Facultatea de Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice

Specializarea: Ingineria si Managementul Calitatii

Proiect Ecotehnologie

Profesor indrumator: Student:

Apostolescu Zoia Cimpoeru Irina Marinela

Grupa 642 CB

2016 - 2017

1
 Cuprins:

1. Desenul de executie al piesei

2. Stabilirea rolului functional al piesei folosind metoda morfofunctionala a suprafetelor
2.1. Descompunerea piesei in suprafetele cele mai simple ce o delimiteaza in spatiu
(plane, cilindrice, conice, evolventice, elicoidale etc.)
2.2. Notarea tuturor suprafetelor ce delimiteaza piesa in spatiu
2.3. Analiza fiecarei suprafete ce margineste piesa in spatiu
2.4. Intocmirea unui graf suprafete-caracteristici
3. Alegerea materialului optim pentru confectionarea piesei folosind metoda de analiza a
valorilor optime
3.1. Stabilirea rolului functional al piesei si a conditiilor economice de functionare
ale acesteia.
3.2. Determinarea si stabilirea factorilor analitici ai problemei alegerii materialului
optim.
3.3. Descompunerea factorilor analitici in elemente primare.
3.4. Aprecierea cantitativa a factorilor analitici
3.5. Stabilirea ponderii importantei fiecarui factor primar
3.6. Alegerea solutiei optime la momentul dat
3.7. Analiza solutiilor din punct de vedere al utilitatii lor si stabilirea conditiilor de
inlocuire economica a unui material cu alt material
3.8. Compozitia chimica si caracteristicile mecanice ale materialului
4. Stabilirea diagramei de elaborare
5. Stabilirea diagramei flux a procesului tehnologic
6. Stablirea surselor de poluare
7. Stabilirea naturii substantelor poluante
8. Calculul coeficientilor de poluare pe etape
8.1. Coeficientul de poluare la preparare (Cpp)
8.2. Coeficientul de preparare la elaborare (Cpc)
8.3. Coeficientul de preparare al semifabricatului initial (Cps)
8.4. Coeficientul de poluare la curatire decapare (Cpcd)
8.5. Coeficientul de poluare la prelucrari mecanice (Cpm)
8.6. Coeficientul de poluare pentru acoperiri de protectie (Cpap)
8.7. Coeficientul de poluare la tratamente termice (Cptt)
8.8. Coeficientul de poluare, reconditionare, reciclare, recuperare (Cprrr)
9. Calculul indicatorului de calitate al mediului
10. Calculul coeficientului de poluare total

2
1. Desenul de executie al piesei

Fig. 1. Desenul de executie al Cilindrului schimbator de caldura Stirling

3
 2. Stabilirea rolului functional al piesei folosind metoda morfofunctionnala a
suprafetelor.

Cunoasterea rolului functional al piesei este prima etapa in proiectarea oricarui proces
tehnologic de realizare a piesei respective. Rolul functional al piesei este dat de rolul
functional al fiecarei suprafete ce delimiteaza piesa in spatiu. Atunci cand nu se cunoaste
ansamblul din care face parte piesa, determinarea rolului functional al piesei se face folosind
metoda de analiza morfofunctionala a suprafetelor. In cazul piesei date se rezolva urmatoarele
etape:

2.1. Descompunerea piesei in suprafetele cele mai simple ce o delimiteaza in

spatiu (plane, cilindrice, conice, evolventice, elicoidale etc.).
2.2. Notarea tuturor suprafetelor ce delimiteaza piesa in spatiu.

In cazul piesei date s-a facut descompunerea si noatarea suprafetelor ca in figura 2.

2.3. Analiza fiecarei suprafete ce margineste piesa in spatiu.

Se face o analiza a fiecarei suprafete din urmatoarele puncte de vedere: forma

geometrica a suprafetei; dimensiunile de gabarit; precizia dimensionala; precizia de forma;
precizia de pozitie; rugozitatea si unele caracteristici functionale sau de exploatare trecute pe
desenul de executie. Asa cum se vede in figura 2 piesa este marginita in spatiu de 20 de
suprafete, majoritatea fiind suprafete cilindrice si plane. Piesa mai are si suprafete elicoidale
( S17).

2.4. Intocmirea unui graf suprafete-caracteristici.

Din graful intocmit va rezulta rolul functional al fiecarei suprafete. Graful intocmit
arata ca in tabelul 1. Desigur, graful poate sa mai cuprinda si alte elemente cu referire la
conditiile tehnice de generare a suprafetelor. In stabilirea rolului functional al fiecarei
suprafete se tine cont de toate elementele ce caracterizeaza o suprafata (forma, marime,
precizia dimensionala, precizia de forma, precizia de pozitie, gradul de netezime, anumite
proprietati functionale sau tehnologice etc.). Din acest tabel rezulta care sunt suprafetele
functionale, tehnologice, de asamblare sau auxiliare.

2.5. Stabilirea rolului functional posibil al piesei.

Se face in urma analizei de corelatie a diferitelor tipuri de suprafete obtinute in graful

suprafete-caracteristici. Di graful intocmit in tabelul 1 au rezultat urmatoarele:

Suprafete de asamblare: S17;

Suprafete functionale: S1, S2, S4, S6, S8, S13, S14, S16, S19, S20;
Suprafete tehnologice: S7, S9, S10, S11, S12, S15;
Suprafete auxiliare: S3, S5, S18.

4
Fig. 2. Impartirea piesei in suprafete simple si numerotarea suprafetelor

5
6
7
 3. Alegerea materialului optim pentru confectionarea piesei folosind metoda de
analiza a valorilor optime

Calitatea materialului folosit la realizarea piesei, impreuna cu conceptia de proiectare

si tehnologia de fabricatie, determina nivelul performantelor tehnico-economice pe care piesa
le poate atinge. Alegerea unui material optim penru piesa este o problema deosebit de
complexa ce trebuie rezolvata de proiectant. In situatia in care tehnologul este si proiectant
problema se rezolva alegand acel material care indeplineste cerintele minime de rezistenta si
durabilitate ale piesei in conditiile unui pret de cost minim si a unei fiabilitati sporite.

De obicei, se mizeaza pe experienta proiectantului si pentru o alegere rapida a

materialului se pleaca de la cateva date referitoare la: solicitarile din timpul exploatarii,
conditiile de explotare ( temperatura, viteza, presiune, mediul de lucru etc.), clasa din care
face parte piesa si conditiile de executie. Abordarea problemei in acest mod este neeconomica
deoarece nu sunt valorificate corespunzator toate caracteristicile materialelor. De aceea,
pentru a valorifica la maximum intregul ansamblu de proprietati functionale, tehnologice si
economice, in conditiile concrete de realizare a piesei, se foloseste metoda de analiza a
valorilor optime. Princialele etape ce trebuiesc parcurse sunt urmatoarele:

3.1. Stabilirea rolului functional al piesei si a conditiilor economice de

functionare ale acesteia.

Stabilirea rolului functional al piesei si a conditiilor economice de functionare ale

acesteia se face folosind metoda de analiza morfofunctionala a suprafetelor.

3.2. Determinarea si stabilirea factorilor analitici ai problemei alegerii

materialului optim.

Determinarea si stabilirea factorilor analitici ai problemei alegerii materialului optim

se face luand in considerare intregul ansamblu de proprietati fuctionale ( fizice, chimice,
mecanice, electrice, magnetice, optice, nucleare si estetice), proprietati tehnologice
( turnabilitate, deformabilitate, uzinabilitate, sudabilitate, calibilitate) si proprietati economice
(pretul de cost, consumul de energie, de materie prima, poluarea etc.).

3.3. Descompunerea factorilor analitici in elemente primare.

Descompunerea factorilor analitici in elemente primare se face tinand cont de

conditiile rezultate la paragrafele 2.1 si 2.2. In cazul cilindrului schimbator de caldura Stirling
prezentat in figura 1 se iau in considerare cel putin proprietatile: conductibilitatea termica,
temperatura de topire, duritatea, rezistenta la coroziune, elasticitatea, plasticitatea, tenacitatea,
rezistenta la rupere, duritatea si rezistenta la oboseala.

3.4. Aprecierea cantitativa a factorilor analitici.

Aprecierea cantitativa a factorilor analitici se face folosind un anumit sistem de notare,

t
in functie de valoarea fiecarei proprietati k, acordandu-se o nota k . Se alege sistemul de
notare ce acorda note de la 1 la 3 cu indicatiile din tabelul 3.

8
 3.5. Stabilirea ponderii importantei fiecarui factor primar.

Stabilirea ponderii importantei fiecarui factor primar se face tinand cont de rezultatele
dk
obtinute la paragrafele precedente, acordand fiecarei proprietati k, o pondere . In
stabilirea ponderii importantei fiecarui factor trebuie avuta in vedere respectarea conditiei:
m

d k =1,0
k=1

in care m reprezinta numarul de factori primari luati in considerare.

Evident, in cazul cilindrului schimbator de caldura analizat se accepta ponderea cea

d 12=0,30 d =0,1
mai mare pentru pretul de cost ( ), urmand apoi duritatea ( 4 ). Pentru
proprietatile tehnologice se acorda aceeasi pondere deoarece este important sa se poata obtine
d 7=d 8=d 9=d 11=0,1
piesa economic prin oricare din procedeele tehnologice clasice ( ).
Pentru celelalte proprietati s-au ales ponderile din tabelul 3.

3.6. Alegerea solutiei optime la momentul dat.

Alegerea solutiei optime la momentul dat se face aplicand criteriul

t k d k =max

1.1. Compozitie Chimica In urma aplicarii acestui criteriu a rezultat ca

1.2. 1.3. 1.5. piesa luata in studiu este recomandabil sa fie
confectionata din otel inoxidabil de tip OT 450.
1.4. 1.6.
3.7. Analiza solutiilor din punct de vedere al
Min. Max.
utilitatii lor si stabilirea conditiilor de
1.10. 1.11. 1.12.
inlocuire economica a unui material cu alt
C - -
1.13. 1.14. 1.15. material.
Mn 0,30 0,75 Analiza solutiilor din punct de vedere al
1.16. 1.17. 1.18.
utilitatii lor si stabilirea conditiilor de inlocuire
Si 0,20 0,42
economica a unui material cu alt material se face in
1.19. 1.21. 1.22.
situatia in care la momentul dat, materialul optim
1.20. Bazic 0,045
rezultat in etapa anterioara nu se afla la dispozitia
S 1.24. 1.25.
executantului. In cazul piesei analizate nu este
m Acid 0,06
1.27. 1.28. necesara o astfel de analiza.
a
x Converti 0,06 3.8. Compozitia chimica si caracteristicile
. zor mecanice ale materialului
1.29. 1.31. 1.32.
1.30. Bazic 0,04 3.9.
P 1.34. 1.35.
m Acid 0,06 9
a 1.37. 1.38.
x Converti 0,08
. zor
3.10. 1.39. Caracteristici mecanice
3.11. 1.40. Rezistenta la 1.41.
2 4
tractiune [daN/ mm ]
1.42. Limita de curgere 1.43.
2 2
[daN/ mm ]
1.44. Alungirea [%] 1.45.
2

1.46. Gatuirea la rupere 1.47.

[%] -
1.48. Rezilienta [daJ/ 1.49.
cm 2 -
]
1.50. Duritatea HB 1.51.
1

10
3.12.

11
4. Stabilirea diagramei de elaborare

3.13.

Materii prime Energie Apa Diverse

Combusti
Fier vechi bil gazos Apa Electrozi
demieraliz de grafit
Var Electricita ata
Apa de Aditivi de
Carbune Oxigen aliere

Burete de Carbune
Adaosuri
Pacura
Gaze

Elaborarea
otelurilor in
cuptoare

Produse Ape uzate Caldura Gaze Deseuri

recuperabila arse solide
Otel:
sleburi Praf Zgur
blumur Pierderi
i pagle de COV
lingour caldura Praf
i CO
Abu
Gaz de Metal Material
e gele e
Zgur refracta
PAH

PCD

Carbo
n

Benze

HF,
HCI,

12
 5. Stabilirea diagramei flux a procesului tehnologic

3.14. Stabilirea diagramei flux a procesului tehnologic de realizare a produsului

3.15.
Primirea
3.16.

3.17. Identificar
Analiza Executie Controlul
ea
3.18.
contractului proiect proiectarii
trasabilita
3.19. Materii prime
necesare*
3.20.
Aprovizionare cu materii
3.21.
prime*
3.22.
Receptie materii
3.23. prime*

3.24. Elaborare
materiale***
3.25.
Curatire Executie
3.26.
semifabricat* semifabricat***

3.27. Acoperiri
Prelucrari
de
mecanice*
3.28. protectie**

3.29. Receptie
piesa
3.30. Executie echipament
Materiale Control de control*
3.31. pentru
auxiliare piese*
control*
3.32. Rebut
Piese nerecuperabil
3.33. neconforme
Rebut recuperabil
3.34.
Piese Reconditionare
3.35. conforme piese*

3.36.
Montaj
3.37.
piese*
3.38.
Produsul
3.39.

13
Materiale auxiliare pentru Controlul3.40.
final al
controlul final* produsului*
3.41.

3.42.
Executie echipament de Inspectie si Executie echipament de
incercari* incercari* inspectie*
3.43.
Echipament de depozitare si Manipulare,ambalare,depozitare,l Echipament de manipulare si
livrare* 3.44. ivrare* ambalare*

3.45. pentru
Materiale auxiliare
Vanzare si punerea in Echipamente pentru punerea in
punerea in functiune*
functiune* functiune*
3.46.
Echipamente necesare service in Service in Materiale necesare service in
3.47.
garantie* garantie* garantie*
3.48. Materiale necesare service
Echipamente necesare service Service
postgarantie* postgarantie*
3.49.
Echipamente necesare pentru
3.50. Reparare* Materiale necesare pentru
reparare* reparare*
3.51.
Casare
3.52.

3.53. Scoaterea din

uz
3.54.
Reconditionare*
Reutilizare
3.55. *

3.56.
Pentru alt rol Reutilizare Pentru acelasi rol
functional functional
3.57.
Produsul
3.58. reconditionat

3.59. Scoatere din

uz
3.60.
Materiale auxiliare necesare Reciclare**
3.61.
reciclarii**
3.62.
Dese Produs rezultat din Produs cu alt rol
3.63. reciclare* functional*

3.64.Tratare Deseu Depozita

re
3.65.
Integrare in
3.66.

14
 6. Stablirea surselor de poluare

3.67. Poluarea reprezinta contaminarea mediului inconjurator cu materiale care

interfereaza cu sanatatea umana, calitatea vietii sau functia naturala a ecosistemelor
(organismele vii si mediul in care traiesc). Chiar daca uneori poluarea mediului inconjurator
este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi eruptiile vulcanice, cea mai mare parte a
substantelor poluante provine din activitatile umane.

3.68. Sunt doua categorii de materiale poluante (poluanti):

Poluantii biodegradabili sunt substante, cum ar fi apa menajera, care se descompun

rapid in proces natural;
Compusii nondegradabili cum ar fi diclor-difenil-tricloretan (DDT), dioxine, difenili
policrorurati (PCB) si materiale radioactive pot sa ajunga la nivele periculoase de
acumulare si pot sa urce in lantul trofic prin intermediul animalelor.

3.69. Poluarea solului

3.70. Poluarea este deosebit de evidenta si in cazul solului. Deseurile de tot felul care
nu au fost evacuate in ape si aer acopera uscatul tocmai in locurile aglomerate unde fiecare
metru patrat este intens si multiplu solicitat, degradeaza terenurile agricole tocmai acolo unde
sunt mai fertile, uratesc natura tocmai acolo unde este mai cautata pentru frumusetea ei.

3.71. Solul este un factor de mediu cu influenta deosebita asupra sanatatii. De

calitatea solului depinde formarea si protectia surselor de apa, atat a celei de suprafata cat mai
ales a celei subterane.

3.72. Poluarea solului reprezinta orice activitate care produce dereglarea functionarii
normale a solului ca support si mediu de viata.

3.73. Solul poate fi poluat :

direct, prin deversari de deseuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din ingrasaminte si
pesticide aruncate pe terenurile agricole ;
indirect, prin depunerea agentilor poluanti ejectati initial in atmosfera, apa ploilor
contaminate cu agenti poluanti spalati din atmosfera contaminata, transportul
agentilor poluanti de catre vant de pe un loc pe altul.

3.74. Poluarea apei

3.75. Poluarea apelor poate fi naturala sau artificiala. Poluarea naturala se datoreaza
surselor de poluare naturale si se produce in urma interactiei apei cu atmosfera, cand are loc o
dizolvare a gazelor existente in aceasta, cu litosfera, cand se produce dizolvarea rocilor
solubile si cu organismele vii din apa. Poluarea artificiala se datoreaza surselor de ape uzate
de orice fel, apelor meteorice, namolurilor, reziduurilor, navigatiei etc.

3.76. Se poate vorbi si despre poluare controlata si necontrolata:

15
 Poluarea controlata (organizata) se refera la poluarea datorata apelor uzate transportate
prin reteaua de canalizare si evacuate in anumite puncte stabilite prin proiecte.
Poluarea necontrolata (neorganizata) provine din surse de poluare care ajung in
emisari pe cale naturala, de cele mai multe ori prin intermediul apelor de ploaie.

3.77. Poluarea apei reprezinta o alterarea activitatilot fizice, chimice sau biologice
ale acesteia peste o limita admisibila stabilita, respectiv depasirea nivelului mediu de
radioactivitate, produsa de o activitate umana directa sau indirecta, in urma careia apele
devin improprii pentru folosirea normala, in scopurile in care aceasta folosire era posibila
inainte de a interveni alterarea .

3.78. In prezent paleta de poluanti s-a diversificat enorm, ca o consecinta a

cresterii industriale spectaculoase din ultimele decenii.

3.79. Se evidentiaza urmatoarele domenii de activitate incluzand unitatile cu cel mai

mare aport de poluare :

Incarcare cu substante organice, exprimate prin CB05 (consum biochimic de oxigen)

si CCO-Cr (consum chimic de oxigen- metoda biocromat de potasiu) ;
3.80. Prelucrari chimice- peste 5% respectv aprox. 5% ;
Incarcare cu suspensii :
3.81. Industrie metalurgica si constructii de masini- 13% ;
3.82. Prelucrari chimice- 10%.
Incarcare cu substante minerale exprimata prin reziduu fix si cloruri :
3.83. Prelucrari chimice- cca. 17%, respectiv 53% ;
3.84. Industrie metalurgica si constructii de masini- cca. 4% si 3%.
Incarcare cu nutrienti, exprimata prin cmpusi ai azotului (NO2, NO3, NH4) si fosfor
total are un aport semnificativ in urmatoarele domenii :
3.85. Prvlucrari chimice :NO2-cca. 6%, NO3- aprox. 12,4%, NH4-cca. 4%, Ptot-
0,7%;
Incarcare cu cianuri :
3.86. Industrie metalurgica si constructii de masini- cca. 53% ;
Incarcare cu fenoli :
3.87. Industria prelucratoarede lemn-cca. 2%.

3.88. Poluarea aerului

3.89. Prin poluarea aerului se intelege prezenta in atmosfera a unor substante straine
de compozitia normala a acestuia, care in functie de concentratie si timpul de actiune
provoaca tulburari in echilibrul natural, afectand sanatatea si comfortul omului sau mediul de
viat al florei si faunei. De aici rezult ca pentru a fi considerate poluante substantele
prezente in atmosfera trebuie sa exercite un efect nociv asupra mediului de viat de pe
Pmant.

3.90. Principalele substante ce contribuie la poluarea atmosferic sunt: oxizii de sulf

si azot, clorofluoro-carbonii, dioxidul si monoxidul de carbon; acestia fiind doar o parte din
miliardele de tone de materiale poluante pe care le genereaz in fiecare an dezvoltarea

16
industriei, si care afecteaz ecosistemele acvatice si terestre in momentul in care poluantii se
dizolv in ap sau precipit sub form de poaie acid.

3.91.

3.92.

7. Stabilirea naturii substantelor poluante

3.93. Poluantii aflati in ape sub forma de suspensii sau solutii multicomponente se
pot incadra in urmatoarele categorii mai importante :

Substante organice, reziduuri biologice ;

Substante anorganice ;
Substante radioactive ;
Produse petroliere ;
Microorganisme patogene ;
Ape fierbinti.

3.94. Apele uzate din industria miniera si metalurgica contin in special poluanti
anorganici, toxici, dizolvati sau in stare de suspensie.

3.95. Substantele poluante din atmosfera sunt substante gazoase, lichide sau solide,
care le modifica compozitia.gazele sunt substante care, in conditii normale (temperatura
locala, presiune 1013 hPa)sunt in stare gazoasa, lichefiindu-se la temperatura joasa
(condensare), deexemplu CO2, SO2, ozonul. Vaporii sunt gaze care se condenseaza in
conditii normale, deexemplu vaporii de apa.

a) Surse de poluare a solului

3.96. Principalele surse de poluare a solului sunt reziduurile:

reziduuri menajere;
reziduuri industriale;
reziduuri agrozootehnice;
reziduuri radioactive.
3.97.
b) Surse de poluare a apei

17
 3.98. Clasificarea surselor de poluare:

In functie de actiunea poluantilor in timp:

continue,cu caracter permanent (canalizarea unui oras,industrii);
discontinue,temporara sau temporara mobila (canalizarea unei fabrici care
functioneaza sezonier,colonii provizorii,nave,autovehicule,locuinte,instalatii
industriale deplasabile);
accidentale (avarii de instalatii,de rezervoare);
In functie de provenienta poluantilor:
surse de poluare organizate-sunt reprezentate de apele uzate rezultate din
utilizarea de catre colectivitati a apei in diferite scopuri,colectate prin sisteme
de canalizare;
apele uzate menajere-rezulta din utilizarea apei in locuinte,institutii
publice,bai,spalatori,spitale,etc;
apele uzate industriale-rezulta din diverse procese de fabricatie si care
constituie cea mai masiva si nociva categorie de poluare;
apele uzate agrozootehnice-rezulta din utilizarea apei in scopuri agricole
(irigati),alimentarea animalelor si salubrizarea crescatorilor de animale.
Surse de poluare neorganizate-sunt reprezentate de:apele
meteorice),reziduurile solide de tot felul,diversele utilizari necorespunzatoare
(topirea inului sau a canepii).
3.99.
c) Surse de poluare a aerului Surse naturale:
3.100.
solul-sub influenta diferentelor de temperatura,a ploilor si a curentilor de aer,sufera
fenomene de eroziune si macinare cu eliberarea de particule foarte fine;
plantele si animalele-pot elimina in aer diverse elemente ca: polen, par, pene, fulgi;
gazele si vaporii naturali;
eruptiile vulcanice-arunca in aer mari cantitati de gaze,vapori de apa, particule solide;
praful cosmic-rezultata din distrugerea meteoritilor.
3.101.
3.102. Surse artificiale:
surse fixe-produc o poluare limitata:
procesele industriale;
procesele de combustie.
surse mobile-produc o poluare diseminata;aici se incadreaza mijloacele de transport:
transporturile rutiere;
transporturile navale si aeriene;
transporturile feroviare.

3.103.

8. Calculul coeficientior de poluare pe etape

3.104.
3.105. M piesa = 0,730 kg = 0,00073 t
3.106. M semifabricat = 3,022 kg = 0,003022 t

18
3.107.
8.1. Coeficientul de poluare la preparare (Cpp)
3.108.
Pentru aer:
praf in aer: 0,64 kg
Mn = 0,001 kg
Si = 0,006 kg

3.109. Qpp = 0,64+0,001+0,006 = 0,647

Pentru apa: apa uzata:

3.110. 20.............1 t

3.111. x...............0,003022 t => x = 0,06044

Pentru sol:
praf depus:
3.112. 30.............1 t
3.113. x...............0,003022 t => x = 0,09066
alte depuneri:

3.114. 8................1 t

3.115. x................0,003022 t => x = 0,024176

3.116. Opps = 0,09066+0,024176 = 0,114836

3.117. Cpp = (0,647+0,06+0,115) 0,003022 = 0,00248492

3.118. Cpp = 0,0025 kg emisii

8.2. Coeficientul de preparare la elaborare (Cpc)

3.119.
Pentru aer:
3.120. 0,64..............1 t
3.121. x...................0,00073 t => x = 0,0004672
Gaze arse:
3.122. 23000............1 t
3.123. x....................0,00073 t => x = 16,79

3.124. CO => 28.............1 t

3.125. x...............0,00073 t => x = 0,02044

3.126. Qpa = 0,0004672+16,79+0,02044 = 16,811

Pentru apa: apa uzata:

3.127. 20...........1 t
3.128. x.............0,00073 t => x = 0,0146

19
3.129. Qpl = 0,0146
Pentru sol:
Praf depus:

3.130. 30............1 t

3.131. x..............0,00073 t => x = 0,0219

Alte depuneri:

3.132. 8...............1 t

3.133. x...............0,00073 t => x = 0,00584

3.134. Qps = 0,0219+0,00584 = 0,02774

3.135. Cpp = (Qpa+Qpl+Qps) Qcom = (16,811+0,0146+0,02774) Qcom

3.136. = 16,85334 Qcom = 16,85334 0,000000593

3.137. Cpp = 0,0001 kg emisii

8.3. Coeficientul de preparare al semifabricatului initial (Cps)

3.138.
Pentru aer:
NOX: 1,35..............1 t
3.139. x..................0,003022 t => x = 1,353022 => NOX = 1,353
SO 2
: 1,83..............1 t
SO 2
3.140. x..................0,003022 t => x = 0,00553026 => = 0,0055
CO: 28..................1 t
3.141. x...................0,003022 t => x = 0,084616 => CO = 0,085
CO2
: 2040..............1 t
CO2
3.142. x...................0,003022 t => x = 6,16488 => = 6,165

3.143. Qsa = 1,353022+0,00553026+0,084616+6,16488 = 7,60804826

3.144. Qsa = 7,61

Pentru apa:
Apa uzata:

3.145. 20..............1 t

3.146. x................0,003022 t => x = 0,06044

Uleiuri:

3.147. 0,8.................1 t
20
 3.148. x....................0,003022 => x = 0,0024176

3.149. Qsl = 0,06044+0,0024176 = 0,0628576

3.150. Qsl = 0,063

Pentru sol:
Zgura:

3.151. 455...............1 t

3.152. x...................0,003022 t => x = 1,37501

Praf:

3.153. 0,6.................1 t

3.154. x...................0,003022 t => x = 0,0018132

3.155. Qss = 1,37501+0,0018132 = 1,3768232

3.156. Qss = 1,377

3.157. Cps = (7,61+0,063+1,377) 0,003022 = 0,0273491

3.158. Cps = 0,027 kg emisii

8.4. Coeficientul de poluare la curatire decapare (Cpcd)

3.159.
Pentru aer: NMVOC = 0,2 kg
Pentru apa:
Cl : 0,000002 kg
CO2
: 0,274 kg
SO : 0,00001 kg
Pentru sol: compusi sintetici biodegradabili: 0,00003 kg
3.160. Cpdc = (0,2+0,274012+0,00003) 0,003022 = 0,00143255
3.161. Cpdc = 0,0014 kg emisii
3.162.
8.5. Coeficientul de poluare la prelucrari mecanice (Cpm)
3.163.
Pentru aer:
Praf:
3.164. 0,64...............1 t
3.165. x.....................0,003022 t => x = 0,00193408 kg
Materii in suspensie: 0,0001 kg
Fenoli: 0,00001 kg
Cl: 0,000001 kg
3.166. Qpma = 0,00204508
3.167. Qpma = 0,002 kg

21
 Pentru apa:
Pb = 0,000001 kg
Materii in suspensie: 0,0001 kg
Fenoli: 0,00001 kg
Cl: 0,000001 kg

3.168. Qpml = 0,000112 kg

Pentru sol:
Pb = 0,000001 kg
Materii in suspensie: 0,0001 kg
Fenoli: 0,00001 kg
Cl: 0,000001 kg

3.169. Qpms = 0,000112 kg

3.170. Cpm = (0,00204508+0,000112+0,000112) 0,003022 = 0,00000686

3.171. Cpm = 0,00000686 kg emisii

8.6. Coeficientul de poluare pentru acoperiri de protectie (Cpap)

3.172.
Pentru aer:
Cr = 0,0003 kg
Zn = 0,001 kg
Degresanti NMVOC = 1,2 kg

3.173. Qpapa = 1,2013 kg

Pentru sol: degresanti NMVOC = 1,7 kg

3.174. Cpap = (1,2013+1,7) 0,00073 = 0,00211795

3.175. Cpap = 0,0021 kg emisii

8.7. Coeficientul de poluare la tratamente termice (Cptt)

3.176.
Pentru sol:
SO 2
: 1,83..............1 t
3.177. x...................0,00073 t => x = 0,0013359
NOX: 1,35...............1 t
3.178. x....................0,00073 t => x = 0,0009855

3.179. Qpts = 0,0013359+0,0009855 = 0,0023214

3.180. Qpts = 0,0023

Pentru aer:

22
 Fenol: 4,3 kg
Pulberi: 0,00005 kg

3.181. Qpta = 4,30005 kg

3.182. Cptt = (0,0023214+4,30005) 0,00073 = 0,00314073

3.183. Cptt = 0,0031 kg emisii

8.8. Coeficientul de poluare, reconditionare, reciclare, recuperare (Cprrr)

3.184. Sunt operatii tehnologice care apar in general dupa scoaterea din uz a
produsului(casarea produsului)dupa un anumit numar de ore de functionare in regim normal
(cazul reparatiilor curente sau reparatiilor capitale sau un anumit numar de ore functionale la
parametrii necorespunzatori).

3.185. In general reparatiile presupun un anumit proces tehologic ,folosirea unor

echipamente specializate si a unor materiale corespunzatoare astfel ca,impactul asupra
mediului este mai mare sau mai mic in functie de natura operatiilor si mai ales de produsul
care se repara.

3.186. Procesul tehnologic de reparare cuprinde totalitatea lucrarilor si operatiilor care

se executa pentru repararea unui echipament sau instalatie si anume:

pregatirea de fabricatie;
producerea anticipata a pieselor de schimb;
aducerea instalatiei in sectia de reparati;
demontarea instalatiei,a ansamblelor si a subansamblelor,cu marcarea ordinii
demontarii acestora;
curatirea,decaparea,degresarea pieselor demontate;
inspectarea pieselor demontate si constatarea defectelor;
sortarea pieselor;
stabilirea dimensiunilor peiselor care se reconditioneaza si a celor care se executa din
nou tinind seama de eliminarea sau compensarea uzurii;
executarea pieselor;
ajustarea si montarea pieselor pe subansamble;
reglarea pieselor si subansamblelor pe instalatie;
vopsirea instalatiei;
rodajul instalatiei;
tesatrea instalatiei in vederea receptiei;
transportul si insatalarea instalatiei;
repunerea in functiune;
receptia la beneficiar.

3.187. Reconditionarea unui produs se face fie pentru a indeplini acelasi rol functional
sau pentru un alt rol functional. Pentru fiecare tip de instalatie sau masina si tip de reparatie in
parte se stabileste cite un proces tehnologic tip,proces tehnologic ce are un impact asupra
mediului aproape la fel ca cel de fabricatie.

23
 3.188. Reparatia inseamna o refabricatie in productie individuala chiar daca productia
a fost o productie de serie mare sau de masa. Reconditionarea se face de regula prin procedee
care conduc la remedierea defectelor, putind fi chiar parte a proceselor de fabricatie. In
general, tehnologiile de remediere a defectelor se pot aplica si pentru reconditionarea pieselor.

3.189. Compensarea uzurii face parte dintre tehnologiile specifice reconditionarii.

Compensarea se face prin introducerea unor piese suplimentare (bucse pentru alezaje,
respectiv mansoane - pentru arbori, saibe, spire de arc, placute etc.) asamblarea acestora
facindu-se prin presare la cald sau la rece (fretare).

3.190. Am ales ca procedeu de reconditionare, reconditionarea prin metalizare cu gaz.

Pentru aer:
C2 H 2
: 0,2..............1 t
3.191. x.................0,00073 t => x = 0,000146
NOX : 0,154 kg

3.192. Cprrr = (0,154+0,000146) 0,00073 = 0,00011253

3.193. Cprrr = 0,00011 kg emisii

9. Calculul indicatorului de calitate al mediului

3.194.

3.195. Controlul nedistructiv magnetic, MT (Magnetic Testing) metoda de control

nedistructiv care consta in detectarea discontinuitatilor unui material pe baza efectelor
produse de acestea asupra unor caracteristici ale campului magnetic produs in obiectul
controlat.

3.196. Examinarea cu pulberi magnetice metoda de control magnetic, constand in

detectarea discontinuitatilor materialelor feromagnetice cu ajutorul pulberilor magnetice ce se
acumuleaza in dreptul acestora, ca urmare a atragerii lor de catre campurile de scapari.

3.197. Pulbere magnetica pulbere cu o anumita granulatie, din materiale cu

permeabilitate magnetica mare si remanenta mica. In mod obisnuit sunt folositi oxizi de fier
feromagnetici.

3.198. Materiale feromagnetice materiale metalice cu permeabilitatea magnetica

relativa mr (mult mai mare decat 1). Aceste materiale sunt atrase foarte puternic de un camp
magnetic. Exemple: fier, nichel, cobalt, magnetita Fe3O4.

Fe3 O 4
Pentru aer : = 0,00002 kg
Pentru apa :
Fe : 0,00012 kg
Ni : 0,00033 kg
Co : 0,000024 kg

24
 3.199. Qpca = 0,000474 kg

Pentru sol:
Fe : 0,00012 kg
Ni : 0,00033 kg
Co : 0,000024 kg

3.200. Qpcs = 0,000474 kg

3.201. Cpc = (0,00002+0,000474+0,000474) 0,00073 = 0,00000071

3.202. Cpcm = 0,00000071 kg emisii

10. Calculul coeficientului de poluare total

3.203. Cunoscand coeficientii de poluare introdusi in fiecare etapa a procesului

tehnologic de realizare a produsului se poate determina coeficientul de poluare total pt C cu
relatia :

3.204. Cpt=Cpp+Cpc+Cps+Cpcd+Cpm+Cpap+Cptt+Cprr+Cpcm [kg emisii]

3.205. Unde :

o Cpp este coeficientul de poluare introdus la prepararea minereurilor;

o Cpc coeficientul de poluare introdus la elaborarea materialului;
o Cps coeficientul de poluare introdus la elaborarea semifabricatului;
o Cpcd coeficient de poluare introdus la operatiile de curatire, decapare, degrosare;
o Cpm coeficient de poluare introdus la prelucrarile mecanice;
o Cpap coeficient de poluare introdus la acoperirile mecanice;
o Cptt- coeficient de poluare introdus la tratamentele termice;
o Cprr- coeficient de poluare introdus la reparare, reconditionare, reciclare;
o Cpcm coeficient de poluare introdus de control (inspectia)produsului;

3.206. In functie de marimea coeficientului de poluare trebuie luate si masurile de

prevenire sau de reducere a impactului asupra mediului, astfel :

C pt 10 Gu
Daca , poluarea este foarte grava si trebuie luate masuri urgente de
prevenire si de reducere a poluarii;
0,5 Gu C pt < 10 Gu
Daca ,poluarea este grava, masurile de prevenire si reducere
fiind absolut necesare;
30 Gu C pt < 50Gu
daca , poluarea este mare si se impun masuri de prevenire si
reducere;
C pt < 30Gu
daca , poluarea este in limite de alerta, fiind necesare planuri de
prevenire si reducere a poluarii;
5 Gu C pt < 3,0Gu
daca , poluarea este acceptabila;

25
 Gu - greutatea de material util , ce compune produsul final.

3.207. Cpt =
0,00248492+0,0001+0,027+0,0014+0,00000686+0,0021+0,0031+0,0001+0,0000007
1

3.208. =0,03630757

3.209. Cpt = 0,0363

30 Gu C pt < 50Gu
3.210.

30 Gu 0,0363<50 Gu
3.211. => poluarea este mare si se impun masuri de
prevenire si reducere a poluarii.

3.212. Masuri de prevenire si reducere a poluarii

3.213. In zilele noastre tot mai multi oameni isi indreapta atentia asupra problemelor
de mediu si trai deoarece Pamantul este un depozit foarte bogat de resurse naturale care fac
posibila existenta vietii.

3.214. In intreaga lume se fac demonstratii in care oamenii cer sa nu se mai foloseasca
substante care distrug mediul.

3.215. Actiunile pentru reducerea poluarii sunt foarte importante daca vrem ca viata
pe Pamant sa continue.

3.216. Conservarea mediului incunjurator reprerzinta un ansamblu de masuri ce

trebuie luate pentru prevenirea si inlaturarea poluarii,a diminuarii efectelor ei asupra mediului
prin folosirea celor mai potrivite tehnologii nepoluante,prin actiuni care sa limiteze efectele
distrugatoare ale unor fenomene naturale.

3.217. Pentru a mentine in stare nealterata(a conserva) factorii de mediu(apa,aer,sol),a

preveni si combate fenomenele nedorite care produc poluarea in orasul Focsani este necesar
sa se respecte prevederile Legii protectiei mediului:

amplasarea obiectivelor industriale,a statiilor de epurare si depozitelor de deseuri

menajere la periferia localitatilor sau in zonele din afara lor;
mentinerea,intretinerea si dezvoltarea spatiilor verzi,a parcurilor,arborilor si arbustilor
de protectie stradala;
intretinerea si infrumusetarea cladirilor,a curtilor si imprejurimilor acestora,a spatiilor
verzi din curti si dintre cladiri;
intretinerea curata a luciilor de apa(a lacurilor,santurilor) din parcuri,zone de agrement
si de interes turistic;
protectia peisajului si mentinerea curateniei stradale.

3.218. Controlarea poluarii atmosferice

26
 3.219. Cele mai sensibile strategii de control ale poluarii atmosferice implica metode
ce reduc, colecteaza, capteaza sau retin poluanti inainte ca ei sa intre in atmosfera. Din punct
de vedere ecologic, reducand emisiile poluante cu o marire a randamentului energetic si prin
masuri de conservare, precum arderea de mai putin combustibil este strategia preferata.

3.220. Influentand oamenii sa foloseasca transportul in comun in locul

autovehiculelor personale, ajuta de asemenea la imbunatatirea calitatii aerului urban. Poluantii
industriali pot fi la randul lor captati in filtre sau precipitatori electrostatici.

3.221. Masuri impotriva poluarii solului:

constructia unor zone de depozitare a gunoaielor;

diminuarea eroziunii solului prin plantarea arborilor;
folosirea judicioasa a ingrasamintelor,pesticidelor,precum si a metodelor agrotehnice
care sporesc fertilitatea solurilor etc.;
construirea de spatii de epurare a apei;
modernizarea gropilor de gunoi;
ridicarea nivelului de securitate nucleara;
controlul poluarii industriale si a substantelor chimice utilizate in procesele
industriale;
mentinerea suprafetelor impadurite si utilizarea lemnului padurilor numai in limita
aprobata prin lege;
combaterea eroziunii solului;
colectarea rezidurilor menajere in recipiente speciale, pe sortimente (sticla, metal,
hartie, material plastic etc.) si reciclarea acestora.

3.222. Masuri impotriva poluarii apei:

construirea de baraje;
epurarea apelor reziduale(cu ajutorul filtrelor,a unor substante chimice sau a unor
bacterii biodegradante etc.);
construirea de bazine speciale de colectare a deseurilor si rezidurilor,pentru a
impiedica deversarea directa a acestora in apele de suprafata;
constructia de zone de protectie a apelor;
construirea unor statii de epurare a apelor reziduale ale localitatilor;
executia lucrarilor de indiguire si de construire a unor baraje;
sa nu se arunce si depoziteze pe maluri sau in albiile raurilor deseuri de orice fel.

3.223. Masuri impotriva poluarii aerului:

diminuarea emisiilor de gaze si pulberi in aer cu ajutorul filtrelor si a unor tehnologii

moderne aplicate in industrie;
construirea de vehicule cat mai putin poluante;
plantarea unor zone verzi de protectie;
producerea energiei prin procedee nepoluante(solar,eolian);

27
 utilizarea carburantilor nepoluanti de catre autovehicule sau dotarea acestora cu filtre
speciale;
extinderea si protejarea spatiilor verzi,a parcurilor,a gardurilor vii
protejarea padurilor;
interzicerea claxonatului si a altor surse generatoare de zgomot.

28