Platforma Tehnologic` Na]ional` Food For Life Viziune 2020

Cuvnt \nainte

Echipa de lucru: Industria alimentar` din Romnia a cunoscut o dezvoltare accelerat` \n ultimii ani, la care au contribuit investi]iile
consistente (autohtone sau str`ine), intrarea marilor companii transna]ionale [i Programul SAPARD.
Acesta din urm` a fost un puternic sprijin, att financiar, ct [i managerial. Prin rigoarea impus` desf`[ur`rii
proiectelor, ca [i prin regula ca noile capacit`]i rezultate (greenfield sau moderniz`ri) s` corespund` integral standardelor
Conf. dr. Nastasia Belc Institutul de Bioresurse Alimentare europene de siguran]a alimentelor [i de protec]ie a mediului, programul a fost un serios suport pentru ridicarea
Adriana Macri Institutul de Bioresurse Alimentare competitivit`]ii industriei romne[ti.

Dr. Enu]a Iorga Institutul de Bioresurse Alimentare |n acela[i timp, angajarea [i finalizarea proiectelor au \nsemnat [i un mare efort financiar din partea procesatorilor,
mai ales c` la noi creditele sunt mai scumpe dect \n alte ]`ri cu a c`ror industrie suntem acum \n competi]ie direct`.
Prof. dr. Anca Nicolau Universitatea Dun`rea de Jos Gala]i Operatorii alimentari sunt obliga]i s` produc` \n termenii ambi]ioaselor planuri de afaceri asumate [i, mai ales, s` vnd`
Mihai Vi[an Federa]ia Patronal` Romn` din Industria Alimentar` - Romalimenta pe o pia]` limitat` de puterea de cump`rare modest` a romnilor.
Ruxandra St`nic` Federa]ia Patronal` Romn` din Industria Alimentar` - Romalimenta |n plus, [i pe acest fond, supermarketurile impun condi]ii tot mai dure [i taxe de marketing duse dincolo de limita
suportabilit`]ii, [tiind c` produc`torii sunt nevoi]i s` accepte aproape orice condi]ii, pentru a realiza volumul propus.
Un alt handicap major \l constituie materiile prime. Problemele din agricultur`, \n primul rnd fragmentarea extrem`
a exploata]iilor agricole [i zootehnice, genereaz` produc]ii insuficiente cantitativ [i calitativ, la pre]uri mai ridicate dect
cele din Uniunea European`.
Pe de alt` parte, volumul foarte mare de legisla]ie european` c`reia a trebuit s` ne adapt`m \ntr-o perioad` scurt`
de timp, este \nso]it de cre[terea preocup`rii publicului fa]` de problemele stilului de via]` modern, alimentele tot mai
sofisticate fiind adesea acuzate de cre[terea frecven]ei bolilor metabolice.
C` nu \ntotdeauna aceste acuze au o baz` [tiin]ific`, are mai pu]in` importan]`, dat fiind impactul major al
campaniilor de pres`.
Aceste teme sunt resim[ite att \n publicul larg, ct [i \n rndul politicienilor. Apar astfel, norme [i legi (cum recent
a fost cazul celei privind alimenta]ia s`n`toas` \n rndul [colarilor) care, de[i bineinten]ionate, sunt adesea confuze [i
f`r` argumente solide. Rezultatul este nu numai neatingerea scopurilor urm`rite, ci [i afectarea serioas` a unor largi
categorii de alimente.

|n concluzie, avem de-a face cu numeroase dificult`]i, pe care \ns`, le lu`m numai ca provoc`ri ce trebuie dep`[ite
prin \mbun`t`]irea capacit`]ii manageriale a industriei, dar [i a cercet`rii, care doar printr-o colaborare efectiv` pot
r`spunde semnalelor pie]ei, cerin]elor unei legisla]ii tot mai restrictive [i a[tept`rilor consumatorilor.
Este, de fapt, chintesen]a Platformei romne[ti Food for Life, care trebuie s` faciliteze adaptarea industriei
alimentare din ]ara noastr` la necesit`]ile [i standardele pie]ei unice.

Institutul de Bioresurse Alimentare Dr. Mihai Vi[an

Pre[edintele Platformei N]ionale Food for Life

Pentru informatii suplimentare vizitati site-ul nostru: www.bioresurse.ro

1
Platforma Tehnologic` Na]ional` Food For Life Viziune 2020

Cuprins I. Introducere

Cuvnt \nainte ..................................................................................................................... 1
I Introducere ................................................................................................................ 3
II SITUA}IA ACTUAL~ ................................................................................................ 7
III REALIZAREA VIZIUNII ............................................................................................. 10
Alimenta]ie [i s`n`tate ............................................................................. 10
Industria alimentar` poate contribui semnificativ la starea de bine [i la bun`starea
cet`]enilor din Romnia.
Poten]ialul agroalimentar \nsemnat de care dispune ]ara noastr` a permis ca industria alimentar`
autohton` s` ocupe un loc important \n economia romneasc`, ponderea acesteia \n cadrul industriei
prelucratoare (ce de]ine 80,6% din valoarea total` a produc]iei industriale) reprezentnd 13,9% la nivelul
anului 2005 (5).

Alimenta]ie [i consumator ....................................................................... 13 Dac` raportarea se face \ns` la anul 1998, cnd ponderea industriei alimentare a fost de 18,2% (5), se
constat` c` [i acest domeniu, al`turi de \ntregul sector al industriei prelucr`toare, trece \n prezent, printr-o
Calitate [i procesare a alimentelor ........................................................ 16 perioad` de restructurare.
Siguran]a alimentar` ................................................................................. 18
Produc]ie durabil` de alimente .............................................................. 22
Managementul lan]ului alimentar ......................................................... 25
Comunicare, instruire [i transfer tehnologic....................................... 27
Activit`]i de colaborare cu alte organiza]ii, institu]ii, re]ele ............ 30
IV STRUCTURA PLATFORMEI ................................................................................... 31
V BIBLIOGRAFIE ......................................................................................................... 32
Situa]ia actual` Industria alimentar` 2006 Valoare

Num`r societ`]i 10.571

Industria alimentar` din ]ara noastr` a \nregistrat
la nivelul anului 2006 o cifr` de afaceri de peste 8 miliarde Cifra de afaceri (Lei) 29.449.383.935
de euro, dispunnd de un num`r aproximativ de 10.500 de
Cifra de afaceri (Euro) 8.355.620.353
societ`]i cu cca 200.000 de salaria]i, marea majoritate a
acestora provenind din sectorul reprezentat de IMM-uri Num`r mediu salaria]i 203.770
(tabel 1).

Tabel 1 - Date statistice, sursa:

Institutul Na]ional de Statistic`

3
Platforma Tehnologic` Na]ional` Food For Life Viziune 2020

Principalele probleme cu care se identific` sectorul

de procesare a alimentelor pot fi rezumate astfel:

volum redus de fabricare a unor alimente de baz`

\n ]ara noastr` [i dependen]a de importuri.

Dac` se analizeaz` produc]ia, importul, exportul [i

consumul la principalele produse alimentare \n anul 2006,
comparativ cu anul 2005, se constat` faptul c` nivelul
consumului \n anul 2006 a \nregistrat cre[teri la
majoritatea alimentelor (mai pu]in consumul de lapte,
zah`r [i cel al c`rnii de pas`re care au \nregistrat sc`deri),
dup` cum reiese din figura 1(6).
|n ceea ce prive[te importurile, dup` 1990 Romnia
a devenit treptat, un importator constant de produse
agricole [i de alimente, \n pofida poten]ialului
agroalimentar important de care dispune.
Deficitul balan]ei comer]ului cu aceste produse a
crescut treptat, ajungnd la 1,3 miliarde euro \n 2005, ca
urmare a exporturilor \n valoare de 673,3 milioane euro [i
a unor importuri \n valoare de 2.021,9 milioane euro (4). |n
anul 2006, comparativ cu 2005, s-a constatat de
asemenea, o cre[tere a nivelului importurilor la majoritatea Figura 2 - Cifra de afaceri a principalelor subdomenii ale industriei alimentare \n 20 06
produselor alimentare: carne de bovine, carne de porc, de
pas`re, ou`, ulei, margarin`, zah`r [i produse zaharoase, Cel mai bine reprezentat subdomeniu al industriei consecin]` identificarea unor probleme legate de igien`,
unt, legume [i fructe, conserve din fructe [i legume, orez, alimentare romne[ti este Fabricarea pinii [i a siguran]` alimentar` [i fabricarea de produse alimentare
ciuperci etc. produselor proaspete de patiserie, cu o cifr` de afaceri de calitate sc`zut`.
Valoarea exporturilor de produse alimentare, de de cca 3.500 milioane lei [i un num`r de cca 67.000 de Sunt necesare modernizarea [i retehnologizarea
179,0 mil. euro \n anul 2006, a fost, de asemenea, cu mult angaja]i, urmat de Fabricarea produselor din carne cu cca unit`]ilor existente [i \nfiin]area unui num`r mai mare
sub valoarea importurilor, care a atins cifra de 1.106,1 mil. 3.400 mil lei [i un num`r de 18.367 de angaja]i. |n de unit`]i noi, moderne care s` r`spund` cerin]elor
euro (6). subdomeniul Produc]ia de ape minerale [i b`uturi impuse de Uniunea European`, astfel \nct industria
r`coritoare nealcoolice, cu un num`r de cca 11.160 de alimentar` romneasc` s` se revigoreze [i s` poat`
angaja]i, s-a realizat o cifr` de afaceri de aproximativ produce o cantitate mai mare de alimente care s`
capacit`]i de procesare: monitorizarea, corelarea 3.200 milioane lei, fiind urmat de Fabricarea berii, sector permit` reducerea treptat` a volumului de importuri.
cu necesit`]ile pie]ei agroalimen tare, precum [i \n care s-a realizat o cifr` de afaceri de aproximativ 2.700
concentrarea acestora \n anumite zone. milioane lei, cu un num`r de cca 6.300 de angaja]i (6). implementare a m`surilor de igien` [i siguran]`
alimentar` \n unit`]ile din industria procesatoare
|n prezent, procesul de privatizare a \ntreprinderilor [i necesitatea intensific`rii activit`]ii de asisten]`
necesitatea imperioas` a moderniz`rii [i
de procesare, existente la nivelul anului 1990, s-a \ncheiat. tehnic` [i control, din partea organismelor
retehnologiz`rii unit`]ilor de procesare a
Majoritatea jude]elor are capacit`]i de produc]ie
abilitate.
alimentelor.
pentru fabricarea alimentelor de baz`.
Sunt multe \ntreprinderi procesatoare de alimente
Pe lng` fenomenul de concentare a produc]iei S-au \nregistrat schimb`ri majore \n ce prive[te
care respect` [i aplic` \n mod corect normele de igiena
alimentare \n unit`]i mari, multe apar]innd unor companii num`rul de unit`]i de procesare: multe [i-au restrns
[i siguran]` alimentar` [i care au implementat deja
transna]ionale (ex. domeniile bere, zah`r, ulei, lapte), exist` activitatea, altele s-au desfiin]at din cauza unui
sistemul HACCP.
un num`r ridicat de unit`]i mici, amplasate \n majoritatea management defectuos, iar altele s-au reprofilat. Sunt
Exist` \ns` [i un num`r destul de ridicat de unit`]i
jude]elor, care apar]in domeniilor: mor`rit, panifica]ie, \ns` [i unit`]i care s-au modernizat, s-au retehnologizat
procesatoare care se confrunt` cu lipsa conformit`]ii cu
lapte, carne [i produse din carne (dou` treimi dintre [i furnizeaz` pie]ei alimente de calitate. Au fost
standardele europene (ex. SR EN ISO 22000/2005),
unit`]ile de procesare alimente sunt unit`]i mici). O parte construite [i capacit`]i noi de procesare.
necesitnd continuarea investi]iilor \n modernizare [i
din aceste unit`]i s-a specializat \n fabricarea produselor Cu excep]ia unit`]ilor mijlocii [i mari care au f`cut
retehnologizare. Astfel, cele mai mari probleme au fost
tradi]ionale, pn` \n prezent fiind \nregistrate [i atestate investi]ii serioase \n infrastructur`, echipamente [i
identificate \n sectoarele de procesare carne [i lapte
peste 1500 de produse tradi]ionale romne[ti (4). instruire personal, multe dintre \ntreprinderile romne[ti
unde, pentru mai mult de jum`tate dintre unit`]i, s-a
din domeniu folosesc echipamente [i tehnologii dep`[ite,
aprobat o perioad` de tranzi]ie pn` la 31 decembrie
cu productivitate redus`, acest fapt avnd drept
2009.
Figura 1 - Consumul lunar/locuitor, la diferite produse
agroalimentare
5
Platforma Tehnologic` Na]ional` Food For Life
Modernizarea [i implementarea sistemelor de
siguran]` alimentar` \n \ntreaga industrie procesatoare,
vor conduce la \mbun`t`]irea competitivit`]ii produselor
alimentare, la cre[terea exporturilor de produse
romne[ti, precum [i la cre[terea \ncrederii
consumatorilor \n alimentele fabricate \n Romnia.
Platforma Tehnologic`
Na]ional` Food for Life
Dup` cum este bine cunoscut, \n Romnia, ca de
altfel \n \ntreaga Europ`, industria alimentar` reprezint`
unul dintre cele mai dinamice domenii ale economiei, \n
continu` schimbare [i restructurare.
}ara noastr` trebuie s` dezvolte \n urm`toarea
perioad` o industrie alimentar` competitiv`, care s`
exploateze eficient poten]ialul agroalimentar \nsemnat de
care dispune, o industrie alimentar` orientat` spre
consumatori, care s` produc` alimente la cererea [i
dorin]a acestora; cu alte cuvinte, o industrie alimentar` de
nivel european.
Avnd \n vedere rolul \nsemnat pe care-l ocup`
cercetarea [i inovarea \n industria alimentar`, \n ce
prive[te \mbun`t`]irea calit`]ii vie]ii [i s`n`t`]ii
consumatorilor, la nivel european s-a lansat \n iulie 2005
Platforma Tehnologic` European` Food for Life.
La nivelul ]`rii noastre, \n anul 2007 a fost luat`
ini]iativa \nfiin]`rii Platformei Tehnologice Food for Life,
fiind creat [i Grupul de lucru al Platformei.
Scopul acestei Platforme este acela de a a[eza
fa]`-n fa]` la aceea[i mas` institu]ii din cercetare,
patronate, companii din industrie, autorit`]i din domeniu,
asocia]ii ale consumatorilor, pentru a dezbate [i a
dezvolta programe de cercetare [i inovare, precum [i a
valorifica rezultatele acestora.
Inovarea este esen]ial` \n dezvoltarea domeniului
industriei alimentare numai \n condi]iile \n care ea
r`spunde cu adev`rat cerin]elor consumatorilor privind
calitatea, siguran]a, s`n`tatea, diversitatea [i
disponibilitatea produselor alimentare.
Inovarea trebuie s` ia \n considerare diversificarea
produc]iei agricole, durabilitatea agriculturii [i industriei
alimentare [i a serviciilor conexe, un mediu de lucru curat
[i s`n`tos, astfel \nct s` contribuie la cre[terea calit`]ii
vie]ii.
|mbinarea bogatei tradi]ii culinare romne[ti cu
inovarea motivat` de pia]`, va conduce la satisfacerea
celor mai preten]ioase cerin]e.
Documentul Viziune 2020 privind rolul CDI \n
dezvoltarea domeniului alimenta]iei \n Romnia, traseaz`
principalele direc]ii de urmat pentru cercetarea din
domeniul alimenta]iei, abordnd 6 domenii cheie ce
interac]ioneaz` eficient: Alimenta]ie [i s`n`tate,
Alimenta]ie [i consumator, Calitate [i procesare a
alimentelor, Siguran]` alimentar`, Produc]ie durabil` de
alimente [i Managementul lan]ului alimentar.
Aceste domenii vor fi sprijinite prin strategii
eficiente de Comunicare, instruire [i transfer tehnologic,
\n vederea \ndeplinirii scopului principal propus:
furnizarea c`tre pia]` a produselor alimentare sigure, cu
principii nutritive [i func]ionale, \n concordan]` cu nevoile
[i cerin]ele consumatorilor [i \n care ace[tia s` aib`
deplin` \ncredere.
Viziune 2020
II. Situa]ia actual`
}ara noastr` dispune de un \nsemnat poten]ial agroalimentar care trebuie exploatat corespunz`tor.
Industria alimentar` a reprezentat \n anul 2006 13,9% din produc]ia industrial` total` a ]`rii .
|n prezent, procesul de privatizare a \ntreprinderilor existente pn` \n anul 1990 s-a \ncheiat. La nivelul
industriei alimentare au fost \nregistrate de asemenea, schimb`ri majore \n ceea ce prive[te num`rul de unit`]i
procesatoare: multe unit`]i [i-au restrns activitatea, altele au disp`rut complet, altele s-au reprofilat, dar a fost
\nfiin]at [i un num`r \nsemnat de unit`]i noi. Op]iunile pentru proprietatea privat` au atras de asemenea un flux
crescut de investi]ii str`ine directe, dar nivelul acestora \n sectorul de procesare a alimentelor r`mne totu[i,
destul de sc`zut.
Aderarea Romniei la Uniunea European` a impus industriei alimentare respectarea reglement`rilor
comunitare, un puternic impact avndu-l cele legate de implementarea sistemelor de siguran]` alimentar`, fapt
ce i-a determinat pe procesatori s` investeasc` mult \n infrastructur` [i nu numai.
|n scopul satisfacerii nevoilor crescute [i tot mai diversificate ale consumatorilor romni, \n anumite companii
s-a trecut la implementarea de tehnologii moderne de fabricare a alimentelor, pe linii tehnologice noi,
productive care permit ob]inerea de alimente sigure [i de calitate.
Siguran]` alimentar`, Alimenta]ie [i s`n`tate,
consumatori, reglement`ri bun`stare [i stare de bine
Siguran]a alimentelor este un drept fundamental |n Romnia, tot mai multe teme de cercetare
al oric`rui consumator, ea nu se negociaz`, iar trateaz` subiectul alimenta]ie [i s`n`tate, ceea ce
procesatorii de alimente au obligativitatea s` o asigure reflect` cererea tot mai crescut` a consumatorilor pentru
acestora. alimente noi, s`n`toase, ob]inute \n condi]ii de igien` [i
|ncrederea consumatorilor \n pia]a alimentelor a siguran]` alimentar`. Aceste alimente noi vor trebui s`
fost zdruncinat` de anumite episoade nedorite ap`rute corespund` nevoilor, preferin]elor, stilului de via]` [i
pe plan extern sau intern, cauzate de multe ori de veniturilor consumatorilor romni.
procese de alterare (ex. criza dioxinei) sau prezen]a unor Abunden]a produselor alimentare pe pia]`,
patogeni (Salmonella \n pr`jiturile servite unei educa]ia precar` a unor consumatori privind alimenta]ia,
colectivit`]i, Ia[i, 2004, nerespectarea regulilor privind precum [i stilul de via]` adoptat (sedentar, dezorganizat),
igiena personalului, etc) au condus la cre[terea cazurilor de obezitate [i a
Conceptul de evaluare a riscului care sprijin` problemelor de s`n`tate asociate acesteia: diabetul de
procesul de reglementare, este definit numai prin efectul tip 2, tensiune arterial` crescut`, boli cardiovasculare [i
cauzat de risc. anumite tipuri de cancer. Studiile [tiin]ifice efectuate,
Conceptul evalu`rii beneficiului sau mult mai indic` faptul c` alimenta]ia zilnic` joac` un rol \nsemnat
potrivit, evaluarea conceptului risc-beneficiu nu a fost \n apari]ia acestor boli, att \n ceea ce prive[te tipul de
\nc` dezvoltat` sau aplicat` la noi \n ]ar`. Pentru a alimente consumate, ct [i \n efectul general al obezit`]ii
r`spunde unei cereri tot mai crescute de alimente de \n cre[tere. Ex.: 30-40% din \mboln`virile de cancer sunt
calitate superioar`, sigure [i s`n`toase pe pia]`, este cauzate de factorii nutri]ionali (1).
nevoie de cre[terea resurselor investite \n cercetare. Inciden]a bolilor de nutri]ie [i metabolism a crescut
Trebuie \ns` acordat` o aten]ie deosebit` [i pre]ului \n Romnia \n ultimii ani, num`rul cazurilor noi de
acestor produse care s` nu devin` pentru consumator \mboln`vire \nregistrate ajungnd de la 86.000 \n anul
un factor limitativ. 1992, la 283.000 \n 2005 (7).
Din cauza acestor date \ngrijor`toare asupra
7
Platforma Tehnologic` Na]ional` Food For Life
realit`]ilor romne[ti, este foarte important ca popula]ia
s` fie educat` \n ceea ce prive[te beneficiile, dar [i
pericolele cauzate de consumul de alimente. Aceasta
latur` a educa]iei ar trebui s` \nceap` \nc` din [coala
primar`, acolo unde se deprind primele obiceiuri, dar s` fie
complet sus]inut` [i \n familie, locul unde copilul
dobnde[te adev`rata educa]ie.
Promovarea conceptului de alimenta]ie s`n`toas`,
trebuie s` fie consistent` [i insistent`, unanim acceptat`
[i sus]inut` de to]i factorii implica]i.
Sunt necesare programe nutri]ionale mai ferme care
s` transforme teoria \n practic` [i s` includ` m`suri care
s` mearg` de la sfaturi specifice asupra stilului de via]`
adoptat, pn` la controlul asupra etichet`rii alimentelor,
cerin]elor legate de s`n`tate [i publicit`]ii.
|n prezent, \n ]ara noastr`, pe lng` popula]ia
autohton` tr`iesc grupuri etnice [i din ce \n ce mai multe
grupuri de imigran]i, cu obiceiuri alimentare specifice.
De aceea, trebuie s` se ]in` seama [i de acest lucru
atunci cnd este elaborat` viziunea legat` de alimenta]ia
s`n`toas` a popula]iei din Romnia, f`cnd astfel
posibil` dezvoltarea de produse alimentare pentru
scopuri nutri]ionale specifice. Tratarea cu superficialitate
a acestui punct, conduce la limitarea posibilit`]ilor create
acestor grupuri referitoare la starea de bine [i confortul
alimentar necesar.
Viziune 2020
S ` n` t at e a p o p ul a ] i e i \ n v r s t ` Managementul lan]ului Inovarea este \n general un element strns legat
de impactul asupra bun`st`rii consumatorilor; inovarea,
din Romnia alimentar [i problemele de proces cu mai multe variabile, are \n centrul s`u
mediu colaborarea dintre cercetare [i industrie, pentru a
men]ine [i a consolida o pozi]ie global` competitiv` a
Dup` anul 1990 s-a constatat o \mb`trnire a industriei alimentare la nivelul \ntregii economii.
popula]iei din Romnia cauzat` de schimb`rile politice [i Preocup`rile esen]iale ale cercet`rii trebuie s` ]in` cont
Managementul lan]ului alimentar necesit`
sociale ale societ`]ii \n tranzi]ie, intervenite \n via]a [i s` includ` urm`toarele:
competen]e multidisciplinare [i reprezint` o provocare
cet`]enilor. Schimb`rile demografice petrecute pn` \n Dezvoltarea de tehnologii avansate \n procesarea
pentru viitorul sectorului agroalimentar. Pentru un
prezent, (ex. mi[c`ri naturale), precum [i cele ce sunt alimentelor;
management eficient, este nevoie de oameni bine
prev`zute a se petrece \n viitor legate de speran]a de Cererea consumatorului pentru alimente de \nalt`
preg`ti]i \n diferite domenii (tehnic, tehnologic, economic,
via]`, necesit` o abordare nou` numit` \mb`trnire calitate, cu propriet`]i senzoriale atractive;
financiar etc), capabili s` implementeze cu succes
s`n`toas`. Cererea consumatorului pentru alimente sigure;
tehnologii moderne de procesare, bune practici
Stilul de via]` s`n`tos [i dieta adecvat`, respectate legisla]ia \n acest domeniu este tot mai bogat`,
financiare, eficien]` economic`, marketing [i practici
de persoanele \n vrst`, sunt legate nu numai de o [ans` reglement`rile se modific` foarte des, fapt care
privind protec]ia mediului.
mai mare de supravie]uire, ci [i de \ntrzierea deterior`rii genereaz` confuzie, cu efect negativ asupra
Problemele referitoare la mediul \nconjur`tor, \n
st`rii de s`n`tate a acestora. inov`rii;
special cele legate de nevoia de a dezvolta metode ce
|mb`trnirea s`n`toas` ideal` este descris` ca o Problemele specifice ale companiilor [i \n special
]in de o agricultur` durabil` pe termen lung, vor avea un
situa]ie \n care oamenii supravie]uiesc la o vrst` ale IMM-urilor care necesit` o cre[tere mai
impact din ce \n ce mai mare asupra produc]iei de
\naintat` cu vigoare [i independen]` func]ional`. accentuat` a inov`rii (tehnici [i materiale de
alimente. Cerin]a de schimbare a rolului alimentelor,
Oamenii \n vrst` au nevoi speciale, \ndeosebi de ambalare, procesare, conservare etc);
necesit` schimbare [i \n domeniul comercial [i anume:
alimente \mbog`]ite nutri]ional. Industria alimentar` |mbun`t`]irea condi]iilor legate de transferul
de la pie]ele bazate pe ofert` \n prezent, la cele bazate
trebuie s` produc` astfel de alimente [i s` le pun` la tehnologic pentru a putea transforma rezultatele
pe cerere, \n viitor.
dispozi]ia consumatorilor la pre]uri accesibile acestei cercet`rii \n produse [i procese noi;
Va fi necesar s` lu`m \n considerare punctul de
categorii. Agricultura [i industria alimentar` trebuie s` fie
vedere al consumatorului la fiecare etap` a dezvolt`rii,
complet integrate \n dinamica politic`, social`,
proces`rii [i marketingului produselor alimentare
economic` [i cultural` a societ`]ii.
(perspectiva from fork to farm )
Pentru ca sectorul agroalimentar s` avanseze, este
nevoie de cercetare interdisciplinar` care necesit`
Rolul cercet`rii & inov`rii \n sprijinul factorilor cheie implica]i \n aceste domenii [i o
dezvoltarea domeniului investi]ie crescut` \n domeniul cercetare dezvoltare.--
alimenta]iei
Este greu de anticipat la ora actual` dezvoltarea
industriei alimentare romne[ti \n perspectiva anului
2020. Studiile ce vor fi \ntreprinse trebuie s` ia \n calcul
schimb`rile demografice petrecute \n ]ara noastr` [i cele
care se prev`d a se petrece: sc`derea ratei natalit`]ii,
\mb`trnirea popula]iei, mi[c`rile grupurilor de popula]ie
spre [i din alte ]`ri. Industria produc`toare de alimente
trebuie s` ]in` cont de aceste constrngeri care limiteaz`
\ntructva dezvoltarea pie]elor existente sau modific`
structura acestora.
Rolul cercet`rii este acela de a da solu]ii pentru
toate situa]iile amintite [i de a se preocupa din ce \n ce
mai intens de efectele alimenta]iei asupra s`n`t`]ii
consumatorilor pe termen lung.
9
Platforma Tehnologic` Na]ional` Food For Life
III. REALIZAREA VIZIUNII Alimenta]ie echilibrat` [i stil de via]`
s`n`tos
Scopul cercet`rii \n domeniul industriei alimentare este acela de a \mbun`t`]i calitatea alimentelor [i
alimenta]iei [i de a asigura securitatea alimentar`, precum [i competitivitatea [i profitabilitatea produc`torilor Alimenta]ia constituie una dintre cele mai
pe \ntreg lan]ul alimentar. importante necesit`]i fiziologice ale omului. Prin
Cercetarea trebuie s` men]in` [i s` creasc` rolul de lider \n asigurarea calit`]ii [i siguran]ei alimentare alimenta]ie, organismul uman prime[te o serie de
[i de furnizor de alimente cu calit`]i nutritive corespunzatoare cerin]elor consumatorilor. Cercetarea trebuie s` substan]e biologic active, indispensabile vie]ii, numite
identifice politicile de asigurare a securit`]ii [i siguran]ei alimenta]iei. nutrien]i sau principii nutritive.
|ntr-o lume competitiv` cu resurse limitate, planul de cercetare trebuie s` ia \n calcul maximum de O alimenta]ie echilibrat`, bogat` \n nutrien]i,
eficien]` al investi]iei realizate. Cercetarea nou dezvoltat` trebuie s` aib` \n vedere: gustoas` [i convenabil` ca pret, precum [i un stil de via]`
cerin]ele pie]ei ; s`n`tos, sunt cerin]e de baz` pentru o dezvoltare fizic`
politici alimentare la momentul dat; [i mental` optim` a organismului uman, manifestat` \n
cercet`ri anterioare existente. diferite etape ale vie]ii.
Alimentul este \n]eles ca o produc]ie a naturalului [i a laboratorului uman. Nu este de ajuns numai ca Printr-o diet` corespunz`toare care con]ine
alimentele s` fie alese de c`tre consumator (carne, lapte, fructe, legume), ci este foarte important ca el s` [tie principiile alimentare de baz`, se poate preveni
unde sunt produse aceste alimente, cine [i cum este implicat \n lan]ul alimentar de produc]ie. Pentru deteriorarea s`n`t`]ii, proces care st` la \ndemna
eficientizarea domeniului, trebuie avut \n vedere faptul ca cercet`rile care vizeaz` acelea[i obiective, s` coexiste consumatorilor [i poate fi \ndeplinit cu u[urin]` de c`tre
\ntr-un singur proiect integrat la nivelul \ntregii ]`ri. ace[tia, conform sintagmei este mai u[or s` previi dect
Este necesar s` fie stimulate cercet`rile interdisciplinare care s` aib` \n vedere toate abord`rile, s` tratezi.
influen]ele [i interdependen]ele pe care le poate include un domeniu, astfel \nct resursele alocate s` fie Ad`ugarea nutrien]ilor \n alimente \n doze
utilizate ct mai eficient. fiziologice bine stabilite, a condus la produc]ia de
alimente func]ionale [i de alimente cu destina]ii speciale.
Comunicarea corespunz`toare [i eficient` c`tre popula]ie
Alimenta]ie [i s`n`tate
1 a acestor beneficii nutri]ionale ale alimentelor, necesit`
anumite date concrete legate de starea de s`n`tate
(dovezi, eviden]e) care pot fi confirmate [tiin]ific.
Descoperirea [i utilizarea pe plan mondial a
Viziunea Platformei Na]ionale Food for Life biomarkerilor, avnd la baz` diferite studii diabetul, bolile cardiovasculare etc)
subliniaz` schimb`rile \n regimurile alimentare bazate epidemiologice, fiziologice [i la nivel celular, sunt
pe cercet`rile efectuate \n nutri]ie, precum [i esen]iale pentru a dovedi influen]a alimenta]iei asupra
elaborarea de modele inovative de produse alimentare, s`n`t`]ii consumatorilor. Acest lucru se aplic` [i \n
concomitent cu schimb`rile \n stilul de via]` care au cercetarea na]ional` [i este nevoie de o mai bun`
un impact major asupra \mbun`t`]irii s`n`t`]ii colaborare [i multidisciplinaritate, astfel \nct
popula]iei [i \n prelungirea vie]ii active a acesteia. procesatorii s` fie informa]i [i s` informeze la rndul lor
consumatorii despre efectele principiilor active asupra
s`n`t`]ii, ace[tia putnd lua m`suri corespunz`toare
S`n`tatea reprezint` o dimensiune cu impact privind alegerea dietei \n cuno[tin]` de cauz`.
deosebit asupra societ`]ii, att prin participarea acesteia
la ceea ce numim calitatea vie]ii, ct [i prin contribu]ia la S`n`tatea popula]iei \n vrst`
indicatorul privind nivelul de activitate al popula]iei.
Alimenta]ia, al`turi de stilul de via]` ales, are un Popula]ia Romniei, asem`n`tor celei din \ntreaga
impact major asupra p`str`rii sau \mbun`t`]irii st`rii de Europ`, este \mb`trnit`. |n ]ara noastr` sporul natural al
s`n`tate a consumatorilor. popula]iei a fost negativ \n anul 2006, avnd valoarea de
-1,6, \n u[oar` cre[tere fa]` de cel din 2005, cu valoarea
de -0,7(2)
Popula]ia adult` \n vrst` prezint` un risc mai
crescut \n ceea ce prive[te bolile legate de nutri]ie,
datorat att consumului de alimente necorespunz`toare,
ct [i implicit, consumului redus de nutrien]i.
O via]` s`n`toas` \nseamn` nu numai o [ans` mai
ridicat` de supravie]uire, ci [i p`strarea statusului de
s`n`tate nedeteriorat.
Viziune 2020
|mb`trnirea s`n`toas` este asociat` cu un
consum energetic sc`zut, cu mic[orarea cantit`]ii de
proteine de origine animal`, de gr`simi [i de colesterol,
cu o cre[tere semnificativ` a ponderii fructelor, legumelor
[i produselor lactate \n dieta zilnic`.
|n aceste condi]ii, cercetarea trebuie s` r`spund`
solicit`rilor acestei categorii de popula]ie prin ob]inerea
unor produse adecvate, adaptate la o diet` special`,
concentrat` \n nutrien]i, recomandarea unui model
potrivit pentru o via]` lung`, activ` [i independent`.
Schimb`ri \n stilul de via]` [i modele
de diete
|n condi]iile unor schimb`ri petrecute tot mai
frecvent \n stilul de via]` al omului modern, apar
nemijlocit [i schimb`ri \n alimenta]ia acestuia care ]in de
satisfacerea necesarului de energie, de preferin]e [i de
principii nutritive folositoare pentru dezvoltarea [i
men]inerea sa \ntr-o form` fizic` [i mental` bun`.
Este cunoscut de mul]i ani faptul c` o diet`
dezechilibrat`, nes`n`toas`, constituie un factor de risc
important \n apari]ia unor boli cronice grave.
Unele dintre acestea sunt rezultatul consumului
alimentar insuficient (sc`derea ritmului de cre[tere la
copii, malnutri]ia proteic`, avitaminozele etc), iar altele
reprezint` efectul abuzurilor alimentare (obezitatea,
Schimb`rile majore petrecute \n via]a social` [i
politic` a Romniei dup` anul 1990, au influen]at decisiv
[i au adaptat stilul de via]` al romnilor la noile condi]ii
impuse de o Romnie \n tranzi]ie (liberalizarea pre]urilor,
pierderea locurilor de munc` prin \nchiderea sau
restrngerea activit`]ii multor \ntreprinderi din industrie
si servicii, stresul cotidian, schimbarea structurii pie]ei [i
ofertei alimentare etc). Acest lucru a influen]at [i
alimenta]ia populatiei, conducnd la apari]ia unor noi
tipuri de diete.
Toate aceste schimb`ri au avut ca rezultat, printre
altele [i cre[terea num`rului de \mboln`viri cauzate de
alimenta]ie, \n special a inciden]ei bolilor cronice
netransmisibile cum ar fi: diabetul de tip 2, obezitatea,
bolile cardiovasculare, hipertensiunea, precum [i a unor
tipuri de cancer, acestea devenind cauza major` a
dizabilit`]ii [i de multe ori a mor]ii premature .
Odat` instalate, aceste boli sunt cauza unor
probleme psihologice, sociale [i materiale, reduc
confortul fizic [i conduc la sc`derea calit`]ii vie]ii \n
general.
Diabetul este o boal` metabolic` din ce \n ce mai
des \ntlnit` \n rndul popula]iei din Romnia, cu efecte
grave asupra s`n`t`]ii acesteia \n viitor. Se constat` o
cre[tere a cazurilor de \mboln`viri \n ultimii ani (sunt \n
11
Platforma Tehnologic` Na]ional` Food For Life
eviden]` 474.848 bolnavi \n 2005 [i 511.899 bolnavi \n
2006) (2).
Pn` nu demult, obezitatea \n Romnia nu
constituia o problem`. |n prezent, num`rul
supraponderalilor [i a persoanelor cu obezitate este \n
cre[tere. Alarmant` este \ns` extinderea acestei boli \n
rndul copiilor, fiind \n mare parte pus` pe seama
intoleran]ei la glucoz` [i a diabetului de tip 2, dar [i a
alimenta]iei necorespunz`toare.
Bolile aparatului digestiv se num`r` printre
principalele cauze ale morbidit`]ii [i reprezint` [i al 5-lea
factor ce cauzeaz` mortalitatea \n ]ara noastr` (65,8
deceda]i la 100.000 locuitori/2006/2).
Toate aceste probleme de s`n`tate constituie
preocup`ri majore ale autorit`]ilor responsabile de
elaborarea [i implementarea politicilor [i programelor
privind s`n`tatea \n ]ara noastr`. Propor]ia ridicat` a
cheltuielilor publice pentru asigurarea calit`]ii vie]ii
pacien]ilor cu boli cronice, solicit` o concentrare mai
accentuat` \n viitor asupra metodelor de preven]ie.
Pn` \n anii trecu]i nu au existat programe de
supraveghere [i preventie a tuturor bolilor cronice, prin
adoptarea unei alimenta]ii corespunz`toare [i a unui stil
de via]` s`n`tos, ale c`ror costuri ar fi fost mult mai
sc`zute \n compara]ie cu activit`]ile \ntreprinse pentru
tratarea acestor boli.
Limitarea cre[terilor rapide \nregistrate \n apari]ia
amintitelor boli cronice, reprezint` un factor major al st`rii
publice de s`n`tate. Dietele necorespunz`toare,
inactivitatea fizic` [i fumatul, sunt factori de risc
confirma]i ai bolilor cronice. Prevenirea \mboln`virilor \n
rndul popula]iei prin reducerea, spre exemplu, a
colesterolului [i a tensiunii arteriale, poate reduce
considerabil [i costurile pentru s`n`tate.
Aici trebuie s` intervin` industria alimentar` care,
prin produsele oferite pie]ei, s` ajute la prevenirea
apari]iei bolilor legate de nutri]ie. Studii efectuate de
Organiza]ia Mondial` a S`n`t`]ii au ar`tat c` aproximativ
80% din cazurile de boli coronariene [i pn` la 90% din
cazurile de diabet tip 2 ar putea fi evitate printr-o diet`
s`n`toas`, men]inerea unei greut`]i corporale normale
[i prin practicarea exerci]iilor fizice \n mod regulat.(1)
|n prezent, pe pia]a autohton`, num`rul produselor
alimentare fabricate \n Romnia, necesare \n prevenirea
bolilor cronice netransmisibile (diabet, obezitate, boli
cardivasculare etc.) este, \nc`, destul de mic [i se simte
stringent nevoia ca acest num`r s` creasc`.
Astfel, abordarea s`n`t`]ii populatiei printr-o
preven]ie primar` este considerat` a fi cel mai eficient, la
\ndemn` [i durabil mod de ac]iune, concentrat pe acest
segment de boli.
Boli cauzate de alimenta]ie: o povar`
pentru s`n`tatea popula]iei
Bolile cronice cauzate de o alimenta]ie
necorespunz`toare au cunoscut o cre[tere alarmant` \n
ultimii ani \n ]ara noastr`.
Printre acestea se num`r`: diabetul de tip 2, bolile
cardiovasculare, obezitatea, unele tipuri de cancer, etc.
Sindromul metabolic se identific` \ntr-un procent de
cca 20% din popula]ia Romniei. |n prezent sunt
\nregistrate aproximativ 600.000 de persoane cu diabet
zaharat, dar se presupune c` num`rul real al acestora ar
fi de aproximativ 1.000.000 persoane (5% din popula]ie).
A crescut considerabil [i num`rul popula]iei
supraponderale (IMC 26-30) [i al persoanelor cu obezitate
(IMC>30), aceste cazuri reprezentnd cca. 55% din
popula]ia ]`rii. Cre[te alarmant num`rul copiilor
supraponderali sau obezi (2).
Parteneriatul cu alte domenii
importante de cercetare
|n ]ara noastr`, ca de altfel [i \n alte ]`ri, se simte
nevoia de a se dezvolta politici [i programe de alimenta]ie
[i de nutri]ie care s` protejeze [i s` promoveze s`n`tatea
cet`]enilor, s` reduc` inciden]a bolilor legate de
alimenta]ie, contribuind astfel la dezvoltarea social` [i
economic` a societ`]ii, dar [i la creearea unui mediu
ambiant durabil.
Abordarea multidisciplinar`, incluznd: agricultura,
mediul, industria alimentar`, s`n`tatea, transportul,
comercializarea, publicitatea, este imperios necesar`
pentru a facilita ca politicile [i programele privind
alimenta]ia [i nutri]ia \n ]ara noastr` s` ocupe locul pe
care-l merit` pe agenda Guvernului [i a ministerelor de
resort.
|n aceste condi]ii, obiectivul acestor politici este
acela de a dezvolta procese [i tehnologii care s` acopere
\ntregul lan] alimentar (from farm to fork) [i de a
r`spunde cerin]elor specifice tot mai exigente ale
consumatorilor (from fork to farm), prin solu]ii [i
concepte [tiin]ifice conforme unei agriculturi durabile [i
asigur`rii securit`]ii [i siguran]ei alimentare.
Rezultatul implement`rii acestor politici alimentare
ar fi o stare de s`n`tate \mbun`t`]it` a popula]iei, iar
acest lucru ar contribui la reducerea cheltuielilor alocate
pentru s`n`tate, precum [i la existen]a unui segment mai
mare al popula]iei active. Pe de alt` parte, industria
procesatoare va contribui la cre[terea [i diversificarea
sortimental` a produselor alimentare destinate prevenirii
inciden]ei bolilor cronice netransmisibile, ceea ce va
conduce la valoare adaugat`, profit [i cre[tere a
competitivit`]ii industriei alimentare romne[ti.
Viziune 2020
Alimente func]ionale Tematica de cercetare:
Aspectele privind s`n`tatea popula]iei din ]ara Estimarea costurilor realizate pentru revenirea la
noastr` trebuie s` fie considerate drept urgen]` de grad starea de s`n`tate [i prevenirea unor boli prin
0 care trebuie s` intereseze [i s` preocupe \n mare alimenta]ie;
m`sur` [i pe procesatorii de alimente. Adaptarea legisla]iei \n domeniul alimenta]iei \n
Valoarea alimentar` a unui aliment este dat` de func]ie de ultimele cercet`ri \n domeniu;
anumite func]ii pe care acesta le \ndepline[te [i anume: Promovarea alimenta]iei corecte pentru toate
Func]ia primar` a alimentului dat` de nutrien]i [i grupele de consumatori;
de efectul lor \n organism; Realizarea de studii privind influen]a alimenta]iei
Func]ia secundar`, cu referire la propriet`]ile [i a comportamentului alimentar asupra st`rii de
senzoriale (arom`, gust, miros, structur`); s`n`tate;
Func]ia ter]iar`, nou introdus`, func]ia Influen]a tehnologiilor asupra con]inutului de
modulatoare a unor factori alimentari implica]i compu[i nutritivi din alimente [i asupra
direct sau indirect \n prevenirea bolilor legate de biodisponibilit`]ii acestora;
stilul de via]`. Dezvoltarea op]iunilor terapeutice prin
Factorii care au func]ie ter]iar` se numesc factori alimenta]ie \n cazul alergiilor alimentare [i a
alimentari func]ionali fiziologic, iar alimentele care \i bolilor cauzate de alimenta]ie;
con]in se numesc alimente func]ionale (alimente cu Alimente func]ionale pentru men]inerea st`rii de
efecte benefice asupra s`n`t`]ii, performan]elor fizice s`n`tate a oamenilor [i prevenirea \mboln`virilor;
sau st`rii psihice). Influen]a dietei asupra procesului de \mb`trnire;
Printre preocup`rile actuale ale industriei Bazele domeniilor strategice de cercetare \n
alimentare romne[ti \n producerea de alimente speciale, alimenta]ie [i s`n`tate;
se num`r`: alimente cu con]inut ridicat de fibre (ex. Descoperirea [i validarea biomarkerilor
inulina), produse tartinabile cu con]inut de Omega 3 si 6, (epidemiologie/biologia sistemelor)
produse care livreaz` cteva por]ii de legume [i fructe Influen]a alimenta]iei asupra cre[terii [i
\ntr-un format dat, probiotice, alimente pentru copii dezvolt`rii mentale a copiilor;
pre[colari, alimente care regleaz` func]iile Studii privind influen]a alimenta]iei asupra
gastrointestinale, alimente pentru cei cu o u[oar` imunit`]ii [i performan]ei mentale.
hipercolesterolemie, alimente pentru cei ce se preocup`
de nivelul glucozei \n snge, premixuri care m`resc
aportul de vitamine [i minerale, alimente f`r` gr`simi,
alimente pentru diabetici, alimente f`r` sare. Alimenta]ie [i consumator
Conexiunea dintre s`n`tate [i alimente este
2
[i o consecin]` a abunden]ei alimentare [i a cre[terii
speran]ei de via]`. |n acest sens, un loc important \l
Viziunea Platformei Na]ionale Food for Life
ocup` alimentele func]ionale. Fibrele alimentare,
este aceea de a cunoa[te [i \n]elege mai profund
vitaminele, s`rurile minerale, antioxidan]ii sunt cteva
modul de alegere al alimentelor de c`tre consumatori,
dintre componentele func]ionale utilizate \n ob]inerea
de a stimula selectarea alimentelor s`n`toase (a face
unor noi sortimente de produse alimentare.
din alegerea alimentelor s`n`toase o alegere u[oar`)
Pe plan european exist` o pia]` \n cre[tere a
[i de a cre[te \ncrederea \n industria alimentar`
alimentelor specifice, func]ionale, iar acest lucru trebuie
romneasc`.
s` preocupe [i industria alimentar` romneasc` \n viitor.
Este prev`zut ca acest tip de ni[` de pia]` s` se
extind` substan]ial \n urm`toarea perioad`, \ntr-o pia]`
Consumatorii ocup` un rol central \n cadrul
care s` cuprind` o gam` mai larg` de produse
Platformei Na]ionale Food for Life, iar interesele
alimentare noi, destinate men]inerii s`n`t`]ii, fapt care
acestora trebuie s` se reflecte \n toate tematicile de
va \ncuraja \n viitor fabricarea alimentelor func]ionale [i
cercetare propuse de viziunea Platformei.
\n ]ara noastr` \ntr-un num`r mai ridicat.
Produsele alimentare ofer` consumatorilor
pl`cerea de a tr`i, iar dac` acestea se consum` \n
cantit`]i [i propor]ii corespunz`toare, au o contribu]ie
13
Platforma Tehnologic` Na]ional` Food For Life
major` asupra s`n`t`]ii, st`rii de bine, de confort [i
asupra unei \mb`trniri s`n`toase a cet`]enilor.
|ncrederea consumatorilor \n alimente este extrem
de important` pentru industria procesatoare [i este
legat` de siguran]a alimentar`, oferta de produse de pe
pia]` [i noile tehnologii de produc]ie. Procesatorii romni,
prin alimentele oferite, se str`duiesc s` men]in`
segmentul de pia]` cucerit [i de asemenea, s`
cucereasc` [i altele noi, \ntr-o concuren]` acerb` cu al]i
procesatori autohtoni, dar [i cu produsele din import
aflate din abunden]`pe pia]a romneasc`.
Puterea de \n]elegere a consumatorului
referitoare la calitatea alimentelor, poate s` difere \n mod
considerabil de cele mai multe ori de cea a speciali[tilor
\n domeniu, ca urmare a lipsei de informa]ie [i de educare
a acestora \n ceea ce prive[te alimenta]ia. Un consumator
neavizat selecteaz` produsele \n primul rnd dup` ct de
atr`g`toare sunt, f`r` a se gndi la calit`]ile nutritive pe
care acestea le posed`.
Dac` este ignorat`, aceast` discrepan]` \ntre p`reri
poate duce la lipsa de percep]ie, ne\n]elegere [i lipsa de
\ncredere \n produsele alimentare. Aici intervine
Platforma tehnologic` Food for Life care are [i rolul de
a \nt`ri comunicarea eficient` a informa]iilor \ntre membrii
s`i [i societate, pentru a fi posibil` realizarea schimb`rilor
comportamentale [i de atitudine privind alimenta]ia [i
alimentele.
Pentru a se \mbun`t`]i starea de s`n`tate a
popula]iei, este nevoie de o educare a consumatorului \n
sensul alegerii unor obiceiuri alimentare s`n`toase,
proprii fiec`rui grup de consumatori, inclusiv popula]iilor
conlocuitoare (etnice, imigran]i) [i grupurilor de risc (copii,
batrni, femei gravide, persoane cu dizabilit`]i, bolnavi
cronici).
Industria alimentar` romneasc` produce alimente,
\n primul rnd, pentru popula]ia autohton`, ]innd cont
de obiceiurile [i tradi]iile culinare romne[ti, deoarece
este bine cunoscut faptul c` pia]a este puternic
influen]at` de consumator, el fiind judec`torul suprem al
ei. Unele unit`]i procesatoare romne[ti export` produse
alimentare, reu[ind chiar performan]a ca, produsele lor
s` intre pe pia]a Uniunii Europene.
Mul]i dintre procesatorii romni induc o educa]ie
alimentar` consumatorului utiliznd diferite metode:
campanii educa]ionale \n mass media, activit`]i de
informare duse al`turi de medici, promovarea produselor
\n centrele proprii de vnzare, publicarea informa]iilor pe
pagini de web, \n articole publicate \n reviste cu tematic`
specific`, bro[uri, cataloage, afi[e, prospecte, degust`ri,
demonstra]ii practice [i teoretice la trguri [i expozi]ii,
instrumente electronice de informare (CD, DVD, etc.),
etichetarea produselor etc.
|n]elegerea [i aprecierea diferitelor culturi [i
obiceiuri alimentare ale tuturor grupurilor men]ionate, de
pe \ntreg cuprinsul ]`rii, precum [i a factorilor ce ]in de
stilul de via]` al acestor grupuri, pot conduce la
diversificarea sortimental` a produc]iei [i cre[terea
eficientiz`rii industriei alimentare romne[ti. Aceasta
trebuie s` produc` alimente cerute de pia]`, potrivit unei
diversit`]i socio-culturale din ce \n ce mai pregnant`
\nregistrat` la nivelul ]`rii noastre.
Domeniul Alimenta]ie [i consumator \[i propune
s` dezvolte fundamental capacitatea de \n]elegere a
comport`rii consumatorului \n alegerea alimentelor [i
include progresele f`cute \n nutri]ie, calitatea alimentar`
[i tehnologiile de fabricare a produselor alimentare.
Schimb`rile rapide care au loc \n structura [i
autoritatea guvernamental`, \n economia global`, \n
structura sectorului agricol [i a industriilor alimentare
locale [i globale, precum [i globalizarea [i liberalizarea
comer]ului, conduc la schimb`ri rapide [i \n nevoile [i
cerin]ele consumatorilor privind calitatea [i siguran]a
alimentelor, securitatea alimentar`, nutri]ie, legisla]ie [i
control. Dezvoltarea unor noi tehnologii, apari]ia unor noi
cuno[tinte despre aliment-alimenta]ie rezultate din
cercet`rile \ntreprinse, vin s` satisfac` aceste cerin]e \ntr-
o m`sur` anume.
Cuno[tin]ele despre alimenta]ie schimb`
comportamentul alimentar. Cu ct o persoan` tr`ie[te
mai mult, cu att \nva]` mai mult despre noi nevoi pe care
\nainte nu le avea. Dup` cercet`ri \ndelungate, evaluarea
nutri]ional` a nevoilor unui organism la momentul actual
este \n medie de 2000 kcal/persoan`/zi. |n dinamica
actual`, s-ar putea ca peste 10 ani s` se ajung` la o cu
totul alt` evaluare.
Este nevoie s` se elaboreze programe de cercetare
cu scopul de a:
Cunoa[te [i \n]elege percep]ia consumatorului
legat` de alimente, \n special acolo unde se
manifest` diferen]e de opinii \ntre consumatori [i
speciali[ti care pot conduce la lipsa de \ncredere
a consumatorilor \n produsele alimentare;
Urm`ri procesul de alegere a alimentelor de c`tre
consumatori [i a sublinia fenomenele funda-
mentale care au loc;
Studia procesul de schimbare comportamental` a
consumatorului [i factorii cheie care ac]ioneaz`,
faciliteaz` [i conduc la o astfel de schimbare, \ntr-
o direc]ie mai s`n`toas` [i durabil`;
Cunoa[te valorile fundamentale ale alimentelor,
cultura [i obiceiurile alimentare ale consuma-
torilor din diferite regiuni ale ]`rii, cu diversitatea
[i dinamica lor.
Consumatorul are acum posibilitatea s` aleag`
Viziune 2020
alimentele dorite dintr-o multitudine de produse oferite
de pia]a romneasc`.
Elementele de baz` care trebuie s` fie luate \n
considerare, referitoare la acest subiect sunt:
Priorit`]ile consumatorului legate de alegerea
dintre diferitele beneficii oferite de alimente cum
ar fi: gustul, u[urin]a folosirii acestora (ex. gata
preparate), beneficii asupra s`n`t`]ii, pre]ul,
precum [i dinamica \n ce prive[te cerin]ele
viitoare ale consumatorului;
Analizarea atent` a grupurilor ]int` specifice de
consumatori cum ar fi: copiii, b`trnii, grupurile
etnice, persoane cu dizabilit`]i, \mpreun` cu
metodele [i instrumentele de interven]ie potrivite
acestor grupuri;
Strategii de comunicare c`tre consumator a
informa]iilor care se refer` la beneficiile, riscurile,
siguran]a [i s`n`tatea, originea alimentelor,
necesare \n alegerea alimentar`;
Strategii de interven]ie bazate pe informa]ii \n
ceea ce prive[te schimb`rile comportamentale
ale consumatorilor \n alegerea alimentelor mai
s`n`toase ;
Strategii eficiente de comunicare c`tre
consumator pentru promovarea alegerii
alimentelor destinate grupurilor ]int` specifice (ex.
copii, consumatori mai pu]in instruiti, b`trnii);
dezvoltarea unor programe de marketing;
Scheme de informare [i etichetare a produselor
alimentare pentru a \mbun`t`]i percep]ia
consumatorului cu privire la alegerea alimentelor;
Programe eficiente de educare [colar` pentru a
se \mbun`t`]i cuno[tin]ele privind rela]ia dintre
aliment, alimenta]ie [i s`n`tate;
|ncrederea consumatorului \n originea produsului
[i \n tehnologia de procesare a acestuia, precum
[i dezvoltarea unei baze [tiin]ifice care s` sprijine
acest lucru;
Preferin]ele, atitudinea, percep]ia [i
comportamentul consumatorului fa]` de noile
tehnologii (ex. nanotehnologii), metode de
produc]ie specifice (ex. bun`starea animalelor,
produc]ia ecologic` [i durabil`), precum [i diferite
regimuri alimentare (ex. regim vegetarian,
dietetic, tradi]ii religioase etc)
Prin promovarea conceptului de preferin]`
na]ional`, se va avea \n vedere educarea consumatorului
\n vederea achizi]ion`rii de produse agroalimentare
na]ionale, p`str`rii tradi]iilor culinare, men]inerii
specificit`]ii autohtone [i a obiceiurilor s`n`toase de
consum.
15
Platforma Tehnologic` Na]ional` Food For Life
Tematica de cercetare:
Selec]ia alimentelor de c`tre consumator \n
cuno[tin]` de cauz`, pentru o diet` s`n`toas` [i
stimularea unui consum corespunz`tor de
alimente. Aceasta ar putea include informa]ii
privind dezvoltarea personalizat`, calitatea
produselor, s`n`tatea consumatorilor [i previziuni
asupra tendin]elor viitoare la nivel global [i
na]ional.
Proiectarea [i validarea unor noi c`i de
comunicare eficiente [i informa]ii ]int` asupra
dietelor s`n`toase ale diferitelor grupuri de
popula]ie care au nevoi de informa]ie diferite (\n
func]ie de instruire, vrst` etc), inclusiv
minorit`]ile;
Alc`tuirea unor scheme care s` grupeze
obiceiurile alimentare ale minorit`]ilor [i
imigran]ilor din Romnia, pentru a fi exploatate
eficient ;
Analiza rolului pre]ului alimentului \n raport cu
beneficiile nutri]ionale [i modul \n care acesta
difer` \ntre grupuri ]int` specifice de consumatori
(ex. consumatori cu venituri sc`zute);
Dezvoltarea de produse alimentare sub controlul
consumatorului; modele [i tehnici pentru
transformarea informa]iilor de la consumator \n
specifica]ii de produs senzoriale [i non senzoriale;
Cunoa[terea factorilor determinan]i ai
acceptabilit`]ii consumatorului \n ce prive[te
tehnologiile alimentare [i modul \n care acestea
difer` \n legatur` cu beneficiile individuale aduse.
Noile tehnologii r`spund cerin]elor [i necesit`]ilor
consumatorilor legate de s`n`tate? Care este cea
mai bun` strategie a industriei alimentare de a
adopta folosirea tehnologiei aplicate la inovarea
produselor ?
Promovarea sistemului de identificare a
obiectivelor de cercetare prin comand` social` -
cerin]` a consumatorilor.
Calitate [i procesare a
3 alimentelor
Viziunea Platformei Na]ionale Food for Life \n
acest domeniu este aceea c`, noile tehnologii de
procesare a alimentelor trebuie s` se adreseze
cerin]elor consumatorului, prin ob]inerea de produse
noi sau \mbun`t`]ite, de calitate superioar`, cu
atribute senzoriale atractive [i u[or de consumat
care vor contribui la s`n`tatea [i starea de bine a
consumatorilor [i, implicit, vor cre[te competitivitatea
industriei alimentare.
|n urm`torii ani, vor fi necesare investi]ii tot mai mari
\n domeniul cercetare-dezvoltare, pentru a consolida
pozi]ia industriei alimentare pe pia]a intern`, a-i crea
posibilitatea de a p`trunde din ce \n ce mai curajos pe
pia]a european` [i de a oferi ct mai multe locuri de
munc`.
|n ceea ce prive[te alimentul, se a[teapt` ca acesta
s` fie din ce \n ce mai complex [i conectat la toate
aspectele care influen]eaz` organismul uman de-a lungul
vie]ii.
Tendin]a industriei procesatoare romne[ti este
aceea de a ob]ine alimente prelucrate mai simplu, cu
tehnologii mai blnde, \n vederea protej`rii compu[ilor
nutritivi con]inu]i \n materiile prime [i reducerea cantit`]ii
de aditivi utilizate sau chiar eliminarea acestora.
Oricare ar fi pia]a, cnd cerin]ele consumatorilor
sunt satisf`cute, competi]ia [i evolu]ia spontan` a
nevoilor societ`]ii conduc la segmentarea pie]ei. Calitatea
va domina cantitatea.
Calitatea total` pe \ntreg lan]ul alimentar, poate fi
asigurat` pe 3 nivele intermediare:
asigurarea protec]iei mediului, legisla]ie [i control;
asigurarea [i satisfacerea cerin]elor
consumatorilor;
know-how.
Cercetarea \n domeniul alimentar trebuie s` ia \n
considerare cele 3 nivele mai sus men]ionate [i s`
contribuie la dezvoltarea lor.
|n industria alimentar` exist` practic 3 pa[i care
conduc la o calitate corespunz`toare:
calitatea produc`torilor [i a produselor alimentare;
existen]a procedurilor de asigurare a calit`]ii la
nivel na]ional;
calitatea legisla]iei.
Calitatea produselor alimentare este alcatuit`, \n
general, din: calitatea senzorial`, igienic`, tehnologic`,
nutri]ional`, etic`, calitatea serviciilor [i calitatea
mediului.
Domeniul Calitate [i procesare a alimentelor
are dou` scopuri:
de a cre[te calitatea produselor alimentare
romne[ti astfel \nct acestea s` devin` tot mai atractive
pentru consumatori (din punct de vedere senzorial,
nutri]ional, igienic, al pre]ului), ]innd cont de pia]a
concuren]ial` existent`, \n care cantitatea produselor
alimentare importate este din ce \n ce mai mare; aceasta
va conduce la stimularea cre[terii interne a pie]ei cu toate
beneficiile ce decurg de aici pentru to]i cei implica]i;
de a fabrica produse alimentare noi, de calitate
superioar`, dar [i convenabile ca pre]. Att calitatea
materiei prime, ct [i pre]ul acesteia se reflect` \n
calitatea [i pre]ul produsului finit. Pe pia]a romneasc`,
de multe ori materia prim` este importat`, iar cheltuielile
de transport [i logistic` necesare, conduc la costuri
suplimentare care scad competitivitatea produselor
romne[ti; de aici rezult` faptul c`, pe lng` aten]ia
sus]inut` privind procesarea competitiv` cu costuri
reduse, procesatorii de alimente vor trebui s` g`seasc`,
de asemenea [i c`ile prin care s` adauge valoare
produselor lor.
Poten]ialul agroalimentar \nsemnat de care dispune
]ara noastr` va trebui s` aib` un rol cheie \n dezvoltarea
continu` a sectorului de procesare a alimentelor. Este
necesar \ns` ca acest poten]ial s` fie exploatat
corespunz`tor [i eficient pentru a ob]ine rezultatele
scontate.
|n]elegerea conceptului calitate alimentar` \n
Romnia s-a schimbat radical \n ultimii ani. De la
semnifica]ia de baz`, trecnd prin uniformitate, siguran]`
alimentar` [i pn` la mod de produc]ie, alimentele sunt
acum din ce \n ce mai mult asociate cu pl`cerea,
s`n`tatea [i o anticipat` stare de bine. Schimb`rile
petrecute \n societate [i \n structura demografic` a
popula]iei (implicarea femeilor \n munci dificile, familii mai
mici, emigrarea tinerilor, \mb`trnirea popula]iei), au avut
un impact semnificativ asupra modurilor \n care este
preparat` hrana [i a locului \n care este consumat`.
Fa]` de importan]a efectelor alimentelor asupra
s`n`t`]ii, gustul r`mne un factor esen]ial \n satisfacerea
preferin]elor consumatorilor [i \n asigurarea vnz`rilor \n
mod regulat. Gustul alimentelor reprezint` interac]iunea
dintre arom` [i textur`. Aceea[i arom` poate da gusturi
diferite dac` textura difer`. Procesatorii cunosc faptul c`
gustul unui aliment este cheia succesului. Dar chiar [i
acum, defini]ia gustului nu este suficient de precis`.
Aceasta implic` \n continuare ample cercet`ri pentru a
\ncerca s` se indentifice gusturi, combina]iile [i
asocia]iile lor [i, desigur, pe cei care le apreciaz`. Gustul
este dat [i de tradi]ii, obiceiuri [i chiar de clim`.
Mai mult, gustul este cel care \nlesne[te consumul
produselor alimentare s`n`toase. U[urin]a de a-l utiliza
este un alt factor previzibil care joac` un rol important.
(produs gata preparat sau u[or de preparat).
Obiceiul de a mnca \n mi[care, propriu unei
vie]i trepidante, specific` secolului actual, un ambalaj al
alimentelor pentru copii [i b`trni u[or de deschis [i alte
exemple de astfel de cereri ale consumatorilor care cresc
pl`cerea de a mnca, \ntregesc propriet`]ile unui aliment.
{i \n ]ara noastr`, \n ultimii ani, \n special \n marile ora[e,
a devenit tot mai pregnant obiceiul ca alimentele s` fie
consumate mai mult \n afara casei, \n cantine, localuri de
fast food, restaurante sau prin servicii de catering. Cu
toate acestea, \n mediul rural [i \n ora[ele mai mici se
continu` tradi]ia meselor luate \n familie, iar mncarea
este pregatit` \n cas`.
Schimb`rile \n obiceiurile alimentare, \mpreun` cu
o cerere imperativ` de alimente \mbun`t`]ite calitativ,
Viziune 2020
creeaz` pentru produc`torii primari oportunit`]i de a
adauga valoare produsului lor, iar pentru cei din industria
procesatoare de a stimula inovarea \n sensul dezvolt`rii
de alimente noi [i personalizate.
Diversitatea va fi de cea mai mare importan]`
(elementul cheie) pentru crearea de produse alimentare
noi. Sunt necesare investi]ii crescute \n cercetare-
dezvoltare, pentru a realiza echipamente tehnologice noi
de proces, linii de procesare moderne, sisteme noi de
ambalare care s` men]in` calitatea alimentelor.
Pia]a produselor alimentare \n Romnia s-a
diversificat foarte mult \n special dup` anul 2000,
datorit` importurilor masive de alimente, dar [i prin
\nfiin]area unor noi unit`]i de produc]ie, de alimenta]ie
public`, apar]innd unor patroni str`ini. Alimentele gen
fast food au cucerit un segment de pia]` nu lipsit de
importan]`, printre consumatorii dornici de acest tip de
alimenta]ie num`rndu-se, din nefericire, mul]i copii [i
adolescen]i.
Pentru a ne p`stra propria cultur` alimentar` \n
fa]a avalan[ei de produse str`ine obiceiurilor alimentare
romne[ti, trebuie continuat` [i sprijinit` fabricarea
produselor tradi]ionale, ob]inute prin metode tradi]ionale,
dar [i a produselor industriale care conserv` principalele
caracteristici ale produselor tradi]ionale, precum [i
\mbog`]irea gamei sortimentale a acestora prin inovare.
Noile produse care vor ap`rea pe pia]` in viitor, vor
avea \n compozi]ie noi ingrediente [i vor fi ob]inute prin
diverse procedee. Ingredientele noi (naturale) trebuie s`
fie produse prin tehnologii de procesare neinvazive sau
prin scheme noi de bioprocesare (biotehnologii). Noile
texturi [i structuri ale alimentelor vor fi ob]inute ca o
consecin]` a progreselor \nregistrate \n micro- [i
nanotehnologii. O provocare pentru industria alimentar`
peste 1 sau 2 decenii va fi modul \n care aceasta va
putea furniza consumatorului tipul de aliment pe care \l
dore[te, la timpul [i la locul potrivit.
Procesele inovative, produsele cu valoare
adaugat`, noile concepte referitoare la marketing, noile
moduri de vnzare a produselor [i noile c`i ale lan]ului
de produc]ie [i distribu]ie de a coopera \n crearea de
17
Platforma Tehnologic` Na]ional` Food For Life
produse avnd ca ]int` nevoile consumatorilor, trebuie s`
asigure faptul c`, \ntotdeauna consumatorului \i sunt
furnizate produse sigure, cu caracteristicile senzoriale
cerute, cu un mod simplu [i comod de utilizare, dar [i un
pre] acceptabil.
Tehnologia modern` poate face o diferen]`
important` \n cre[terea accesibilit`]ii alimentelor, att \n
ce prive[te existen]a acestora pe pia]`, ct [i \n pre]ul lor.
Tematica de cercetare
1. Calitate senzorial`
Tehnologii de reducere drastic` a zah`rului,
s`rii [i gr`similor din alimente f`r`
compromiterea propriet`]ilor senzoriale;
Cunoa[terea dinamicii percep]iei senzoriale
de la receptor la creier, incluznd
interac]iunile \ncruci[ate de sim]uri,
eliberarea aromei [i dezorganizarea structurii;
Tehnologii pentru noi produse [i concepte
alimentare, cu caracteristici senzoriale
atractive pentru grupuri specifice, cum ar fi
copiii [i b`trnii;
Tehnologii de creare de texturi noi [i pl`cute
ale alimentelor bazate pe conceptul de
structur` dinamic` [i dezorganizat`.
Cercet`ri fundamentale privind arome
alimentare, structuri, asocia]ii [i combina]ii
ale componentelor alimentelor, precum [i
\n]elegerea proceselor biochimice care au loc
\n timpul proces`rii alimentelor.
2. Procesare
Tehnologii de procesare avnd \n vedere
reducerea la minimum a produselor
secundare [i a de[eurilor;
Metode analitice rapide on-line de m`surare
a propriet`]ilor tehnologice ale materiilor
prime;
Tehnici de procesare competitiv` cu pre]uri
sc`zute.
Adaptarea [i promovarea tehnologiilor [i a
produselor alimentare na]ionale (func]ie de
tradi]ie [i cultur`); promovarea prin inovare a
produselor tradi]ionale;
Tehnologii pentru sisteme de ambalare
flexibile [i sisteme de ambalare active,
inteligente [i u[or de utilizat;
Produc]ie integrat` [i proiectare de proces;
Tehnologii pentru sisteme de procesare
flexibile, miniaturizate pentru a face fa]`
cererilor personale, ca [i sistemelor de
procesare igienic` [i minimal` pentru calitate
optim`;
Valorificarea complex` a resurselor agricole
[i neagricole, inclusiv din flora spontan`, \n
vederea ob]inerii de ingrediente noi, aditivi
alimentari naturali [i compu[i bioactivi;
bioprocesare [i tehnologii de separare
\mbun`t`]ite;
Tehnologii de ob]inere a alimentelor minimal
procesate, u[or de manipulat [i de consumat.
Siguran]a alimentar`
4
Viziunea Platformei Na]ionale Food for Life
este aceea de a asigura alimente sigure, \n care
consumatorii s` poat` avea \ncredere
Odat` cu aderarea la Uniunea European`, Romnia
trebuie s` aplice [i s` respecte regulamentele europene
cu privire la normele de igien` [i de siguran]` alimentar`.
Cele mai multe dintre companiile romne[ti din
industria alimentar` au implementat sau sunt \n curs de
implementare a sistemelor de siguran]` alimentar`, iar
acest lucru va fi vital pentru existen]a [i func]ionarea
acestora \n urm`toare perioad`.
Percep]ia consumatorului \n leg`tur` cu \ncrederea
\n produsele alimentare s-a schimbat substan]ial \n ultimii
ani [i tinde c`tre un nivel mai \nalt de con[tientizare.
Consumatorii romni au \nceput s` fie tot mai interesa]i
de calitatea alimentelor, de modul \n care sunt fabricate,
punndu-[i tot mai des \ntreb`ri referitoare la igiena
produselor alimentare existente pe pia]`.
|n esen]`, luarea deciziei de a consuma un aliment
se bazeaz` pe sintagma aliment \n care pot avea
\ncredere. Aceasta este legat` de anumite elemente:
nevoi, cultur`, religie, tradi]ii, obiceiuri alimentare, marc`,
produc`tor, compozi]ie, ambalaj, etc.
Conceptul de Siguran]` alimentar` este
hot`rtor pentru calitatea vie]ii, pentru starea de bine
[i s`n`tatea consumatorilor [i din acest motiv,
continu` s` fie o preocupare major` [i o tem`
principal` de discu]ie la nivelul guvernului, la nivelul
industriei agroalimentare, \n mediul academic [i la
nivelul consumatorilor.
La momentul actual, cnd globalizarea proces`rii
alimentelor [i a pie]elor de desfacere este un fapt evident,
cnd, cu sau f`r` voia noastr`, aprovizionarea cu produse
alimentare se face de pe toate meridianele lumii, iar
precum [i \n aten]ia procesatorilor [i comercian]ilor de
vechea rela]ie tradi]ional`, bazat` pe \ncrederea dintre
procesatorii, distribuitorii [i consumatorii de alimente,
este tot mai greu de realizat, implementarea [i
respectarea reglement`rilor europene privind siguran]a
alimentelor a devenit imperativ`.
Anumite evenimente grave petrecute \n anii trecu]i
\n domeniul alimenta]iei, urmare a distribuirii [i
consum`rii unor alimente contaminate, d`un`toare
s`n`t`]ii (ex. criza vacii nebune, contaminarea cu
dioxin`, gripa aviar`), au determinat adoptarea, la nivelul
Uniunii Europene, de reglement`ri noi [i stricte, menite s`
previn` apari]ia unor astfel de incidente precum [i a
consecin]elor lor, deosebit de grave.
Interesul fa]` de siguran]a alimentar` a devenit tot
mai ridicat, \ntruct apari]ia unei noi crize cauzat` de
producerea [i comercializarea unor alimente nesigure
pentru consum, ar avea \n prezent consecin]e
dezastruoase pentru to]i cei implica]i.
Procesarea alimentelor este acum o industrie
global` [i de aceea, consecin]ele unei eventuale
contamin`ri a acestora ar putea fi larg raspndite,
cauznd astfel, probleme de s`n`tate consumatorilor [i
deteriorarea credibilit`]ii procesatorilor, a celor care
elaboreaz` regulamentele privind igiena [i siguran]a
alimentar`, dar [i a celor care controleaz` aplicarea [i
respectarea acestor regulamente.
Din acest motiv, problematica siguran]ei alimentare
a fost [i este \ntr-o form` sau alta \n aten]ia autorit`]ilor,
a institu]iilor responsabile, a organismelor de certificare,
Viziune 2020
alimente.
Incidentele [i momentele de criz` sunt
determinate, \n general de contaminarea (micro)biologic`
(ex. Campylobacter, Listeria, BSE etc), chimic` (ex.
pesticide, medicamente de uz veterinar etc.), fizic` [i de
alergeni.
Crizele care se pot declan[a, pe aceast` tem`, pot
fi asociate [i cu bolile animalelor (sunt incluse [i p`s`rile)
care \ns`, nu au o legatur` direct` cu siguran]a
alimentar` (ex. influen]a gripei aviare etc.).
|n ]ara noastr` se fac eforturi vizibile pentru ca
regulamentele europene cu privire la siguran]a
alimentelor s` fie respectate de c`tre to]i factorii
implica]i, pentru a se evita apari]ia vreunui eveniment
nedorit.
Consumatorii doresc alimente naturale, nutritive,
func]ionale care sunt incontestabil sigure.
Problema care se ridic` const` \n aceea c` cele mai
multe tehnologii de procesare [i conservare folosite \n
prezent, cauzeaz` pierderea substan]ial` a valorii
nutri]ionale a alimentelor [i a ceea ce consumatorul
nume[te natural. Introducerea pe pia]` a tehnologiilor
de procesare alternative sau a alimentelor noi, necesit`
studii [i dezbateri asupra consecin]elor posibile \n cadrul
sistemului alimentar. |n momentul actual, un num`r
destul de mic de produse alimentare poate deveni
corespunz`tor cererii consumatorilor care doresc mai
multe produse proaspete, naturale, gata preparate sau
u[or de preparat; \n acest caz \ns`, riscul de alterare al
unor astfel de alimente, ar putea cre[te.
Cele mai multe dintre tehnologiile noi de procesare
\[i propun s` furnizeze alimente sigure, cu men]inerea
beneficiilor nutritive ale materiilor prime folosite. Acest
lucru este \n avantajul consumatorului [i de aceea,
industria alimentar` trebuie s` exploateze complet noile
19
Platforma Tehnologic` Na]ional` Food For Life Viziune 2020

descoperiri stiintifice, astfel \ncat siguran]a [i beneficiile
nutri]ionale ale alimentelor s` poat` fi \mbun`t`]ite
semnificativ.
Validarea [i implementarea corect` a gamei de
tehnologii noi [i alternative sunt totu[i, necesare \n viitor.
Analiza pericolelor din fluxul tehnologic trebuie s` ia \n
calcul to]i factorii intrinseci [i extrinseci care influen]eaz`
contaminarea chimic` [i biologic` cunoscut` a fi asociat`
alimentelor, ingredientelor sau proceselor legate de
alimente. Unele descoperiri [tiin]ifice [i tehnologice
avansate, au permis o mai bun` cunoa[tere [i anticipare
a comport`rii microorganismelor ap`rute \n alimente,
precum [i producerea unor procese care sunt mai blnde,
mai temperate. |n acest sens, o varietate de instrumente
solide, bazate pe biologia molecular` [i genomic`, st` la
dispozi]ie pentru a caracteriza microorganismele [i de
asemenea, pentru a oferi c`i mai rapide pentru a le
depista.
Aceasta va permite cunoa[terea cauzelor
\mboln`virii oamenilor care au consumat alimente
contaminate, sursa de patogeni \n alimente [i capacitatea
acestora de a rezista, supravie]ui [i dezvolta \n diverse
Utilizare consumator
medii. Toate aceste nout`]i vor conduce la elaborarea [i
aplicarea de noi strategii de control [i eliminare a
patogenilor din lan]ul alimentar.
Micro-ecologia alimentelor este ea \ns`[i un
domeniu care se dezvolt` rapid la ora actual` \n lume [i
care face ca folosirea tot mai accentuat` a tehnologiilor
moderne, s` descrie interac]iunile [i fenomenele
complexe care se petrec \n alimente. {tiin]a pe care
aceste studii o reprezint`, va fi crucial` \n sprijinirea
evalu`rii riscului [i a sarcinilor managementului de risc.
Posibilitatea cunoa[terii cauzelor care conduc la
contaminarea microbiologic` a alimentelor va permite, de
asemenea, cunoa[terea evolu]iei microorganismelor \n
produs [i aceast` perspectiv` la rndul ei, va asigura
instrumentele necesare pentru a dezvolta modele de
anticipare [i eliminare a cauzelor de apari]ie a bolilor
provocate de contaminarea microbiologic` a alimentelor.
Aceste studii \[i propun s` ne ajute s` \n]elegem mai
profund dect \nainte problematica legat` de
microorganisme [i interac]iunea lor. R`mne \ns`
necesitatea de a dezvolta instrumente care s` permit`
detectarea rapid` a patogenilor din alimente in situ,
Utilizare sigur`
Siguran]` prin proiectare
capabile s` fie folosite on- sau off-line \n timpul
desf`[ur`rii curente a produc]iei.
Siguran]a alimentar` este totu[i garantat` nu
numai prin fabricarea sigur` a produselor, ci [i prin luarea
\n considerare a \ntregulului lan] alimentar. Exper]ii \n
siguran]a alimentar` au nevoie de instrumente proprii
pentru a lua decizii [i a dezvolta proceduri corecte care s`
asigure siguran]a alimentelor de-a lungul lan]ului
alimentar from farm to fork, dar [i trasabilitatea
produselor alimentare from fork to farm.
Trebuie avut` \n vedere o abordare de sisteme gen
Siguran]` prin proiectare (Safety by design ) care se
bazeaz` pe evaluarea riscului, managementului de risc
[i a instrumentelor de detec]ie [i anticipare ale acestora.
Aceste instrumente au la baz` evaluarea riscurilor reale
ce pot ap`rea pe \ntregul lan] alimentar. Cunoa[terea
[tiin]ific` [i tehnologic` avansat` \n aceast` direc]ie
determin` ca astfel de evalu`ri ale riscurilor s` fie foarte
actuale, utile [i eficiente.
Evaluarea cantitativ` a riscului va consolida rolul
agen]iilor oficiale (ex. EFSA, ANSVA) care vor aborda [i
perfec]iona instrumente competitive importante (teste
de laborator, metodologii etc.) care, la rndul lor, vor
conduce la necesitatea inov`rii [i elaborarea de noi
produse alimentare. Cercetarea \n acest domeniu va fi
important` att pentru cunoa[tere, \n general, ct [i
pentru o mai bun` utilizare a acestor instrumente \n
cadrul industriei alimentare.
Instrumentele [i metodele
care vor fi dezvoltate trebuie s` fie
genomicii, metabolomicii [i proteomicii. Aceast` situa]ie,
\mpreun` cu abordarea sistemului siguran]` prin
proiectare, ar putea contribui \n viitor la rezolvarea
preocup`rilor consumatorului pentru o reducere a
num`rului de animale folosite \n experiment`ri sau chiar
eliminarea total`.
Aceste noi tehnologii [i aplica]ii vor servi la
satisfacerea cererilor [i a[tept`rilor societ`]ii [i de
asemenea, la \mbun`t`]irea calit`]ii evalu`rii generale
risc/beneficiu.
Educarea [i comunicarea eficient` a pericolelor la
care se pot expune, vor fi necesare pentru a da
consumatorilor o explica]ie mai clar` asupra riscurilor
legate de siguran]a alimentar` [i a \ncuraja modificarea
comport`rii acestora, acolo unde este nevoie.
Implementarea sistemelor de siguran]` alimentar`
se va face pe produs (grup` de produse), iar noile metode
de evaluare a riscului vor furniza informa]ii asupra
nivelului acestuia. |n func]ie de nivelul de risc, alimentele
se pot clasifica \n clase de siguran]` [i vor fi etichetate
corespunz`tor.
Promovarea cercet`rii [i dezvoltarea cunoa[terii \n
acest amplu domeniu constituie un obiectiv important al
strategiei siguran]ei alimentare. Aceasta va permite
industriei alimentare s`-[i dezvolte propriile instrumente
de reducere a riscului.

Lan] aprovizionare Distribu]ie sigur` adaptate la complexitatea cu care

alimentele sunt privite \n prezent;
Materii prime

astfel, abordarea evalu`rii

risc/beneficiu este mai util` decat
Fabricare produs Produs sigur o simpl` evaluare a riscului, iar
analizarea combinat` a tuturor
pericolelor, \nseamn` mai mult
dect analiza lor separat`.
Proiectare proces Proces sigur
Siguran]a alimenta]iei [i a
produselor alimentare, precum [i a
ingredientelor lor este \n prezent
Proiectare produs Formulare sigur` sus]inut` prin date [i informa]ii
rezultate din testele pe animale;
acest mod de abordare constituie \n
prezent o problem` de etic`
Figura 3 Siguran]` prin proiectare profesional` mult discutat` [i o
(sursa: European Technology Platform on Food for Life The Vision for 2020 and beyond) preocupare a consumatorilor care
nu agreeaz` acest mod de
solu]ionare a problemei.
Recentele descoperiri f`cute
\n genetic`, sprijinite de [tiin]ele
matematice [i de informatic`, au
avut ca rezultat dezvoltarea rapid` a

21
Platforma Tehnologic` Na]ional` Food For Life Viziune 2020

Tematica de cercetare : Produc]ie durabil` de alimente principiul dezvolt`rii durabile (protec]ia mediului), \n direc]ii de urmat pentru o agricultur` [i o industrie

Metode de evaluare cantitativ` a riscului [i

5 condi]ii ecologice [i etice corespunz`toare.
Agricultura durabil` este o agricultur` viabil` din
alimentar` durabile.
Platforma na]ional` va accelera desf`[urarea
modelarea anticipat` a siguran]ei [i riscului de-a punct de vedere economic [i care r`spunde exigen]elor activit`]ilor propuse a fi \ntreprinse cu scopul de a cre[te
lungul lan]ului alimentar, inclusiv modele de cererii de alimente s`n`toase, de calitate superioar` [i competitivitatea industriei alimentare. Astfel, cercetarea
Viziunea Platformei Na]ionale Food for Life este
proiectare a produsului [i procesului, noi c`i de care garanteaz` conservarea [i reabilitarea resurselor [tiin]ific` din domeniul agroalimentar, prin natura
aceea de a crea o sinergie mai \nsemnat` \ntre
detec]ie [i impactul lan]ului frigorific \n p`strarea naturale. obiectului de cercetare sol, plant`, animal, om - trebuie
cre[terea economic`, protec]ia mediului [i condi]iile
produselor agroalimentare; s` ofere produse biologice de \nalt` valoare, materii
sociale corespunz`toare, pentru a \mbun`t`]i starea
Sisteme integrate de trasabilitate pe lan]ul Produc]ia durabil` de alimente include lan]ul prime, tehnologii, cuno[tin]e adecvate care s` contribuie
de bine [i bun`starea cet`]enilor Romniei.
alimentar pe baza conceptului de la consumator alimentar ca pe un \ntreg: de la produc`torii primari, la promovarea agriculturii [i produc]iei alimentare
O agricultur` [i o industrie alimentar` durabile,
la produc`tor pentru a asigura siguran]a procesatori, comercian]i, distribuitori, pn` la durabile, la cre[terea securit`]ii alimentare [i a siguran]ei
constituie o adev`rat` provocare, iar acest lucru se
produsului [i a garanta originea acestuia; consumatori. alimentelor, \n concordan]` cu cerin]ele generale [i
refer` la \ntreg lan]ul alimentar.
Sisteme de supraveghere [i monitorizare Produc]ia durabil` trebuie privit` prin prisma specifice ale pie]ei.
epidemiologic` \n perspectiva cercet`rii [tiin]ifice transform`rilor ap`rute \n ultimii ani la nivel global [i \n Cercet`rile \ntreprinse \n domeniul
anticipate, asupra modului \n care patogenii acest sens schimbarea climei, natura [i biodiversitatea, biotehnologiei, bioingineriei vor deschide fronturi noi ale
Agricultura [i industria alimentar` din Romnia
supravie]uiesc [i se dezvolt` \n alimente; s`n`tatea [i calitatea vie]ii, precum [i managementul cunoa[terii mecanismelor vie]ii, cu impact asupra noilor
de]in un poten]ial remarcabil, ]ara noastr` ocupnd
Cercet`ri fundamentale privind arome alimentare, resurselor naturale [i al de[eurilor, sunt domenii c`rora sisteme inteligente [i cognitive folosite \n modelarea,
unul dintre locurile frunta[e \n Europa ca suprafa]`
structuri, asocia]ii [i combina]ii ale componente- trebuie s` li se acorde o aten]ie deosebit` \n viitor. conducerea [i monitorizarea proceselor complexe care
agricol` [i arabil`. |n acela[i timp, aproximativ 10.500
lor alimentelor, precum [i \n]elegerea proceselor Din aceasta cauz`, va fi necesar` stabilirea unor se r`sfrng asupra dezvolt`rii durabile. Obiectivele
de firme activeaz` \n industria alimentar` (5).
biochimice care au loc \n timpul proces`rii leg`turi cu alte platforme na]ionale apropiate domeniului cercet`rilor vor avea \n vedere:
|n cadrul Platformei Na]ionale, domeniile
alimentelor; alimenta]iei, pentru ca reprezentan]i ai \ntregului lan]
Produc]ia durabil` de alimente \mpreun` cu Siguran]a
Microorganismele din alimente [i ecofiziologia lor; alimentar s` poat` participa la dezbateri [i ac]iuni crearea sinergiei necesare \ntre cre[terea
alimentar` [i Managementul lan]ului alimentar, sunt
interac]iunile dintre microorganisme, interac]iu- comune legate de o produc]ie durabil` \n ]ara noastr`. economica, protec]ia mediului [i condi]iile sociale
considerate factori determinan]i \n sprijinirea
nile gazd`-microorganism [i aliment Dezvoltarea durabil`, acea dezvoltare a societ`]ii corespunz`toare;
problematicilor tratate \n cadrul domeniilor Alimenta]ie [i
microorganism, patogenicitatea [i mecanismele care satisface nevoile prezentului f`r` a le compromite |n acest scop, factorii implica]i \n structurile
s`n`tate, Alimenta]ie [i consumator [i Calitate [i
virulen]ei lui folosind genomica func]ional`; pe cele ale genera]iilor viitoare, trebuie s` preocupe tot platformei sunt pe deplin angaja]i \n acest demers [i vor
procesare a alimentelor.
|n]elegerea mecanismelor moleculare de apari]ie mai intens pe cei ce elaboreaz` politicile agroalimentare lucra \mpreun` pentru realizarea obiectivelor propuse.
Problema mediului cap`t` o importan]` din ce
[i ac]iune ale virusurilor, parazi]ilor [i patogenilor; \n ]ara noastr`. dezvoltarea produselor noi, gustoase [i
\n ce mai mare la ora actual`. Num`rul popula]iei planetei
Metodologii cu acurate]e \nalt`, fezabile, rapide |n 2007, anul ader`rii ]`rii noastre la Uniunea convenabile [i elaborarea de noi tehnologii de
cre[te tot mai mult, ceea ce \nseamn` o cantitate mai
pentru detectarea reziduurilor [i contaminan]ilor; European`, \n Romnia au fost elaborate documente procesare, a c`ror utilizare protejeaz` mai eficient
mare de alimente, dar [i o cantitate mai mare de de[euri.
Dezvoltarea [i validarea tehnologiilor alternative precum: Planul Strategic de Dezvoltare al Ministerului mediul dect alternativele prezentului. Acestea
Aceasta va conduce la schimb`ri ale politicilor aplicate,
[i ale altor tehnologii noi de procesare; Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale [i Strategia Na]ional` de cuprind tehnologiile [i procesele de control al
ale legilor, conducnd la rndul lor la schimb`ri \n modul
Dezvoltarea de metode, metodologii [i modele Cercetare, Dezvoltare [i Inovare a Autorit`]ii Na]ionale polu`rii (ex. controlul polu`rii aerului, manage-
de procesare [i chiar [i la schimbarea comportamentului
celulare sau tisulare \n vederea reducerii [i/sau pentru Cercetare {tiin]ific` care traseaz` principalele mentul de[eurilor), produse [i procese care sunt
alimentar [i a cerin]elor consumatorilor.
elimin`rii test`rii pe animale; mai pu]in poluante [i care
Materii prime alimentare pot fi folosite \n
Tehnologii moderne privind igiena spa]iilor din folosesc mai pu]ine resurse,
industria nealimentar`, cu costuri mai mici dect materiile
industria alimentar`; precum [i c`ile de control mai
prime conven]ionale, dar [i cu avantajul
Abordarea holistic` a rela]iei dintre procesare [i eficient al resurselor (furnizarea
biodegradabilit`]ii.
siguran]a alimentar`, inclusiv elaborarea de noi redus` a apei, tehnologii de
Consumatorul are nevoie de un mediu prielnic,
metode de conservare nedistructiv` a reducere a consumului de
nepoluat, de alimente s`n`toase, de ob]inerea unui venit
alimentelor; energie etc).
corespunz`tor din diferite activit`]i etc. Toate acestea
Evaluarea risc/beneficiu [i evaluarea combinat` a |n multe dintre aceste
orienteaz` industria \n vederea dezvolt`rii unor activit`]i
tuturor riscurilor chimice, biologice [i fizice \n domenii, industria european`
noi care s` \mbun`t`]easc` pe ct posibil via]a oamenilor.
procesarea alimentelor; ocup` primul loc \n luarea de
Att \n interiorul industriei, ct [i \n afara acesteia,
Evaluarea pe termen lung a poten]ialului m`suri adecvate protej`rii
cercetarea \ncearc` s` g`seasc` solu]ii pentru
teratogenic, mutagenic [i oncologic al mediului \n sensul dezvolt`rii
\mbun`t`]irea calit`]ii vie]ii.
contaminan]ilor alimentari; durabile. Aplicarea [i
|n sensul protec]iei mediului sunt necesare de
Controlul migra]iei apei [i a barierelor pentru exploatarea acestor m`suri vor
asemenea, noi cercet`ri privind valorificarea poten]ialului
microorganisme \n alimentul ambalat; oferi [i pentru ]ara noastr`
[i biodiversit`]ii florei [i faunei din ]ara noastr`, precum
Elaborarea unor sisteme de control eficiente \n avantaje competitive pentru
[i reconsiderarea valorilor na]ionale (tradi]ie, cultur`) \n
vederea verific`rii declara]iilor produc`torilor [i a produse [i servicii, cre[terea
domeniul industriei alimentare.
prevenirii fraudelor alimentare. semnificativ` a pie]ei [i
Producerea alimentelor trebuie s` se
posibilit`]i pentru consolidarea
desf`[oare \n acord cu cerin]ele consumatorilor, pe

23
Platforma Tehnologic` Na]ional` Food For Life
pe mai departe a bazei de cercetare - dezvoltare.
dezvoltarea cercet`rii \n domeniul [tiin]elor sociale
care vor explora modul \n care politicile [i practicile
agronomice, financiare [i sociale afecteaz`
sustenabilitatea lan]ului alimentar [i felul \n care
actorii [i grupurile individuale iau decizii, \[i
exercit` puterea [i r`spund la schimb`rile
produse. Studiile [i analizele profunde vor oferi
solu]ii la diverse provoc`ri [i vor contribui la
formularea corect` a teoriilor. Rezultatele ob]inute
vor fi valorificate la nivel local [i na]ional.
dezvoltarea noilor instrumente, modele [i solu]ii
pentru practici \mbun`t`]ite aplicate \n
managementul lan]ului alimentar \n vederea
realiz`rii unei balan]e durabile \ntre ecosistemele
de protec]ie [i satisfacerea nevoilor umane,
pentru a asigura faptul c` industria alimentar`
continu` s` fie motorul economiei na]ionale [i
pentru a avea contribu]ii \nsemnate \n ceea ce
prive[te s`n`tatea [i traiul \n mediul rural.
Educa]ia, instruirea [i comunicarea vor fi pivo]ii
atragerii interesului factorilor decizionali care vor
avea un impact total asupra direc]iilor strategice
ale Platformei.
economisirea resurselor prin utilizare de tehnologii,
sisteme, utilaje care s` nu fie mari consumatoare
de resurse
Printre c`ile de exploatat se num`r`:
Discu]ii libere pentru schimbul de vederi [i idei
asupra problemelor critice;
Forumuri pentru oamenii de [tiin]` [i media
(facilitarea interac]iunilor [i promovarea
consensului);
Activit`]i destinate fermierilor, procesatorilor,
comercian]ilor [i celor care elaboreaz` politici,
precum [i formatorilor de opinie;
Instruire [i educa]ie.
Viziune 2020
Tematica de cercetare : Managementul lan]ului Siguran]a alimen tar`: cadrul legal general,
6 alimentar
managementul calit`]ii [i al riscului, trasabilitatea,
protec]ia m`rcii [i responsabilitatea;
Elaborarea unor noi instrumente de modelare [i
Calitatea: senzorial` (gust, miros, aspect,
indicatori pentru procesele opera]ionale \n
structur`), igienic` (lipsa reziduurilor etc), nutritiv`
industria agroalimentar`;
Viziunea Platformei Na]ionale Food for Life (caracteristici nutri]ionale), reputa]ie, recunoa[te-
Descrierea diferitelor scenarii care depind de
este aceea de a realiza un \nalt nivel competitiv al rea m`rcii [i produc]ie durabil`;
schimb`rile mondiale de mediu, economie [i
performan]ei valorii lan]ului alimentar, prin Eficien]a: flexibilitate, oferta continu`, volum
sociale;
implementarea unor noi tehnologii [i practici mare [i pre] mic.
Evaluarea, protec]ia, exploatarea [i ameliorarea
economice care se adreseaz` tuturor aspectelor Aceste probleme afecteaz` juc`torii implica]i la
resurselor naturale, \n scopul cre[terii cantitative
legate de eficien]` economic`, marketing [i controlul toate nivelurile lan]ului alimentar. |n viitor, un obiectiv
[i calitative a produc]iei agroalimentare;
mediului. important al industriei alimentare va fi acela de a
Conservarea poten]ialului genetic al resurselor
gestiona diferitele interese ale participan]ilor individuali
naturale autohtone [i biodiversit`]ii;
Lan]ul alimentar cuprinde to]i participan]ii [i de pe pia]` \n ce prive[te activit`]ile economice, de
Analiza ciclului de via]` (Life Cicle Analysis - LCA)
procesele implicate \n produc]ia alimentar`, de la mediu, etice [i de a examina felul \n care acestea pot s`
al lan]ului alimentar pentru a elimina sau reduce
produc`torii primari, procesatori, comercian]i, pn` la influen]eze ct mai intens ob]inerea de rezultate care s`
cantitatea de de[euri, a reduce utilizarea energiei
consumatori. |n]elegerea naturii complexe a domeniului creasc` beneficiile c`tre consumatori, \n timp ce aduc,
[i apei, precum [i pentru folosirea produselor
alimenta]iei se va baza pe cunoa[terea \ntregii re]ele, de asemenea, beneficii [i produc`torilor.
chimice adecvate [i \n mod judicios;
mai mult dect pe lan]urile simple care o alc`tuiesc Conflictele asociate cu practicile concuren]iale,
Dezvoltarea tehnologiilor cu valoare ad`ugat`
(figura 4). dinamica pie]ei [i legisla]ia \n vigoare, trebuie s` fie
pentru a facilita inova]iile \n industria
Direc]iile de ac]iune ale managementului eficient rezolvate \mpreun` cu acelea care rezult` din cererile
agroalimentar` \n lan]ul alimentar (animale/carne
al lan]ului alimentar sunt: societ`]ii [i percep]ia public`.
[i peste; plante/recolte; microbiologie);
Aplicarea tehnologiilor avansate \n agricultur`
conform unei diversit`]i a sistemelor de
management al fermei (agricultur` integrat` [i
ecologic`);
Elaborarea de tehnologii de ob]inere a alimentelor
ecologice;
Managementul cunoa[terii pentru a identifica [i
implica factorii interesa]i \n promovarea [i
\ncurajarea dezvolt`rii durabile \n Romnia;
Modernizarea produc]iei alimentare [i ob]inerea
de produse corespunz`toare principiilor
dezvolt`rii durabile [i securit`]ii alimentare;
Elaborarea de tehnologii de recuperare [i
reciclare ale subproduselor [i de[eurilor rezultate
din procesarea alimentelor [i recuperarea [i
reciclarea ambalajelor;
Promovarea materiilor prime alimentare
(subproduse, de[euri) \n scopuri nealimentare, \n
vederea protec]iei mediului;
Promovarea de biotehnologii pentru ob]inerea de
compu[i bioactivi, substan]e organice etc.;
Elaborarea de tehnologii cu consumuri de utilit`]i
reduse (energie electric`, ap`, gaze);
Biotehnologii de igienizare a utilajelor [i spa]iilor
de produc]ie;
Diversificarea resurselor energetice;
Diminuarea efectelor climatice prin elaborarea de Figura 4 - Complexitatea lan]ului alimentar
noi tehnologii care protejeaz` mediul; (sursa: European Technology Platform on Food for Life The Vision for 2020 and beyond)
Promovarea cre[terii biodiversit`]ii florei
spontane \n vederea valorific`rii \n industria
alimentar`.
25
Platforma Tehnologic` Na]ional` Food For Life
Integrarea unei companii \n lan]ul alimentar
\ntlne[te bariere manageriale care constau \n primul
rnd \n oferta slab` de materii prime att din punct de
vedere cantitativ, ct si calitativ [i de lipsa personalului
calificat.
Schimbarea puterii spre marii produc`tori [i
angrosi[ti, necesit` considera]ii specifice asupra rolului
viitor al \ntreprinderilor mici [i mijlocii [i al fermierilor.
Deoarece este anticipat` o cre[tere constant` a
comer]ului general cu alimente, trebuie s` fie dezvoltate,
\n]elese [i implementate mecanismele care traverseaz`
culturi [i zone de dezvoltare economic`. Principala
provocare \n viitor va fi realizarea unui \nalt nivel al
transparen]ei \ntre etapele produc]iei individuale [i
imp`r]irea beneficiilor [i a riscurilor de-a lungul lan]ului
alimentar; \n acest mod va fi creat` [i dezvoltarea
durabil`.
Implementarea unor controale eficiente ale calit`]ii
alimentelor, poate fi garantat` numai prin avansarea
continu`, din ce \n ce mai sofisticat` [i bine coordonat`
a sistemelor de management ale lan]ului alimentar,
inclusiv sistemele de management al calit`]ii,
managementul mediului [i HACCP.
|n final, coordonarea valorii lan]ului alimentar
trebuie s` aib` ca rezultat crearea unei valori adi]ionale,
suplimentare nevoilor de baz` pentru asigurarea
siguran]ei [i calit`]ii alimentelor. Considera]iile asupra
raportului cost/beneficiu al companiilor individuale trebuie
extinse \n tot lan]ul agroalimentar.
Ca o consecin]`, companiile individuale vor schimba
procesele interne [i vor intra \ntr-o colaborare cu alte
companii similare, furnizori, clienti [i competitori din alte
domenii.
Dezvoltarea [i implementarea acestor noi procese
economice va necesita sprijin din partea diferitelor
discipline fundamentale ale [tiin]ei, inclusiv [tiin]ele
economice, informatica [i tehnologia informa]iei, ca [i
[tiin]ele sociale [i ale vie]ii. Sprijinul structurat [i
concentrat acordat de platform` pentru astfel de ac]iuni,
va stimula g`sirea de solu]ii inovatoare.
Datorit` structurii industriei agroalimentare, sunt
necesare eforturi specifice pentru a transfera rezultatele
din cercetare-dezvoltare c`tre IMM-uri.
Pentru a defini domeniile de succes ale cercet`rii,
trebuie s` fie identificate cerin]ele [i nevoile
consumatorilor.
Reprezentan]ii autorit`]ilor centrale care elaboreaz`
politicile, precum [i companiile, trebuie s` fie \n situa]ia de
a face distinc]ie \ntre rolul organiza]iilor de consumatori [i
comportamentul consumatorilor la punctele de vnzare.
Pentru dezvoltarea [i exploatarea lan]ului alimentar
[i a re]elei \n totalitate, va trebui s` se aib` \n vedere
urm`toarele elemente:
Cre[terea cererilor consumatorilor privind
dezvoltarea de produse [i servicii inovative (ex.
comer]ul electronic);
Cre[terea cererii de activit`]i tip re]ea
(interdependen]a organiza]iilor din lan]ul
alimentar, aranjamente [i tehnologii institu]ionale);
Influen]a tehnologiilor de informare [i comunicare
asupra tranzac]iilor \ntre companii [i logistica
acestora;
Transparen]a produc]iei alimentare [i
managementul riscului: mecanisme noi
organiza]ionale [i tehnice pentru feedback,
comunicare, sisteme de conversie, sisteme de
trasabilitate [i de supraveghere a calit`]ii;
Integrarea sistemelor de management al
produc]iei de alimente;
Cererea pie]ei pentru managementul eficient al
lan]ului alimentar \n ce prive[te inovarea
proceselor [i produselor [i atragerea efectelor
colaterale (ex. responsabilit`]i sociale).
|n accep]iunea industriei alimentare din Romnia,
factorii decizionali importan]i implica]i \n asigurarea unui
management competitiv al lan]ului alimentar sunt, \n
primul rnd produc`torii [i procesatorii [i apoi autorit`]ile
centrale: Ministerul Agriculturii [i Dezvolt`rii Durabile,
Ministerul Finan]elor, ANSVSA [i ANPC.
Tematica de cercetare:
{tiin]e tehnice: implementarea eficient` [i la timp
a noilor genera]ii de tehnologii de informare [i
comunicare [i manipularea datelor \n cadrul
sectorului agroalimentar; adoptarea unor noi
genera]ii de instrumente referitoare la problemele
de produc]ie, comer], comer] cu am`nuntul,
consumatori;
Realizarea unui sistem integrat de cercetare pe
lan]ul alimentar pe baza conceptului de la
produc`tor la consumator \n vederea identific`rii
trasabilit`]ii produsului alimentar;
Administrarea afacerii : organizarea afacerii,
managementul calit`]ii, al riscului [i inov`rii [i
coordonarea leg`turilor intra- [i inter-
organiza]ionale, marketing;
Inginerie industrial` [i managementul produc]iei;
{tiin]e sociale: aspectele sociale ale activit`]ii tip
re]ea transna]ional`, comunicare [i organizare
\n cadrul lan]ului alimentar cu valoare adaugat`,
sprijin \n vederea rezolv`rii problemelor complexe
\n mediile [tiin]ific, social, industrial [i economic;
Promovarea [i realizarea de re]ele informa]ionale
pe domenii de interes.
Comunicare, instruire, transfer
7 tehnologic
Impactul Platformei Na]ionale Food for Life va
depinde \ntr-o mare m`sur` de eficien]a comunic`rii [i
strategiile de instruire dezvoltate [i exploatate \n
cadrul implement`rii Agendei Strategice de Cercetare
a Platformei. Se vor avea \n vedere strategiile
direc]ionate c`tre \mbun`t`]irea cunoa[terii [i
transferul tehnologic. Platforma va sprijini cele mai
bune practici de comunicare [i tehnici de instruire.
Principalul obiectiv al acestei activit`]i va fi
reprezentat de transferul tehnologic c`tre industrie [i
\ndeosebi c`tre IMMuri. Leg`turile cu alte platforme
[i re]ele trans-na]ionale vor permite ca cele mai bune
practici de comunicare, instruire [i transfer tehnologic
care se vor identifica, s` se implementeze rapid [i
eficient [i \n Platforma Na]ional` Food for Life.
Comunicarea eficient`, instruirea [i transferul
tehnologic sunt elemente comune ale cercet`rii,
educa]iei [i inov`rii, reprezentnd cele trei componente
ale Triunghiului Cunoa[terii conform defini]iei date de
Comisia European`.
|n cadrul contextului general al acestei Platforme,
comunicarea este important` \ntre domeniile sale, \n
cadrul structurilor de management [i administrare [i \ntre
comunit`]ile individuale ale factorilor implica]i.
Instruirea va fi necesar` pentru a stimula
dezvoltarea antreprenorial`, a cl`di \ncrederea [i
experien]a [i a crea genera]ii viitoare de cercet`tori [i
tehnologi bine preg`ti]i [i adaptabili la situa]ii noi.
Transferul tehnologic [i cunoa[terea sunt
instrumente necesare pentru stabilirea leg`turilor \ntre
rezultatele cercet`rii [i aplica]iile acestora. O leg`tur`
\ntre persoane [i organiza]ii este o cerin]` pentru
transferul tehnologic de succes. Structura Platformei va
servi la facilitarea dezvolt`rii unor astfel de rela]ii.
Transferul de cunoa[tere nu este realizat numai \n
dezvoltarea de procese [i produse, ci [i prin instruirea [i
educarea personalului.
Procesele sofisticate de fabricare a alimentelor
necesit` un personal foarte bine preg`tit.
Decalajul existent \n prezent \ntre cercetare [i
aplicarea acesteia, trebuie s` fie redus prin exploatarea
programelor educa]ionale care \i familiarizeaz` pe tinerii
cercet`tori, pe noii studen]i [i pe lucr`torii din produc]ia
de alimente, cu cele mai recente dezvolt`ri [i tehnici.
Viziune 2020
Comunicare
Pe lng` faptul c` reprezint` o cerin]` a unui
management eficient [i de administra]ie pentru
Platform`, comunicarea \n ambele sensuri este
important` pentru: optimizarea interac]iunilor dintre
domeniile individuale ale acesteia, a permite factorilor
implica]i s` c[tige maximum de beneficii din activit`]ile
permanente [i a asigura faptul c` cei care elaboreaz`
politicile, formatorii de opinie [i publicul larg sunt cu
regularitate informa]i la zi, asupra problemelor relevante
ale industriei agroalimentare. Din acest motiv, Platforma
va organiza seminarii [i \ntlniri regulate, va introduce
cele mai bune practici de comunicare [i va include \n
activit`]ile sale mediile [tiin]ifice [i \n special autorii de
publica]ii din domeniu.
Este esen]ial s` se \n]eleag` faptul c`, o
comunicare dinamic` [i eficient`, depinde de proiectarea
[i aplicarea ulterioar` a unor modele diferite de
comunicare, \n scopul de a atrage factorii implica]i \n
procesul cunoa[terii, ]innd cont de sensibilit`]ile [i
diferitele priorit`]i ale acestora. Strategiile validate vor fi
adoptate, pentru a asigura impactul optim asupra
membrilor lan]ului alimentar [i publicului larg. Primul grup
include companiile [i comercian]ii, iar cel de-al doilea,
consumatorii (care se \mpart potrivit mediului din care
provin, educa]iei, vrstei [i grupului etnic) [i formatorii de
opinie.
Este, de asemenea nevoie ca industria s`-[i
\mbun`t`]easc` posibilit`]ile de comunicare: ex. prin
cre[terea calit`]ii informa]iilor \ndreptate direct c`tre
consumator, asigurndu-se c` acestea se adreseaz`
nevoilor [i a[tept`rilor consumatorilor.
Succesul pe termen lung al sectorului
agroalimentar va depinde de cercet`torii [i tehnologii
capabili, instrui]i [i adaptabili implica]i.
|n acest sens, Platforma trebuie:
S` promoveze beneficiile unei cariere pe termen
lung [i provocatoare \n acest sector;
S` promoveze Romnia ca loc posibil pentru
dezvoltarea unei astfel de cariere;
S` se angajeze al`turi de al]i factori implica]i, s`
ridice gradul de con[tientizare al publicului asupra
rolului pozitiv pe care [tiin]a [i tehnologia \l joac`
\n sprijinirea [i dezvoltarea unei industrii durabile
care creeaz` locuri de munc` [i promoveaz`
s`n`tatea [i starea de bine ale cet`]enilor.
27
Platforma Tehnologic` Na]ional` Food For Life
Instruire
Toate aspectele programului Platformei vor implica
scheme de instruire [i fonduri pentru a sprijini astfel de
activit`]i (prin proiecte na]ionale [i interna]ionale, dar [i
cu sprijinul industriei).
Implicarea activ` a organiza]iilor profesionale \n
Platform`, va da asigur`ri asupra faptului c` va avea loc
un schimb eficient de cuno[tinte [i experien]` \ntre
organiza]iile academice [i industrie, att de necesar
ambelor sectoare.
Num`rul ridicat al IMM-urilor active \n lan]ul
agroalimentar demonstreaz` faptul c` transferul
tehnologic c`tre acest sector are o importan]` deosebit`.
Este imperios necesar ca reprezentan]i ai industriei
alimentare \n general, precum [i ai unei/unor) companii
individuale s` lucreze \mpreun`, pentru a reduce decalajul
din ce \n ce mai mare dintre sectoarele industriei
alimentare care exploateaz` inova]ia [i acelea care nu o
fac. Unit`]ile mici [i mijlocii \n special, trebuie \ncurajate
[i sprijinite \n demersul lor de a aplica inova]ia [i a-[i
preg`ti personalul pentru aceast` activitate.
O cerinta major` a industriei romne[ti o reprezint`
existenta centrelor de preg`tire profesional` continu` a
personalului, pe nivele de competen]`.
Crearea de programe care s` sus]in` instruirea
personalului de-a lungul carierei sau burse acordate
tinerilor absolven]i, pentru a lucra \n proiecte de inovare
implementate \n comun cu firme si universit`]i, sunt solu]ii
de a rezolva aceast` cerin]`.
La nivel na]ional ar putea fi creat un grup de
tehnicieni care au fost instrui]i s` instruiasc` al]i
tehnicieni (trainer of trainers); \n acest fel, cea mai bun`
practic` a con[tientiz`rii asupra aplic`rii inov`rii, ar putea
fi eficient promovat`.
Transferul tehnologic
Generarea si aplicarea inova]iei proceselor
tehnologice [i produselor alimentare \n companiile
romne[ti au la baz`, \n primul rnd, cerin]ele
consumatorilor, cerin]ele legislative, iar multe dintre ele
se bazeaz` pe noi tehnologii adoptate [i se refer` \n
general strict la realizarea de produse noi, f`r` o alt`
prospec]iune apriori, fiind exponente ale departamentelor
proprii de cercetare, dar [i prin folosirea de noi tehnologii.
Colaborarea dintre unit`]ile de cercetare [i
companii este destul de slab`.
Transferul informa]iilor [i rezultatelor (inovatoare)
referitoare la tehnologii c`tre industria de profil,
\ntlne[te \n prezent multe obstacole umane [i
tehnologice; acestea contribuie \n general, la ritmul
sc`zut cu care inova]ia este introdus` \n fabricile de
procesare. Obstacolele \ntlnite \n procesul de inovare
sunt semnificative, \n mod deosebit pentru IMM-uri, din
cauza:
Rezisten]ei generale opuse fa]` de abordarea
noilor metode de lucru [i aplic`rii inov`rii;
E[ecului mecanismelor institu]ionale de a
disemina eficient cunoa[terea [i a informa
personalul cu rol de decizie din industrie asupra
celor mai noi tehnologii [i inov`ri de care dispune;
Lipsei cunoa[terii celui mai bun mod de
comunicare prin care se pot transfera la nivel
industrial cuno[tin]ele [i tehnologiile elaborate \n
laboratoarele din unit`]ile de cercetare;
Lipsei timpului [i cuno[tin]elor profesionale
pentru a citi [i a \n]elege literatura de specialitate;
Lipsei personalului de specialitate.
Speciali[tii \n comunicare [i transfer tehnologic vor
activa \n cadrul Platformei Na]ionale, pentru a asigura c`
fluxul de cunoa[tere este rapid [i eficient.
Greut`]ile care apar \n eficientizarea transferului
tehnologic au la baz`:
Investi]ii reduse \n cercetarea din sectorul
agroalimentar;
O dorin]` sc`zut` a industriei de profil s`
investeasc` \n implementarea rezultatelor
cercet`rii din cauza resurselor financiare [i umane
limitate;
Apari]ia fenomenului de brain-drain (stabilirea
cercet`torilor romni \n institu]ii din str`in`tate,
datorit` oportunit`]ilor salariale [i a celor legate
de carier`);
Bariere care limiteaz` stabilirea efectiv` de
leg`turi durabile \ntre cercetare [i industrie (lipsa
\ncrederii, lipsa de informare, superficialitatea
etc.).
Viziune 2020
Activit`]ile vor include:
Asigurarea serviciilor de instruire [i diseminare
c`tre un num`r mare de factori implica]i \n
sectorul agroalimentar;
Dezvoltarea unui dialog cu societatea;
Diseminarea noilor descoperiri [i rezultate ale
cercet`rii c`tre publicul larg [i interesat;
Identificarea [i transferul celor mai bune practici
la toate nivelurile;
Stimularea [i promovarea activit`]ilor
antreprenoriale;
Identificarea m`surilor potrivite [i mecanismelor
pentru instruire, inclusiv op]iuni de locuri de
munc`;
Sprijinirea canalelor existente, identificarea
necesit`]ilor care sunt comune cu alte industrii
[i sprijinirea activit`]ilor legate de costuri
eficiente;
Dezvoltarea de metode noi, simple pentru
structurarea informa]iilor fragmentate existente
la nivelul IMM-urilor [i prelucrarea lor, pentru a le
face disponibile [i u[or de \n]eles pentru
personal;
Consolidarea [i \mbun`t`]irea schemelor pentru
a sprijini mobilitatea trans- sectorial` a
personalului din cercetare;
Identificarea asocia]iilor produc`torilor [i
procesatorilor din sectorul agroalimentar [i din
cercetare [i stabilirea direc]iilor comune de
colaborare;
Promovarea beneficiilor cercet`rii colective
finan]ate de grupuri de IMM;
Stabilirea bazelor de date pentru comunicare,
transfer tehnologic [i instruire;
Stimularea particip`rii societ`]ilor comerciale
procesatoare de alimente \n procesul de
cercetare.
29
Platforma Tehnologic` Na]ional` Food For Life
Activit`]i de colaborare cu alte
8 organiza]ii, institu]ii, re]ele
Inova]ia \n cadrul lan]ului de produc]ie poate fi
realizat` fie \n cadrul organiza]iei, fie \n cadrul unui
grup de organiza]ii precum: institute de cercetare,
produc`tori de echipamente, procesatori, ministere,
ONG-uri [i organiza]ii financiare.
Avnd \n vedere faptul c` inov`rile \n cadrul
companiei reprezint` de obicei implementarea noului la
nivelul acesteia, abord`rile privind inov`rile ce implic`
diferite organiza]ii se numesc inova]ii de sistem [i de
obicei, implic` schimb`ri majore.
Deoarece industria alimentar` romneasc` este
divizat` \n mai multe sectoare, ar fi necesar` formarea
unor re]ele pentru realizarea efectiv` [i eficient` a
procesului de inovare.
Colaborarea dintre industrie si unit`]ile de cercetare
este \nc` \n faz` incipient`. Industria dore[te ca aceast`
colaborare s` se realizeze prin parteneriate \n proiecte
na]ionale sau interna]ionale, prin participarea la diferite
evenimente [tiin]ifice organizate de unit`]ile de cercetare
(seminarii, conferin]e, vizite de lucru, schimburi de
experien]` etc.) sau chiar prin contracte directe de
colaborare. Institu]iile de cercetare \[i doresc ca, prin
colaborarea cu industria, s` se poat` realiza aplicarea
practic` a rezultatelor ob]inute \n activitatea de cercetare.
Pentru a putea realiza aceast` viziune, ar fi necesar,
de asemenea ca \n cadrul industriei alimentare romne[ti,
s` se alcatuiasc` grupuri [i re]ele care, \mpreun` cu alte
grupuri din sectoare colaterale acesteia, s` se angajeze
s` investeasc` mai mult \n cercetare. Numai astfel putem
vorbi de un progres al industriei agroalimentare.
|n plus, beneficiile rezultate din investi]iile \n
cercetare vor fi optime dac` sectorul cunoa[terii este
intact (nefragmentat) [i multidisciplinar .
Cercetarea, att cea fundamental` ct [i cea
aplicativ`, trebuie s` fie astfel organizat`, \nct s`
asigure un sprijin tot mai consistent industriei la nivel
na]ional, dar [i la nivel local. Este necesar s` existe o
infrastructur` a cercet`rii inovative din domeniul
alimenta]iei (parteneriat public/privat), pentru a r`spunde
cerin]elor specifice na]ionale, cererilor consumatorului [i
oportunit`]ilor pie]ei.
Platforma va avea \n vedere colaborarea cu
urm`toarele re]ele, programe [i institu]ii la nivel na]ional
[i european:
Viziune 2020
Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii Autoritatea
managementul pe lan]ul alimentar
Na]ional` pentru Cercetare {tiin]ific`;
Ministerul Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale;
Ministerul S`n`t`]ii Publice;
Produc]ie durabil` [i
Cooperare cu alte structuri
Autoritatea Na]ional` de Protec]ie a
Consumatorului;
Platformele Tehnologice Na]ionale: Bioaliment,
Plants for the Future, Farm Animal Breeding,
Global Animal Health.
Camerele jude]ene de comer] [i industrie;
Platforma Tehnologic` European` Food for Life
Secretariat
Platformele na]ionale Food for Life din Europa
Structura platformei Tehnologice Na]ionale
Comisia European`, DG Research, Unit 3;
Joint Research Center;
EFSA;
Programul Cadru 7;
Programul Eureka;
Programul Cost;
Programul Leonardo da Vinci;
Programul Erasmus/Socrates;
Alimenta]ie [i consumator,
Food For Life
alimenta]ie [i s`n`tate
Activit`]ile vor include:
Comitet opera]ional
Secretar general
Grup`ri [i re]ele cu alte ini]iative: platforme,
Pre[edinte
re]ele [i proiecte. Construirea de re]ele cu
sectoarele s`n`tate [i tehnologii;
Asigurarea unei re]ele pentru a informa asupra
problemelor ridicate, pe cei ce elaboreaz`
politici \n industria agroalimentar` la nivel
na]ional, local;
Stabilirea unei leg`turi pe orizontal` \ntre
domenii tematice;
Accesarea de capital: \n special pentru IMM-
uri [i pentru \ncep`torii \n afaceri;
profesional`, transfer tehnologic
Interac]iunea cu institu]iile financiare [i
companiile de asigurare;
Realizarea de proiecte integrate care s`
Comunicare, preg`tire
cuprind` parteneriate din acela[i domeniu de
Calitate, procesare [i
siguran]` alimentar`
activitate [i tematic` abordate;
Stimularea cercet`rilor interdisciplinare care s`
trateze tematica \n ansamblul s`u;
Promovarea [i realizarea de re]ele
informa]ionale pe domenii de interes.
31
Platforma Tehnologic` Na]ional` Food For Life Viziune 2020

La elaborarea documentului Viziune 2020 au colaborat persoane care reprezint`

urm`toarele organiza]ii, companii, institu]ii :

Bibliografie Agricola Interna]ional SA, Bac`u

Angst Ro SA, Buftea
Asociatia Na]ional` pentru Protec]ia Consumatorilor [i Promovarea Produselor [i
Serviciilor din Romnia
1. European Technology Platform on Food for Life Vision for 2020 and beyond, Autoritatea Na]ional` Sanitar`-Veterinar` [i pentru Siguran]a Alimentelor - ANSVSA
Bruxelles. 5 iulie, 2007. Boromir PROD S.A. ,Buz`u
Centrul pentru Cooperare Tehnologic` [i Industrial`, Bucure[ti
2. Breviar de statistic` sanitar` 2006. Centrul na]ional pentru organizarea [i Certind SA, Bucure[ti
asigurarea sistemului informa]ional [i informatic \n domeniul s`n`t`]ii Danone PDPA, Romnia
Bucure[ti, iulie, 2007. Dobrogea Grup SA, Constan]a
Enzymes & Derivates S.A Costi[a, Neam]
3. Planul Strategic al Ministerului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale pentru Farinsan S.A. Gr`di[tea, Giurgiu
perioada 2007-2009 - Componenta de Management. Ministerul Agriculturii [i Federa]ia Patronal` Romn` din Industria Alimentar`, Romalimenta
Dezvolt`rii Rurale, septembrie, 2007. Galmopan SA, Gala]i
Giurgiu Gheorghe AF, Voluntari
4. Planul Na]ional Strategic pentru Dezvoltare Rural`, 2007-2013. Ministerul Ilvas SA, Vaslui
Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale, martie, 2007. Institutul de Bioresurse Alimentare, Bucure[ti
Institutul de Cercet`ri Electrotehnice, Bucure[ti
5. Structura produc]iei industriale pe activit`]i, la nivel de diviziune CAEN, 2005. Institutul de Economie Agrar`, Academia Romn`
Anuarul statistic al Romniei 2006, Institutul Na]ional de Statistic`. Institutul de S`n`tate Public`, Bucure[ti
Institutul Na]ional de Cercetare-Dezvoltare pentru Ma[ini si Instala]ii destinate
6. Buletinul statistic lunar nr.1/2007. Institutul Na]ional de Statistic`. Agriculturii [i Industriei Alimentare, Bucure[ti
Institutul Na]ional de Fizica Laserilor, Plasmei si Radia]iei, Bucure[ti
7. S`n`tate. Anuarul statistic al Romniei 2006. Institutul Na]ional de Statistic`. Integrator SA, Bucure[ti
Leader Interna]ional SA PL, Caracal
Medeus&CO Prodimpex SRL, Bucure[ti
Ministerul Agriculturii si Dezvolt`rii Rurale MADR
Moara Cibin S.A., Sibiu
Mor`rit Panifica]ie B`neasa SA, Bucure[ti
Pambac SA, Bac`u
Plevnei SA, Bucure[ti
Rego COM SRL, Bucure[ti
Stenyon Com SRL, Giurgiu
Unilever South Central Europe
Universitatea Dun`rea de Jos,Gala]i
Universitatea Valahia, Trgovi[te
Universitatea de {tiin]e Agronomice [i Medicin` Veterinar` Bucure[ti
Universitatea din Bac`u
Vascar SA, Vaslui
Vilma Romnia Trading SRL, Bucure[ti
Zeelandia SRL, Ia[i

33
Platforma Tehnologic` Na]ional` Food For Life Viziune 2020

Note Note

35
Platforma Tehnologic` Na]ional` Food For Life

Note