Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

CONSIDERATII PRIVIND STABILIREA COMPOZITIEI BETONULUI DE

CIMENT
Ion ROBU Universitatea Tehnica De Constructii Bucuresti

Introducere

Betonul este un material compozit tip conglomerat obtinut prin ntarirea unui
amestec bine omogenizat de ciment, agregat, apa si eventual aditivi.
La stabilirea compozitiei betonului se urmareste determinarea cantitatilor de
materiale necesare pentru prepararea unui m3 de beton proaspat. Compozitia betonului
trebuie astfel stabilita nct sa asigure obtinerea lucrabilitatii, durabilitatii si rezistentelor
necesare, n conditiile utilizarii unui dozaj minim de ciment.
Stabilirea compozitiei betonului de ciment, cu importanta tehnica si economica,
trebuie sa efectueze conform normativelor n vigoare. Noile reglementari n domeniul
betonului (NE012 si CP012) nu mai contin integral si coerent principiile de calcul al
compozitiei betonului.

Principii si metode de stabilire a compozitiei betonului

Pentru stabilirea compozitiei betonului trebuie cunoscute:
caracteristicile fizico-mecanice si chimice ale betonului de preparat si n special
rezistenta caracteristica;
caracteristicile materialelor utilizate la preparare (ciment, agregat, apa, aditivi);
conditiile de punere n opera, de ntarire si de exploatare ulterioara;
dimensiunea minima a sectiunii elementului de constructie si gradul de armare n
functie de care se alege Dmax agregat.
Metodele de calcul a compozitiei betonului se pot grupa n doua categorii:
1. metode cu dozaj de ciment impus (din ce n ce mai putin utilizate)
2. metode bazate pe rezistenta la compresiune a betonului.

Etape de calcul
Calculul compozitiei betonului parcurge, n general, urmatoarele etape:
alegerea raportului A/C care asigura rezistenta impusa betonului;
determinarea cantitatii de apa de amestecare, n l/m3;
calculul dozajului de ciment, n kg/m3;
calculul cantitatii de agregat , n kg/m3 sau dm3/m3;
verificarea lucrabilitatii impuse betonului proaspat si corectarea compozitiei daca
este cazul, lucrabilitatea fiind proprietate de baza a betonului proaspat pentru
punerea n opera a acestuia (n tabelul nr. 1 sunt date categoriile de lucrabilitate
prin tasare si valorile corespunzatoare);
turnarea de epruvete pentru verificarea rezistentelor mecanice inclusiv a rezistentei
caracteristice,variind raportul A/C si dozajul de ciment si fixarea compozitiei
definitive.
Tabelul nr.1
Clasa de tasare Tasarea, in mm
S1 de la 10 pana la 40
S2 de la 50 pana la 90
S3 de la 100 pana la 150
S4 de la 160 pana la 210
S51) = 220

1
Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

Stabilirea compozitiei betoanelor de clasa = C8/10

Compozitia betoanelor de clasa = C8/10, se stabileste conform prevederilor din
tabelul nr. 2 (normativ C 206-1 sau CP012/2007), utiliznd si NE012-99.

Tabelul nr.2
Total
Dozaj
agregat(in
Clasa Domeniul de max ciment Apa(orientativ)
stare
betonului utilizare agregat **min. (1/m3 )
uscata) Ag
(kg/m3)
(kg/m3)
Umplutura sau 31 115 2055 160
C 2.8/3.5*
egalizare 71 105 2115 140
31 150 2020 160
C 4/5 Fundatii
71 135 2085 140
Fundatii sau 31 180 1990 160
C 6/7.5*
elevatii 71 160 2060 140
*Aceste clase de beton nu se regasesc n normele europene
** Independent de tipul de ciment

Proportia ntre sorturile de agregat se adopta astfel ca agregatul total sa se

ncadreze n limitele de granulozitate indicate n NE012/2007.
Cu compozitia astfel stabilita se prepara un beton proaspat pentru definitivarea
cantitatii de apa de amestecare (A) corespunzatoare lucrabilitatii cerute. Pe acelasi
amestec se determina densitatea aparenta a betonului proaspat ?b si se corecteaza
cantitatea de agregate (Ag) aplicnd relatia:
Ag = ?b C A
Alegerea compozitiei se va face prin ncercari preliminare urmarindu se realizarea
rezistentelor cerute. n acest scop se prepara doua amestecuri de beton de cte minimum
30l;
primul amestec avnd compozitia de baza stabilita conform relatiei de mai sus;
al doilea amestec avnd dozajul de ciment sporit cu 20kg/m3 fata de cel al
compozitiei de baza si mentinnd constante cantitatile de apa si de agregate.
Din fiecare amestec se confectioneaza minimum 6 epruvete. Confectionarea si
pastrarea epruvetelor se va face conform STAS 1275-88.
Epruvetele se ncearca la 7 zile, iar pe baza rezultatelor obtinute se adopta dozajul
de ciment care la aceasta vrsta asigura o rezistenta cel putin egala cu clasa betonului.
Se definitiveaza compozitia betonului aplicnd relatia de mai sus.

Stabilirea compozitiei betoanelor de clasa = C8/10

Cantitatile de apa de amestecare, ciment, agregate si aditivi se stabilesc conform
NE012/2007 si CP012/2007.
Raportul A/C se adopta n functie de clasa betonului si clasa cimentului conform
tabelul nr. 3; pentru betoane cu conditii de impermeabilitate nu se admite depasirea
raportului A/C de 0,6 pentru gradul de impermeabilitate P410;0,5 pentru P810 si 0,45 pentru
P1210.

2
Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

Tabelul nr. 3
Clasa betonului Clasa cimentului
32,5 42,5 52,5
C 8/10 0,75
C 12/15 0,65
C 16/20 0,55 0,65
C 18/22,5 0,53 0,62
C 20/25 0,50 0,60
C 25/30 0,45 0,55 0,60
C 28/35 0,40 0,50 0,55
C 30/37 0,47 0,53
C 32/40 0,45 0,50
C 35/45 0,40 0,47
C 40/50 0,45
C 45/55 0,42
C 50/60 0,40

Cantitatea de apa A se alege n functie de clasa si lucrabilitatea betonului,

tipul si dimensiunea maxima a granulelor de agregat conform datelor din tabelul nr. 4.
Daca marimea maxima a agregatelor este diferita de 32 mm, catitatea de apa
prevazuta n tabelul nr. 4 se corecteaza n functie de suprafata lor specifica si de
utilizarea aditivilor.

Tabelul nr. 4
Cantitatea de apa(AI)-1/m3 pentru clasa de
Clasa
consistenta
betonului
T2 T3 T3/T4 T4
< C 8/10 160 170 - -
C8/10C20/25 170 185 200 220
=C25/30 185 200 215 230

Pentru utilizarea tabelului 6 trebuie corelate valorile tasarii din tabelul 1 cu valorile
tasarii din tabelul 5 (interpolare).

Tabelul nr. 5
Clasa Tasarea conului (mm)
T2 30 10
T3 70 20
T3/T4 100 20
T4 120 20
T4/T5 150 30
T5 180 30

Dozajul de ciment (C) se determina cunoscnd A si A/C astfel:

C= A/(A/C) (kg/m3)
Calculul dozajului de agregate n stare uscata se face pe baza principiului
compactitatii maxime care presupune ca:
suma volumelor absolute ale componentilor este egala cu 1 m3 (1.000 dm3);
mortarul format din ciment, nisip si apa umple integral volumul de goluri
intergranular al pietrisului.

3
Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

C/?c + A + N/ ?n + P/ ?p= 1.000

C/ ?c + A + N/ ?n = a x (P/ ?agp) x Vig

a este coeficient al excesului de mortar (1,05-1,1 pentru betoane vrtoase si 1,2 -
1,4 pentru cele fluide).
Vig este volum intergranular de goluri al pietrisului (%).
Se obtine un sistem de 2 ecuatii cu 2 necunoscute (N, nisip si P, pietris).
NE012-99 a luat n considetare doar prima conditie admitnd ca la preparare se
atreneaza cu 2% aer (P, = 20L/m3), iar de a II-a conditie s-a tinut cont prin granulozitatea
agregatului (mai fin). Formula de calcul pentru dozajul de agregat a devenit:
C , ,

Ag, = 1000
A P
,
ag [kg/m3]
c
Plecnd de la acelasi principiu,conform CP/2007 se determina volumul agregatului
dintr-un m3 beton proaspat si mpartirea pe sorturi se face in conformitate cu zonele de
granulozitate recomandate de SR13510/2006 (fig. 1 si fig. 2).
Vag= 1000 (C/ ?c + A + P)
n care:
?c densitatea absoluta a cimentului egala cu 3 kg/ dm3;
P volumul de aer oclus egal cu 2% respectiv 20 dm3/ m3 n cazul neutilizarii de
aditivi antrenori de aer.
Dozajul sorturilor se calculeaza n functie de volumul si densitatea aparenta pe
granule a fiecarui sort:
Di = Vi. ?agi
?ag densitatea aparenta a granulelor de agregat n kg/ dm3, egala cu 2,7 kg/ dm3
pentru roci silicioase ( agregate de balastiera), 2,3-2,7 kg/ dm3 pentru agregate
provenind din roci calcaroase, 2,7 kg/ dm3 pentru cele din roci granitice si 3 kg/ dm3
pentru cele din roci bazaltice (daca nu se dispune de determinari conform STAS
4606-70).
Densitatea aparenta a betonului proaspat este data de relatia:

?b= A + C + Ag

4
Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

Dimensiunea ochiurilor sitei (mm)

Figura 1. Curbe granulometrice pentru agregate cu Dmax = 16 mm
SR 13510:2006

1 - zona favorabila; 2 - zona utilizabila; 3 - zona favorabila; 4 - zona

favorabila pentru granulozitate discontinua; 5 - zona defavorabila

Figura 2. Curbe granulometrice pentru aggregate cu Dmax = 31,5 mm

1 defavorabila; 2 utilizabila; 3 favorabila; 4 favorabila pentru compozitie
granulometrica discontinua; 5 - defavorabila

Pentru stabilirea compozitiei de baza necesara verificarii realizariiclasei de

rezistenta se procedeaza astfel:

5
Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

a) se prepara un amestec informativ de beton de min. 30 litri lund n considerare

cantitatile de ciment si agregate evaluate anterior, la care se introduce apa de
amestecare a treptat pna la obtinerea lucrabilitatii dorite, determinndu-se
cantitatea necesara de apa A = a/0,03 (l/m3);
b) se determina densitatea aparenta ?b;
c) se recalculeaza cantitatea de ciment C= A/(A/C) ( A/C avnd valoarea adoptata
initial din tabelul nr. 3);
d) se recalculeaza cantitatea de agregate conform relatiei:
Ag= [(?b+ ?b)/2] C A
Pentru verificarea rezistentelor mecanice se prepara cte 3 amestecuri de beton de
minim 30 l fiecare, cu urmatoarele compozitii:
1. compozitia de baza stabilita mai sus
2. compozitie suplimentara avnd dozajul de ciment sporit cu 7 % (dar nu mai putin de
20 kg/m3) fata de cel al compozitiei de baza, mentinnd cantitatea de apa si
agregate constanta
3. compozitie suplimentara avnd dozajul redus cu 7 % (dar nu mai putin de 20
kg/m3) numai daca dozajul rezultat nu este inferior celui prevazut n proiect.
Din fiecare amestec de beton se confectioneaza minim 4 epruvete cubice rezultnd
cte 12 epruvete pentru fiecare compozitie. Confectionarea, pastrarea si ncercarea
epruvetelor se vor efectua conform STAS 1275-70.
Cte 6 din epruvetele confectionate pentru fiecare compozitie se ncearca la vrsta
de 7 zile. Se adopta compozitia preliminara pentru care, cu dozajul minim de ciment,
rezistenta betonului la vrsta de 7 zile atinge cel putin urmatoarele procente din rezultatele
la 28 zile prevazute n tabelul nr. 6:
55 % pentru cimenturile tip H, II B, SR;
65 % pentru cimenturi tip II A, I;
75 % pentru cimenturile tip R.
Rezultatele ncercarilor la vrsta de 28 de zile pe restul de 6 epruvete din fiecare
compozitie servesc la definitivarea compozitiei. Interpretarea compozitiei se face astfel:
rezistenta medie obtinuta pentru fiecare compozitie se multiplica cu raportul dintre
rezistenta normata a cimentului utilizat si cea reala determinata n laborator;
valoarea astfel obtinuta trebuie sa fie mai mare sau cel putin egala cu rezistenta la
28 zile indicata tot n tabelul nr. 6.

Tabelul nr. 6
fc preliminara (N/mm2)
Clasa betonului
cilindru cub
C8/10 14.5 18
C12/15 19 23.5
C16/20 23 29
C18/22.5 26 32
C20/25 29 36
C25/30 33.5 42
C28/35 37.5 47
C30/37 38.5 48
C32/40 41 51.5
C35/45 45 56.5
C40/50 50 62.5
C45/55 54 67.5
C50/60 58 73

6
Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

PROBLEMA
Sa se calculeze cantitatile de materiale necesare prepararii a 20 dm3 beton
proaspat corespunzator clasei C20/25, utiliznd ciment II B M 42,5 si agregat de ru 0 -
32 mm.
Se dau: tasare impusa S3 (100-150 mm), ?a ciment = 3 kg/dm3, ?ag= 2.7 kg/dm3, P, - volumul
de aer oclus = 20 dm3/m3.