4/4/2017 www.ProFamilia.roCrestiniilaici.

Identitatesimisiune

www.profamilia.ro/omul.asp?idmis=5

OMUL
Creotiniilaici.Identitateoimisiune
achizitionare:12.11.2003 sursa:EdituraSapientia

PAROHIACOMUNITATECULAICIRESPONSABILISIACTIVI

Pr.Prof.Dr.AloisBisoc,
InstitutulTeologicRomanoCatolic,Iasi

1.Identitateasimisiuneaparohiei

1.1.Importantainstitutieiparohiale

Fiecare crestin stie ca este membrul unei parohii, dar nu fiecare stie ce este de fapt o parohie: nu cunoaste
structurasa,componentelesale,importantasapentruactivitateaapostolicaafiecaruicrestin,loculsifunctiasan
interiorul Bisericii si al societatii civile. Crestinii pot fi stimulati sa devina mai dinamici, mai participativi, mai
responsabilinslujirearecerutalorpentrubinelepoporuluiluiDumnezeu,nmasurancarecunoscbineparohian
caretraiesc.

Acolo unde a fost mai rapid procesul de descrestinare si a scazut si numarul preotilor, parohia, ca institutie, sa
aflat si se afla n mare dificultate. Acest proces de evolutie si de criza este mai putin evident la noi n Biserica
locala, parohia avnd n continuare o importanta deosebita att ca institutie socioreligioasa, ct si ca o
comunitatecrestinavie,chiardacaesteminoritaranmulteteritorii.

Parohiaesteostructuraistoricosocialasupusatransformarilorsocioculturale.Eanuestenumaiunsimplucentru
administrativ, de prestari de servicii religioase, ci o comunitate de credinta si de formare crestina, de cult si de
caritate,decomuniunesidedinamismmisionar,undetotimembriisaisesimtsubiectiactivisiresponsabilipentru
ntreaga misiune a Bisericii. Parohia este pentru toti si facuta de toti, nu numai de paroh si preotii care l ajuta.
Fiecare este membru, fiecare este parte, fiecare este piatra vie a acestui "templu". Nimeni nu poate fi pasiv,
egoist, individualist, nimeni nu poate sa stea deoparte, sa fie strain si izolat. Fiecare trebuie sa vrea binele
parohiei, sa o frecventeze, sa o slujeasca, sa o faca vie, sa fie ct mai populata. Astfel, pastorala parohiala va
trebui sa puna accent pe educarea tuturor crestinilor din parohie, pe constientizarea lor la coresponsabilitate si
participare la apostolatul Bisericii. De asemenea, pastorala va trebui sa fie atenta la problema raporturilor clerului
culaicii,cuasociatiilelorsastimulezeimplicareasiangajarealaicilorpentrunouaevanghelizare.

Epoca noastra este foarte sensibila si da o mare importanta valorilor comunitare ale participarii si ale
responsabilitatii. Parohia va trebui sasi schimbe actuala imagine n conformitate cu exigentele evanghelice,
trecnd de la structurile autoritare la cele comunitare, ncurajnd nfiintarea formelor asociative, ale Consiliului
pastoralparohial,si,ndefinitiv,participareaefectivaatuturorcredinciosilorlaviataBisericiilocale.Pentruolume
nouaestenevoiedeonouaadaptaresiorganizare,denoimetodepastorale,deoparohienoua.

n ciuda crizei de care a fost lovita n unele tari, parohia ramne o institutie care trebuie pretuita ca expresie
normalasiprimaraapastoralei.PentruPapaIoanPaulalIIleaeaesteunorganismindispensabil,deoimportanta
primordialanstructurilevizibilealeBisericii,"esteprimacomunitateeclezialadupafamilie,esteprimascoalade
credinta,derugaciunesideobiceiuricrestine,esteprimulcmpdecaritateeclezialaprimulorganismdeactiune
pastorala si sociala terenul cel mai adecvat pentru a face sa rasara vocatii sacerdotale si calugaresti resedinta
[1]
primara a catehezei" . ntradevar, parohia este de o importanta capitala pentru toti, pentru ca ea este locul
concret al vietii crestine. Pentru multi din contemporanii nostri, practicanti sau nepracticanti, participarea sau cel
putin referinta la o parohie, la parohia lor,ramne modul cel mai comun de a se numi catolici si de a se situa n
Biserica. n acest sens, putem afirma ca viitorul misiunii crestine depinde de viitorul institutiei parohiale. Oferind
maimulteprincipiisisugestiipentruactivitateapastoralasperamcaformareasicrestereavietiicrestinenparohie
sa fie tot mai mult o marturie autentica n fata lumii despre prezenta Domnului care prin Duhul Sfnt lucreaza n
istoriesininimileoamenilor.

1.2.Situatiaparohieiactuale

Dinnefericire,nuneletariparohiatraditionalanregistreazaopierderecontinuadeinfluentaasupracredinciosilor.
Nu toate persoanele botezate care traiesc n limitele teritoriale ale parohiei mai sunt credincioase practicante.
Parohiaesteconstrnsasadevinacomunitateacrestinaadiasporeintrolumesecularizata.

ninteriorulparohieinsesiexistamultedificultatidefunctionaresideparticipareatuturormembrilorlaviatasila
http://www.profamilia.ro/print.asp?path=/omul.asp?idmis=5 1/13
4/4/2017 www.ProFamilia.roCrestiniilaici.Identitatesimisiune

ninteriorulparohieinsesiexistamultedificultatidefunctionaresideparticipareatuturormembrilorlaviatasila
misiuneaBisericii.nuneleparohiimaipersistaaceamentalitatedupacareparohulsinguresteacelacaretrebuie
sadecidasisandeplineascatoatefunctiilesacre.Laiciinusuntfacuticonstientideobligatiacoresponsabilitatiisi
a participarii active la misiunea pastorala, ci continua sa conceapa propria prezenta n Biserica, si deci si n
parohie, la o ascultare pasiva. n alte parohii sa trecut la extrema cealalta, identificnduse criteriile de
coresponsabilitatesiparticiparecucriteriilefalseidemocratii,conducndlaformareaunornoiorientarisigruparin
parohiecareaudevenitcauzadetensiunisidificultatipentrupastoralasiviataparohiala.

Acest lucru ne determina sa ne punem mai multe ntrebari despre modul n care se desfasoara viata n
comunitatile parohiale. Care este imaginea parohiei contemporane? Cum si desfasoara activitatea n situatia
actuala?Careesterolulsiinfluentaeinsocietate?Dinnefericire,seconstatanunelecazurisemnedeanemie,
de pasivitate generala. Parohia trebuie sa gaseasca din nou resursele necesare pentru a pune n miscare toate
articulatiile, venele, arterele si sngele care sa irige sufletele si viata tuturor enoriasilor. Este necesar sa se
intervina nainte de a fi prea trziu. Pericolele care ameninta viata comunitatilor parohiale sunt multe. Exista tot
maimultifactoricarelepunndificultate.

Procesul industrializarii si urbanizarii masive a dat nastere la o concentrare surprinzatoare de mase. n anumite
[2]
cazuri a fost rasturnata aproape integral fizionomia comunitatii parohiale traditionale . Parohiile de altadata cu
cteva sute de persoane sau trezit n decurs de ctiva ani cu mii de credinciosi veniti din toate colturile tarii.
Parohiile nu reusesc sa faca fata tuturor exigentelor actuale, mai ales la orase unde credinciosii devin tot mai
numerosisitotmaianonimisimaiizolatidecentrulparohial,ratacitiprindiferitecartierendepartate,farabiserica,
fara nici un punct de referinta religioasa si spirituala n apropiere. De aceea, este urgenta necesitatea de a
descoperi noi metode pastorale, noi initiative apostolice si de a oferi solutii eficiente. Este necesar sa fie create
spatii noi, structuri noi, forme noi n care cei care cred n Cristos sa se poata ntlni, sa se poata cunoaste pe
nume, sa asculte mpreuna Cuvntul lui Dumnezeu, sa celebreze agapa fraterna, sa se ajute reciproc n spiritul
caritatiicrestine.

Acelasi lucru este valabil si pentru parohiile rurale, pentru ca, daca pna acum, crestinii erau mai mult pasivi n
Biserica, astazi, n virtutea preotiei comune, sunt chemati sa participe intens la viata Bisericii. De aceea, si n
parohiiledelataratrebuieregnditasirevizuitastrategiapastoralaprintrosensibilizaremaiputernicasioangajare
mai intensa a tuturor enoriasilor la viata comunitatii parohiale. Este adevarat ca exista probleme mari de
organizare,maialessipentrufaptulcacrestiniideastazisuntntrocontinuamiscaresocialprofesionala.Sane
gndimlanavetisti,lamuncitori,careintrancontactcuviataparohialadoarnzideduminica.Simaicomplexe
sunt problemele familiilor ai caror membri sunt constrnsi sa lucreze la sute de kilometri distanta de casa, poate
chiarnstrainatate,lipsindculunilesauchiarcuaniidinsnulfamilieisialcomunitatiiparohiale.PapaIoanPaul
alIIleaavertizeazaca

Adesea contextul social, mai ales n unele tari si ambiente, este n mod violent zguduit de forte de
dezagregaresidezumanizare:omulestetulburatsidezorientat,nsaninimairamnetotmaimultdorinta
de a putea experimenta si cultiva raporturi mai fraterne si mai umane. Raspunsul la o asemenea dorinta
poate veni de la parohie, cnd aceasta, prin participarea vie a credinciosilor laici, ramne coerenta cu
originara sa vocatie si misiune: de a fi n lume "locul" comuniunii credinciosilor si mpreuna "semn" si
[3]
"instrument"alvocatieituturorlacomuniune .

Mijloaceledecomunicaresociala.ntrecutfamilia,parohiasiscoalaeraudenenlocuitnprivintaeducatiei.Astazi
nsa, cu explozia masiva si de nestavilit a mijloacelor de comunicare n masa, lucrurile sau schimbat n mod
radical. Televizorul, radioul si ziarul au luat locul vechilor canale de formare si educatie, instalnduse cu forta n
nsasi inima comunitatilor. Acum sunt massmedia cele care au devenit noile catedre, noile amvoane, noile
instrumentedetransmitereaculturii,nstaresainfluentezentreagapersoanaumana,nmoduleideaactiona,n
stiintasa,ncredintasa,niubireasa,ntoataviatasa.Solutianuestenicidecumaceeadealuptampotrivalor,
cidealencrestinasideacolaboracuelepentruoinformarecorectasioformaresanatoasa,morala,crestinaa
tuturor oamenilor. Biserica "i ndeamna pe toti oamenii de bunavointa, mai ales pe aceia care dirijeaza aceste
mijloace,sacautesalefoloseascanumaisprebinelesocietatiiumane,acareisoartadepindemaimult,pezice
[4]
trece,dedreaptalorfolosire" .

ntrosocietateaglomerata,individualismul este perceput si trait n mod instinctiv ca o portita de scapare. Astfel

ca,nparohiileurbane,ntimpcedisparmanifestariledetippublicsipopularcucaracterreligios,apareexigenta
unei privatizari a raportului cu Dumnezeu, care se manifesta prin practici devotionale traite ca medicina, hobby,
alibi,gesturisporadicedepietate,religiozitateprivata,izolata,aproprieiconstiinte,actiunisporadicecaritativede
tipfilantropic.Existaparohiiurbanecompusedinmultinecunoscuti,faraidentitateetnicasiculturala,sichiarfara
identitate crestina. Este vorba de asazisii crestini anonimi. Parohia este chemata sa scoata lumea din propriile
"casebunker",sadistrugalanturileindividualismuluisisalconducapeomlaradacinafiinteisale,nmodnatural
socialasinmodcrestincomunitarecleziala.Dinnefericire,acestindividualismseobservaacumsilatara,desi
nuntromasuraasadepronuntatacalaoras.Darsilatarauniicrestinincepsafiemaireci,maidezinteresati,
maiizolatisimaidepartedeintereselesideviatacomunitatiiparohiale.
http://www.profamilia.ro/print.asp?path=/omul.asp?idmis=5 2/13
4/4/2017 www.ProFamilia.roCrestiniilaici.Identitatesimisiune

Secularismul sau indiferentismul religios. Este un fenomen care, mai ales n Occident, a diminuat progresiv
influentareligieiasupraomuluimodern,conducndulastfellaolibertatenteleasanmodgresit.nuneleparohii,
maialesurbane,uniicrestininunumaicanufrecventeazasacramentele,dartraiescntrostaredeateism practic.
Chiar si dintre cei care merg la biserica uneori se gndesc ca pot sa se descurce dupa cum cred ei, dupa capul
lor,nmateriedeobiceiuri,demoralasipracticacrestina.Spreexemplificareajungesaamintimnumaimodulcum
este vazuta si respectata morala sexuala. Indiferenta ncepe sa devina o ideologie, un neopagnism, un obicei,
un stil, un mod de a fi al omului contemporan.Aceasta situatie este recunoscuta cu ngrijorare de catre parintii
conciliaricndafirmaca

multimi ntregi se ndeparteaza practic de religie. Spre deosebire de vremurile trecute, negarea lui
Dumnezeu sau a religiei sau indiferentismul nu mai sunt ceva neobisnuit si individual: nu arareori astazi
astfeldeatitudinisuntprezentatecaoexigentaaprogresuluistiintificsauavreunuinouumanism.nmulte
taritoateacesteanusuntexprimatenumailanivelfilozofic,ciafecteazanmaremasuraliteratura,artele,
[5]
interpretareastiintelorumanistesiaistorieisichiarlegilecivile,faptceduceladezorientareamultora .

De aceea, este necesara o noua evanghelizare care sa aiba curajul de a comunica prin cuvnt si viata mesajul
evanghelic integral, de a conduce la religia adevarului care sa patrunda n tesutul uman, sal rennoiasca din
interiornfiecareformaasa:vitala,sociala,politica,economicasiculturala.

Exista o anumita indiferenta si n jurul bisericilor parohiale. Daca se organizeaza ceva, ntruniri, initiative de
apostolat, aproape ntotdeauna sunt aceleasi persoane care "se misca" pe lnga Biserica, iar ceilalti credinciosi
traiesc n indiferenta. Exista n parohii crestini numai cu numele si nu cu fapta, crestini nregistrati n arhivele
parohieipentrucaasaseobisnuiestedesecole,asacumsuntnscrisisilaprimarieexistaoprezentapasivan
multeadunariliturgiceparohiale"liturgiidegramada",lipsitedeoriceincidentanviatacomunitatilorcivilelocale
sacramenteprimitefaracredintasicaatarenuprovoacanoutateacrestinaexistacrestinicarentelegreligiamai
mult ca o suma de precepte, crestini cu o spiritualitate ndeplinita fortat n preajma sarbatorilor sau a unor
evenimentedinfamilie.

Parohiaactualaestechematasaluptempotrivaindiferenteireligioase,cuvalorilesifortaEvangheliei,samearga
mpotriva curentului, sa se modeleze dupa exemplul primelor comunitati crestine. La nceputurile crestinismului
acesteaaureusitsatransformeosocietatecoruptasinedreapta.Parohiaestechematasafieceeacetrebuiesa
fie, adica: "ambientul obisnuit unde se naste si se creste n credinta. De aceea, constituie un spatiu comunitar
foarte adecvat pentru ca Cuvntul lui Dumnezeu realizat n ea sa fie n acelasi timp nvatatura, educatie si
[6]
experientavitala" .

1.3.Interpelari,principiisiexigentederennoire

Oare parohiile actuale sunt o "ntrupare" a ecleziologiei Conciliului al IIlea din Vatican? Reusesc ele sa formeze
nistecrestiniautentici,capabilisasiconsacreviataluiCristossiaproapelui?Suntnstaresafacafataatacurilor
ateismului, materialismului, consumismului si hedonismului? Ne dam seama ca toate acestea distrug valorile
umane si crestine? Suntem constienti ca unele mijloace de comunicare sociala propaga o cultura contrara lui
Cristos? Oare parohiile, asa cum sunt structurate, mai corespund exigentelor unei societati n plina evolutie?
MesajulluiCristosajungelamajoritateaoamenilor?Suntemconstienticacrestinismulpoatedevenicutimpulmai
mult un fenomen folcloric? Suntem convinsi ca anumite fenomene sociale ca avortul, divortul, unirile libere etc.,
potfinvinsenumaiprincreareauneimentalitaticuadevaratcrestinecaresaajungalatotpoporul?

Dacanuvremsafimacuzaticafacempoliticastrutului,caresiascundecapulnnisippentruanuvedeasianu
fivazut,pentrualasatotullavoiantmplarii,atunciestenecesarsaavemcurajulsaexaminamnmodobiectiv
situatia n care ne aflam pentru a gasi terapia pastorala necesara. De aceea, trebuie sa ne ntrebam: care este
misiunea la care este chemata parohia astazi? Care sunt caile, criteriile si metodele cele mai oportune pentru o
pastoralaparohialaeficace?Dacaparohianusischimbafizionomia,atuncinuseschimbaniciBiserica,redusan
multe parti ale lumii la o masa de botezati care nu mai gndesc crestineste, nu mai simt crestineste, nu mai
traiesccrestineste.SidacanuseschimbaBiserica,nuseschimbanicisocietateacivila.

Aceastaestemisiuneasiroluluneiparohiirennoite:sacautenoicaipastoraledeevanghelizare,sadeaviatala
structurinoideparticipare,cumarfiConsiliulparohialpastoral,sapromovezepluralismulasociativallaicilorcare
nseamna un plus de viata pentru ntreaga comunitate crestina, sa fie atenta la semnele timpurilor care sunt o
continuaprovocarepentrupastorala.Astfel,parohiaestechematasafiestructuraceamaifunctionalanBiserica
sisaoferegarantiastabilitatiisiacontinuitatiipastoraleituturorcrestinilor.

Pentruaserennoinfelullordeafisideaactiona,parohiilenoastretrebuiesatinaseamadeanumiteprincipii:

Atrecedelaoparohienteleasanmodpreponderentcaunsimplucentruadministrativ,birocratic,uncentrude
putereierarhicaasuprauneisimplemasedeoameni,unlocdeserviciireligioasegarantatedeprezentaunuipreot,
la o parohie nteleasa n totalitatea ei ca subiect pastoral. Trebuie acceptata diminuarea aspectului preponderent
http://www.profamilia.ro/print.asp?path=/omul.asp?idmis=5 3/13
4/4/2017 www.ProFamilia.roCrestiniilaici.Identitatesimisiune

clericalsicrestereaaspectuluiministerialaltuturormembrilorpoporuluiluiDumnezeu.Parohiaesteocomunitate
decredinciosi,adicadeclericisidelaicichematisarealizezemisiuneaBisericiinconformitatecurolulfiecaruia.
Laicii, fiind ncorporati n Cristos prin Botez, au devenit poporul lui Dumnezeu si, de aceea, facuti partasi ntrun
modspeciallaoficiulsacerdotal,profeticsiregalalluiCristos,aufostchematisarealizeze,fiecaredupaconditia
[7]
sa juridica, misiunea pe care Dumnezeu a ncredintato Bisericii ca so mplineasca n lume . Se va verifica o
rennoire a vietii crestine si n parohiile noastre daca vor fi favorizate vocatia si carisma fiecaruia. Duhul Sfnt
ofera darurile sale tuturor celor botezati, si nu numai partii ierarhice. Comunitatea ecleziala nu mai trebuie
organizata pornind de la binomul preotielaicat, ci pornind de la teologia ministerelor, punnd n valoare darul
fiecaruia.

NimeninutrebuiesaactionezesingurcitotincomuniuneasiunitateavoitadeCristoscarespune:"Marog...ca
totisafieuna,dupacumtu,Tata,estinminesieuntine,casieisafieunannoi,pentrucalumeasacreada
ca tu mai trimis" (In 17,21). Unitatea este conditia autenticitatii n Biserica si a credibilitatii n fata lumii. n
Biserica

suntdeosebirindaruri,darunulsiacelasiesteDuhul.Deasemeneasuntdeosebirinslujiri,Domnulnsa
este acelasi. Sunt si deosebiri n nfaptuiri, dar acelasi este Dumnezeul care le nfaptuieste toate n toti.
FiecaruiaiestedatamanifestareaDuhuluinfolosultuturor(...)Toateacesteansalenfaptuiesteunulsi
acelasiDuh,mpartindcumsecuvinefiecaruiadupanevoialui(1Cor12,411).

Pastorilordecisiparohului,leestedatdaruldiscernamntuluisialvalorificariidarurilor,daruripecareDuhulSfnt
le mparte poporului lui Dumnezeu pentru binele comun. Toate darurile sunt ornduite pentru realizarea scopului
[8]
propriualBisericii:salusanimarum,caretrebuiesafienBisericalexsuprema .

ncomunitateaparohialafiecaresindeplinesteobligatiilecareisuntproprii.Aceastaocerecoerentacupropria
identitate si cu propriul rol n Biserica si o mai cere si binele ntregii comunitati care, pentru asi realiza propria
misiune,trebuiesafieuncorpbinealcatuitsiorganizatncaretoatemadularelesuntviisicontribuielavitalitatea
ntreguluitrup.ConciliulalIIleadinVaticanafirma:"fiecare...vandeplinitotsinumaiceeaceirevineconform
[9]
rituluisinormelorliturgice" ,deciceeaceestedecompetentasa.

Sitotel[Cristos]iapus,pecareapostoli,pecareprofeti,peuniievanghelisti,pealtiipastorisinvatatori,
spreaformasfintii,sasindeplineascansarcinarealor,casafieziditTrupulluiCristos,nctsaajungem
toti la unirea n credinta si la cunoasterea Fiului lui Dumnezeu, la omul desavrsit, la masura staturii
mplinite a lui Cristos (...) Traind cu adevarat n dragoste, ne vom dezvolta ntru totul n Acela care este
Capul,Cristos.PorninddelaelsencheagasisembinantregTrupul,princontributiafiecareincheieturi,
dupa puterea si masura fiecarui madular, nfaptuinduse astfel cresterea Trupului, spre zidirea lui n
dragoste(Ef4,1116).

Deosebireantrerolulparohuluisicelallaicilorsebazeazapeidentitatealor.Parohulvatrebuisaseocupenumai
deobligatiilesalesinumaincazuridenecesitatesalendeplineascasipecelealelaicilor.Laiciiaufunctiilelor
proprii care daca nu sunt ndeplinite, sufera realizarea propriei lor vocatii, viata si misiunea parohului si nsasi
vitalitatea ntregii comunitati parohiale. Trebuie depasita n mod definitiv mentalitatea ca actiunea laicilor n
Biserica ar fi doar un fel de voluntariat n ajutorul parohului care singur nu ar putea sa faca fata necesitatilor
pastorale.

2.Identitateasimisiunealaicilor

2.1.Importantalaicilornviatacomunitatiiparohiale

n secolele trecute, o anumita suprematie a clerului asupra laicatului a dat nastere la un fel de dualism
ecleziologic: pe de o parte, clerul si, pe de alta parte, laicii. Acest dualism puternic a facut ca: laicul sa aiba o
constiinta gresita despre sine, aceea ca este partea "inferioara" a Bisericii laicul sa fie saracit de orice drept la
participare si exercitare activa a slujirii ministeriale n cadrul comunitatilor ecleziale laicul sa se considere ca
destinatar al operei de evanghelizare si nu subiect responsabil laicul sa aiba convingerea de a fi mai mult un
"delegat" al clerului pentru a ndeplini anumite misiuni apostolice sa se formeze mentalitatea gresita dupa care
clerulpoatecomandantimpcelaicularenumaidatoriadeaascultalaiculsaaibaconvingereacaspiritualitatea
sau perfectiunea crestina este rezervata vietii clericalemonahale si nu si laicilor sa fie justificata o anumita
pasivitatealaicatuluifatademisiuneaBisericiinlume.

Conciliul al IIlea din Vatican a redat tuturor membrilor poporului lui Dumnezeu aceeasi demnitate derivata din
sacramentul Botezului. Pentru Conciliu, Biserica este formata dintro singura familie ai carei fii sunt toti egali n
[10]
demnitate si toti diferiti n functii . Laicul nu este numai pentru a da culoare "laicala" Bisericii "clericale", ci

http://www.profamilia.ro/print.asp?path=/omul.asp?idmis=5 4/13
4/4/2017 www.ProFamilia.roCrestiniilaici.Identitatesimisiune

pentruadaoadevarataconsistentaeclezialacomunitatiicrestine.Laiculnueste"parteadaugata"fiinteiBisericii,
ci

laicii,adunatinpoporulluiDumnezeusiconstituitinunicultrupalluiCristos,subunsingurCap,oricinear
fiei,suntchemati,camadularevii,sacontribuielacrestereaBisericiisilasfintireaeinecontenita(...)Laicii
au,prinurmare,mareatandatoriredealucrapentrucaplanuldivinalmntuiriisaajungatotmaimultlatoti
[11]
oameniidinoricetimpsidinoriceloc.Salefie,asadar,deschisapretutindenicalea .

Laicul nu este un fel de "ariergarda" a clerului, ci este pentru a fi si pentru a avea o Biserica evanghelizata si
evanghelizatoarentrunmodautenticsicomplet."Apostolatullaicilor,decurgnddinnsasichemarealorcrestina,
[12]
nupoatelipsinicicndnBiserica" .

DindoctrinapostconciliaracelmaiimportantdocumentcaretrateazadespredemnitateasirolullaicilornBiserica
si n lume este ndemnul apostolic Christifideles laici. Ea este un apel la mobilizarea generala a tuturor
componentelor intraecleziale cu respectivele carismeslujiri, roluri si oficii. Amintind de parabola evanghelica a
lucratorilor viei (cf. Mt 20,17), Papa Ioan Paul al IIlea subliniaza ca laicii sunt asociati in solidum la fiinta si
activitateaBisericii.Defapt,acestaestesiscopuldocumentului:deaprovocaoconstientizaremaidecisaasupra
responsabilitatii tuturor laicilor, de a fi"tot mai convinsi de nsemnatatea speciala pe care o are activitatea
[13]
apostolicanparohialor" .

Asadar,estetimpuldearedalaicilorceeaceleapartine:deafidetinatoriaimandatuluiexplicit,deadamarturie
crestina si de a vesti Evanghelia. Daca parohiile vor sa iasa din umbra si din pasivitate, atunci este timpul sa
valorizezelaicatulcrestincasubiectactivsiresponsabildeevanghelizare.Estetimpuldeaschimbamentalitatea
pentruarennoipractica:aceastaestemisiunealacareDuhulSfnticheamapecrestininaceastaepocaatt
decomplexaaBisericii.Estenecesardeaconcepeunplansideadescoperioprezentanouaacelorbotezatin
istorie, care sa fie consecinta unei conceptii rennoite despre identitatea si misiunea lor. "Recunoscnd n ei
demnitateadefiiailuiDumnezeu,preotulvalucralapromovarearoluluispecificlornBisericasivapunenslujba
[14]
lorntreagasaslujirepreoteascasiiubirepastorala" .

Daca n Biserica primara laicii au dat o contributie fundamentala la raspndirea crestinismului, Biserica
contemporana, care este obligata sa traiasca ntro lume tot mai secularizata si mai pluralista, nu poate sasi
ndeplineasca misiunea fara participarea laicilor. Laicii au vocatia speciala de a fi puntentreBisericasilume,n
ceeaceprivestenunumaiaspectultemporaralBisericii,darsinexercitareamisiuniisalepeplanspiritual.Papa
IoanPaulalIIleaafirmaca"ncircumstanteleactualecredinciosiilaicipotsitrebuiesafacamultpentrucresterea
uneiautenticecomuniunieclezialeninteriorulparohiilorlorsipentruaretrezielanulmisionarfatadenecredinciosi
[15]
si chiar fata de credinciosii care au abandonat sau au diminuat practica vietii crestine" . Crestinii trebuie sa fie
stimulati de catre preot sa creasca n aceasta constiinta ecleziala n asa fel nct sa fie mereu mai activa
prezentalorncateheza,liturgie,diferiteleactivitatiapostolicealeBisericii,participndastfellaslujireaprofetica,
preoteascasiregeascaaluiCristos.

2.2.Participarealaicilorlaslujireaprofetica,preoteascasiregeascaaluiCristos

a)Functiaprofetica."CristosIsus,MareleProfet...simplinestemisiuneaprofeticapnaladeplinamanifestarea
slaveisale,nunumaiprinierarhie,carenvatannumelesiprinputerealui,cisiprinlaici,pecareiaconstituitde
asemeneacamartori,nzestrnduicusimtulcredinteisicuharulcuvntului(cf.Fap2,1718Ap19,10),pentruca
[16]
puterea Evangheliei sa straluceasca n viata de toate zilele, n familie si n societate" . Vestirea autentica a
CuvntuluiluiDumnezeurevinepastorilor,nsaoricebotezatesteobligatsalanunte"latoatafaptura"(Mc16,15)
princuvntsiexemplulvietii.Evanghelizareavafifacutandouadirectii:pentruceicaresuntaproapesiceicare
suntdeparte.ExistauniicaresuntaproapedenoidarcarenumaitraiesccredintaprimitalaBotez.Estenevoiede
o noua evanghelizare. Laicii au datoria sa dea marturie cum credinta crestina constituie unicul raspuns valid la
problemelesisperantelepecareviatalepunefiecaruiomsifiecareisocietati.Audatoriasaseangajezenopera
decatehezapentruformareauneicomunitatieclezialemature.Pentruceicaresuntdeparte,carencanulcunosc
pe Cristos, sunt laici care lasa ambientul lor de viata, tara lor, cel putin pentru o anumita perioada, pentru a se
angajanzoneledemisiuni,devenindmisionarinadevaratulsensalcuvntului.

Misiunea catehetilor este foarte apreciata de catre Biserica pentru ca acestia pot da o contributie importanta la
raspndirea credintei. Papa Ioan Paul al IIlea, n Catechesi tradendae,i ncurajeaza pe catehetii laici sa
colaborezecugenerozitatelaedificareacomunitatiiecleziale,recunoscndca:"Bisericiacumnfloritoarenuarfi
[17]
fostedificatefaraei" .Sesubliniazaastazinecesitateadeatrece de la cateheti improvizati la cateheti maturi,
dupaoformaredoctrinalasimetodologicaadecvatadelavoluntariatulcateheticlacatehetiiintegratinstructura
pastorala a comunitatilor evanghelizatoare de la nvatatori ai catehismului la educatori n credinta si animatori ai
comunitatiloreclezialedelaceicaredoarrepetanisteadevaruriabstractelaprofeticapabilisatransmitanmod
integral si eficient adevarul care este Cristos. Este nevoie sa se dea o mare importanta formarii sistematice si

http://www.profamilia.ro/print.asp?path=/omul.asp?idmis=5 5/13
4/4/2017 www.ProFamilia.roCrestiniilaici.Identitatesimisiune

permanente a catehetilor n Biserica locala, care sa devina cateheti cu o puternica identitate ecleziala, persoane
maturedinpunctdevedereuman,maturencredinta,cuointensaviataspiritualasibinepregatiteprofesional.Un
adevarat catehet trebuie sa fie maestru: competent, fidel integritatii mesajului crestin, dotat cu capacitate
creatoare n actualizarea adevarului pe care l comunica educator: formator al omului n credinta si nu numai un
transmitator de cunostintesi sa dea marturie: nu unul care repeta doar un mesaj care i este strain de viata, ci
semn viu a ceea ce comunica. Prin viata sa trebuie sa fie un "catehism viu", un martor credincios al lui
Dumnezeu.

ncazdenecesitatesaudeutilitate,laiciipotfiadmisisatinapredici,darnumaicumandatdinparteaepiscopului
n conformitate cu prescrierile Codului de drept canonic. Nu este vorba de un drept al lor, ci, asa dupa cum am
subliniat, pot fi admisi n cazuri exceptionale. Niciodata nu pot tine omilia n cadrul celebrarilor liturgice datorita
legaturiistrnsentrefunctiadeanvatasideasfinticaracteristicepreotieiministeriale.Niciseminaristiinauvoie
[18]
satinaomilia.Einusuntncaclerici.Delaaceastanupoatedadispensaniciepiscopul .

b) Functia preoteasca si liturgica. Laicii sunt chemati sa se sfinteasca si sa participe la opera de sfintire a
Bisericii. Toate lucrarile, rugaciunile si initiativele apostolice ale laicilor pot deveni "jertfe spirituale placute lui
DumnezeuprinIsusCristos(cf.1Pt2,5)...astfel,silaicii,actionndpestetotcusfinteniecaadoratori,iconsacra
[19] [20]
luiDumnezeulumeansasi" . Fiindca actiunile liturgice sunt acte ale lui Cristos si ale Bisericii , pregatirea si
celebrarealortrebuiesafiecomunitara.

Pelngaministereleinstituitealelectoratuluisiacolitatului rezervate laicilor de sex masculin, orice crestin poate

exercita numeroase oficii liturgice: lector pe o perioada limitata n actiunile liturgice functiile de comentator, de
cantor si de psalmist prezidarea rugaciunilor liturgice administrarea Botezului ministru extraordinar al Sfintei
mpartasanii asistent la cununia religioasa pregatirea tinerilor la Casatorie pregatirea bolnavului pentru primirea
sacramenteloradministrareaviaticuluiprezidarearugaciunilorlacasamortului,lacimitirsichiararituluifunebru
pregatirea catecumenilor la Botez si chiar celebrarea Botezului celebrarea sacramentaliilor si a binecuvntarilor
pentrusoti,copii,fii,logodnici,auneifemeinaintesidupanastere,batrni,bolnavi,cateheti,persoanenaintede
ocalatorie,casanoua,instrumentetehnicesaudemunca,animale,terenuri,masa,multumirepentrubinefacerile
primite, pentru diferite circumstante celebrarea Liturgiei orelor pregatirea copiilor si asistarea lor n timpul
celebrarii euharistice si a altor sacramente prezidarea celebrarilor duminicale n absenta preotului diferite slujiri
saufunctiintimpulSfinteiLiturghiicaprimireacredinciosilornbiserica,citireaCuvntuluiluiDumnezeu,rostirea
unor rugaciuni, prezentarea ofertelor la altar, animarea cntarilor liturgice. Precizam faptul ca unele din aceste
functii pot fi ndeplinite de catre laici numai n caz de necesitate si cu mandat sau permisiune expresa a
Ordinariuluiloculuisauaparohului.

c) Functia regeasca. Laicii sunt chemati sal slujeasca "pe Cristos si n altii, sai duca pe fratii lor cu umilinta si
[21]
rabdarelaRegelecaruiaaislujinseamnaadomni" .PrinmembriiBisericii,Cristos"valuminadincencemai
[22]
multntreagasocietateumanaculuminaluimntuitoare" .

Atentialaicilorvatrebuindreptatanmoddeosebitfatade"ceidinurma".Acestia"dinurma",nistorie,nusunt
ntotdeauna aceiasi, ci variaza de la bolnavi, saraci, batrni, la cei drogati, fara casa, fara loc de munca etc.
Parohultrebuiesaprezideze,sapromovezesisacoordonezecaritateancomunitateacareiestencredintatan
asafelncttoataparohiasadevinacomunitatedecredintatraitancaritate.Existastructuridecarenusepoate
faceabstractie,sianume:caritasulparohial, care trebuie sa existe nu numai pentru cazurile de necesitate, ci ca
unorganismpermanentdemarturieacredinteiprincaritatevoluntariatul,caslujiregratuitasipermanenta.

Laiciisuntchematisaanimezesisaperfectionezeordinearealitatilortemporalecuspiritulevanghelicsiastfelsa
deamarturiedespreCristos,

sa caute mparatia lui Dumnezeu ocupnduse de cele vremelnice si ornduindule dupa vointa lui
Dumnezeu. Ei traiesc n mijlocul lumii, angrenati n toate ndatoririle si activitatile din lume si n conditiile
obisnuite ale vietii familiale si sociale din care le este tesuta existenta. Acolo sunt chemati de Dumnezeu
pentru ca, ndeplinindusi menirea proprie, calauziti de spiritul Evangheliei, sa contribuie dinlauntru, ca o
plamada, la sfintirea lumii si sal arate astfel celorlalti pe Cristos, mai ales prin marturia vietii lor, prin
iradiereacredintei,speranteisiiubiriilor.Eisuntasadaraceiacareaunmoddeosebitdatoriasalumineze
si sa ornduiasca toate realitatile temporale, n care sunt puternic implicati, n asa fel nct ele sa fie
necontenit realizate n spiritul lui Cristos, sa creasca si sa fie spre lauda Creatorului si
[23]
Rascumparatorului .

LaiciitrebuiesanvetesafieCristosnstructurilenormalealesocietatiiacoloundeseaflafamiliilelor,lalocullor
demunca,ncerculdeprietenisidedistractie.Oricelaic,oricinearfiel,trebuiesafiesacramentulluiCristos n
lume, sa se insereze n toate realitatile lumii pentru a fi un fel de ferment n toate sectoarele vietii civile. De
asemenea,laiciitrebuiesanvetesafieBisericaoriundesarafla:

http://www.profamilia.ro/print.asp?path=/omul.asp?idmis=5 6/13
4/4/2017 www.ProFamilia.roCrestiniilaici.Identitatesimisiune

CredinciosiilaiciseaflapeliniaceamaiavansataavietiiBisericii:datoritalorBisericaesteprincipiulvital
alsocietatii.Deaceeaeitrebuiemaipresusdetoatesaaibaoconstiintamereumaiclaranunumaidespre
faptul ca apartin Bisericii, dar ca sunt Biserica, mai concret comunitatea credinciosilor de pe pamnt, sub
[24]
conducereauniculuiCap,papa,siaepiscopilorncomuniunecuel.EisuntBiserica .

Parohiaarenevoieastazidelaicipregatitisiangajatinoricesector:social,politic,administrativ,artistic,cultural
etc. Porunca de a merge, de a nvata si de a da marturie a dato Isus nu numai apostolilor, ci tuturor celor care
cred ntrnsul (cf. Mt 28,1820). Sectoare speciale de actiune sunt: promovarea demnitatii persoanei apararea
dreptului la viata apararea drepturilor familiei angajarea pentru binele comun implicarea n viata economica si
socialaevanghelizareaculturiiomuluiimplicareanmassmediaetc.

ncalitatedeconsilieriaipreotilor,laiciiauunrolimportantnparohie.

nmasurastiintei,competenteisiprestigiuluidecaresebucura,eiaudreptul,bachiaruneorisidatoria,de
asispuneparereanceleceprivescbineleBisericii.Aceastasevaface,dacaestecazul,prininstitutiile
stabilite n acest scop de Biserica si ntotdeauna n spiritul adevarului, tariei si prudentei, cu respect si
[25]
iubirefatadeaceiacare,nvirtuteamisiuniilorsacre,lreprezintapeCristos .

PrintrestructurileconsultativestabilitedeBiserica,demareimportantasunt:ConsiliulpastoralparohialsiConsiliul
[26]
parohialpentruproblemeleeconomice .Membrii,numitidupanormeledreptuluiuniversalsiparticular,trebuiesa
fie nzestrati cu calitati morale si sa ndeplineasca conditiile ecleziale sa aiba capacitate administrativa si sa fie
constienticamisiunealorprincipalanuestedeasengrijidentretinereaparohului,cideadministrareabunurilor
spiritualesimaterialenecesareparohiei(biserici,structuriparohiale,ajutareasaraciloretc).

Laicii, ca toti credinciosii care sunt chemati de Dumnezeu la apostolat, au obligatia generala si dreptul de a se
angaja,fiesinguri,fiereunitinasociatii,pentrucavesteamntuiriisafiecunoscutasiprimitadeoriceomnorice
[27]
loc .NiciodatanistoriaBisericiinusaverificatoasamareraspndireamiscarilorsiasociatiilorcrestine:"putem
[28]
vorbi despre un nou anotimp de asociere a credinciosilor laici" , despre o adevarata manifestare a Rusaliilor
laice. Gama lor acopera toate modalitatile de prezenta ale crestinului n istorie. Ele sunt considerate pe buna
[29]
dreptate elementul cel mai dinamic al Bisericii de astazi,"sunt de o varietate si de o vivacitate speciala" .
Aspectelepozitivealeasociatiilorcrestinesuntmultiple:oBisericadupamodelulcomunitatilorprimarencaresunt
puse n valoare mai ales fraternitatea si prietenia, responsabilitatea solidara, entuziasmul, creativitatea
evanghelica,liturgicasiapostolicamaimultacomuniunentrecredinciosiunlaicatmaiministerialoBisericamai
dinamica datorita numeroaselor carisme. Unele miscari crestine au chiar acest scop de a pune toata Biserica n
miscare.Pentruoevaluarejustaaformelorasociativelaicesuntnecesarecriteriiclaresiprecisenumitecriteriide
eclezialitate.

Dupa Papa Ioan Paul al IIlea, acestea sunt urmatoarele:primatul dat vocatiei fiecarui crestin la sfintenie
responsabilitatea de a marturisi credinta catolica marturia unei comuniuni solide si constiente cu papa si cu
episcopul Bisericii locale conformitatea si participarea la scopul apostolic al Bisericii angajarea concreta n
[30]
societateaumananluminadoctrineisocialeaBisericii .

Verificareaacestorcriteriisefaceduparoadeleconcretecarensotescviatasifapteleacestorasociatiicrestine:

gustul rennoit pentru rugaciune, contemplatie, viata liturgica si sacramentala nsufletirea pentru nflorirea
vocatiilorlaCasatoriareligioasa,laPreotiaministeriala,laviataconsacratadisponibilitateadeaparticipala
programele si activitatile Bisericii att pe plan local ct si national si international angajarea catehetica si
capacitatea pedagogica n formarea crestinilor impulsul pentru o prezenta crestina n diversele ambiente
ale vietii sociale crearea si animarea de opere caritative, culturale si spirituale spiritul de dezlipire si
saracie evanghelica pentru o caritate mai generoasa fata de toti convertirea la viata crestina sau
[31]
ntoarcerealacomuniuneacelorbotezaticareacumsunt"departe" .

Toateacesteelementetrebuiesafieprezentenoriceformaasociativa,dacavreasafiesisaramnaecleziala.
PluralismulasociativesteomarebogatiepentruBisericanziuadeastazi.Astfel,credinciosiipotfacealegerin
conformitate cu impulsurile Duhului Sfnt care distribuie darurile sale pentru binele comun. Respectndule
autonomia legitima, parohul trebuie sa fie garantul integritatii doctrinei si a moralei asociatiilor prezente n cadrul
parohiei,saoferemijloacelenecesaresiutilepentruformareacrestinaamembrilorsisaaibagrijacaasociatiile,n
colaborarefraterna,safiefermentdecomuniuneeclezialasideoperativitatemisionara.

Laicii care sunt considerati apti, pot fi chemati sa colaboreze n diferite oficii ecleziale si alte misiuni. Conciliul
afirmaca"laiciipotfichemati,ndiferitefeluri,silaocooperaremaidirectacuapostolatulierarhiei(...)eimaipot
[32]
fi cooptati de ierarhie la exercitarea unor functii bisericesti n scop spiritual" . Dupa normele Dreptului canonic,
laiciicaresedistingprinstiinta,prudentasionestitate,suntconsideratiaptipentruanumiteoficiibisericestisialte

http://www.profamilia.ro/print.asp?path=/omul.asp?idmis=5 7/13
4/4/2017 www.ProFamilia.roCrestiniilaici.Identitatesimisiune

misiuniapostolice,dintrecareamintim:oficiuldecancelarnCurie,carenainteerarezervatnumaipreotiloroficiul
de judecator ministerele instituite ale lectoratului si ale acolitatului predicarea n biserici administrarea Sfintei
[33]
Euharistiietc .Reamintimcaoferireaministerelorinstituitenutrebuiefacutedoarcusimplultitlusuplinitor,adica
din cauza lipsei de preoti si de diaconi, si deci pentru a usura parohul n ndeplinirea obligatiilor liturgice si
pastorale,cisafieorecunoastereexplicitaacarismelorpecareDuhulSfntledaruiestePoporuluiluiDumnezeu
cndvreasinumaipentrufolosulcomun.

Pentru ca parohia sa traiasca, sa creasca si sasi realizeze propria identitate si misiune ca celula vie a Bisericii
particulare, trebuie sa recunoasca fiecaruia carisma si vocatia pe care o are. Numai asa va putea fi realizata pe
deplinnouaecleziologieconciliarasipostconciliara,ecleziologiecareivedepelaiciideoricecategoriesocialaca
protagonisti si responsabili ai apostolatului Bisericii n orice sector al convietuirii umane. Este de datoria parohiei
deasereorganizadinpunctdevederepastoralnluminanoiiecleziologii.

2.3.ConsiliulpastoralparohialsiConsiliulpentruproblemeleeconomice

a)Consiliulpastoralparohial.ntreinstrumenteleutilepentruafavorizacoresponsabilitateasicomuniuneafortelor
activentroBisericalocalasenumaraConsiliulpastoral.Coduldedreptcanonicafirmaca:

daca,dupaapreciereaepiscopuluidiecezan,fiindascultataparereaConsiliuluiprezbiteral,seconsideraca
esteoportun,nfiecareparohiesafieconstituitunconsiliupastoral,careestecondusdeparohsincare
credinciosii, mpreuna cu cei care participa n virtutea oficiului la grija pastorala a parohiei, sasi aduca
[34]
aportullacrestereaactivitatiipastorale .

Sestiefoartebinecapastoratiacomportaunraportfoartestrnsntreproiect,functiisilucratoriipastorali.Pentru
caoriceproiectarenevoiedepersoanepregatitesidispusesalrealizeze,estenecesarcanfiecareparohiesa
existe un grup de laici responsabili, care sa coordoneze si sa promoveze proiectul pastoral, n colaborare si n
comuniune cu preotii si persoanele consacrate. Verificarea periodica, la care trebuie sa participe toti membrii
Consiliului, nu are alt scop dect a analiza realizarea concreta a proiectului. nsa eficacitatea sa depinde mai
presus de toate de persoanele care trebuie sa realizeze proiectul. De aceea, este necesar ca fiecare comunitate
parohiala sa aleaga si sa numeasca lucratori pastorali calificati n diferitele sectoare ale evanghelizarii si ale
catehezei, ale liturgiei, ale slujirii si ale caritatii, care sa colaboreze astfel la nflorirea vitalitatii sale apostolice si
spirituale.Esteconstatatfaptulcancomunitatileparohialencareauluatfiintaasemeneaconsiliipastoralesise
depun eforturi din partea tuturor pentru buna lor functionare, ele se dovedesc foarte utile pentru cresterea
coresponsabilitatiisiamisionarismuluincomunitatealocala.

DesinfiintareaacestuiConsiliunuesteobligatorie,cinumaifacultativa,desiarecaracterdoarconsultativtotusiel
estenecesarsitrebuiesaocupeunlocimportantprintreorganismeledeparticiparesiresponsabilitatepastorala.
El este actualizarea practica a unor principii conciliare importante: principiul paritatii substantiale a tuturor
crestinilor,principiul carismatic, adica adevarul ca toti crestinii sunt dotati cu daruri care contribuie la edificarea
[35]
comunitatii,principiul coresponsabilitatii n misiunea apostolica .Consiliul pastoral parohial reprezinta ntreaga
comunitateparohialaunitanvarietateacarismelorsiaministerelor,reprezintaimagineafraternitatiisiacomuniunii
ntregii comunitati a credinciosilor, este expresia si manifestarea coresponsabilitatii tuturor credinciosilor parohiei
n cautarea a ceea ce Cuvntul lui Dumnezeu si Duhul Sfnt sugereaza ntrun anumit timp si loc Bisericii, n
edificareasiconducereacomunitatiicrestine.

nfiintareaunuiConsiliupastoralparohialnuesteunlucruusor.Estenevoiemaintideoschimbareamoduluide
a concepe viata parohiala. Este necesar sa se recupereze valoarea participarii la viata parohiala prin aceasta
functiedeconsilierpentruadiscernempreunaprioritatileapostolicesimetodelepastoralenecesarepentrualsluji
ct mai bine pe Cristos. Cu ajutorul Consiliului pastoral vor fi depasite cu mai multa usurinta multe din
dificultatileinerente pastoralei parohiale. Functionarea eficienta a Consiliului va depinde foarte mult de paroh care
estedefaptnfrunteaConsiliului.Esteobligatialuideaiascultapetotisideasinsusinmodresponsabilacele
decizii care vor fi considerate mai conforme cu finalitatea pastorala a comunitatii parohiale. Mai mult dect
ConsiliulparohuluiesteConsiliulparohiei,pecareoreprezintandiversitateasasipecaretrebuiesaoslujeasca.
Totusi, n cadrul Consiliului pastoral, parohul este cel care ia deciziile pastorale, desi nu este singurul care le
elaboreaza.Cualtecuvinte,cndocomunitateeclezialatineunConsiliu,deciziilesalesuntelaboratedetoti,nsa
[36]
nusuntluatedetoti,cinumaideautoritateapastorala .

Consiliul este format din preoti, calugari si laici care reprezinta ntreg Poporul lui Dumnezeu,crestini din diferite
mediisociale,culturalesiprofesionale,numarulmembrilorvariindnfunctiedemarimeaparohiei(2070).Esteclar
ca acest Consiliu nu nseamna un pericol si o piedica pentru diferitele realitati asociative prezente si active n
parohie, dimpotriva el le pune n valoare si le coordoneaza n activitatea lor. Este recomandat chiar ca si din
acesteasociatiisafiealesimembrinConsiliulpastoralsisaparticipeastfelmaiintenslaviataBisericiilocale.

CompetentaConsiliuluipastoral,perse,seextindelatoataviatapastoralaaparohiei.Eltrateazadespreactivitatile
si initiativele pastorale parohiale, le studiaza, face proiecte si le verifica n concretizarea lor. n calitate de
http://www.profamilia.ro/print.asp?path=/omul.asp?idmis=5 8/13
4/4/2017 www.ProFamilia.roCrestiniilaici.Identitatesimisiune

organismeclezialdeparticipareestenecesarcamembriiConsiliuluisafieactivinBisericalocala,saseangajeze
deplin n functia lor de consilieri, sa fie ascultati si apreciati pentru colaborarea lor, chiar daca parerea lor are
numai o valoare consultativa. Consiliul pastoral reprezinta ntreaga comunitate parohiala n unitatea credintei, n
bogatiacarismelorsinvarietateaslujirilornseamnacomuniuneaparohuluicuntregulPoporalluiDumnezeusi
invers faciliteaza si garanteazaresponsabilitatea tuturor membrilor parohiei la viata Bisericii si la misiunea sa n
lume.

Precizam ca prin Consiliul pastoral parohial nu se intentioneaza construirea unei noi Biserici diferita de aceea
ntemeiata de Cristos nsusi, nu se urmareste asazisa "democratizare" a Bisericii si respingerea ierarhiei sale.
Consiliulpastoralesteopropunerepastoralaserioasa,constructiva,pentruadamaimultaviataactualelorparohii,
ajutndule,prinaportulefectivallaicilor,saiasadintroinertieprogresiva.nacestfel,christifideleslaici devin n
modconcretsubiectiresponsabiliaimisiuniiBisericii,pentrucafiecarecomunitatecrestinasafielocdemntuire
sidesfintirepentrumembriisaisisemnalprezenteiluiCristos,Mntuitorullumii.

b) Consiliul pentru problemele economice. Codul de drept canonic prescrie ca n orice parohie sa fie nfiintat
[37]
Consiliul pentru problemele economice care sal ajute pe paroh n administrarea bunurilor parohiei . Spre
deosebire de Consiliul pastoral parohial, care este facultativ, Consiliul pentru problemele economice este
obligatoriu pentru toate parohiile prin lege universala. Consiliul este compus din credinciosi si functioneaza sub
[38]
conducerea parohului care reprezinta parohia n toate problemele juridice . Normele date de episcop
reglementeazacompozitia,competentelesifunctionareaConsiliului.Acestatrebuiesafiecompusdincelputintrei
persoane,inclusivparohul,carelconduce.

Consiliulpentruproblemeleeconomiceesteunorganismdeparticipareacredinciosilorlagestionareaeconomicaa
parohiei. El corespunde nvataturii conciliare care afirma ca n ceea ce priveste"bunurile bisericesti propriuzise,
preotii le vor administra dupa natura acestora, conform legilor bisericesti, pe ct se poate cu ajutorul unor laici
competenti, si le vor folosi ntotdeauna n acele scopuri n vederea carora i este ngaduit Bisericii sa posede
[39]
bunurivremelnice" .Elesteasadarinstrumentulprincarecomunitateaparohialasiexprimaparticipareasaprin
grijapastoralafatadebunurilesiactivitatileparohiale.Deaceea,participareasicoresponsabilitateatrebuiesafie
valori care sa functioneze din plin si prin acest Consiliu. Criteriile si garantiile unei administrari cu adevarat
eclezialepotfirezumateastfel:competentamembrilorConsiliului,transparentangestiune,"eclezialitate"nstilsi
metoda,implicareconstantaantregiicomunitati.

Obligatia principala a Consiliului este de a colabora la opera administrativa a parohului, obligatie care poate fi
rezumata la urmatoarele aspecte: a ntocmi un inventar al bunurilor parohiale a face bilantul parohiei a stabili
bugetul a ajuta parohul cu sfaturi n cazuri de angajare financiara majora si n decizii referitoare la opere de
administrareextraordinaraastudiamodalitatilesiapromovainitiativelepentruasensibilizaparohialadatoriadea
contribuilanecesitatileeconomiceattalesale,ctsialeBisericiintregi.

Ca si la Consiliul pastoral parohial, functia Consiliului pentru problemele economice este consultativa si nu
deliberativa,deciziafinalarevenindparohului.MembriiConsiliuluinusuntpropriuzisadministratoriisaugestionarii
bunurilorfinanciarealeparohiei.Eivindoarnajutorulparohuluiprincompetentasidisponibilitatealor.Aceastanu
nseamnacaimportantasirolulConsiliuluisuntmaiputinevidente.Prinelseexprimacolaborarearesponsabilaa
credinciosilor la gestionarea administrativa a bunurilor parohiale. Pe de alta parte, mai subliniem faptul ca rolul
Consiliului pentru problemele economice nu este de a controla activitatea parohului, ci de a contribui la o
gestionareadministrativasifinanciaraeficientasicorectaavietiiparohiei.

Destinatia pastorala a bunurilor parohiei cere ca acest Consiliu pentru problemele economice sa aiba raporturi
strnse cu Consiliul pastoral parohial. Anumite decizii economice care influenteaza n mod special programul si
activitatea pastorala vor fi luate numai dupa consultatii prealabile cu Consiliul pastoral parohial, pentru a evita ca
gestionareaeconomicaaparohieisafiefacutanumaidupacriteriieconomice.Estederecomandatchiarcansusi
Consiliulpastoralsaindiceanumitecriteriigeneralesiprioritati,sisapoataexprimadiferitepareriasuprabilantului
sibugetuluieconomicparohial,nsafaraimixtiuniexageratesidaunatoare.

2.4.Obligatiatuturorlaapostolatulcaritatii

nconformitatecudoctrinaconciliara,obligatiapastoralaacaritatiirevinefiecaruicrestincaretrebuie"saiubeasca
ntregulTrupmisticalluiCristos,maialesmadularelesaracesisuferindesipeaceleacarenduraprigoanapentru
[40]
dreptate(cf.Mt5,10)" .Fiecarecrestintrebuiesastiecadacavrea"saintrenmparatie"trebuie"savndaceea
cearesisadeasaracilor"(Mc10,2123),sanvetedinsaracialuiIsus(cf.Mt 8,20) si din atentia lui fata de cei
saraci(cf.Mc12,4143),sasiaminteascadejudecatafinalalacareIsusivarecunoastepealesiisaidupaceea
cevorfifacutpentrusaraci(cf.Mt25,3146).Deaceea,crestinuladevaratnupoateramnenchisnmodegoist
n cercul propriei familii si al prietenilor pentru interese si avantaje spirituale si materiale, ci trebuie sa fie capabil
sasedaruiascaslujiriicelormarginalizatisisaraci,trebuiesarestituiendarceeace,defapt,ndaraprimitdela
Dumnezeu(cf.Mt10,8).CuvinteleluiIsusdinminunataparabolaasamariteanuluimilostiv"mergisifasitulafel"

http://www.profamilia.ro/print.asp?path=/omul.asp?idmis=5 9/13
4/4/2017 www.ProFamilia.roCrestiniilaici.Identitatesimisiune

(Lc 10,37) sunt valabile si astazi pentru fiecare crestin care este trimis n lume ca apostol al caritatii, pentru a
deveni "aproapele" celuilalt, mai ales al celui din "urma", al celui "mic", defavorizat, marginalizat, umilit,
nedreptatit,suferindsisarac.

Caritateaesteesentavietiicrestine,educalacredintasisperanta,celebreazaiubirealuiDumnezeufatadeomsi
invers.Deaceea,ntrocomunitatecrestinatotimembriitrebuiesafieapostoliaicaritatii,totultrebuiesafiegndit
sirealizatsubsemnulcaritatii,pentruapurtaprincuvintesiprinfaptetuturoroamenilor,maialescelornevoiasi,
VesteaceaBunaaiubiriiluiDumnezeunIsusCristosprinintermediulBisericii.Numaiasasevareusica"neamul
[41]
omenescsadevinafamilialuiDumnezeu,ncareplinatatealegiisafieiubirea" .

Multesivariatesuntformeleprincarepoatefiexprimatacaritatea.nprimulrnd,suntfapteledemilostenieatt
de cunoscute si de practicate n istoria Bisericii. Traditia nteleapta a Bisericii a indicat pe lnga faptele de
milostenie trupeasca si pe cele de milostenie sufleteasca. Ele au ca obiectiv demnitatea omului, ca el sa fie pe
deplin el nsusi. Prin faptele de milostenie pedagogia Bisericii vrea sa educe comunitatea crestina si pe fiecare
crestinnpartelaunstildeviatacrestinamatura,sensibilalanevoilecelordinjur.

Desigur ca astazi, datorita transformarilor sociale, economice, culturale au aparut probleme noi, "noi saraci",
marginalizati: drogati, handicapati, emigrati, copii abandonati, copii ai strazii, analfabeti, bolnavi de SIDA, multi
oamenifaraveniturisuficientepentruasintretinefamilia,faralocdemunca,faralocuinta,batrnisibolnavifara
pensii suficiente, discriminari sociale si culturale, violente de tot felul etc. Pentru toate aceste probleme noi sunt
necesareformeadecvatedesolidaritate,deinterventiisideactiunicaritabileconcrete.

ntrecut,multeordine,congregatii,asociatiireligioasesaulaiceaufostntemeiatenraportcunecesitatilevaste
ale societatii, ncercnduse n acelasi timp descoperirea si nlocuirea sistemelor defectuoase ale societatii care
duceau la situatii de "saracie". Actualmente, se fac multe reforme sociale pentru asigurarea serviciilor sociale n
conformitate cu necesitatile existente. Cu toate acestea, chiar si n tarile industrializate se constata existenta
multor categorii de saraci adevarati, ceea ce ne arata ca mai sunt multi pasi de facut n ameliorarea situatiei
acestorcategoriideoameni.

Biserica i invita pe credinciosii laici sa sustina"operele de caritate si initiativele de asistenta sociala private sau
publice,chiarinternationale,careaducunajutoreficaceoamenilorsipopoareloraflatennevoie,sisacoopereze
[42]
naceastacutotioameniidebunavointa" .Bisericanuvreasanlocuiascainstitutiilecivilecaritabile,cidoarsa
[43]
coopereze cu ele. nsa ea nu poate renunta la dreptul de a avea propriile institutii caritativeasistentiale .
Constientadevocatiasidemisiuneaeicaritativa,Bisericanupoateramneindiferentasisalasenumainseama
Statului solutionarea tuturor dificultatilor cu care se confrunta societatea contemporana. Papa Ioan Paul al IIlea
afirma clar aceasta obligatie:"caritatea devine si mai necesara cnd institutiile si initiativele publice, devenind
complexe n organizarea lor si pretinznd sa administreze fiecare spatiu disponibil, sfrsesc prin a fi ruinate de
[44]
functionarismimpersonal,debirocratieexagerata,deintereseparticularemeschine" .

Parohia,Bisericalocala,ncalitatedesubiectactivsiresponsabilalcaritatii,estespatiulundeBisericauniversala
seface"eveniment"siundesefacecredibilanspecialprinatentiaprivilegiatafatadeceisaracisimarginalizati.
ndeplinirea acestei misiuni recere raporturi noi ntre responsabilii ecleziali ai caritatii, care lucreaza pentru
sanatate, instruire, asistenta etc. Toti acestia, fie preoti, fie calugari, fie laici din diferite institutii caritabile, dintre
care cea mai cunoscuta este Caritasul parohial, sunt chemati sa adapteze programele si interventiile lor la
necesitatile Bisericii locale si sa contribuie la cresterea n caritate a ntregii comunitati crestine. Caritatea lor nu
trebuie sa se rezume numai la niste interventii sub forma de pomana, oferte din lucrurile superflue, ci trebuie sa
cuprindaactiuni,programesigurecaresaconducalapromovareadreptatiisiademnitatiipersoaneiumane.

O forma de caritate care se raspndeste tot mai mult este voluntariatul crestin exprimat prin diferite servicii
voluntare si gratuite aduse diferitelor categorii sociale: copii, batrni, bolnavi, handicapati, persoane singure etc.
Aceste servicii se fac n spitale, scoli, institutii, oriunde este saracie si suferinta si este nevoie de un ajutor
competent,facutcudisponibilitatesicaritatecrestina.Voluntariatulesteindividual,cndcinevaajutaparticularpe
cei care au nevoie: de exemplu un medic si ofera cteva ore pe saptamna serviciile sale pentru consultarea
bolnavilor saraci. Exista si voluntariatul organizat cnd mai multe persoane, dupa un plan stabilit, desfasoara
actiunicaritabile.Acestvoluntariatorganizatestepreferatpentrucasegaranteazaastfelomaibunacontinuitatea
serviciilor oferite, faciliteaza asistenta tehnica a serviciilor, asigura formarea permanenta a voluntarilor si poate fi
supusverificariiserviciiloroferite.

O astfel de caritate practicata nu numai individual, ci si organizat n grupuri sau comunitati este ntotdeauna de
mare folos pentru rezolvarea situatiilor dificile n care se afla multi dintre fratii nostri. n Biserica rasar si se
raspndesc mereu noi societati organizate, diferite forme de voluntariat care se exprima printro multitudine de
[45]
servicii si opere caritabile . Misiunea Caritas, Actiunea Catolica, Serviciul de Ajutor Maltez, Miscarea Scout si
alteinstitutiisioperedecaritatecareactiveazanBisericanoastralocala"daumarturieluiCristosnmoddeosebit
[46]
prinfapteledemilosteniesicaritate" .ntrunmoddeosebitCaritasuldiecezansicelparohialaumisiuneadea
http://www.profamilia.ro/print.asp?path=/omul.asp?idmis=5 10/13
4/4/2017 www.ProFamilia.roCrestiniilaici.Identitatesimisiune

educasideaformaconstiintemaiviisimaipromptelacaritatedeaatrageatentiaasuprasaracieiexistenten
teritoriu, analiznd cauzele si oferind raspunsuri concrete de a promova si de a sustine voluntariatul individual,
familialsaudegrupdeacointeresainstitutiilepublicepentrualuamasurinfavoareacelorsaracisimarginalizati
ai societatii de ai sensibiliza pe crestini la trairea momentelor speciale favorabile pentru practicarea caritatii:
Adventtimpdefraternitate,PostulMaretimpdecaritate,Duminicazidecaritate,Ziuacaritatiietc.

2.5.Pentruofizionomienouaaparohiei

Tema rolului laicilor n parohie este de mare actualitate pentru teologi si pentru responsabilii pastorali, pentru ca
viata Bisericii este n mod practic concentrata n fiecare din attea comunitati parohiale. Se poate afirma ca o
rennoirearealitatiisiaidealuluiparohieiconstituieorennoireantregiiBiserici.Dacaparohiaestevie,atuncisi
Bisericaestevie.Autenticitateavietiicrestinesedecidepebazasoliditatiipastoraleicredinciosilorcaresiaren
parohieloculsauprivilegiat.

Parohia ofera un exemplu stralucit de apostolat comunitar, caci ea aduna laolalta diversitatea umana care
facepartedineasioimplanteazanuniversalitateaBisericii.Laiciisaseobisnuiasca,asadar,salucreze
nparohie,nstrnsalegaturacupreotiilor,saprezintecomunitatiiBisericiiproblemelepropriisialelumii,
[47]
precumsintrebarilecuprivirelamntuireaoamenilor .

Un punct important este necesitatea colaborarii strnse, personale a tuturor componentilor parohiei cu propriul
pastor.nmodspecialtrebuiencurajatesistimulatetoateforteleviipersoaneconsacratesilaicipentruacele
slujiri care nu necesita functia Preotiei ministeriale. Este un mijloc eficient pentru ngrijirea pastorala a tuturor
crestinilor, pentru patrunderea misionara n ambientul celor indiferenti si ndepartati de credinta. Laicii nu sunt
numaidestinatariiministeruluipastoral,dartrebuiesadevinasieilucratoriactiviprinnsasivocatialordelaicin
virtuteapreotieicomune.

Un fenomen actual, amplu, interesant si vital este cel al gruparilor si asociatiilor crestine, cu attea aspecte
pozitivedarsicuunelepericole,dintrecarecelmaimareestetendintadeasedespartideBisericainstitutionala.
Este obligatia preotilor de a le asista si de a le tine n comuniune cu Biserica. Ele nu sunt o alternativa a
comunitatiiparohiale,ciaudatoriadeaslujinparohiesinBisericaparticulara.Pedealtaparteestenecesarca
parohiasafieocomunitate deschisa, de iradiere religioasa si de apostolat, de colaborare cu celelalte parohii, de
comuniune sacerdotala si crestina, de comuniune cu episcopul, comuniune care este conditia fundamentala a
unitatiintreguluiPoporalluiDumnezeu.

Parohia are nevoie de o relansare puternica, de o profunda rennoire, de o noua cunoastere de sine, de o
readaptare structurala si functionala. Este necesar de a actiona n asa fel nct parohia sa fie o adevarata
comunitate crestina, sa realizeze si sa fie o imagine veridica a Bisericii, sa fie o prezenta vie a lui Cristos ntre
oameni, n sat, n cartier, n societate, n lume. Este necesar de a face sa creasca maturitatea n credinta si
spiritul de participare. ntro societate n pericol de descrestinare este nevoie de crestini autentici. O credinta
personalaestematuraatuncicndpatrundesiimplicatoatapersoanasinunumaiunanumitaspectalvietiisale
cnd motivatiile sunt bazate pe Dumnezeu si nu sunt numai niste motivatii periferice ca: sentimentul, traditia,
nevoia etc cnd produce o comportare morala coerenta, cnd patrunde celelalte valori ale vietii si conduce la
slujire.

Cu toate ca n multe parohii se desfasoara o activitate pastorala intensa si eficienta totusi n unele parohii este
necesarasiurgentatrecereadelaoparohie"anemica"prinslabiciuneasisaraciafortelorcarencaosustin,lao
parohieviesiactiva,prezentapretutindenincautareacelor"ndepartati".Pentruaceasta,estenevoiedeaitrezi
larealitate,deaipregatisideairesponsabilizapetoti:preoti,persoaneconsacratesilaici,pentrucatotPoporul
luiDumnezeusaevanghelizezecomunitateaoamenilor.AcestaestesiapelulPapeiIoanPaulalIIleanunuldin
ultimelesaledocumenteundenvataca

EstenecesarcaBisericamileniuluialtreileasaistimulezepetoticeibotezatisimiruitisaconstientizeze
propria responsabilitate activa n viata ecleziala. Alaturi de ministerul sacerdotal, alte ministere, instituite
saurecunoscute,potsanfloreascanavantajulntregiicomunitati,sustinndonmultiplelesalenevoi:de
[48]
lacatehezalaanimarealiturgica,delaeducareatinerilorlacelemaivariateexpresiialecaritatii .

Cu deosebita satisfactie constatam ca n Biserica noastra locala avem multe comunitati parohiale foarte bune,
comunitatidecredintancaritate,comunitatincarecrestiniidescoperagustulsibucuriadeatraisideafiactivi
n parohie. De aceea, n concluzie, ne exprimam si noi sentimentele de gratitudine asemenea apostolului Paul
care,scriindcomunitatiicrestinilordinTesalonic,sesimteaobligatsamultumeascaluiDumnezeu:

Fratilor,suntemdatorisaimultumimluiDumnezeupentruvoimereusiestepedrept,cacicredintavoastra
crestetotmaimult,iardragosteafiecaruiadintrevoifatadeceilaltisedezvolta.Deaceeanemndrimcu
voi la Bisericile lui Dumnezeu, cu statornicia voastra si credinta n toate prigoanele si suferintele ce le
ndurati(2Tes1,34).

http://www.profamilia.ro/print.asp?path=/omul.asp?idmis=5 11/13
4/4/2017 www.ProFamilia.roCrestiniilaici.Identitatesimisiune

Note

[1]
Ioan paul al IIlea,"Discorso all'Assemblea plenaria della Sacra Congregazione per il Clero", L'Osservatore
Romano(21.10.1984)4.
[2]
Cf. Ioan paul al IIlea, Catechesi tradendae (16.10.1979): EncVat 6,67 Congregazione per il Clero, Direttorio
generaleperlacatechesi(15.08.1997),CittBdelVaticano1997,257.
[3]
IoanPaulalIIlea,Christifideleslaici(30.12.1988):EncVat11,27.
[4]
IM24.
[5]
GS7cf.IoanPaulalIIlea,Tertiomillennioadveniente(10.11.1994),Bucuresti1995,36.
[6]
Direttoriogeneraleperlacatechesi,258.
[7]
Cf.Coduldedreptcanonic,can.204208.
[8]
Cf.Coduldedreptcanonic,can.1752.
[9]
SC28.
[10]
Cf.LG3233AA4.
[11]
LG33.
[12]
AA1.
[13]
IoanPaulalIIlea,Christifideleslaici,27.
[14]
Congregatia pentru Cler, Directoriu pentru slujirea si viata preotilor Tota Ecclesia, (31.03.1994), Bucuresti
1994,30.
[15]
IoanPaulalIIlea,Christifideleslaici,27.
[16]
LG35.
[17]
IoanPaulalIIlea,Catechesitradendae,66.
[18]
Cf.CongregazioneperilClero,Istruzionesualcunequestionicircalacollaborazionedeifedelilaicialministero
deisacerdoti,CittBdelVaticano1997,2425Coduldedreptcanonic,can.266.
[19]
LG34.
[20]
Cf.SC26.
[21]
LG36.
[22]
LG36.
[23]
LG31.
[24]
PapaPiusalXIIleantrundiscursdin20.02.1946,citatnIoanPaulalIIlea,Christifideleslaici,9.
[25]
LG37.
[26]
Cf.Coduldedreptcanonic,can.536537.

http://www.profamilia.ro/print.asp?path=/omul.asp?idmis=5 12/13
4/4/2017 www.ProFamilia.roCrestiniilaici.Identitatesimisiune
[27]
Cf.DH4Coduldedreptcanonic,can.215.
[28]
IoanPaulalIIlea,Christifideleslaici,29.
[29]
IoanPaulalIIlea,Christifideleslaici,29.
[30]
Cf.IoanPaulalIIlea,Christifideleslaici,30.
[31]
IoanPaulalIIlea,Christifideleslaici,30.
[32]
LG33.
[33]
Cf. Codul de drept canonic, can. 230 372 482 766 910 1421 Paul al VIlea, Motu proprio Ministeria
quaedam (15.08.1972): EncVat 6? Congregazione per il clero, Istruzione su alcune questioni circa la
collaborazionedeifedelilaicialministerodeisacerdoti(15.08.1997),CittBdelVaticano1997.
[34]
Coduldedreptcanonic,can.536.
[35]
Cf.LG432AA22630AG28.
[36]
Cf.Coduldedreptcanonic,can.536.
[37]
Cf.Coduldedreptcanonic,can.537.
[38]
Cf.Coduldedreptcanonic,can.532.
[39]
PO17.
[40]
LG23.
[41]
GS32.
[42]
IoanPaulalIIlea,Christifideleslaici,31.
[43]
Cf.GS42AA8.
[44]
IoanPaulalIIlea,Christifideleslaici,41.
[45]
Cf.IoanPaulalIIlea,Christifideleslaici,41.
[46]
AA19.
[47]
AA10.
[48]
IoanPaulalIIlea,ScrisoareaapostolicaNovomillennioineunte(06.01.2001),46.
Aceastpaginafostlistatdelaadresa:http://www.profamilia.ro/omul.asp?idmis=5
Vrugmsrespectaidrepturiledeautor

http://www.profamilia.ro/print.asp?path=/omul.asp?idmis=5 13/13