel 12,3 0,006
Zinc 5,7 0,004
Staniu 13 0,0044
Litiu 6,3 0,001
Bronz 18 0,0005
Aliaj cu argint 30 0,0003
Plumb 20 0,0042
Manganina 42 0,00002
Constantan 49 0
Fier- Nichel 80 0,0009
Tungsten (Wolfram) 7 0,0039
Mercur 94 0,0009
Carbon 5000 -0,0004

21
2.4 DENSITATEA DE CURENT INTR-UN CONDUCTOR

Experienta

Conductorul de sectiune mai mica se incalzeste mai mult


decat conductorul de sectiune mai mare!
Pentru ce?

Cei doi conductori sunt parcursi de acelasi curent , dar in firul subtire,
intensitatea pe unitatea de sectiune este superioara (o concentratie mai
mare de electroni).
Raportul I/S este denumit:
Densitatea de curent (J)

J [ A/ mm2 ] = I [ A ]
S [ mm2 ]

Densitatea de curent pe care o poate suporta un conductor fara sa se


incalzeasca in mod periculos este denumita :
Densitatea maxima admisibila
Aceasta densitate maxima admisibila depinde de:
Natura conductorului
Conditiile de racire ale acestuia

22
Conditiile de racire depind de

De modul de pozitionare in aer De forma conductorului


liber, in perete, in tub etc. (sectiune patrata, dreapta,
unghiulara, circulara etc )

23
2.5 LEGAREA REZISTENTELOR

Rezistentele pot fi legate in serie sau in paralel

Experienta

Serie Paralel

In montajul in serie receptoarele In montajul in paralel


nu functioneaza independent receptoarele au autonomia lor de
unele de altele functionare

Montaj in serie

Experienta

.......... = ........+..........+.........
Ut = U1 + U2 + U3

24
Intr-un montaj serie:
Tensiunea la bornele ansamblului este egala cu suma tensiunilor
existente la bornele fiecarui receptor
Aceeasi intensitate de curent strabate toate receptoarele

Montaj in paralel

Experienta

Intr-un montaj paralel:


Intensitatea absorbita de ansamblu este egala cu suma
intensitatilor absorbite de fiecare receptor
Toate receptoarele sunt supuse la aceeasi diferenta de
potential

25
Ce numim rezistenta echivalenta a unui
grup de receptoare?

Se numeste rezistenta echivalenta a unui grup de receptoare o rezistenta unica ce


va produce in circuit aceleasi efecte ca si ansamblul receptoarelor.

Receptoarele legate
de o maniera
oarecare

Oricare ar fi modul de cuplare al receptoarelor, rezistenta echivalenta este


intodeauna egala cu raportul :
Re = Utotal / I total

Aceasta rezistenta echivalenta poate fi , de asemenea, determinata in


functie de rezistentele componente.

26
Daca un montaj in paralel cuprinde :
n rezistente identice

_1_ = _1_ + _1_ +......... = _n_


Re R1 R2 R

Re = _R_
n

Numai doua rezistente (rezistente


diferite)

_1_ = _1_ + _1_ = _R1 +R2_


Re R1 R2 R1*R2

Re = _R1*R2_
R1 +R2_

Observatie
Rezistenta echivalenta a unui grup de receptoare montate in
paralel este intotdeauna mai mica decat cea mai mica dintre
rezistentele componente

27
Rezistenta echivalenta a unui grupaj mixt

Pentru a calcula rezistenta echivalenta a unui astfel de montaj este


suficient sa-l descompunem intr-o succesiune de montaje elementare.

28
2.6 LEGAREA SURSELOR GENERATOARE

Este posibil sa legam surse generatoare identice in serie sau in paralel?

Experiente

Legarea in serie a mai multor Legarea in paralel a mai


generatoare permite cresterea multor generatoare permite
tensiunii de utilizare. Acelasi cresterea curentului debitat.
curent strabate ansamblul de Toate generatoarele au aceeasi
generatoare. tensiune la borne.

Precautii de luat la cuplarea generatoarelor

In serie In paralel
Bornele ce se leaga intre ele Bornele ce se leaga intre ele
trebuie sa fie de semn contrar. trebuie sa fie de acelasi semn.
Daca aceasta conditie nu se Daca aceasta conditie nu se
respecta, tensiunea rezultanta va fi respecta, un curent de scurt
egala cu diferenta tensiunilor circuit va strabate
partiale. generatoarele.

29
2.7 LEGEA LUI OHM GENERALIZATA

Experienta

Daca generatorul functioneaza in sarcina, diferenta de potential


masurata la bornele sale este mai mica decat la functionarea in gol.
Pentru ce ?

Caderea de tensiune provocata de Tensiunea la bornele receptoarelor


trecerea curentului prin rezistenta sau la bornele rezistentei
interna a generatorului. echivalente a unui grup de
receptoare.

Din aceasta cauza diferenta de


potential in sarcina este mai mica
decat in gol.

Suma acestor doua diferente de potential este denumita TENSIUNE


ELECTROMOTOARE a generatorului

t.e.m a unui generator nu poate fi masurata decat in gol (fara cadere de tensiune
in rezistenta interna a generatorului).

30
Cum sa punem in evidenta rezistenta interna a generatorului ?

Experienta

Generatorul este pus in


scurtcircuit.
Rezistenta echivalenta a
ampermetrului si cordoanelor
este neglijabila.

Numai rezistenta interna a generatorului limiteaza intensitatea curentul in


fapt,

E = U + rI = RI + rI = I (R + r)

I = _E__
R+r

R fiind neglijabil,

I = _E_
r

In functie de valorile relevate la inceput, verificam cum caderea de


tensiune ( u ) este datorata doar rezistentei ( r ) a generatorului :
a) u = E U u = . - = ..
b) u = r x I u = ..... x =

Observatie
Experienta precedent (scurtcircuitare) nu poate fi realizata decat cu un
generator de putere foarte mica.

31
3. ENERGIA

Un corp poseda energie daca el este capabil sa produca un lucru


mecanic.

Diferite forme de energie

Energia se poate prezenta sub urmatoarele forme :

- Calorica, mecanica, electrica, chimica, nucleara.

Starea energiei

Energia se poate gasi:


- In stare potential : apa acumulata in spatele unui baraj
reprezinta o energie in stare potential
- In stare cinetica :cand apa din spatele barajului se scurge
ea poseda energie in stare cinetica

Orice forma de energie poate fi transformata direct sau indirect


in una dintre formele citate mai sus.
Aceste trasnformari se efectueaza cu ajutorul masinilor.

32
Exemplu

Energia calorica

Motor electric

Energia pieduta Wp

Aceasta relatie permite calculul randamentului unei masini.


Randamentul ( ) este intodeauna subunitar. (energia absorbita este
intotdeauna mai mare decat energia utila).

33
Wa = Wu + Wp

CAZ PARTICULAR
Un radiator electric transforma toata energia absorbita in energie calorica.
Randamentul sau este egal cu -1.

3.1 CUM SE MASOARA ENERGIA ?

Energia este masurata prin lucrul mecanic pe care ea poate sa-l produca.

Exemplu

Determinarea energiei electrice absorbite de catre un motor al


carui randament este presupus egal cu 1.

34
Energia si lucrul mecanic vor fi deci masurate cu aceeasi unitate de
masura
Unitate legala in sistemele MKSA si SI :
Joule ( J )

Unitatea sistemului MKfS:


Kilogrammeterul ( kgm )

1 kgm = 9,81 J

Reamintim ca unitatile de forta sunt:


In sistemul legal MKSA si SI :
Newtonul ( N )
In sistemul MKfS :
Kilogramul greutate sau kilogramul forta ( kfg )

1 kgf = 9,81 N

W[J]=F[N]XL[m]; W [ kgm ] = F [kgf ] X L [ m ]

3.2PUTEREA MECANICA

Doua motoare lucrand la capacitatea lor maxima ridica


aceeasi greutate ( P ) la aceeasi inaltime ( I ).

35
Motorul M1 efectueaza lucrul Motorul M2 efectueaza lucurl
in timpul t [s] in timpul 2t [s]

M1 efectuand lucrul intr-un timp de doua ori mai mic


este de doua ori mai puternic decat M2.

Puterea P a unei masini este lucrul pe care ea este capabila sa-l faca intr-o secunda.

Unitatea legala MKSA si SI : Watt ( W )


Unitata sistemului MKfS : kg m/s

P [W] = _W [ J ]_ P [ kgm/s ] = W [ kgm ]_


t[s] t[s]

1 kgm/s = 9,81 W

36
Puterea motoarelor este in general exprimata in cai putere :
1 CP = 736 W = 75 kgm/s

Randamentul unei masini poate de asemenea sa fie determinat in


functie de putere :

= Wu = Pu t
Wa Pa * t

= Pu
Pa

Pa = Pu + Ppierduta

Observatie

Randamentul unei masini variaza in functie de sarcina sa :

El este in general maxim la plina sarcina


In gol el este inttodeauna egal cu zero.

37
3.3 PUTEREA ELECTRICA

Cum se calculeaza puterea electrica?

Puterea electrica ( P ) poate fi determinate cu ajutorul puterii


mecanice si a randamentului.

Puterea mecanica ( puterea utila ) :


Pu = F* I
t
Puterea electrica ( puterea absorbita ) :
Pabs = Pu

Puterea electrica poate fi determinata si cu ajutorul marimilor


electrice : tensiune si intensitate .

38
Experienta

Puterea electrica poate fi masurata cu ajutorul aparatelor :


Voltmetru si ampermetru
P = U * I = .. x . = ..
Wattmetru . =

39
Puterea absorbita de catre un receptor poate fi de
asemenea calculate in functie de :
Rezistenta sa si tensiunea aplicata la borne

P [ W ] = U [ V ] * I [ a ] = U [ V ]* U[ V ]
R[]

P [W] = U2 [ V ]
R[]

Rezistenta sa si curentul care il strabate


P [W] = U [ V ] I [ A ] = R [ ] I [ A ] I
[A]

P [ W ] = R [ ] I2 [ A ]

40
3.4 ENERGIA ELECTRICA

In sistemele SI si MKSA energia ( sub orice forma s-ar gasi ea ) se exprima


in Joule :
W[J]=P[W]t[s]
Aceasta unitate fiind putin utilizata in practica pentru masurarea energiei
electrice, electricienii utilizeaza o alta unitate de masura.
WATTORA ( Wh )
Wattora reprezinta energia consumata de catre un receptor de putere 1 Watt,
functionand timp de 1 ora.
W[J]=P[W]t[s] W [ Wh ] = P [ W ] t [ h ]

Deoarece 1 h = 3600 s rezulta :

1 Wh = 3600 J

Cum se masoara energia electrica ?

Cu ajutorul unui Wattmetru si al unui cronometru

W [ Wh ] = P [ W ] [ h ] = . =
Practic aceasta metoda nu se utilizeaza la un abonat.

41
Cu ajutorul unui Wattorametru ( contor de energie electrica )

Energia electrica fiind egala cu :


W = P t = UI t
Contorul electric va trebui sa tina seama de :
Tensiune
Intensitatea curentului
Timpul de functionare

Ce contine un wattorametru?

42
ENERGIA INREGISTRATA DE CONTOR

Viteza de rotatie a unui disc este proportional cu puterea absorbita


de instalatie.
Oricare ar fi aceasta viteza de rotatie, energia inregistrata pentru o
tura este aceeasi.
Energia corespunzatoare unei rotatii a discului se numeste
constanta contorului ( K ).

Constanta unui contor in general este exprimata in : wattore.


Energia inregistrata va fi deci egala cu :
W [ Wh ] = K [ Wh ] : n
Mecanismul de ceasornicarie a fost calculat pentru a inregistra direct
energia absorbita de instalatie.

LEGAREA UNUI CONTOR


MONOFAZAT

In scopul de a evita sustragerea de energie, nu trebuie niciodata


inversate cele doua conductoare ( faza si neutru ) legate la retea.

43
Cum se determina cu ajutorul unui contor puterea absorbita de o instalatie electrica ?

Pentru a determina puterea unei instalatii este sufficient sa se inregistreze


numarul de rotatii ( n ) effectuate intr-un interval de timp ( t ) masurat cu
cronometrul

P [ W ] = W [ wh ] = K [ Wh ] n
t[h] t[s]
3600

P [ W ] = 3600 K [ Wh ] n
t[s]

3.5 ENERGIA CALORICA

Energia caloric ( cantitatea de caldura ) cedata unui corp


depinde de :
Caldura sa specifica C
Masa corpului , m
Variatia de temperatura , t

W [ cal ] = C [ cal/gC] m [ g ] t [ C ]

Energia astfel calculate se exprima in calorie mica ( cal )

Caloria mica ( cal ) reprezinta cantitatea de caldura necesara


pentru a ridica temperature masei de 1 g de apa cu 1 C
( caldura specifica a apei este egala cu 1cal/gC ).

44
Energia calorica poate fi exprimata in calorii sau Joule.

Ce relatie exista intre calorie si JOULE ?

Experienta

45
CALCULUL ENERGIEI CALORICE DEGAJATE
LA TRECEREA UNUI CURENT ELECTRIC
PRINTR-UN CONDUCTOR

W[J]=P[W]t[s]=R[]I2[A]t[s]

Deoarece 1 cal = 4,18 J , rezulta

W [ cal ] = R [ ] I2 [ A ] t [ s ]
4,18
Q [ cal ] = _1__ R [ ] I2 [ A ] t [ s ]
4,18

Q [ cal ] = 0,24 R [ ] I2 [ A ] t [ s ]

Pentru a nota energia caloric se pot utiliza simbolurile Q sau W .

Observatie
In anumite aparate, ca de exemplu la termoplonjoare ( aparate
electrice de incalzit apa ), energia degajata nu se transmite in totalitate
apei. O parte din aceasta energie este transmisa aerului ambient , deci
se pierde. Acest tip de aparate au un randament caloric

= __Wutila____
Wabsorbita

46
4. MAGNETISM

Proprietatea pe care o poseda


un magnet ( atractia
particulelor de fier ) este o
manifestare a magnetismului.

Aceasta proprietate se
manifesta, in principal, in
regiunile situate la cele doua
extremitati ale sale, numite
polii magnetului.

Daca un magnet este mobil , el se orienteaza totdeauna in directia NORD-


SUD geografic.
Extremitatea care se orienteaza spre nord este numita POLUL NORD , iar
cealalta POLUL SUD al magnetului.

47
ACTIUNEA RECIPROCA A DOI MAGNETI

Experiente

Polii de acelasi fel se Polii diferiti se atrag


resping

CAMP MAGNETIC

Regiunea din spatiu in care se manifesta actiunea unui magnet se numeste


camp magnetic.
Campul magnetic poate fi materializat prin Linii de forta, care
indica directia efectului sau.
Sensul liniilor de forta a fost ales conventional de la polul nord
catre polul sud, in exteriorul magnetului.

48
4.1 ELECTROMAGNETISM

Cand un current parcurge conductorul, acul magnetic se plaseaza


perpendicular pe acel conductor.

O deplasare de electroni intr-un conductor da nastere unui camp magnetic


in jurul acestuia.

Acest camp magnetic este comparabil cu cel creat de un magnet?

Campul magnetic produs de un current are aceleasi proprietati ca acela al


unui magnet, dar liniile de forta sunt circulare intr-un plan perpendicular
pe conductor.

Sensul liniilor de forta poate


fi determinat cu ajutorul
regulei tirbusonului
enuntata de Maxwell

Inaintand tirbusonul in
sensul curentului, sansul sau
de rotatie indica sensul
liniilor de camp.

49
DACA CONDUCTORUL FORMEAZA O BUCLA

Liniile de forta se afla


concentrate in interiorul
acesteia.

DACA CONDUCTORUL FORMEAZA MAI MULTE BUCLE SAU


SPIRE

Se obtine un solenoid numit


in mod obisnuit bobina. Daca
bobina este suficient de
lunga, campul magnetic din
interior este rectiliniu si
uniform.

Sensul liniilor de forta in interiorul unei bobine poate fi determinat tot cu regula
tirbusonului a lui Maxwell.

Rotind tirbusonul in sensul


circulatiei curentului, sensul
sau de deplasare indica
sensul liniilor de forta.

50
4.2 INDUCTIA MAGNETICA

In punctual P forta de atractie ce actioneaza asupra acului magnetic este


mai intense decat in punctual P . Se spune ca Inductia Magnetica are o
valoare mai mare in P decat in P.

Inductia magnetica B este o marime ce depinde de


intensitatea campului magnetic intr-un punct dat.

DE CE DEPINDE INDUCTIA MAGNETICA IN


INTERIORUL UNEI BOBINE ?

Experiente

Cu ajutorul unui reostat


sa facem sa varieze
intensitatea curentului in
bobina.

51
Cand I creste, forta de atractie exercitata asupra barei creste.

Inductia magnetica este proportional cu intensitatea curentului.

Doua bobine de lungime identica,


dar cu numai de spire diferite sunt
parcurse de acelasi curent electric.

Forta de atractie a bobinei avand numarul de spire mai mare este


mai puternica.

Inductia magnetica este proportional cu numarul de spire.

Doua bobine cu acelasi numar


de spire, dar de lungime
diferita sunt parcurse de
acelasi curent.

52
Forta de atractie a bobinei scurte este mai puternica.

Inductia magnetica este invers proportional cu lungimea bobinei.

Concluzie
Inductia Bo in interiorul unei bobine fara miez este:
Proportionala cu intensitatea I
Porportionala cu numarul de spire N
Invers proportionala cu lungimea bobinei l
Pentru I [ A ] si l [ m ], inductia B va fi exprimata in TESLA (T)

Bo [ T ] = 4 _ x N x I [ A ]
107 l[m]

Raportul N l [ A ] / l [ m ] se numeste intensitatea campului magnetic


H si se exprima in Amper spire / metro sau As / m .

Observatii
Relatia precedent nu este valabila decat pentru o bobina lunga in
comparative cu diametrul ei.
In cazul unei bobine plate, cu raza interioara r , relatia este:

Bo [ T ] = 4 _ x N x I [ A ]
107 r[m]

In sistemul CGS , inductia B se exprima in GAUSS ( G ):


1 T = 104 G

53
4.3 PERMEABILITATEA MAGNETICA

Experiente

Forta de atractie a bobinei care are miez de fier fiind mai mare , rezulta ca miezul
face sa creasca valoarea inductiei magnetice B.

Coeficientul r exprima cresterea relative a inductiei in fier in comparative cu


inductia in aer.
r se numeste coefficient de PERMEABILITATE RELATIVA.

54
Relatia precedent permite calculul inductiei magnetice in miezul
unei bobine:
B = Bo x r Bo = 4 x N I
107 l

B [ T ] = 4 x N I [ A ] x r
107 l[m]

Observatii
In aceasta formula lungimea l pe care o consideram este aceea
a miezului si nu cea a bobinei.
Coeficientul r nu se manifesta la maximum decat in masura
in care fierul ocupa intregul circuit al liniilor de forta.

Permeabilitatea unui miez magnetic este constanta ?

Experienta

55
Aceasta curba arata ca valoarea coeficientului de permeabilitate r :
Este constanta intre 0 si 500 As/ m; B creste proportional cu NI/l
(portiunea liniara a curbei )
Scade rapid peste 500 As/m ; B nu mai creste proportional cu
NI/l , miezul se satureaza .
Saturatia complete poate fi obtinuta numai pentru valori foarte
mari ale NI/ l.

4.4 FLUX MAGNETIC

Sa consideram doua suprafete S1 si S2 plasate


perpendicular pe liniile de forta ale unui camp
magnetic uniform, de inductie constanta.

56
Suprafata S2 mai mare ca S1 este traversata de un numar de linii
de forta mai mare.
Se spune ca FLUXUL MAGNETIC cuprins de S2 este mai intens
ca cel cuprins de S1.
Fluxul magnetic care traverseaza o suprafata plasata
perpendicular pe liniile de forta este egal cu :
=BxS
Daca B [ T ], S [ m2 ] , atunci se exprima in WEBER ( Wb )

[ Wb ] = B [ T ] x S [ m2 ]

Inlocuind B prin valoarea sa , se obtine:

[ Wb ] = 4 x N I [ A ] x r x S [ m2 ]
107 l[m]

Daca suprafata S face un unghi cu directia liniilor de forta .

57
Fluxul magnetic ce traverseaza aceasta
suprafata este, in acest caz:

[ Wb ] = B [ T ] x S [ m2 ] x sin

Observatii

Inductia B reprezinta densitatea liniilor de forta :

B [ T ] = [ Wb ]
S [ m2 ]
Daca reprezinta numarul total de linii de forta intr-o
suprafata, B reprezinta numarul total de linii de forta pe
unitatea de sectiune.
In sistemul CGS , fluxul se exprima in MAXWELL ( mx ):

1 Wb = 108 Mx

58
4.5 CIRCUITUL MAGNETIC

Doua bobine cu acelasi numar de spire, parcurse de curenti


identici sunt montate pe circuite magnetice diferite.

Valoarea fluxului 1 este mai mica decat aceea a fluxului 2


Circuitul magnetic 1 se opune mai puternic liniilor de forta
decat circuitul magnetic 2.
Proprietatea unui current magnetic de a se opune liniilor de
forta se numeste RELUCTANTA ( R ).

De ce depinde reluctanta unui circuit magnetic ?

Expresia fundamental a fluxului .

= 4 x NI x rS
107 l
Se mai poate scrie sub forma :
= ___ NI______
107 x _l_
4 rS
NI se numeste FORTA MAGNETOMOTOARE (F)
F [ As ] = N x l [ A ]

59
107 x _l__ reprezinta RELUCTANTA (R).
4 rS

R = 107 x _l_[m]_____
4 r x S [ m2]

4.6 ANALOGIE INTRE CIRCUITUL MAGNETIC SI CIRCUITUL


ELECTRIC

Relatiile precedente ne permit sa scriem

[ Wb ]= F [ As ]
R

Aceasta forma de exprimare ( Legea lui Hopkinson ) se identifica cu Legea


lui Ohm
FORTA ELECTROMOTOARE E FORTA MAGNETOMOTOARE F

I = _E_ = F_
Re R

REZISTENTA RELUCTANTA

Observatii
Aceasta analogie nu este valabila decat in masura in care circuitul
magnetic nu este saturat.
Calculul reluctantelor echivalente se efectueaza ca si calculul
rezistentelor echivalente :
- In serie Re = R1 + R2 + R3 ..
- In paralel _1_ = _1 _+ _1_ + _1 _ ..
Re R1 R2 R3

60
REGULA FLUXULUI MAXIMAL

Experienta

Liniile de forta sunt in sens Liniile de forta sunt in acelasi


invers, magnetii se resping sens, magnetii se atrag

Experienta 2

Cand acul magnetic este plasat in interiorul bobinei, regula de atractie si


respingere a polilor nu mai este valabila.
Acul magnetic se orienteaza astfel incat propriile sale linii de forta sa se
plaseze in acelasi sens cu liniile de forta ale bobinei.

Experienta 3

Sub influenta campului magnetic, miezul de fier este atras in bobina.

61
Experienta 4

Bobinele sunt infasurate in acelasi sens, dar parcurse de curenti in


sens contrar.

Respinsa la punerea Bobina b se Apoi este atrasa


sub tensiune.. intoarce.

Bobina B si-a plasat liniile de forta in acelasi sens cu liniile de forta ale
bobinei A.

Experienta 5

Conductorii se atrag : liniile Conductorii se resping : liniile


de forta au acelasi sens de forta au sens contrar

Aceste doua experiente diferite permit urmatoarea concluzie:


Cand doua ( mai multe ) fluxuri sunt suprapuse, fluxul resultant tinde
intotdeauna catre un maximum.

62
4.7 ACTIUNEA UNUI CAMP MAGNETIC ASUPRA UNUI CURENT

Experienta

Un conductor AB este plasat intr-un


camp magnetic. Cand acest conductor
este parcurs de un curent, el este
supus unei forte electromagnetice,
care tinde sa-l deplaseze
perpendicular pe liniile de forta.

DE CE DEPINDE SENSUL FORTEI ELECTROMAGNETICE ?

DE SENSUL CAMPULUI DE SENSUL CURENTULUI


MAGNETIC

63
Sensul fortei poate fi determinat prin regula mainii drepte

Forta electromagnetica actionand asupra conductorului este


proportionala :
Cu inductia ( B )
Cu intensitatea curentului ( I )
Cu lungimea conductorului supus liniilor de forta ( l )
F [ N ] = B [ T ] X l [ A] x l [ m ]

Regula fluxului maximal permite si determinarea sensului fortei :

Constatam intr-adevar ca este necesara


deplasarea conductorului spre dreapta pentru ca fluxul resultant sa fie
maximal .

64
4.8 CICLUL HISTEREZIS

Experiente

Un miez de otel magnetizat este plasat in interiorul unei bobine :


Cu ajutorul reostatului se mareste progresiv intensitatea
curentului prin bobina :
- Inductia in miez creste dupa o curba deja studiata ( vezi
feromagnetismul )
Se diminueaza intensitatea curentului :
- Inductia scade , dar cu o oarecare intarziere : cand
curentul devine nul miezul mai prezinta o magnetizare.
Aceasta magnetizare se numeste MAGNETIZARE
PERMANENTA.
Se inverseaza sensul curentului si se mareste din nou
intensitatea lui :
- Pentru o anumita valoare a campului magnetic,
magnetizarea remanenta se anuleaza. Acrst camp se
numeste CAMP COERCITIV.

65
Aceasta curba reprezinta Ciclul Histerezis al miezului

In circuitul magnetic al masinilor cu flux alternativ , ciclul histerezis


exista in permanenta, determinand pierderi de energie susceptibile de a
compromite randamentul acestor masini.
Pentru a reduce aceste pierderi la un minim acceptabil , constructorii
utilizeaza anumite aliaje pe baza de fier, care au proprietatea de a
conserva foarte putin magnetizarea remanenta.

66
VAZUT LA OSCILOGRAFUL CATODIC

Ciclul de histerezis al unui Ciclul de histerezis al unui


miez de otel miez de fier

Pierderile de energie prin histerezis sunt proportionale atat cu


suprafata ciclului, cat si cu volumul miezului.

DEMAGNETIZARE

Obiectul de demagnetizat este


plasat intr-o bobina parcursa de
un curent alternative, apoi retras
progresiv.

In timpul deplasarii, magnetul este sediul unei inductii care, simultan, isi schimba
sensul si scade. Cand obiectul este suficient departat de bobina, magnetizarea
remanenta dispare complet.
Acelasi rezultat poate fi obtinut fara a deplasa obiectul : este suficient sa diminuam
progresiv intensitatea curentului bobinei.

67
Observatie
Obiectul de demagnetizat pierde toata magnetizarea daca
temperature sa este ridicata la 750 C.
La aceasta temperature agitatie moleculara distruge in
intregime orientarea magnetica a dipolilor

4.9 ELECTROMAGNET

ELECTROMAGNET AL
UNUI CONTACTOR

Circuitul magnetic este constituit din otel maleabil , cu magnetizare


remanenta foarte scazuta , armatura mobila nu trebuie atrasa decat atunci
cand bobina este alimentata.

68
Cand aparatul contine mai multe bobine, cum se
leaga acestea ?

Legarea bobinelor depinde de tensiunea lor nominala, ca si de


tensiunea sursei de alimentare. Dar pentru ca legarea sa fie serie
sau paralel, conexiunile intre bobine trebuie astfel realizate, incat
fluxurile lor sa se adune.

LEGAREA IN SERIE LEGAREA IN PARALEL

4.10 FORTA PORTANTA A UNUI ELECTROMAGNET

Forta portanta a unui electromagnet este data de


relatia:

F [ N ] = 107 B2 [ T ] S [ m2 ]
8

69
5. INDUCTIA ELECTROMAGNETICA

Experienta

In timpul deplasarii magnetului se


produce un curent in bobina.
Acest curent se numeste
CURENT INDUS.

ACELASI REZULTAT SE POATE OBTINE

Prin inlocuirea
magnetului cu un
electromagnet

Facand sa varieze
curentul prin bobina A

70
Nu se va induce nici un curent in bobina B daca planul spirelor
este paralel cu liniile de forta.

Acul miliampermetrului se
misca, aratand ca un curent
indus se produce in timpul
rotirii bobinei.

Concluzie
Ca sa se produca un curent indus intr-o bobina, este necesar ca bobina sa fie supusa unei
VARIATII DE FLUX ( ) .

Bobina care produce fluxul este numita:


INDUCTOR
Bobina in care se creaza curentul indus este numita:
INDUS

71
5.1 VALOAREA CURENTULUI INDUS

Legea lui Ohm I = E / ( R + r ) arata ca factorii care determina


intensitatea curentului furnizat de un generator sunt :
Tensiunea electromotoare
Rezistenta totala a circuitului

Pentru a calcula valoarea curentului indus este necesara determinarea,


in prealabil, a valorii TENSIUNII ELECTROMOTOARE INDUSE
( E ).

DE CE DEPINDE VALOAREA TENSIUNII ELECTROMOTOARE


INDUSE ?

Experienta 1

Cursorul reostatului este asezat in pozitia I


La inchiderea ( deschiderea ) intrerupatorului .
I din inductor variaza de la . la..
I = .
Fluxul in circuitul magnetic variaza proportional cu I
Acul milivoltmetrului deviaza cu diviziuni.

72
Cursorul reostatului este asezat in pozitia 2
La inchiderea ( deschiderea ) intrerupatorului ..
Variatia lui I in inductor creste cu I =
Variatia fluxului creste in aceeasi proportie .
Acul milivoltmetrului deviaza cu . diviziuni.

Tensiunea electromotoare ( t.e.m ) indusa este


proportional cu variatia de flux ( ) :

= max min

Experienta 2

Numarul spirelor indusului este dublu .

O aceeasi variatie de flux


produce o tensiune
electromotoare de doua ori
mai mare

Tensiunea electromotoare indusa este proportionala cu numarul spirelor


indusului ( N )

Experienta 3

Daca se produce aceeasi variatie de flux ca mai inainte, dar mai incet ,
actionand asupra cursorului reostatului .

73
Se constata o diminuare sensibila a t.e.m induse

T.e.m indusa este invers proportional cu durata de variatie (T)

Cele trei experiente precedente ne permit sa scriem

E [ V ] = [ Wb ] x N
t [ s ]

Observatie
T.e.m indusa exista in tot timpul duratei de variatie
Daca variatia fluxului este liniara, E pastreaza o valoare
constant ape toata durata variatiei fluxului magnetic.

74
DE CE DEPINDE SENSUL CURENTULUI INDUS ?

Experienta 1

La inchiderea intrerupatorului: La deschiderea intrerupatorului :


- Fluxul inductor creste - Fluxul inductor mentine
- Acul aparatului deviaza sensul, dar scade ;
intr-un sens - Acul aparatului deviaza in
sens opus

Sensul curentului indus depinde de sensul variatiei fluxului inductor

Experienta 2

La inchiderea intrerupatorului : La deschiderea intrerupatorului :


- Fluxul inductor creste ; - Fluxul inductor creste, dar in sens
- Acul aparatului deviaza invers;
intr-un sens - Acul aparatului deviaza in sens opus

Sensul curentului indus depinde de sensul fluxului inductorului

75
Experienta 3

Indusul este pus in scurtcircuit

Cand fluxul inductorului creste, Cand fluxul inductorului scade,


indusul este respins. indusul este atras.
Curentul indus produce un flux de Curentul indus produce un flux
sens opus fluxului inductor. de sens elgal fluxului inductor.

Sensul curentului indus este astfel orientat, incat sa produca un flux opus
variatiei fluxului inductor.

Cunoscand sensul fluxului inductor, sensul sau de variatie si sensul de


bobinare a indusului , se poate determina sensul curentului indus.

Pentru a se opune acestei cresteri, fluxul


indusului este de sens contrar. Regula
La inchiderea tirbusonului a lui Maxwell permite
intrerupatorului, fluxul determinarea sensului curentului din indus
inductor creste. si, in final , a sensului bornelor t.e.m
induse.

76
Daca un conductor face parte dintr-un circuit inchis intersectat de
linii de forta , conductorul consitutuie chiar locul unde se creeaza
curentul indus.

Regula mainii stangi permite determinarea sensului curentului,


precum si polaritatea bornelor t.e.m induse.

Experienta

Aplicand regula mainii drepte ( actiunea campului magnetic


asupra curentului ), se poate verifica daca curentul indus se opune
deplasarii conductorului.

77
Concluzie
LEGEA LUI LENZ : sensul curentului indus este in
asa fel, incat el sa se opuna, prin efectul
electromagnetic, cauzei care l-a produs.

APLICATIE

Daca spira se roteste in sensul de rotatie al acelor ceasornicului, sa


se determine :
- Sensul curentului indus in conductorii activi AB si CD ;
- Polaritatea t.e.m induse.

78
5.3 CURENTII FOUCAULT

EXPERIENTA

Durata de oscilatie : Durata de oscilatie :


- Fara magnet t [s] = - Fara magnet t[s] =
- Cu magnet t [s] = - Cu magnet t [s] =

Spira supusa la o variatie de Discul plin supus unei variatii


flux este sediul curentului de flux este sediul curentului
indus care se opune indus, care apare in masa lui.
deplasarii (legea lui Lenz).

Orice masa metalica supusa unei variatii de flux este sediul unor curenti
indusi , ale caror circuite sunt slab definite.
Acesti curenti , denumiti CURENTI FOUCAULT , se formeaza
intotdeauna intr-un plan perpendicular pe liniile de forta.

79
INCONVENINTELE CURENTILOR FOUCAULT

Experiente

Doua bobine identice alimentate in curent alternative sunt legate in serie

MIEZ MASIV MIEZ DIN TOLE

In scurt timp miezul se Miezul se pastreaza la o


incalzeste temperatura normala

Variatia fluxului produce Circuitul magnetic fiind


in masa miezului curenti constituit din tole isolate
Foucault intensi, care intre ele, curentii Foucault
provoaca piederi de sunt localizati in sectiunea
energie sub forma de tolelor si din aceasta
caldura cauza sunt limitati in
intensitate.

Circuitele magnetice trebuie sa fie sectionate in sensul fluxului

Circuit sectionat in sens Circuit sectionat in sens


necorespunzator corespunzator

80
AVANTAJELE CURENTILOR FOUCAULT

In contorul de energie electrica , discul este franat


prin intermediul curentilor Foucault.

Experienta

Fara magnet, miscarea de Daca discul se roteste in intrefierul


rotatie este uniform accelerate. unui magnet, viteza de rotatie este
Durata de cadere a greutatii : constanta si sensibil mai mica.
t [s] = . Durata de cadere a greutatii:
t [s] = .

In timpul rotatiei , prin intersectarea liniilor de forta, discul este sediul curentilor
Foucault , in virtutea legii lui Lenz, curentii Foucault se opun deplasarii discului.
Aceasta experienta realizata cu greutati diferit arata ca viteza de rotatie a discului
este proportionala cu cuplul motor.

81
5.4 AUTOINDUCTIE

Experienta 1

Circuitul cuprinde o rezistenta. Circuitul cuprinde o bobina. La


La deschiderea intrerupatorului deschiderea intrerupatorului,
arcul electric este mic. arcul electric este mare.

Experienta 2

La inchiderea intrerupatorului:
- Curentul prin rezistenta se realizeaza instantaneu;
- Curentul prin bobina se realizeaza cu intarziere;

- Arc electric important la deschiderea intrerupatorului ;


- Intarzierea

82
5.5 TENSIUNE ELECTROMOTOARE DE AUTOINDUCTIE

Experienta

Tensiunea de alimentare este reglata la o valoare inferioada tensiunii


de amorsare a tubului cu neon.

La deschiderea intrerupatorului , tubul lumineaza un timp scurt :


DE CE ?

In timpul deschiderii intrerupatorului , bobina producand flux variabil,


este supusa propriei variatii de flux si constituie locul unde se induce o
t.e.m , denumita T.E.M de AUTOINDUCTIE. Asemenea t.e.m de
inductie, t.e.m de autoinductie este data de relatia:

E [ V ] = [Wb] x N
t [ s]

83
SENSUL T.E.M DE AUTOINDUCTIE

Fluxul creste; t.e.m de Fluxul scade; t.e.m de


autoinductie se opune autoinductie se opune
stabilirii curentului diminuarii curentului

Ca si t.e.m indusa, t.e.m de autoinductie se supune legii lui Lenz.

INDUCTANTA UNEI BOBINE

84
Raportul 4 * N2 * r * S se numeste :
107 * l
INDUCTANTA ( L )

Inductanta unei bobine se exprima in HENRY ( H ) :

L [ H ] = 4 * N2 * r * S [m2]
107* l [ m ]
In consecinta tensiunea electromotoare de autoinductie este egala cu :

E [ V ] = L [H ] x I [A]
t [s]

REMARCA

Practic este posibila realizarea unei bobine fara inductanta

O jumatate din spire produce fluxul 1 iar cealalta jumatate produce fluxul 2 ;
cum 1 = 2 , dar de sens contrar, fluxul este nul .

85
6. CURENTUL ALTERNATIV SINUSOIDAL

CURENT CONTINUU CURENT ALTERNATIV

Un curent continuu este un curent constant care parcurge


conductorul totdeauna in acelasi sens.

Experienta

Sensul curentuluise poate inversa prin schimbarea celor doua


conductoare.

Generatoarele, ca si bateriile, acumulatoarele, dinamurile,


produc curent continuu.

86
Un curent alternativ este un curent a carui intensitate
variaza in timp in faza cu forta electromotoare.

6.1 CUM VARIAZA CURENTUL ALTERNATIV IN FUNCTIE DE


TIMP

Evolutia intensitatii curentului alternative poate fi


descrisa de diferite functii. Curentul alternativ industrial
variaza totdeauna dupa o sinusoida.

87
Timpul necesar pentru curentul alternativ ca sa atinga
aceeasi valoare in acelasi sens de variatie se numeste
Perioada ( T ).
O variatie complete, intr-un sens sau in altul , se
numeste Alternanta.
Amplitudinea I este valoarea maxima a curentului
indicate de curba.
Valoarea instantanee i este valoarea intensitatii
curentului la un moment dat ( valoarea functiei I pentru o
valoare data a abscisei t )

FRECVENTA (f ) a unui curent alternative reprezinta


numarul perioadelor efectuate intr-o secunda:

f [ Hz ] = _1_
T [s]

Unitatea de masura a frecventei este HERTZ ( Hz )


1 Hz = 1 perioada /secunda

88
6.2 CONSTRUCTIA GRAFICA A UNEI SINUSOIDE

Marimile sinusoidale tensiunea si intensitatea se pot reprezenta prin FAZORI


rotitori in jurul unui punct, cu viteza unghiulara data de expresia :

[ rad/s ] = 2 x f [ Hz ]

Aceasta viteza unghiulara sau PULSATIA DE CURENT se exprima


in radiani pe secunde ( rad/s ).

89
6.3 CALCULUL VALORII INSTANTANEE ( i ) A UNUI CURENT
ALTERNATIV

Sin = _i_
Im
i = Im x sin
unde = x t, deci

i = Im x sin t

6.4 MASURAREA CURENTULUI ALTERNATIV

Curentul alternativ se masoara cu ajutorul aparatelor nepolarizate.


Aceste aparate sunt in general de tip ferromagnetic sau ferodinamic.

90
Experienta

Oricare ar fi sensul curentului, acul ampermetrului deviaza


intotdeauna in acelasi sens.

Sa legam acelasi aparat in circuitul alimentat cu curent alternativ.

Acul indicator al aparatului


deviaza si se stabileste la o
valoare care reprezinta
intensitatea eficace a curentului
alternativ.

6.5 VALOAREA EFICACE A CURENTULUI ALTERNATIV

Valoarea eficace a intensitatii curentului alternative este egala cu


valoarea intensitatii curentului continuu care produce in acelasi interval
de timp in aceeasi rezistenta , aceeasi cantitate de caldura .

91
6.6 RELATIA INTRE INTENSITATEA MAXIMA SI INTENSITATEA
EFICACE

Cantitatea de caldura produsa la trecerea curentului printr-o


rezistenta este egala cu :

Q = 0,24 R I2 t

Deci proportionala cu I2 si cu t .

Reprezentarea grafica a acestei cantitati de


caldura ( in ipoteza 0,24 R = const. = 1 )

Q [ cal ] = 0,24 R I2ef t Q [ cal ] = 0,24 R I2max t/2

Suprafata I2ef x t Suprafata I2max x t/2

92
In aceste egalitati, factorii ( 0,24 R t) sunt egali, deci se va putea
scrie :
I2ef = I2max /2
De unde rezulta : Ief = Imax / 2
Deoarece I este proportional cu U , rezulta relatia :
Uef = Umax / 2

Remarca
Orice valoare de tensiune si de intensitate a curentului
alternative, data fara specificatii, reprezinta valoarea eficace
corespunzatoare a curentului.

6.7 DEFAZAJUL CURENTULUI

6.7.1 Circuitul cuprinde un receptor ohmic

Experienta

Un acelasi receptor este alimentat succesiv in


curent continuu si in curent alternativ.

93
In curent alternativ, desi exista o variatie a tensiunii si a intensitatii, raportul
U/I se mentine constant si egal cu valoarea corespunzatoare curentului
continuu , ceea ce implica proportionalitatea valorilor instantanee :
u2 = Uef = Umax
i Ief Imax
Cand U creste/scade , va creste/scade si I;
Cand U are valoare maxima, I va avea valoare maxima (analog
pentru valoare minima);
Cand U trece prin zero, de asemenea I va trece prin zero.
Tensiunea si Intensitatea curentului alternativ sunt in faza.

6.7.2 Circuitul cuprinde o bobina

Experienta

O aceeasi bobina este alimentata succesiv in curent


continuu si curent alternativ.

94
Valoarea rezistentei bobinei este mult
mai mare in curent alternativ, decat in
curent continuu.
De ce?

Se stie ca o bobina este supusa variatiei proprii a fluxului si , ca


urmare, se produce o tensiune electromotoare de autoinductie. In
cazul curentului alternativ bobina este supusa unui flux variabil.
T.e.m de autoinductie rezultata din aceasta variatie a fluxului se
opune tensiunii generatorului, deci se manifestea ca o rezistenta
suplimentara la trecerea curentului alternativ. Aceasta rezistenta
suplimentara se numeste REACTANTA ( X ) si se masoara in ohmi
( ca si rezistenta obisnuita ).

95
Intr-o bobina alimentata in curent alternativ se manifesta doua
rezistente electrice :
Rezistenta R generate de materialul conductorului din care
este realizata bobina ;
Reactanta X generate de t.e.m de autoinductie.
Ansamblul acestor doua rezistente se numeste IMPEDANTA
( Z ) si ea se masoara in ohmi :

Z[]=U[V]
I[A]

Impedanta unei bobine se poate deci, teoretic,


descompune in doua component : o rezistenta si
reactanta legate in serie.

Tensiunea la bornele rezistentei Tensiunea electromotoare de


U1 = R * I autoinductie
Este in faza cu intensitatea Et = L * I/t
curentului electric. Se poate exprima si in functie
de reactanta :
E = X * I

T.e.m de autoinductie este in faza sau defazata fata de intensitate?

96
Stiind ca E se opune tensiunii generatorului, se poate
reprezenta caderea de potential U2 care anuleaza in orice
moment pe E.

Tensiunea U2 este defazata cu din perioada in avans fata de


intensitate.
Deoarece U2 = E si E = X * I , rezulta U2 = X *I

Tensiunea la bornele bobinei ( U = Z * I ) este egala cu suma geometrica


intre :
Caderea de potential ohmica ( U1 = R * I ) si
Caderea de potential inductiva (U2 = X * I )

97
Pe baza variatiei fluxului produs de bobina ( in faza cu I ) si
folosind legea lui Lenz, se obtine reprezentarea grafica pentru E.

Crestere in sens Scadere in Crestere in Scadere in


invers acelasi sens sens invers acelasi sens

si I fiind in faza,
a fost inlocuit prin
I

T.e.m de autoinductie este defazata cu din perioada in urma fata de


intensitatea curentului. Fazorial , acest defazaj este reprezentat printr-
un unghi de 90, respectiv de /2 radiani.

98
Aceasta constructie indica faptul ca, la trecerea printr-o bobina, intensitatea
curentului alternativ este defazata in urma tensiunii cu unghiul .

Daca se divide fiecare fazor cu marimea comuna I a intensitatii , se


obtine :

99
Cosinusul unghiului exprima defazajul intre intensitatea
curentului si tensiune.
Defazajul depinde de valorile respective ale lui R si X
- daca rezistenta are o valoare mai mare decat reactanta,
unghiul este mic ( < 450)
- in caz contrar, unghiul este mare ( > 450)

Constructia precedenta permite evidentierea relatiei


intre impedanta, rezistenta si reactanta

Z2 [] = R2 [] + X2 []

X [] = L[H] [rad/s]

REMARCA

Relatia cos = R/Z nu este valabila decat in cazul unei


bobine care nu transmite putere unui circuit magnetic
Cos este numit FACTOR DE PUTERE

100
6.7.3 Circuitul cuprinde un condensator

CONSTRUCTIA UNUI
CONDENSATOR

Condensator plat
Condensator cilindric

CONDENSATOR CONECTAT LA O TENSIUNE CONTINUA

La conectarea sub tensiune, acul indicator al ampermetrului


deviaza si apoi revine la zero.
DE CE?

Izolatorul aflat in campul electric al armaturilor se polarizeaza prin


influenta. Condensatorul se incarca cu o cantitate de electricitate.

101
Condensatorul este separat de sursa de curent

Se pastreaza o
diferenta de potential
intre armaturile sale

Acul ampermetrul deviaza in sens


invers: condensatorul se descarca.
Comportamentul lui este asemanator cu
cel al unui generator. Se descarca pana
cand armaturile devin neuter.

DE CE DEPINDE CANTITATEA DE ELECTRICITATE


INMAGAZINATA DE UN CONDENSATOR?

Aceasta cantitate este proportionala cu:


- tensiunea aplicata la borne
- capacitatea condensatorului

Q[C] =U[V]C[F]

Capacitatea unui condensator este


o marime care caracterizeaza
posibilitatea de inmagazinare a
unei sarcini electrice. Capacitatea
se exprima in FARAD (F)

102
CAPACITATEA UNUI CONDENSATOR DEPINDE
DE CONSTRUCTIA LOR

C[F] = 8810-23 K-S[m]/e[m]

Un FARAD fiind o unitate foarte mare, in practica se


utilizeaza
MICROFARADUL (F) si PICOFARADUL (pI)

I F = 106 F = 1012 pF

103
CONDENSATORUL CONECTAT LA O
TENSIUNE SINUSOIDALA

Acul ampermetrului
deviaza in permanenta
DE CE?

U U scade: U creste U scade:


creste:condensatorul condensatorul se condensatorul condensatorul se
se incarca descarca se incarca descarca

Un condensator conectata la o tensiune sinusoidala se inarca si se descarca


corespunzator frecventei sursei (doua
104incarcari si doua descarcari la fiecare
perioada).
Conducatorii de legatura sunt parcursi de curenti sinusoidali, avand aceeasi
frecventa ca si tensiunea, dar cu defazaj de de perioada in avans fata de
tensiune.
DE CE DEPINDE INTENSITATEA CURENTULUI PRIN
CONDUCTORII DE ALIMENTARE?

Experienta

Intensitatea curentului in conductoarele de alimentare


variaza proportional cu:
- tensiunea de alimentare
- capacitatea condensatorului
- frecventa curentului

I [A] = U[V] C [F] [rad/s]


[rad/s] = 2 [Hz]

105
Relatia precedenta se mai poate scrie sub formula

I=U
1
C
Aceasta forma a expresiei se poate asimila cu legea lui Ohm:

I= U I= U
1/C R

_1__
C este numita REACTANTA CAPACITIVA (x) si
reprezinta rezistenta ce se opune la trecerea curentului alternativ. Ca si
rezistenta, reactanta capacitive se exprima in ohmi.

X[] = ________1__________
C[F] [rad/s]

Intensitatea absorbita de un condensator se poate calcula in


functie de U si X
I[A] = U[V]/X[]

6.8 LEGAREA CONDENSATOARELOR

MONTAJ IN SERIE

106
CAPACITATEA REACTANTA ECHIVALENTA A
ECHIVALENTA A UNUI GRUP UNUI GRUP DE
DE CONDENSATOARE CONDENSATOARE
CONECTATE IN SERIE CONECTATE IN SERIE

Ut = U1 +U2 + U3
1 = 1 + 1 + 1__
Ci C 1 C 2 C 3

Se scoate I/ in factor comun: Se scoate I in factor comun:


I 1 = I (1 + 1 + 1) I __1__ = I ( _1_ + _1__ + _1_)
C e C 1 C2 C3 Ce C1 C2 C3
Prin amplificare, obtinem Prin simplificare obtinem:

1=1+1+1 Xe = X1 + X2 + X3
Ce C1 C2 C3

Inversa capacitatii echivalente Reactanta echivalenta este


este egala cu suma inverselor egala cu suma reactantelor
capacitatilor componente componente.

Montaje in paralel

107
CAPACITATEA REACTANTA
ECHIVALENTA A UNUI ECHIVALENTA A UNUI
GRUP DE GRUP DE
CONDENSATOARE CONDENSATOARE
CONECTATE IN PARALEL CONECTATE IN
PARALEL

It = I 1 + I 2 + I 3
UCe = UC1 + UC2 + UC3

Se scoate U in factor Se scoate U in factor comun:


comun: UCe = U (C1 + C2 +
U Ce = U (C1 + C2 + C3) C3 )
Prin simplificare, obtinem:

Ce = C 1 + C 2 + C 3 1=1+1+1
Xe X1 X2 X3

Capacitatea echivalenta este Inversa reactantei echivalente


egala cu suma capacitatilor este egala cu suma inverselor
componente reactantelor componente.

108
REMARCA

Daca condensatoarele sunt conectate in serie:


- cantitatea de electricitate inmagazinata in ansamblul condensatoarelor este
egala cu cantitatea de electricitate inmagazinata in fiecare condensator in
parte.
Daca condensatoarele sunt conectate in paralel:
- cantitatea de electricitate inmagazinata in ansamblul condensatoarelor este
egala cu suma cantitatilor de electricitate inmagazinate in fiecare condensator
in parte.

DEFAZAJUL

MONTAJ IN SERIE

Experienta

O impedanta ZB, o rezistenta R si o reactanta capacitive


XC sunt legate in serie:

109
+ + > .
Tensiunea la bornele ansamblului este mai mica decat suma
tensiunilor partiale.
DE CE?

DIAGRAMA DE TENSIUNE

Intensitatea curentului este aceeasi in


cele trei receptoare si se considera ca
origine a fazelor

Tensiunea la bornele ansamblului Ut este egala cu suma


vectoriala a tensiunilor partiale

Ut = Ub + UR + UC

sau Ut = U1 + U2 + UR + UC

110
Daca se imparte fiecare fazor din constructia anterioara
prin marimea comuna It se obtine

Impedanta echivalenta a schemei Ze este egala cu


suma vectoriala a impedantelor partiale.

Z e = Z B + R + XC

sau Ze = RB + XB + R + XC

REMARCA

Impedanta echivalenta Ze este rezultanta:


- unei rezistente echivalente Re egala cu suma
rezistentelor partiale
Re = RB + R

- unei reactante echivalente Xe egala cu suma algebrica a


reactantelor partiale
Xe = XB - XC

111
MONTAJ IN PARALEL

Experienta

O impedanta Z; o rezistenta R si o reactanta


capacitiva Xe sunt legate in paralel.

+ + >
Intensitatea curentului total este mai mica
decat suma intensitatilor curentilor partiali.
DE CE?

6.9 DIAGRAMA INTENSITATILOR

112
Intensitatea curentului absorbita de ansamblul It este
egala cu suma geometrica a intensitatilor partiale

It = I B + I R + I C

Intensitatea absorbita de bobina poate fi descompusa


in:
- o componenta activa IaB in faza cu U si
- o componenta reactiva IrB defazata cu /2 in
urma fata de U

IB2 = IaB2 + IrB2

sau It = IaB + IrB + IR + IC

REMARCA

Intensitatea curentului It care circula prin ansdamblu


este rezultanta:
- unei intensitati active totale Iat egala cu suma
intensitatilor active partiale
Iat = IaB + IR
- unei intensitati reactive totale Irt egala cu suma
algebrica a inensitatilor reactive partiale
Irt = IrB - IC

113
7. PUTERILE IN CURENT ALTERNATIV

PUTEREA ABSORBITA DE UN RECEPTOR


OHMIC

Experienta

U x I = x=
Produsul U x I este egal cu valoarea indicate de Wattmetru.
Este cazul receptoarelor la care U si I sunt in faza.

PUTERILE ABSORBITE DE UN RECEPTOR INDUCTIV

Experienta

114
U x I = x=
Produsul U x I este diferit de valoarea indicate de wattmetru.
DE CE?

Intr-un circuit inductiv I este defazat in urma lui U. Wattmetrul tine seama de acest
defazaj, spre deosebire de produsul U x I.

CE REPREZINTA PUTEREA INDICATA DE


WATTMETRU?

Experienta

Alimentam receptorul inductive in current continuu si reglam


intensitatea la aceeasi valoare ca mai sus (Icontinuu=Ieficace)

115
Wattmetrul indica aceeasi valoare in current continuu si in current alternative. Ori in
current continuu, intervine numai rezistenta ( R ). Concluzia este ca puterea indicata de
wattmetrul in curent alternativ reprezinta puterea absorbita de elementul rezistenta al
receptorului.
Aceasta putere este denumita:
PUTEREA ACTIVA sau PUTEREA REALA (P) si se exprima in WATT [W]
Puterea activa poate fi deci calculata in functie de R si I.

P [W] = R[]I2[A]

Produsul UI este denumit PUTEREA APARENTA (S)


si se exprima in VOLT-AMPER (VA)

S[VA] = U[V]I[A]

Puterea aparenta poate fi de asemenea calculata in functie de Z si I


S = UI = Z I I

S [ VA ] = Z [ ] I2 [A ]

Dupa cum Z si R determina respectiv puterile aparenta si activa, elementul


reactanta determina o a treia putere, denumita PUTERE REACTIVA (Q)
exprimata in VOLT-AMPER-REACTIV (VAr)

Q [ VAr ] = X [ ] I2[ A ]

116
CONCLUZIE

OBSERVATII

1. Pe plan energetic puterea activa trebuie luata in considerare


(W [ Wh ] = P [ W ]t[ h ]:W[ J ]=P[ W ]t [ s ])
- puterea reactiva reprezinta o putere care circula intre generator si receptor
(generator-receptor)
- puterea aparenta este rezultanta puterii active si a puterii reactive
2. Puterea reactiva poate fi, de asemenea, exprimata in functie de Ut si I
P[ W ] = Ut [ V ] I [ A ]
- puterea reactiva poate fi exprimata si in functie de U2 si I
Q [ VAr ] = U2[ V ]I [ A ]

7.1 RELATIA INTRE Pt Q si S


117
P[W] = U [V ] I [ A ] cos Q [ VAr ] = U [ V ] I[ A ] sin

S2[ VA ] = P2 [ W ] + Q 2[ VAr ]

Observatie

Puterea activa absorbita de un receptor inductiv care transmite o putere catre


un circuit magnetic se compune din:
- puterea absorbita de rezistenta conductorului ( P = RI2 )
- puterea transmisa circuitului magnetic ( Pm )
Cos = _P = _RI2 + Pm _R
S ZI2 Z
In aceste conditii, R nefiind influentata de prezenta circuitului magnetic,
numai raportul P/S permite calculul lui cos.

7.2 PUTEREA ABSORBITA DE UN CONDENSATOR


118
Experienta

Un condensator nu absoarbe
o putere activa
DE CE?

Puterea activa este data de relatia P = U* cos


Deoarece U si I sunt defazate cu 90 (cos = 0 )
P=0:
S2 = P2 + Q2 P =0 , S = Q
Q [ V Ar ] = U [ V ]*I [ A ]

Puterea reactiva absorbita de un condensator se mai poate


exprima :
- In functie de U si C :
Q = U * I = U * C * U
- In functie de I si C
Q = U * I = ( I/ C ) * I

Q [ V Ar ] = U2 [ V ] * C [ F ] * [ rad/s ]

Q = [ V Ar ] = _____l2 [ A ]_____
C[F] * [ rad/s]

119
7.2.1 AMELIORAREA FACTORULUI DE PUTERE AL UNEI
INSTALATII ELECTRICE CU AJUTORUL CONDENSATOARELOR

Experienta

S =U x I = .x = .
Cos = P / S = __________ =

S =U x I = .x = .
Cos = P / S = __________ =

Cand un condesator este legat la bornele unui


receptor inductiv, factorul de putere se
mareste. DE CE?

8. CURENTI TRIFAZATI
120
Curentii trifazati sunt produsi de un generator cuprinzand trei elemente
monofazate ( trei faze ), care produc trei tensiuni sinusoidale de
aceeasi valoare, de aceeasi frecventa, dar defazate intre ele cu 1/3 de
perioada ( 120).

121
Se pot lega intre ele cate un conductor din fiecare faza;
se obtine astfel un conductor COMUN , denumit
NEUTRU.

8.1 TENSIUNE DE FAZA SI TENSIUNE DE LINIE

Experienta

Ce reprezinta tensiunea indicata de


voltmetrul legat intre conductoarele de
faza R si S ?

122
Aceasta tensiune reprezinta suma vectoriala intre VR si VS:
U R-S = VR - VS

Tensiunile VR si VS sunt denumite TENSIUNI DE FAZA .

Tensiunea U R-S este denumita TENSIUNE DE LINIE.

Un sistem trifazat cuprinde deci :


- Trei tensiuni de faza VR, VS, VT ;
- Trei tensiuni de linie UR-S, US-T, UT-R

123
Cele trei tensiuni de linie sunt , asemenea tensiunilor
de faza, egale si defazate reciproc cu 120.

Ce raport exista intre tensiunile de faza si tensiunile de linie ?

Remarca
Pentru realizarea neutrului, conductoarele unite intre ele trebuie sa
formeze bornele de intrare/ iesire.
Daca aceasta conditie nu este indeplinita, tensiunile de linie vor fi egale
cu tensiunile de faza; in adevar U R-S este astfel egal cu suma vectoriala
dintre VR si VS:

Acest montaj poate fi utilizat dupa cum se va arata in continuare.

124
8.2 CONECTAREA RECEPTOARELOR IN CAZUL CURENTILOR
TRIFAZATI

Cum se leaga receptoarele la o retea trifazata ?

Receptoarele pot fi legate :


- Intre conductorul de faza sic el neutru ;
- Intre doua conductoare de faza .
Modul de legare depinde atat de tensiunea nominala a receptoarelor, cat si
de tensiunea retelei.

Daca tensiunea nominala a Daca tensiunea nominala a


receptoarelor corespunde tensiunii receptoarelor corespunde
de faza, receptoarele se vor lega tensiunii de linie a retelei,
intre conductorul de faza si receptoarele se vor lega intre
conductorul neutru. conductoarele de faza.

Acest montaj se numeste Acest montaj se numeste Montaj


Montaj Stea ( vezi schema ) Triunghi ( vezi schema )

125
MONTAJ IN STEA

CIRCUIT ECHILIBRAT

Experienta

Trei receptoare identice (aceeasi impedanta, acelasi factor de putere )


sunt legate in stea :

Intensitatea in conductorul neutru este nula . DE CE?

Intensitatea in conductorul neutru este egala cu suma vectoriala a


intensitatilor celor trei curenti ce parcurg conductoarele de faza.
Intensitatile fiind egale si defazate cu 120, rezultanta este nula .

IR + IS + IT = I0 = 0

In cazul experientei ,
receptoarele fiind ohmice,
intensitatile sunt in faza cu
tensiunea de faza.

126
In montajul stea echilibrata,
conductorul neutru poate fi
suprimat.

Punctul comun al celor trei receptoare este numit punct neutru artificial .
Potentialul neutrului artificial este acelasi cu al conductorului neutru.

CIRCUIT DEZECHILIBRAT

Experienta

In cazul unui bransament stea


dezechilibrat, conductorul neutru este
indispensabil. Intensitatile curentilor
pe faze fiind diferite, suma lor
vectoriala conduce la o rezultanta
nenula in conductorul neutru :
IR + IS + IT = I0 = 0 =

127
Care sunt consecintele intreruperii conductorului neutru
intr-un montaj stea dezechilibrat ?

Experienta

- Receptoarele de pe faza cea mai incarcata ( R )


sunt subvoltate ;
- Receptoarele de pe faza cea mai putin incarcata
( T ) sunt supravoltate .

- Potentialul punctului comun se deplaseaza


permanent spre potentialul fazei mai incarcate ;
- Tensiunile de linie isi pastreaza valorile lor
normale .

128
MONTAJ IN TRIUNGHI

CIRCUIT ECHILIBRAT

Experienta

Trei receptoare identice ( aceeasi impedanta acelasi factor de


putere ) sunt legate in triunghi.

Intensitatea ( I ) a curentilor in conductoarele de faza este mai mare


decat intensitatea ( J ) a curentului prin receptoare .
De ce?

Intensitatea fiecarei faze ( I ) este egala cu suma vectoriala a


intensitatilor ( J ) corespunzatoare :
IR = JR-S JT-R
IS = JS-T JR-S
IT = JT-R JS-T
Deoarece aceste intensitati ( J ) sunt identice si defazate intre ele
cu 120, suma lor vectoriala este mai mare decat valoarea lor
proprie .

129
Determinarea grafica a lui I in functie de J.

In cazul experientei receptoarele


fiind ohmice, ( J ) in receptoare
sunt in faza cu tensiunea de linie.

Observatie
In circuit echilibrat , factorul de putere al
fazelor ( defazaj intre V si I ) este acelasi cu
factorul de putere al receptoarelor ( defazaj
intre U si J ).

RAPORT INTRE I SI J

130
CIRCUIT DEZECHILIBRAT

Analog circuitului echilibrat, intensitatile ( I ) ale curentilor din


conductoarele de faza sunt egale cu suma vectoriala a
intensitatilor ( J ) ale curentilor prin receptoare.

IR = JR-S JT-R
IS = JS-T JR-S
IT = JT-R JS-T

Observatii
In circuitul dezechilibrat:
Cos al fazelor ( defazaj intre V si I ) sunt diferite
de cos al fiecarui receptor ;
Raportul I/J nu mai este egal cu 3

131
8.3 PUTERILE IN CURENTI TRIFAZICI
MONTAJ IN STEA

Puterea activa absorbita de ZR : PR = VR * IR cos R


Puterea activa absorbita de ZS :PS = VS * IS cos S
Puterea activa absorbita de ZT : PT = VT * IT cos T
Puterea activa absorbita de ansamblu:
Pt = PR + PS +PT

DACA CIRCUITUL ESTE ECHILIBRAT

Deoarece PR = PS = PT , puterea activa totala se poate


scrie :
Pt = 3 P = 3 V I cos
Pt = 3 _U_ I cos
3

P [ W ] = 3 U [ V ] * I [ A ] *cos

132
MONTAJ TRIUNGHI

Puterea activa absorbita de ZR : PR = VR * JR cos R


Puterea activa absorbita de ZS :PS = VS * JS cos S
Puterea activa absorbita de ZT : PT = VT * JT cos T
Puterea activa absorbita de ansamblu:
Pt = PR + PS +PT

DACA CIRCUITUL ESTE ECHILIBRAT

Deoarece PR = PS = PT , puterea activa totala se poate scrie :


Pt = 3 P = 3 U J cos
Pt = 3U _J_ cos
3

P [ W ] = 3 U [ V ] * I [ A ] *cos

133
OBSERVATII

Relatia P = 3 * I cos poate fi utilizata in cazul


receptoarelor legate in stea sau triunghi.
U reprezinta intotdeauna tensiunea de linie , iar I
intensitatea curentului intr-un conductor de faza.

PUTEREA APARENTA PUTEREA REACTIVA

Demonstratia precedenta facuta cu ajutorul expresiilor fundamentale


S=V*I sau S = U * I
Q = V*I sin sau Q = U * I sin arata ca :
Puterea aparenta totala intr-un circuit echilibrat este :
S [ VA ] = 3 U [ V ] * I [ A ]
Puterea reactiva totala intr-un circuit echilibrat este :
Q [ VAR ] = 3 U [ V ] * I [ A ] sin

OBSERVATII

Calculul puterii aparente totale si al puterii reactive totale intr-un circuit


dezechilibrat nu prezinta interes.
Totusi , pentru determinarea unui cos mediu , necesar in special
pentru tarifarea energiei electrice , se ia :
Puterea activa totala egala cu suma aritmetica a puterilor active
pe faze;
Puterea reactiva totala egala cu suma algebrica a puterilor
reactive pe faze;
Puterea aparenta totala egala cu suma vectoriala a puterilor
aparente pe faze.

134
9.ALTERNATORUL . DESCRIERE SI FUNCTIONARE

GENERATOARE DE CURENT

135
ALTERNATORUL NU ESTE O MASINA INDEPENDENTA : FUNCTIONAREA
LUI ESTE LEGATA DE A MOTORULUI DE ANTRENARE ( TURBINA)

GRUP TURBO - ALTERNATOR


UZINA TERMICA

Turbina furnizeaza energie


mecanica

Alternatorul transforma
aceasta energie mecanica in
energie electrica

136
9.1 PARTI COMPONENTE ALE UNUI ALTERNATOR

Alternatorul se compune in principal


din :

Inductor sau rotor ( parte


rotitoare)

Indus sau stator ( parte fixa)

137
9.2 ALTERNATORUL MONOFAZIC

CUM FUNCTIONEAZA UN ALTERNATOR ?

Experienta

Facand sa se roteasca un magnet in fata unei bobine

La bornele bobinei va apare o tensiune electromotoare .


De ce?

Se stie ca orice bobina supusa unei variatii de flux este


sediul unei t.e.m induse.
Rotatia magnetului in fata bobinei produce in aceasta o
variatie sinusoidala de flux. Rezulta deci o tensiune
electromotoare indusa , de asemenea sinusoidala, dar
defazata cu /2 in urma fluxului.

138
Magnetul si bobina constituie un alternator elementar :
- Bobina este indusul
- Magnetul este inductorul

Practice pentru a obtine un flux cat mai mare, magnetul permanent


este inlocuit cu doua bobine alimentate in curent continuu.

Experienta

Alimentarea
inductorului prin
intermediul
sistemului de inele si
perii

139
9.2.1 MODALITATI DE A OBTINE CURENTUL ALTERNATIV

Bobinajele statorului pot fi parcurse de un curent electric

Experienta 1

Apropierea sau indepartarea


magnetului produce o variatie a
campului magnetic, care induce in
bobinaj un curent electric.

Este suficient ca ele sa fie


supuse unei variatii a campului
magnetic, care poate fi creata
prin deplasarea unui magnet
permanent .

Experienta 2 Apropierea sau indepartarea


electromagnetului produce o
variatie a campului magnetic,
care induce in bobinaj un curent
electric.

Sau prin deplasarea unui


electromagnet, a carui bobina
este parcursa de un curent
continuu.

140
Experienta 3

.. sau prin rotirea acestui electromagnet ( inductor )

Rotirea electromagnetului produce o


variatie a campului magnetic, care
induce un curent in bobinaj

Experienta 4

Remarca
Se conecteaza un ampermetru la bornele bobinei
Curentul parcurge bobinajul cand intr-un sens, cand in altul,
cu variatie continua . Este un Curent Alternativ .

Daca inductorul face o rotatie, acul deviaza, apoi revine la 0 ,


deviaza in celalalt sens si iar revine la 0 .

141
Daca acest process se efectueaza intr-o
secunda, curentul are frecventa de 1 Hz.
Frecventa curentului industrial este de 50 Hz

Remarca

Pentru ca frecventa sa fie de 50 Hz, inductorul trebuie sa se


invarteasca de 50 de ori pe secunda, adica sa efectueze 3000
rot/min.

142
Frecventmetrul cu lamele vibratoare
masoara frecventa curentului.

Inductorul Curentul

1 rotatie 1 perioada
3000rot/min 50 Hz ( per/s )

Inductorul se roteste cu o viteza constanta. O marire a intensitatii


curentului in inductor ( curent de excitatie ) produce o intensificare
a campului magnetic, care se traduce printr-o crestere a tensiunii.

Experienta 5

143
Experienta 6

Daca se adauga o bobina in serie cu prima, tensiunea rezultata la


bornele ansamblului este mai mare decat tensiunea la bornele primei
bobine.

Majorarea curentului de Majorarea Majorarea numarului


excitatie tensiunii de spire in bobinaj

Experienta 7

Bobinajele pot fi asezate intr-un circuit magnetic : intensificarea campului


magnetic conduce la majorarea tensiunii induse.

144
9.2.2 INDUCTORUL UNUI ALTERNATOR POATE AVEA MAI
MULTE PERECHI DE POLI ?

Experienta 8

Se inlocuieste inductorul cu o pereche de poli printr-un


inductor cu doua perechi de poli .

145
In acest caz se obtine o perioada a t.e.m induse
pentru o jumatate de rotatie a inductorului

Pentru a obtine o frecventa de 50 Hz fara a mari viteza , este necesar


sa creasca numarul bobinajelor inductorului de la 2 la 4.
Obtinem astfel un inductor cu 4 poli.

146
Experienta 9

Viteza va ramane aceeasi : 1500 rot/min

Observatie

Inductor : pentru a obtine 2 poli nord fata in


fata si 2 poli sud fata in fata, la Indus se
inverseaza conexiunea unei bobine.

147
Experienta 10

Inductorul are 4 poli. Se pot monta doua bobine ( pe indus ) in fata polilor
neutilizati . Aceasta permite majoararea puterii alternatorului .

Observatie
Conexiunea celor doua noi bobine ale indusului :
Grupate in acelasi sens cu primele doua ;
Pentru a fi puse in paralel cu primul grup, se inverseaza una in
raport cu cealalta.

148
DE CE DEPINDE FRECVENTA T.E.M INDUSE ?

Experientele anterioare arata ca frecventa t.e.m induse [ Hz ] este:

Proportionala cu numarul de rotatii exprimat in rotatii pe


secunda n [ rot/s ]
Proportionala cu numarul perechilor de poli ( p ) .

[ Hz ] = n [ rot/s ] * p

9.2.3 UNGHI ELECTRIC SI COEFICIENT DE BOBINAJ

Indusul unui alternator are totdeauna mai multe bobine care pot
fi legate in serie/paralel. Aceste bobine sunt in mod obligatoriu
decalate in spatiu.

149
Experienta 11

Doua bobine decalate in spatiu cu 45 sunt conectate in serie .

Inductorul are o singura Inductorul are doua


pereche de poli perechi de poli

Se constata ca t.e.m totala nu este data de suma aritmetica


a tensiunilor electromotoare partiale.
De ce?

In cele doua bobine decalate in spatiu cu un unghi ( 45) se


creeaza t.e.m defazate intre ele cu un unghi .
Acest unghi se numeste unghi electric.

Unghiul electric depinde de marimea decalajului in spatiu intre


bobine ( unghiul ) si de numarul perechilor de poli ai
inductorului. Ca urmare ..

150
1.INDUCTOR CU O PERECHE DE POLI 1.INDUCTOR CU DOUA PERECHI DE
(p=1) POLI ( p = 2 )

Inductorul parcurge 360 intr-o perioada Inductorul parcurge 180intr-o perioada


La = 45 corespunde : La = 45 corespunde :

_45 = _1_ perioada _45_ = _1 _ perioada


360 8 180 4

Unghiul intre fazori este : Unghiul intre fazori este :

= 45 = 45 x 1 per poli = 90 = 45 x 2 per poli

=*p

CE SE INTELEGE PRIN COEFICIENT DE BOBINAJ ?

Coeficientul de bobinaj este un coefficient care tine seama de


unghiul electric in scopul calculului t.e.m a alternatorului.

151
EXEMPLU

Indus cu 8 bobine conectate in serie paralel ;


Inductor cu o pereche de poli .
Se presupune ca fiecare bobina produce o t.e.m de 100 V.

Aceasta conexiune se compune din doua grupe de cate 4 bobine legate in


serie, iar cele doua grupe sunt legate in paralel.

Et = E1 + E2 + E3 + E4
Din diagram fazoriala : Et = 260 V . Daca t.e.m ar fi fost in faza, atunci E t =
100 * 4 = 400V . Dar, tinand seama de unghiul electric, rezulta E t = 100 * 4
* K = 260V, de unde : K = _260_ = 0,65 reprezinta coeficientul de bobinaj.
100*4

152
REMARCA
In exemplul considerat , coeficientul de bobinaj este foarte mic,
rezultand o slaba utilizare a cuprului. Din aceasta cauza, in cazul
alternatorului monofazat , in scopul maririi coeficientului de
bobinaj, o parte a statorului ramane libera ( nebobinata ).

Dispozitia practica a bobinajului indusului

Practic, conductoarele care formeaza bobinajul indusului sunt


asezate in ancose. Mai jos este redata schema frontal pentru un
exemplu simplu.

Fiind toate bobinele conectate in serie, sa se calculeze :


- T.e.m totala ;
- Coeficientul de bobinaj .

153
9.2.4 CUM SE CALCULEAZA T.E.M A UNUI ALTERNATOR ?

Se cunoaste expresia fundamental a t.e.m induse :


E = __ * N
t
Se da un corrector practice al acestei expresii, considerand factorii
care determina pe E in cazul alternatorului.

VARIATIA FLUXULUI()
= max - min

Oricare ar fi numarul polilor inductorului, fluxul din indus variaza


de la max la 0, max fiind fluxul produs de un pol inductor.

Durata de variatie ( L )
Pentru a calcula valoarea E pentru t = perioada, se exprima t in
functie de n si p ( perechi de poli )

154
Valoarea unei perioade a t.e.m este egala cu :
T [ s ] = _1 __ , [ Hz ] = n [ rot/s ] * p
[Hz]

deci: T [ s ] = ___1_______
n [ rot/s ] *p

Deoarece fiecare perioada cuprinde 4 variatii,

t = ____1______
4 n [ rot/s ]*p

NUMARUL DE SPIRE ( N )
In expresia fundamentala a lui E, N reprezinta numarul de spire.
Pentru un alternator este mai practice sa se considere numarul
conductorilor activi.
O spira contine doi conductor active, deci :
Nspire = Ncond / 2

Inlocuind in formula initial valorile , t, si N se obtine :


Emed = max *4*n*p* Ncond
2
Deoarece Eef = Emed * 1,11 rezulta Eef = 2,22 * max * n * Ncond * p

E [ V ] = K * [ Wb ] * n [ rot/s ] * N * p

Coeficientul K tine seama suplimentar de factorul deja


considerat, coeficientul de bobinaj .Coeficientul de bobinaj
fiind apropiat de unitate, K se situeaza in cazul general in
jurul valorii de 2,2 .

155
9.2.5 ALTERNATORUL IN SARCINA. REACTIA INDUSULUI

Alternatorul poate furniza energie electrica numai in masura in


care primeste energie mecanica.

Cand indusul este parcurs de curent , acesta se opune, prin actiunea sa


electromagnetica, rotirii inductorului ( legea lui Lenz ).

SE CONSIDERA O SARCINA PUR OHMICA....

In acest caz , I este


practice in faza cu E

Se stie ca E este cu de
perioada defazat in urma
fluxului inductor

Fluxul produs de indus


este in faza cu I, deci cu
E

156
inductor este inductor scade inductor creste
maxim indus este in indus este in
indus este nul acelasi sens sens contrar

Considerand polaritatile ca mai sus, se constata ca fluxul indus se opune


rotatiei inductorului.
Ca urmare , trebuie majorat cuplul motor pentru a mentine viteza constanta a
inductorului.

Reactia indusului este transversal ( se opune rotatiei )

157
SE CONSIDERA O SARCINA PUR
INDUCTIVA

In acest caz intensitatea este defazata cu perioada in urma


lui E. Fluxul indus , in faza cu aceasta intensitate, este in
opozitie fata de fluxul inductor.

inductor este opus indus favorizeaza indus se opune


lui inductor rotatia inductorului rotatiei inductorului

Actiunea acestor doua cazuri este


nula

158
In acest caz, reactia indusului este longitudinala. Ea are
drept consecinta diminuarea fluxului rezultant, fara a se
opune rotatiei inductorului.

Deoarece nu absoarbe energie activa, nu necesita


surplus de energie mecanica.

Se considera o sarcina pur capacitiva

In acest caz, intensitatea este practice defazata cu


de perioada in avans fata de E.
Fluxul indus, in faza cu intensitatea , este de
asemenea in faza cu fluxul inductor.

159
indus si inductor indus se opune indus favorizeaza
au acelasi sens rotatiei inductorului rotatia inductorului

Efectul rezultant al acestor


doua cazuri este nul.

In acest caz, reactia indusului este longitudinala. Ea are drept


consecinta cresterea fluxului rezultant, fara a se opune roatatiei
inductorului.

Un condensator nu absoarbe energie


active, nu necesita energie mecanica.

160
9.2.6 PUNEREA IN FUNCTIUNE A ALTERNATORULUI

Experienta 12

OBSERVATII
Majorare vitezei majorarea frecventei tensiunii ;
Majorarea excitatiei majorarea tensiunii, diminuare
frecventei .
Se impune reglarea simultana a ambelor marimi.

161
ALTERNATORUL POATE FURNIZA O PUTERE
CRESCUTA ?

Experienta 13

Alternatorul poate furniza o putere crescuta

162
9.2.7 REGLAREA IN SARCINA A UNUI ALTERNATOR

Care sunt consecintele cresterii puterii active debitate


de un alternator ?

Asupra frecventei ? Asupra tensiunii ?

Tensiunea scade.
Frecventa scade. Sunt trei cauze care provoaca aceasta
Cand sarcina unui alternator diminuare :
creste, viteza lui de rotatie Viteza E = K N n p
scade. Caderea de tensiune
Stiind ca : = n * p rezulta U=EZI
ca scaderea numarului de
Reactia indusului care micosoreaza
rotatii implica micsorarea
fluxul rezultant
frecventei.
E=KNnp

Cum se mentin constante frecventa si tensiunea ?

163
Un motor (turbine Un generator de curent continuu
hidraulica sau termica ) ( electric) este conectat pe acelasi ax
furnizeaza energie si furnizeaza curentul continuu
mecanica alternatorului necesar inductorului alternatorului

Pentru a mentine frecventa si tensiunea constante sunt necesare simultan


doua operatii :
Marirea vitezei prin actiune directa asupra turbinei
=n*p
Marirea intensitatii curentului de excitatie prin actionare asupra
reostatului campului de excitatie
E=KN*n*p
Practic, cele doua operatii se pot realiza cu ajutorul unui regulator de
viteza si a unui regulator de tensiune.

164
9.2.8 DIAGRAMA DE FUNCTIONARE

Cadere de tensiune ohmica Tensiunea la bornele


prin indus ( R* I ) generatorului

Caderea de tensiune T.e.m produsa de fluxulk


inductiva care echilibreaza inductor ( t.e.m masurabila
t.e.m de autoinductie ( L numai la mersul in gol )
I)

Aceasta t.e.m ( E ) este egala cu suma vectoriala


dintre :
- Tensiunea ( U ) la bornele receptorului
- Caderea de tensiune ohmica ( R * I ) si
- Caderea de tensiune inductiva ( I I )
E=U+RI+LI

165
Alternatorul debiteaza tensiune si curent constant asupra
receptorului.

- Defazaj mic al lui I


fata de E ()
- Reactive transversal
Ohmic cos = 1 data de indus ;
- E valoare normala ;
- Excitatie normala

- I defazat in urma fata


de E () ;
- Reactia indusului
Inductiv cos = 0,7
longitudinala
(diminuata) ;
- E valoare marita;
- Excitatie marita

- I defazat in avans
fata de E () ;
Capacitiv - Reactia indusului
Cos = 0,7 longitudinala
(aditiva);
- E valoare
diminuata
- Excitatie diminuata

166
9.3 ALTERNATORUL TRIFAZAT

Experienta 14

Avem un curent alternativ

Curentul este NUL cand polul trece prin dreptul bobinei induse.

167
1 rotatie 1 perioada

Experienta 15

O a doua bobina, montata la 120 de prima, va fi strabatuta de un


curent alternativ similar celui din prima bobina. Acest curent va fi
nul la 1/3 de rotatie dupa primul. Se zice ca este decalat (defazat)
cu 1/3 de rotatie sau cu 1/3 de perioada.

168
Experienta 16

O a treia bobina ( montata la 240 fata de prima) va fi


strabatuta de un curent defazat cu 1/3 de perioada in raport
cu al doilea si cu 2/3 de perioada fata de primul .

169
Experienta 17

Se obtin trei curenti egali, dar defazati cu 1/3 de perioada


unul fata de altul :

Acestia sunt curenti trifazati

170
9.3.1 CUM SE CONECTEAZA BOBINAJELE INDUSULUI

- O borna a fiecarei bobine este conectata intr-un punct comun : este


punctul neutru ;
- Patru fire vor iesi din alternator : conductorul neutru legat la punctul
neutru si trei conductor de faza legati la celelalte borne ale bobinelor.

Experienta 18

MONTAJUL IN STEA

Acest montaj permite sa se obtina :


- Trei tensiuni intre faza si
neutru
- Trei tensiuni intre faze

Tensiunea intre faze = tensiunea intre faze si neutru x 1,73

171
ALT MOD DE CONECTARE A BOBINAJELOR
INDUSULUI

Se pot lega cele trei bobine in serie si vor iesi din alternator
trei conductor conectati fiecare la o borna a fiecarei bobine.

Experienta 19

MONTAJUL IN TRIUNGHI

Se obtin trei tensiuni , care sunt tensiunile la bornele fiecarei bobine.

Acest montaj se utilizeaza foarte rar pentru alternatoare.

172
CONCLUZII

Intr-un bobinaj supus unei variatii alternante a


campului magnetic se va induce un curent alternativ.

Trei bobine plasate la 120 sunt locul a trei curenti


alternativi defazati cu 1/3 de perioada .

173
9.3.2 CUPLAREA ALTERNATORULUI LA RETEA

Alternatoarele utilizate la noi in tara nu debiteaza pe circuite


izolate , ci in reteaua interconectata.
Punerea in functiune a unui asemenea alternator necesita
punerea in paralel cu reteaua acestuia.

Ce conditii sunt necesare a fi indeplinite pentru a se cupla


un alternator la retea

Pentru a cupla un alternator la retea trebuie ca variatia t.e.m pe


care o produce sa fie identica cu variatia tensiunii
corespunzatoare a retelei.
Doua sinusoide se suprapun daca sunt satisfacute conditiile :
- Egalitatea valorilor maxime ;
- Egalitatea frecventelor ;
- Egalitatea fazelor .

174
OPERATIA DE CUPLARE

- Punerea in functiune a turbinei


- Punerea in viteza
- Realizarea tensiunii
- Punerea in functiune a dispozitivului de punere in paralel
- Inchiderea intrerupatorului de cuplare in momentul in care
lampile fazelor sunt stinse

COMPORTAMENTUL LAMPILOR DE
FAZA

Partea de alimentare Partea retelei

1. Tensiunile sunt identice, dar frecventele sunt diferite .


Exemplu : pentru retea = 8 Hz, pentru alimentator = 7 Hz

Se considera evloutia tensiunii la bornele lampii

175
1 tensiuni in faza lampa stinsa;
2 pentru o rotatie a fazorului VR , fazorul VA efectueaza numai 7/8 dintr-o
rotatie ; tensiunea la bornele lampii creste ;
3 pentru doua rotatii ale fazorului VR , fazorul VA are o ramanere in urma cu
2/8 dintr-o rotatie; tensiunea la bornele lampii creste suplimentar ;
4 pentru trei rotatii ale fazorului VR , fazorul VA are o ramanere in urma cu 3/8
dintr-o rotatie ; tensiunea la bornele lampii creste suplimentar;
5 pentru patru rotatii ale fazorului V R , fazorul VA are o ramanere in urma cu
4/8 dintr-o rotatie; tensiunea la bornele la bornele lampii creste in continuare;
6 tensiunea la bornele lampii scade ;
7 tensiunea la bornele lampii scade ;
8 tensiunea la bornele lampii scade ;
9 daca fazorul VR a efectuat opt rotatii, fazorul VA n-a efectuat decat 7 rotatii ;
tensiunea la bornele lampii este nula (VR si VA sunt din nou in faza ) ;
10 pentru o ramanere in urma cu o perioada , lampa lumineaza o singura data;
frecventa de luminare a lampii este egala cu diferenta de frecventa a fazorilor V R
si VA.

2. La dispozitivul de sincronizare, fenomenul este similar la frecventa egala, dar


cu defazaj constant.
Exemplu : VA este defazat inainte cu 90 fata de VR.

176
OBSERVATII

- Fenomenele amintite sunt similar la toate cele trei faze.


- Cuplajul nu este posibil decat daca frecventele sunt
identice si daca sinusoidele sunt egale si in faza
- La prima instalare a unui alternator este posibil ca
fazele sa nu fie in concordanta.

In acest caz comportamentul celor trei lampi nu este simultan,


cuplajul nefiind posibil.

Punerea in sarcina a unui alternator cuplat la retea

Daca operatiile de cuplaj sunt terminate, alternatorul nu debiteaza


putere.
Reglarea puterii active :
Ca alternatorul sa furnizeze o putere active, trebuie marit cuplul
motor ( se actioneaza asupra admisiei de aburi in turbina).
Reglarea puterii reactive:
Pentru a varia puterea reactiva , se actioneaza asupra curentului
de excitatie a inductorului:
- Inductor subexcitat alternatorul absoarbe putere
reactiva;
- Inductor supraexcitat alternatorul furnizeaza putere
reactiva .

177
9.3.3 SURSE DE ENERGIE

178
10. TRANSFORMATORUL DE PUTERE

Care este rolul unui transformator de putere?

Transformatorul de putere permite

La iesirea (bornele) La locurile de


alternatorului . consum

Transformator din Transformator din


centrale electrice retele electrice

Ridicarea tensiunii in Coborarea tensiunii in


vederea transportului vederea distribuirii
energiei electrice energiei electrice la
(reducerea intensitatii consumatori.
curentului in linie ).

179
10.1 PRINCIPALELE ELEMENTE COMPONENTE ALE UNUI
TRANSFORMATOR

Izolator de Medie tensiune


Bobinaj parcurs de curent pe


partea de Medie tensiune

Izolator de Joasa Tensiune

Bobinaj in care se formeaza


curentul la joasa tensiune

Circuit magnetic

Cuva metalica umpluta cu


ulei (izolant racire )

180
181
10.2 CUM FUNCTIONEAZA UN TRANSFORMATOR

Practic toate transformatoarele de putere folosite in sistemul


energetic sunt trifazate

Aceste transformatoare trifazate pot fi separate in trei


transformatoare monofazate

Inalta tensiune Joasa tensiune

182
Stiind ca fluxul este acelasi in toate punctele circuitului magnetic,
simplificand reprezentarea, vom putea plasa cate o bobina pe fiecare
coloana.

Primar Secundar

Sa alimentam primarul cu o tensiune sinusoidala

Aceasta tensiune Acest curent determina Bobina secundara supusa


induce in bobina in circuitul magnetic acestei variatii de flux ,
primara un curent un flux de asemenea produce o t.e.m de aceeasi
sinusoidal. sinusoidal forma

Bobina primara avand o Fluxul in circuitul T.e.m secundara Es


rezistenta foarte mica, magnetic este in este defazata cu 90
curentul in gol Iv este faza cu curentul Iv in urma fluxului.
defazat in urma Up cu
~90

183
10.3 DIAGRAMA DE MERS IN GOL A TRANSFORMATORULUI
(transformatorul ideal)

Forta magnetomotoare care


determina fluxul in circuitul
magnetic

Forta electromotoare secundara Es este defazata cu 180 in raport


cu tensiunea primara.

184
DE CE DEPINDE FORTA ELECTROMOTOARE
SECUNDARA ?

Transformatorul fiind considerat ideal, tensiunea de alimentare


Up este permanent echilibrata prin f.c.e.m Ep (forta
contraelectromotoare)

F.c.e.m primara este :


F.e.m secundara este :
- Ep1 = __ * Np
t1
- 1 Es = __ * Ns
Ep = Up Up = __ * Np
t
t1

Facand raportul acestor doua expresii,

Dupa simplificarea cu /t obtinem :

_Es_ = _Ns_
Up Np

Es / Up este denumit raport practic de transformare, iar


Ns / Np raport teoretic de transformare

185
10.4 TRANSFORMATORUL IN SARCINA

Un transformator este in sarcina atata vreme, cat secundarul alimenteaza


diversi consumatori.

Ce se intampla cu curentul absorbit de primar cand curentul absorbit


de secundar creste ?

Experienta

Curba
Bobina
curentului
martorIp in
functie de Is

Ip

Is
Up Is Ip E

0 Constatam ca Ip creste sensibil proportional cu Is ; dar , pe de alta parte,


remarcam ca f.e.m la bornele bobinei martor pastreaza aceeasi valoare pe
durata experientei. De aici rezulta concluzia ca fluxul din circuitul magnetic
ramane constant ( E = N x /t ) .

Ori, acest flux rezulta in circuitul magnetic :


Din fluxul magnetic produs de primar, p
Dintr-un flux produs de secundar, s ( bobina secundara fiind
parcursa de un curent ).
Cat timp p si s isi schimba valoarea in functie de Ip si Is, fluxul
rezultant r este constant si egal cu valoarea de la mersul in gol .
De ce?

186
r = p + s
= _4 _ N * I *r* S = N * I
107 I R
Deoarece reluctanta circuitului magnetic nu se schimba, iar fluxul
rezultant ramane acelasi ca la functionarea in gol :
N p * Iv = N p * Ip N s * Is
Ori , NpIp sunt practic in opozitie : cand NsIs creste, NpIp scade cu
aceeasi cantitate , deci NpIv nu se schimba .

DIAGRAMA TRANSFORMATORULUI IN SARCINA

NpIv = NpIp + NsIs


Cos depinde de receptori

Cos -ul receptorilor reprezinta


decalajul dintre Us si Is.

Diagrama transformatorului in sarcina arata ca :


Factorul de putere ( cos ) al primarului depinde atat de
factorul de putere din secundar , cat si de curentul
debitat.
cos -ul primarului este in general inferior factorului de
putere din secundar,
atat timp cat transformatorul este in plina sarcina NpIp si
NsIs sunt practic egale.

187
NpIp = NsIs
Remarca
Numai variatia tensiunii primare poate modifica valoarea
fluxului rezultant in circuitul magnetic al unui transformator.
10.5 PUTEREA UNUI TRANSFORMATOR

Poate fi crescuta nelimitat intensitatea unui curent debitat de


secundarul unui transformator ?

Nu, caci transformatorul se caracterizeaza, printer altele, prin


puterea lui nominala.
Definim drept putere nominala, puterea aparenta maxima pe
care o poate debita secundarul unui transformator, fara ca
infasurarile lui sa se supraincalzeasca.

S [ VA ] = U [ V ] * I [ A ]

11. TRANSFORMATORUL MONOFAZAT

TENSIUNEA SECUNDARA

Ce face tensiunea de la bornele bobinei secundare cand


curentul debitat de transformator creste?
188

Experienta
Up Is Us Us

Is

Constatam ca tensiunea secundara scade .


DE CE?

Bobina secundara poate fi considerate un generator . Cand ea debiteaza


un curent, un soc de tensiune ( u = ZI ) provoaca scaderea lui Us insa
t.e.m Es nu s-a modificat ( = const. ) . Putem scrie deci:

U s = Es Z I

In cazul experientei precedente, receptorii fiind ohmici ,


Us este in faza cu Is.

TENSIUNEA DE LA BORNELE
189 RECEPTORILOR
DEPINDE DOAR DE CURENTUL DEBITAT ?

Un transformator debiteaza curent cu aceeasi


intensitate prin receptorii legati in serie :
Experienta
1 = ohmic 2 = inductiv 3 = capacitiv
Natura receptorilor Es Is Us In timp ce t.e.m ( Es) si socul
de tensiune ( u = ZI ) pastreaza
Receptorii ohmici valori constant ( Us) variaza in
functie de natura receptorilor.
Receptorii inductivi

Receptorii capacitivi

Receptorii inductivi defazeaza pe Us


in avans fata de Is

190
La receptorii
ohmici, Us este in
faza cu Is

Receptorii
capacitivi defazeaza
pe Us in urma fata
de Is

Diagrama arata ca tensiunea secundara Us depinde


de factorii de putere ai receptorilor

Observatii
Diferenta algebrica Es si Us nu ne da socul de tensiune
interna ( u = Z I ) , ci un soc de tensiune practic, care in
general e mai mic decat Z I.
In expresia U = Z I, Z nu reprezinta doar impedanta bobinei
secundare , ci impedanta totala a transformatorului.
Vom vedea in capitolul urmator cum se determina practic
valoarea maxima a lui Z I .

11.1 INTENSITATEA CURENTULUI DE SCURT CIRCUIT

Care sunt valorile maxime ale curentilor in bobinele primare si secundare


la momentul defectului, in cazul
191unui scurtcircuit in secundar ?

Pentru a calcula valoarea intensitatilor, trebuie sa


CE ESTE TENSIUNEA
cunoastem DE SCURTCIRCUIT
tensiunea de scurtcircuit a A UNUI
TRANSFORMATOR?
transformatorului.
Experienta
Tensiunea Ucc care trebuie aplicata in primarul
transformatorului pentru ca secundarul , in prealabil
scurtcircuitat, sa fie parcurs de curent la intensitatea
nominala este tensiunea de scurtcircuit a unui
transformator.
In general Ucc se exprima in procente din Up. Pentru
transformatoarele de distributie Ucc 5% Up.

Cunoscand valoarea Ucc este posibil sa determinam:

192
Intensitatea curentului de Intensitatea curentului de
scurtcircuit in bobina scurtcircuit in bobina
secundara primara

Iscs = _Ins * Unp_ Iscp = _Inp * Unp_


Ucc Ucc

Ins intensitatea nominal secundara


Inp intensitatea nominal primara
Unp tensiunea nominal primara

Tensiunea de scurtcircuit permite determinarea socului de


tensiune maxim ( Z I ) al transformatorului

Cand se aplica Ucc in primarul transformatorului, secundarul fiind in


scurtcircuit , tensiunea la borne este nula :
- Stiind ca : Us = Es - Z I
- Deoarece Us = 0 rezulta Es = Z I
In aceste conditii, obtinem expresia socului maxim de tensiune cand
intensitatea secundara este nominala :
Es = Ucc * Ns
Np

Z I = Ucc * Ns
Np

11.2 RANDAMENTUL TRANSFORMATORULUI

Puterea absorbita de primarul transformatorului este


total evacuata
193de secundar ?

Experienta
Is Pp Ps
0 0

Puterea activa primara Pp este superioara puterii active


secundare Ps. Transformatorul are deci :
- Un randament
- Pierderile P [ W ]

= _Ps_[ W]
Pp [ W ]

P [ W ] = Pp [ W ] P s [ W ]

12. TRANSFORMATOR TRIFAZAT

Am aratat deja ca un transformator trifazat poate fi descompus in trei elemente


monofazate. 194
Comportatea unui transformator trifazat este deci identica cu a unui
transformator monofazat.
Trei transformatoare monofazate alimentate de curenti trifazati sunt dispuse
conform schemei de mai jos. Plasand bobina de exploatare pe coloana centrala
astfel construita , un
INTENSITATEA voltmetru conectat
CURENTULUI la bornele
ABSORBIT bobinei va indica o IN
LA FUNCTIONAREA tensiune
GOL
nula .
De aici rezulta ca fluxul in coloana central este nul . De ce?

Cele trei fluxuri produse de bobinele


primare fiind de marime egala si
defazate la 120 intre ele, rezultanta
lor este nula .

In aceste conditii, coloana centrala poate fi suprimata.

195
Pentru a simplifica realizarea practica a unui astfel de
circuit magnetic, este posibila plasarea celor trei coloane
in acelasi plan .

Desi este generalizata , aceasta simplificare prezinta


urmatorul inconvenient :

196
Intensitatea I2 a curentului din bobina primara montata pe coloana
central este mai redusa . De ce?

Cele trei tensiuni fiind identice, cele trei t.c.e.m care echilibreaza
aceste tensiuni vor fi si ele egale. In acest caz, t.c.e.m sunt produse de
fluxurile magnetice ( E = N * /t ) din fiecare coloana, care sunt
in mod obligatoriu de valoare egala. Reluctanta coloanei centrale este
insa mai redusa decat cea a coloanelor exterioare ( avand lungimea
mai mica) .
Deoarece = N * I/ R pentru aceeasi valoare a fluxului si o
reluctanta diminuata, intensitatea curentului va scadea.

Acest dezechilibru al intensitatilor in gol nu are practice nici o


repercusiune asupra functionarii in sarcina a transformatorului.

Cu toate acestea , unii constructori


produc circuite magnetice
echilibrate, care nu prezinta nici un
inconvenient.

197
12.1 LEGAREA TRANFORMATOARELOR TRIFAZATE

Bobinele primare si secundare ale unui transformator pot fi conectate in stea


sau in triunghi. Indiferent de modul de conectare fiecare bobina trebuie
alimentata la aceeasi tensiune. In consecinta, fiecare bobina secundara va
furniza intotdeauna aceeasi tensiune.

Daca tensiunea nominala Daca tensiunea nominala


a unei bobine primare a unei bobine secundare
corespunde tensiunii corespunde valorii dorite
compuse a retelei de a tensiunii compuse a
alimentare, bobinele vor fi retelei , bobinele vor fi
conectate in triunghi conectate in triughi

Daca tensiunea nominala Daca tensiunea nominala


a unei bobine primare a unei bobine secundare
corespunde tensiunii corespunde valorii dorite
simple a retelei de a tensiunii simple a
alimentare, bobinele vor fi retelei, bobinele vor fi
conectate in stea. conectate in stea.

198
12.2 INDICELE ORAR AL TRANSFORMATORULUI
( GRUPA DE CONEXIUNI)

Ce se intelege prin indicele orar al unui transformator?

Este un numar care determina pe un cadran orar defazajul intre t.e.m


secundara si tensiunea primara intre bobinele omoloage, inalta
tensiune ( I.T ) fiind luata ca referinta.

Ce interes prezinta cunoasterea indicelui orar ?

Indicele orar trebuie luat in considerare la conectarea in paralel a


transformatoarelor.

Exemplu

Este posibila legarea in paralel a doua transformatoare , ca mai jos ?

Nu , in conditiile reprezentate pe schema, deoarece


transformatoarele au indicele orar diferit.

199
CONEXIUNEA IN ZIG-ZAG

Cand un transformator trifazat debiteaza pe o retea foarte


dezechilibrata, conexiunea in zig-zag permite sa se obtina in primar
intensitati ale curentului sensibil echilibrate

Aceasta asociere, derivate din conexiunea in stea, nu se efectueaza


decat in secundarul transformatorului, care va avea astfel, in mod
obligatoriu, sase bobine.

200
DIAGRAMA TENSIUNILOR SECUNDARE

V = u3 U = 3u U = V 3

TRANSFORMATOR TRIFAZAT IN SARCINA

Comportarea transformatorului trifazat in sarcina este aceeasi cu a


transformatorului monofazat.

INTESITATEA CURENTULUI ABSORBIT

Variaza cu sarcina. Daca infasurarile primare sunt conectate in triunghi,


intensitatea curentului intr-un conductor de faza este mai mare decat intr-o bobina
( un circuit echilibrat : I / J = 3 )

201
Tensiunea la bornele bobinelor secundare va scadea cand intensitatea
curentului absorbit se majoreaza :
Us = Es Z I
Tensiunea secundara depinde , de asemenea, de factorul de putere al
receptorilor. Cand bobinele secundare sunt conectate in stea, circuitul
fiind echilibrat , caderea de tensiune intre faze este egala cu caderea
de tensiune intr-o bobina, multiplicata prin 3.

TENSIUNEA DE SCURTCIRCUIT

Este tensiunea care trebuie aplicata la bornele unei bobine primare,


pentru a obtine curentul nominal in bobina secundara
corespunzatoare, in prealabil scurtcircuitata.

12.3 PUTEREA UNUI TRANSFORMATOR TRIFAZAT

Este puterea aparenta maxima care poate fi debitata de secundarul


transformatorului, fara incalzirea excesiva a infasurarilor sale.

S [ V A ] = 3 U [ V ] I [ A ]

RANDAMENTUL UNUI TRANSFORMATOR


TRIFAZAT

Este egal intotdeauna cu raportul puterilor active

= Ps [ W ] / P p [ W ]

202
13. LEGAREA IN PARALEL A TRANSFORMATOARELOR

13.1 TRANSFORMATOARE MONOFAZATE

Experienta

Puterea ceruta in secundarul transformatoarelor


este foarte importanta

Intensitatile curentilor absorbiti in primar si


secundar avand valori excesive provoaca :
- Incalzirea anormala a bobinelor
- Caderi de tensiune exagerate in
secundar.

Pentru a remedia aceste inconveniente


este posibil sa se cupleze doua
transformatoare in paralel.

203
Sarcina va fi repartizata intre cele doua
transformatoare; receptoarele vor fi alimentate la o
tensiune normala.

ESTE POSIBILA LEGAREA IN PARALEL A


DOUA TRANSFORMATOARE OARECARE?

Penstru a putea fi cuplate in paralel transformatoarele trebuie sa aiba


caracteristici identice :
Aceeasi tensiune nominala primara
Acelasi raport de transformare ; t.e.m trebuie sa fie egale, pentru
evitarea curentilor de circulatie in gol intre bobine;
Aceeasi tensiune de scurtcircuit; stiind ca Z I = Uc * Ns / Np,
daca tensiunile nominale nu sunt egale, transformatorul cu
tensiunea de scurtcircuit mai joasa risca sa fie supraincarcat;
Aceeasi putere nominala . Totusi , in practica se admite o
diferenta de cel mult 40% din putera nominala.

204
LEGAREA IN PARALEL A DOUA TRANSFORMATOARE

Conectarea transformatoarelor trebuie sa fie simetrica. Daca se


leaga doua borne de semn contrar, infasurarile vor fi parcurse
de un curent de scurtcircuit.

Daca acul voltmetrului nu deviaza, legarea este buna,


intrerupatorul poate fi inchis.

13.2 LEGAREA IN PARALEL A TRANSFORMATOARELOR


TRIFAZATE

Conditiile de legare in paralel a transformatoarelor trifazate sunt aceleasi cu


cele pentru transformatoarele monofazate, cu doua conditii suplimentare:
- Aceeasi conexiune a secundarelor ( triunghi, stea sau zig-zag)
- Acelasi indice orar sau indice reglabil.

205
A nu se uita legatura intre
neuter, pentru a se asigura
inchiderea circuitului
voltmetric

Voltmetrul va fi conectat succesiv in cele trei pozitii indicate in figura.


Daca voltmetrul nu deviaza cuplajul este bun, intrerupatorul poate fi
inchis.

Cand legatura intre neutre nu este posibila ( neutru inaccesibil sau


conexiune in triunghi in secundar ), va trebui efectuata verificarea
conform schemei de mai jos :

Punte asigurand
inchiderea circuitului
voltmetric

206
13.3 RAPORTUL DE TRANSFORMARE

La fel ca la transformatorul monofazat

RAPORT TEORETIC RAPORT PRACTIC


Raportul numerelor de Raportul diferentelor de
spire ale unor bobine potential la bornele unei
secundare si al bobinei bobine secundare si ale unei
primare bobine primare

La transformatorul trifazat , poate fi considerat si un al treilea raport.


Acest raport, numit raport de ultilizare Ku , se face intre diferentele de
potential trifazat aplicate in primar si obtinute in secundar

Ku = _Ecs_
Ecp

Ees , Uep reprezentand diferentele de potential compuse din


secundarul , respective primar.

Remarca
Atunci cand conexiunile primare si secundare sunt identice,
raportul de utilizare Ku este egal cu raportul practice Kp.

207
CONVENTII

Bobinele de jos Bobinele de sus


reprezinta I.T cu reprezinta J.T cu
intrarile notate A, B, C intrarile notate a, b ,
de la stanga spre c, de la stanga spre
dreapta dreapta

Schema se realizeaza astfel. Incat bornele A, B, C si a, b, c sa se


gaseasca in partea superioara a cuvei (bornele de conectare, singurele
accesibile ) .

Tensiunea primara si t.e.m secundara sunt reprezentate ca potentiale


simetrice ( sensul infasurarii celor doua bobine fiind acelasi).

Experienta urmatoare pune in evidenta faptul ca in cazul in care


borna de intrare I.T are un potential pozitiv, borna de intrare J.T este
de asemenea pozitiva.

208
14. AUTOTRANSFORMATORUL

Ce deosebire este intre transformator si autotransformator ?

Autotransformatorul are acelasi rol ca si transformatorul, dar


constructia lui este diferita.
In esenta, autotransformatorul nu are decat un singur bobinaj,
prevazut cu o prize intermediara o parte a bobinajului fiind comuna
primarului si secundarului.

Experienta

Ns / Np = Es / Up = Ns / Np = Es / Up = ..

Ns / Np raport de transformare teoretic


Es/Up raport de transformare practic

Ca si transformatorul, acest aparat poate functiona ca


redactor sau ridicator de tensiune.

209
AUTOTRANSFORMATORUL IN SARCINA

Experienta

Ic = I s - I p
=-

Intensitatea in partea comuna a bobinajului


este egala cu diferenta dintre Is si Ip .
De ce?

Comportarea autotransformatorului in sarcina este similara cu cea a


transformatorului.
Fluxul primar datorat lui Np si Ip si fluxul secundar datorat lui Ns si Is
sunt in opozitie. In consecinta , intensitatile ( marimi determinand defazajul
celor doua fluxuri ) sunt de asemenea in opozitie.
La coborare: Ic = Is - Ip
La urcare: Ic = Ip - Is

CARE ESTE CONSECINTA PRACTICA A ACESTEI CONSTATARI?

Sectiunea conductorului care constituie bobinajul unui


autotransformator, poate fi mai mica decat sectiunea
conductorului care constituie bobinajul secundar al unui
transformator care debiteaza o aceeasi intensitate.

210
DESI INTERESANT SUB ASPECT ECONOMIC, ACEST
APARAT PREZINTA UNELE PERICOLE

La functionarea ca reductor, circuitul secundar risca sa fie adus la


potentialul fazei primare fie ca urmare a unei inversiuni a
conductorilor de alimentare ( faza in loc de neutru ), fie in cazul
ruperii neutrului.
Acelasi inconvenient exista si in cazul in care primarul este legat
intre doi conductor de faza .

Experienta

LEGAREA CORECTA

FAZA SI NEUTRUL NEUTRUL INTRERUPT


INVERSATE

Acest aparat nu poate inlocui transformatorul de distributie.

211
15. TRANSFORMATORI AI NUMARULUI DE FAZE

Acesti transformatori sunt destinati modificarii numarului de


faze ale unei surse de curent.
Exemplu : transformarea unui sistem trifazat intr-un sistem
bifazat sau invers .
Pentru aceasta operatie se utilizeaza dispozitive speciale .

15.1 TRANSFORMATORUL SCOTT

212
15.2 TRANSFORMATORUL LEBLANC
Folosit pentru modificarea numarului de faze

213
16. TRANSFORMATORUL DE MASURA

Care este rolul transformatoarelor de masura?

Transformatoarele de masura permit

Transformarea tensiunii. Transformarea curentului

Reducerea tensiunii in Reducerea intensitatii curentului


vederea masurarii ei in vederea masurarii sale

Pe de alta parte , aceste transformatoare izoleaza aparatele


de masura de inalta tensiune.

214
16.1 TRANSFORMATORUL DE TENSIUNE

Experienta

Pentru un transformator de tensiune putem scrie :


Us / Up = Ns / Np = Up = Us * Np /Ns =

Np / Ns fiind raportul de trasnformare teoretic , deci:


Np / Ns = Up / Us

Up / Us reprezinta raportul de transformare practic.

In general, votmetrul legat in secundar este astfel gradat, incat


sa indice direct tensiunea primara:
- Tensiunea nominala secundara a unui TT este egala cu
100 V

Ce reprezinta clasa de precizie a unui transformator TT ?

Acelasi TT poate alimenta mai multe circuite de tensiune


ale aparatelor de masura legate in paralel.
Clasa de precizie este puterea aparenta maxima pe care o poate
debita transformatorul, pastrand raportul de transformare in
limitele clasei de precizie fixate de constructor.

215
16.2 TRANSFORMATORUL DE CURENT

Experienta

Pentru un transformator de curent ( transformator in


scurtcircuit ) putem scrie :
NsIs = NpIp = Ip = Is *Ns/Np =
Ns/Np fiind raportul de transformare teoretic , deci
Ns/Np = Ip/Is
Ip/Is reprezinta raportul de transformare practic.

In unele cazuri raportul de transformare este egal cu 1. Rolul


unui TC se limiteaza deci la izolarea ampermetrului fata de inalta
tensiune.

In general :
- Ampermetrul legat la secundar este gradar astfel incat sa
indice direct intensitatea din primar;
- Intensitatea nominala in secundar a unui TC este egala cu
5A

Trebuie totdeauna luata masura legarii in scurtcircuit a bornelor


secundare ale unui TC inainte de bransarea aparatului de masura.

216
CE REPREZINTA CLASA DE PRECIZIE A UNUI TC ?

Acelasi TC poate alimenta mai multe circuite de intensitate ale


aparatelor de masura cuplate in serie.
Clasa de precizie este puterea aparenta maxima pe care o poate debita
transformatorul, conservand raportul de transformare in limitele clasei
de precizie fixate de constructor.

Ultizarea unui TC prezinta pericole certe

Experienta

La bornele secundarului
unui TC apare o tensiune
periculoasa.
DE CE ?

Spre deosebire de transormatoarele de putere, intensitatea care parcurge


primarul este independent de secundar . Cand circuitul secundar debiteaza pe
circuitele de curent Is determina un flux secundar s in opozitie cu fluxul
primar p. Deoarece p nu creste deloc ( Ip este constant ) , fluxul rezultant r
din circuitul magnetic se diminueaza proportional ( inductia rezultanta 0,1
T ) , deci s = p. Fiindca fluxul rezultant este foarte redus , f.e.m secundara
este de asemenea foarte slaba.

La deschiderea circuitului secundar s dispare , astfel ca p ramane constant,


iar fluxul rezultant va fi egal cu p .
Fluxul in circuitul magnetic va creste considerabil, inducand la bornele
bobinei secundare o f.e.m de valoare foarte mare.

217
17. MOTORUL ELECTRIC INDUSTRIAL

Motorul electric industrial permite transformarea energiei electrice in


energie mecanica prin intermediul unui camp magnetic.

Diferite tipuri de motoare efectueaza aceasta transformare. In ateliere si


pentru intreprinderi rurale se intrebuinteaza indeosebi MOTORUL
ASINCRON , deoarece are :
- Robustete
- Pret de cost scazut
- Intretinere ieftina

218
17.1 MOTORUL ASINCRON

Pentru motorul asincron care functioneaza se pun 3


intebari :

219
17.1.1 ROTORUL

Printre diferitele piese care compun rotorul, singure


tolele magnetice si colivia participa la functionarea
electrica a motorului.

220
Tolele magnetice sunt destinate sa concentreze
campul magnetic generat de stator.

Colivia, din metal bun conducator de electricitate, este


strabatuta de un curent electric care produce rotirea sa .

Cum se produce acest curent in colivie ?

221
Barele care formeaza colivia nu sunt legate la vreo sursa de electricitate;
totusi , ele sunt parcurse de un curent electric. Pentru aceasta este
suficienta o viariatie a campului magnetic, care poate fi produsa prin.

Experienta 1

Apropierea/
indepartarea unui
magnet

Care induce in bobinaj.. Un curent electric

Experienta 2

Apropierea/indepartare
a unui electromagnet

Care induce in bobinaj.. Un curent electric

222
Experienta 3

Rotirea unui
electromagnet

Care induce in bobinaj Un curent alternativ

Observam ca in acest caz, curentul parcurge bobinajul cand intr-un


sens, cand in cel opus, avand o variatie in orice moment.

Acesta este un curent alternativ

Experienta 4

Curentul alternative, trecand prin


bobinaj, produce un camp
magnetic variabil; lama de otel
vibreaza

223
Experienta 5

Dupa scurtcircuitul bobinajului,


sa-l plasma in apropierea unui
camp magnetic variabil, produs
de un electromagnet strabatut de
un curent alternativ . Datorita
inductiei, bobinajul scurtcircuitat
este parcurs de un curent
alternativ, care se supune legii lui
Lenz, deci : ...bobina in scurtcircuit este respinsa .

Experienta 6

Daca montam bobina in


scurtcircuit pe un ax si o plasma
intre polii unui electromagnet
rotativ alimentat in curent
continuu.

Bobina mica se roteste

..campul magnetic alternativ


antreneaza bobina in
scurtcircuit .

224
Experienta 7

Rotirea electromagnetului
produce un camp variabil

Acest camp variabil induce in


bobinaj un curent alternativ

Acest curent alternativ, la randul sau


produce un camp variabil.

Interactia dintre cele doua


campuri variabile asculta de
legea lui Lenz: Rotirea electromagnetului provoaca
rotirea bobinajului

Experienta 8

In scopul optimizarii rotirii


bobinajului, acestuia i se da forma
unei colivii (denumita colivie de
veverita) .

225
Experienta 9

Si se adauga in
interiorul coliviei tole
magnetice, concentratoare
de camp magnetic .

17.1.2 STATORUL

Pentru a face sa se invarta rotorul, am utilizat rotirea unui electromagnet. In


motor, campul invartitor este produs de bobinajul fix.

Carcasa turnata sub presiune peste tole

Tole magnetice

Bobinaj stator din cupru emailat

226
Curentul este nul..

Sa luam trei bobine, pe care le


alimentam cu o singura sursa de
curent alternativ.
Campurile magnetice variabile
produse de aceste bobine sunt, in
fiecare moment egale.

. Deci campul magnetic este nul

Curentul este maxim

campul magnetic este maxim.

Sa alimentam acum bobinele de la trei


surse diferite.

SISTEMUL TRIFAZAT

Aceste trei surse au particularitatea de


a debita curenti variabili decalati in
timp.

Cele trei bobine produc deci campuri


variabile decalate in timp.

227
Sa plasam cele trei bobine la
120 pe o circumferinta si sa le
alimentam cu curent alternativ
trifazat.

Campurile variabile ale celor trei


bobine produc acelasi efect ca si
electromagnetul rotativ.

ACESTA ESTE UN CAMP


INVARTITOR

228
Sa plasam colivia si tolele
magnetice in centrul bobinelor

Cele trei bobine produc camp


magnetic invartitor

Acest camp induce in colivie un


curent alternativ

Interactia celor doua campuri


asculta de legea lui Lenz

Campul produs de cele trei bobine provoaca rotirea coliviei

.in scopul optimizarii


rotatiei coliviei ,

Bobinele vor fi divizate in cate doua


parti.

229
17.1.3 PLACA DE BORNE

Conductorii celor trei


bobinaje sunt legati la sase
borne accesibile

Trei conductor sunt suficienti pentru


alimentarea motorului trifazat.

230
Pentru ansamblul de trei surse ale unui
sistem trifazat este posibil sa se reduca
numarul de conductori de la sase la
patru: se unesc intr-un conductor comun
cei trei conductori de masa conductor
numit NEUTRU.
Exemplu : 220 V intre fiecare faza si
neutru.

Fiecare bobina trebuie legata la o


tensiune de 220 V. Fiecare sursa are
tensiunea de 220 V.
Aceasta tensiune exista deci intre
conductori.

Conductorul neutru poate fi suprimat, in


acest caz , motorul va fi alimentat prin
trei conductor. Aceasta legatura, numita
in stea, se realizeaza pe placa de borne a
motorului, scurtcircuitand trei borne in
linie dreapta si conectand conductorii de
faza la celelalte trei borne.

231
Ca si mai inainte, fiecare bobina
trebuie legata la o tensiune de
220V. In loc de aceasta, este
posibila utilizarea unui ansamblu
de trei surse de 127 V fiecare, cu
proprietatea ca intre conductorii
de faza preznta o tensiune de 220
V.

Bobinele vor fi legate intre doi


conductor de faza ( la 220 V ).

Aceasta legatura, numita in


triunghi, se realizeaza pe placa
de borne, scurtcircuitand
bornele doua cate doua si
conectand conductorii la barete.

232
17.1.4 CONCLUZII

Trei bobine parcurse de curenti alternativi trifazati creeaza un


camp invartitor

Un curent produs de o variatie a


campului creeaza la randul sau un
camp magnetic. Cele doua campuri
interactioneaza dupa legea lui Lenz .

Un conductor supus unei variatii de


camp este sediul unui curent electric,
conform legii inductiei.

233
17.2 INFLUENTA PORNIRII MOTORULUI ASINCRON ASUPRA
RETELEI DE DISTRIBUTIE

Pornirea motorului asincron poate produce perturbatii in reteaua de distributie.


Aceste perturbatii se datoreaza intensitatii curentului absorbit de motor in
momentul pornirii.

Experienta 1

234
Pe fiecare conductor de faza se
conecteaza in serie cate un
ampermetru:
- In momentul pornirii, acele
aparatelor deviaza, apoi revin
si se opresc intr-o pozitie
stabile;
- Devierea initiala mai mare se
datoreaza unei intensitati
crescute a curentului, generate
prin autoinductie.

Fenomenul de autoinductie se manifesta la pornire/oprire si la orice variatie


a curentului alternative de alimentare a unor bobinaje.

Experienta 2

La pornirea motorului se constata o


deviere brusca a acelor urmata de
revenirea spre pozitia initiala, ceea
ce demonstreaza ca devierea se
datoreaza unei cresteri suplimentare
a intensitatii curentului.

Experienta 3

235
Un motor asincron absoarbe la
pornire un curent majorat El
provoaca un soc de curent in reteaua
de distributie.
Curentul de pornire este de valoare
si mai ridicata daca motorul
porneste in sarcina.

Un asemenea soc de curent are influente :


Asupra retelei de distributie
Functionarea intempestiva a dispozitivelor de protectie ;
Aparitia unei caderi de tensiune excesive in circuitele de alimentare, ceea
ce are ca effect diminuarea fluxului luminous al becurilor instalate in
reteaua respectiva;
Asupra motorului insusi : curentii de autoinductie care apar in
infasurarile motorului pot produce arderea acestora, daca pornirea
dureaza prea mult.

Care este inconvenientul protectiei motorului asincron prin


sigurante fuzibile ?

Fuzibilele trebuie alese pentru a rezista la curentul


de pornire. Motorul nu va fi deci protejat pentru
curenti cu intensitate inferioara valorii de pornire,
dar superioara valorii de functionare normala. Intr-
un interval de timp suficient de lung, curentii de
intensitate superioara valorii de lucru produc
supraincalzirea si deteriorarea infasurarilor.
Releele magnetotermice au proprietatea de a
deconecta motorul cand acesta este supus la
suprasarcini permanente, fara ca ele sa functioneze
la pornirea motorului, care provoaca o
supraintensitate de scurta durata.

Socul de curent la pornire poate fi redus prin introducerea unor


rezistente regalbile ( reostate) montate in serie cu infasurarile
236 izolati fixate in crestaturile
motorului, realizate din conductor
tolelor magnetice.
Experienta 4

Pornirea unui motor cu rotorul bobinat. Rotorul se comporta ca o


colivie, daca reostatele sunt in scurtcircuit. Se noteaza socul de curent.

Experienta 5

Motorul este pus din nou sub tensiune. Reostatele sunt introduce cu
rezistenta maxima : intensitatea curentului absorbit este diminuata. Se
constata ca socul de curent la pornire a scazut.

Experienta 6

Dupa pornire, reostatele pot fi puse in scurtcircuit; nu vor mai apare


supracurenti. Factorul de putere al unui motor asincron se
optimizeaza cand sarcina sa creste.

17.3 INFLUENTA MOTORULUI ASINCRON IN FUNCTIONARE


ASUPRA RETELEI ( DUPA PORNIRE)
237
Un motor asincron, ca si celelalte receptoare electrice, absoarbe o
putere oarecare, masurata in wati. Sa luam de exemplu un bec :

Experienta 7

Puterea in wati absorbita de acest bec poate fi masurata cu


ajutorul unui wattmetru.

Experienta 8

Puterea astfel masurata ( W ) este sensibil egala ( erori


mici de masura ) ca aceea calculate prin produsul dintre
intensitatea curentului ( A ) cu valoarea tensiunii de
alimentare ( V ).

Daca adaugam o bobina in paralel cu becul , observam ca :


- Ampermetrul va masura intensitatea curentului prin
ambele receptoare ( bec si bobina) ;
- Wattmetrul va indica puterea absorbita de ambele
receptoare. 238
Sa verificam daca puterea ( W ) indicate de wattmetru este
egala cu produsul dintre intensitatea si tensiunea curentului.

Experienta 9

Puterea masurata de wattmetru ( W ) nu mai este egala cu


valorea calculate prin multiplicarea intensitatii cu
tensiunea.

Puterea ( W ) masurata de Wattmetru se numeste putere


activa.

Puterea calculata ca produsul dintre intensitatea ( A ) si


tensiune ( V ) se numeste Puterea Aparenta. Ea se masoara
in volt-amperi ( VA ).

239
240
Care este factorul de putere al unui motor asincron ?

- Determinam factorul de putere pentru una dintre cele trei


infasurari ale statorului . El va fi acelasi pentru celelalte
doua infasurari.
- Un wattmetru masoara puterea active ( W )
- Un voltmetru si un ampermetru permit calculul puterii
aparente.

Experienta 10

Motorul asincron functioneaza in gol : factorul de putere este


foarte scazut.

Experienta 11

Motorul asincron functioneaza in sarcina : factorul de putere s-a


imbunatatit.

241
242
17.4 CONCLUZII

In reteaua de distributie

In cursul functionarii
La pornire
Factor de putere scazut la
Soc de curent
functionarea in gol si la sarcini
scazute. Putere aparenta mult
majorata pentru puterea activ
absorbita. Intensitati de curent
mult majorate pentru energia
absorbita.

243
INFLUENTE

Pentru producator si distribuitor Pentru utilizator

Echipamente mai scumpe; cheltuieli mai ridicate;


Alternatoare si transformatoare transformatoare si a aparataj mai
de putere majorata; puternice;
Conductor de linie cu sectiune conductor cu sectiune marita;
mai mare;
Aparate de deconectare , protectie
etc, dimensionate mai larg;
Exploatare mai costisitoare;
Capacitate de transport redusa;
Randamentul alternatoarelor si
transformatoarelor mai redus;
Dificultati de exploare ( reglaje de
tensiune, protectie mai dificila ).
Pretul de cost pentru 1 kWh este Cost mai ridicat al energiei.
mai ridicat.

244