Sunteți pe pagina 1din 301
Cuprins Prefafa (Jacques samuel), 9 Cuvint inainte, 11 Generalitati pozitia anatomic’, 13 ~ planurile de miscare, 14 ~ scheletul, 18 ~ osul, 19 ~ articulatia, 20 ~ cartilajul, 22 — capsula, membrana sinoviala, sinovia, 23 — ligamentele, 24 — mugchiul, 25 ~ forme musculare, 26 — forme de contracyie, 31 Truncbiul morfologie, 36 ~ migcarile trunchiului, 38 ~ coloana vertebrala, vertebrele, 40 ~ ‘bazinul, 49 - osul sacru, 56 — coloana lombari, 60 ~ coloana dorsala, 64 — coloana cervicald, 71 ~ muschii posterior ai wanchiului, 29 ~ muschit anterior a gitului, 90 muschii cutie toracice, 95 ~ diafragmul, 96~-muschii laterovertebralt mbar 98 — muschii abdominal, 100 ~ cavitatea abdominal, 105 Umarul morfologie, 109 ~ migcarile umeirului, 111 ~ centura scapular’, clavicula, 116 ~ omoplatul, 118 — humerusul, 122 — articolayia seapulohumeralt, 123 ~ muschil ‘umArului scapulotoracic, 126 — muschii umarului scapulohumeral, 132 Cotul morfologie, 144 ~ migcttile de flexie-extensie, 145 ~ radius, cubitus, 146 — articulaile cotalui, 147 ~ muschii flexiet-extensiei cotului, 151 — migcatle de pronosupinatie a antebrafului, 155 — suprafejele articulare in pronosupinatie, 156— muschii pronatori, 159 Incheietura miinii si mina morfologie, 164 — dispozitivul osos al miinii, 165 — anticulasia incheieturii mini, 170 ~ metacarpiencle si falangele, 173 - muschii incheieturii mini, 178 ~ muschit extrinseci ai degetelor, 182 ~ muschii intrinseci at degetelos ©, 3, 4, 5), 186 — coloana policelui, 189 ~ muschii policelui, 192 Soldul si genunchiut morfologie, 198 ~ miscarile soldului, 200 - femurul, 206 ~ articulayia goldului, 207 ~ miscarile genunchiulyi, 214 ~ femurul si tibia, 217 ~ articulajia genunchiului, 218 ~ rotula, 230 ~ muschii goldului, 234 ~ musciii soldului si ai genunchiului, 244 — muschii genunchiului, 257 — muschit soldului si ai genunchiuli in eiespul ‘mersului, 261 Glezna si laba piciorului morfologie, 264 ~ dispozitival osos al labet piciorului, 265 ~ migcarile labei Piciorului, 266 ~ tibia si peroneul, 268 ~ articulayia gleznei, 269 ~ astragalul gi calcaneul, 272 ~ regiunea mijlocie @ piciorului, 279 ~ antepiciorul, 282 ~ muschii intrinseci ai labei piciorului, 287 — mugchii extrinseci ai labei picionksi, 292 — bolta plantard, 302 ~ muschil gleznei si ai label piciorului fa cimpul mersului, 304 Bibliografie, 305 index, 307 Dedic aceasta carte Marie li Patrick, Jacques. Francois, Laurent Le multumese si celor care, prin sfaturile lor, prin ajutorul pe care mi ‘-au dat, tm-au sprijinit in elaborarea acestet luerdri Elisabeth Apsit Dr. Marie-Hiéitne Barrérre Philippe Benoit Micheline Bier Dr. Jean Briend Lise Cazaentre Anne Cinent-Sarrion Jean-Claude Courtot Isabelle Detrez Régine Guillemot Evelyne Guilmatre Frangois Grimal Roger-Pierre Jouannot René Jourdain Marie-Heléne Labat Helene Legouanelle Pascal $i Ursula Meyniel Jean-Frangois Midoux Marie-Pierre Rostain Dr. Jacques Samuel Francois Sebben Ywone Ténenbaum ‘Troyen Tinena Patrick Tomatis Nuria Vives Antoine si Henriewte Vogels Giséle WollT Dr. Jean Zamsict Pentru noua edigie : Brigitte Hap Joséphine Contreras Jacqueline Hayguier Bernard Coignard Prefata Multi vreme, singura preocupare a anatomiyilor era descricrea cit mai exact a structu- rio, fiind logic 8 se aplice aparatului locomotor aceeasi regula wtilizatt in cazul viscerelor: functionarea lui fie nu era cunoscutd, fie era prezentatd independent de anatomie. {nsa treptat, la inceputul secolului XX, descrierile anatomice ale aparatului locomotor au fost completate cu actiunea muschilor si funcjionarea aticultilor; ne ala inc in domeniul fiiologieielementare analitice. Mai recent, biomecanicii s-au concentrat asupra function&rii interne a structrilor: elasticitate, presiune etc, preocupindu-se mai putin de funcionalitat, ‘Intr-un fel sau aftul, riminem in domeniul destul de restrins al laboratorului, care nu se preocupa prea mult de funcyionalitate. Aspectul functional a fost prezentat in special fn termeni de eficient Prd @ da prea mult importanya modului de functionare, incescindu-se mai ales supunerea corpului imperativelor tehnicii, pentru a face din el un instrument dvcil in slujba expresiei. Kinetoserapia a permis realizarea unei sinteze datoritl descompunerii migedilor in compo- nentele lor neurofiziologice si anatomo-mecanice, ceea ce permite o mai bund delimitare a efectelor terapeutice si tngelegerea mecanismelor lor de actiune, Numeroase persoane interesate de tehnicile corporale (dans, mim, teatru, yoga, rela- xare etc.) au abordat kinetoterapia pentmi @ descoperi aceste analize state si cinetice care faciliteaz® splicarea diferitelor tehnici: aceeasi cale & urmat-o si Blandine Calais, care a ajuns de la dans la kinetoterapie. Foarte repede, s-a convins ct dansatori ar putea avea foarte mult de clstigat dacd $i cunoaste mai bine propriul corp. Prin urmare, a creat o metoda de invitare adaptat4 nevoilor lor: reprezentarea simultank a structurilor $i migctrii pe care o asigura, fecilitind executarea gestulUi. [Namerosi dansatori si dansatoare (gi foarte repede si ati profesionisti ai expresiei cor- porale) au urmat cursurile sale ~ care nu sint cursuri de anatomie pentru anatomie, nici de ‘migcare pentru miscare, ci cursuri de ,anatomie pentru miscare”, vtlu pe care I-a ales si ‘pensru aceasti carte, deosebit de util, in care se prezintX din anatomie doar ceea ce este necesar pentru migcare, ‘Am avet plicerea deosebité de a fj martorul nasteriiacesteiidei, al demariii cursului si, fine, al apartie\acestei lucriri care materializeaza ani de reflecti si stu Era nevie de dubla experiensi de dansatoare si kinetoterapeut, de inteligentvizionara si dorinta de a le impartisi si celorlalti din propria experienti pentru ca aceastk initiativa s fie un succes. ‘Am cunoscut-o pe Blandine Calais ca student la kinetoterapie, aga incit pot spune c& fi apreciez foarte mult calititile de kinetoterapeut, inteligenta sa si aplecarea spre cercetare. fnsigi forma mesajului este deosebith: textul gi desenele (care sint toate originale) se Intrepitrund, fiind analizate exemple de posturi ide miscar 9 Aceasti lucrare este deosebit de util& tuturor celor care, prin profesia lor, int preocupati dde migcarea corpului ; o lucrare de referinyd pentru neinitia i, intr-o prima faz’, pentru cei care intenfioneaz& si aprofundeze subiectul, Ti dorese din tata inima st se bucure de suecesul pe caret! merit Dr. Jacques Samuel Directorul Scolii Franceze de Ortopedie i Masaj 75015 Paris - 1984 Cuvint inainte ‘Atragem atenta cititorului asupra eftorva nofiuni specifice concepyiei luerart de fata ‘Aceasti carte prezinticlementcle fundamentale de anatomie legate de observarea migcari Ese exclus studiul craniului, viscerelor, sistemelor nervos si circulator. $-a plstrat doar studiul oaselor, articulatiilor si muschilor Planul nu este riguros identic in toate capitolele, urmarindu-se evitarea repettilor gi reducerea votumulutIuerar Prin urmare, unele zone sint studiate mpreunk deoarece sint pus in migcare de aceiasi rmusehi. Uneori, totus, repetifilesint inevitable, cazuri in eare sint limita, text icin ‘rimitere la pagina unde descrierea este completa Pentru scrierea fextuluis-aufolosit douk corpuri de liter: earactere mari pentru o prima lecturi si earactere mai mici pentru detalii suplimentare. ‘Numele latinese al unei structuri este mentionat dupa denumirea ei, cu caractere italice Desenele prezint elementele din para dreaptd, pentru a permite 0 mai usoara orientare si reperae. ‘Articulate sint adeseori desenate cu ,oasele departate”, pentru 0 mai bunt vizibilitate a suprafeelor aniculare Fiecare muschi este desenat singur, ra elementele invecinate, pentru 0 mai bund intele- sere a functiei sale TInervafia sa, radiculard i troncular, este afugaté(In.>) in general dupa Actune”, Primul capitol prezint& (foarte suczint) generalitii care-lajut pe cititor si se familiaizeze cu termenii folositi in capitolele urmitoare, astfelineit este foarte util pentru debutang. CCartea poate fi itt incepindu-se cu orice capitol, desi este mai bine ca parcurgerea ei st se faed in ordine Indexul de la finalul volumului include cuvintele care apar in text cu caractere aldine, trimiterea ficindu-se a pagina unde cuvintl este explicat pentru prima dati ‘Aceasti lucrare se prezintl cao prim’ abordare @ anatomiei pentru miscare, scopul ei fiind acela de al familiaiaa pe etitor cu termenii si noyiunile de bar, astfel init acesta SA poati aborda ulterior lucr8ri mai specializate (vezi Bibliografia). n »Pozitia anatomica” Studiul anatomiet pentru inelegerea migc¥rii urm- reste In principal wei sisteme ~ oasele, elemente le scheletului, ~ legate intre ele prin articula ~ si puse In migcare de mugehi. Adescori misearile sint greu de definit, deoarece se ‘pot realiza in mai multe drei si antreneazA freevent ‘migeite mai multor articulati, ‘Asa tncit -au stabilt citeva convent ~ studiul are in vedere (cel pusin la tnceput) com ponentele fiecarei articulatt, ~ pentru fiecare componenté, miscarile sint obser: ate doar in tei planuri (vezi pagina vemitoare), ~ misedrile sint descrise pornind de Ia 0 pozitie de refering, numita porifie anatonsica”™ ‘compul este tn ortostatism, cu picioarele alaturate, paralele, miinile de-a lungul corpului, eu palmele spre inaimte. Nu este o pozitie abigauita, ci pur si simplu o pozitie de plecare pentru descrierea miscAricr. Exompu: fexareaInheisturi ose 0 migcare co peat palma Sp Iain, pomnd de ls poof anatonied Plan sata este plan care imparte corpul in doua jumdtati, dreapta si Planurile singh In stil anatomic, Prin extense, nomi plan sagt vie pln pv ou tesa, ‘ste plana fa care se fae misctrile viibile din profil © miseare in plan sagital ce deplaseazt © regiune a corpului spre tnainte din pocigia ‘anaromica se numeste Alexie omg soul Excopt antopulsia ponttu uma © miscare in plan sagital ce deplaseazi o regiune a corpului spre inapoi din posijia anaromica se numeste extensie fiflexia dorsalé ent gioens siiaba plcorla, flex lantara pont giozd filaba pico acopt retropulsia pent amar. i“ de migcare se au in vedere trei plamuri tn care se realizeazi migcarite Planul frontal este planul care imparte corpul {In corp anterior si corp posterior. Este planul in care se fac miscarite wzibile din fa ‘Q migcare in plan frontal ce deplaseaza o regiune a coxpului tertiare, separate entra unit muschi, si fimute impreuna ‘tin membrane fibroase din ce in ce mai fine ‘numite aponevroze. aponevroza se prelungexe sub forma unui cordon fibros prin care muschiul ‘se fixeazi de os. ‘Acesta este tendonul © aponevroz’ groast acoperé un ‘musehi sau un grup de muschi si permite alunecarea lor uni fat de al Fora musculara este ea inl ormata din clue foarta slnglte: miotenle Iinpartoa a corals, fecre mioTria contine element contract! props: sarcorlu [costa ar un spac sti discur intunorate tering cu dscur clare. SmucuresceStOr aos ‘pare c find formata in filaments: Xéscure Inuinceate din flamonto groase, bombate la mijoc(alestute dn mlosins varelate de proteins) disc lminaase dn flamonte eb orca lata din actin, 9 diccate ‘ing contrac muscular, ee so unasc, se racears ecg, a = ES Ponta simplificareastuivhi se considera inttdeauna ccf unul dintre cele dou’ oase este fix: ,punct fix", iar celflalt mobil: 2 1 (procesul spinal), vertebral processus spinosus. este La fiecare smbinare pedicul-lam’ apare aproximatv © Ingrosare aproape vertical: apatizele articulare (procese articulate), processus articular. La ambele extremititi (superioar’ si inferioara), fecare vertebra are 0 suprafati articulard cartilaginoasa, facies articularis, ‘Din aceeasi ont porneste 0 proeminenta lateral apofiza transversaié (proces transversal), processus transversus. vind gase fee rc pose Unica gaurilor vertebrate formeazd oul posterior vn fel de tub osos Ss si pana in pate canalul rahidian, \- 4 corpulni vertebral unde se afte elimitenz’ gaura miduya spinii ert ‘medulla spinais. foramen | ack privim din profil Ia fiecare eta, ieulele a devi vertebre suprapuse delimiteazd intre cle un spayiu: gaura de conjugare, foramen intervertebrate pe unde trece fiecare nervy ce iese din miduva, Tar aceasta gaur apare, simetric, de fiecare parte a arcului vertebral a Cum se unesc vertebrele Fiecare vertebra se uneste cu urmatoarea prin tei articulati in fag, intre corputile vertebrale se afl diseul intervertebral, discus intervertebrals articulatiile interapofizare, ariculationes zigoapophyseales, cite dou, simetrc, la fecare palies ‘Acestea sint formate de suprafefele articulate situate pe apofizele articular. Suprafejele inferioare ale vertebrei de deasupra corespund siprafetelor superioare ale vertebrei de dedesubs, format din dow’ parti consttuit din lamele concentrice miei si au mai eurind Hi confer aspect une eli de cea ie sin neoperis (veri p. 45). ~ o parte central, nucteul sau miezul, ‘© zond mai hidrataci, formatl din lichid Inuregut ansamblu rath ca un amortizor al cirai rol este sa atenueze presiunile fa care sine supuse vertebrele (vezi p. 48), 1, Cu except articulated dintre atlas gi axis (vezi p. 77) a3 Ligamentele coloanei vertebrale ‘Troi dintre aceste ligamente seamin’ cu niste benzi continue care unese occipitalul de osul sacra ~ ligamentul vertebral anterior (LVCA), ligamentum longitudinale anterius, SEY} situat in fata }) corpurilor vertebrale, ~ ligamenta vertebral posterior (ver), figamentum longitudinale osterius, situat exact in spatele corpurilor vertebrale ; ~ ligamentul supraspinal, ligamentum supraspinale, situat in spatele apofizelor spinale Ulimete out ligamente se opun flexiei; in Mlexie, vcr primeste un impuls de {a nucleul discal. CCelelalte ligamente sint discontinue si unese proeminengele arcelor posterioare, de la un palier la altl ns i ar ok spas spe Leiter rina, ligamentum isterspinale, jar intre dous lame, ligamentele galbene, ligamenta flava, {inure doud spofze transversale suprapuse Ina ‘se afla ligamentele intertcansversale, pont SA TS) si unite print capsulé i" Me PSL) care se atageazi ta periferia tj C lor. Aveasta este inte inition LN ae prelungici hi SD) ale tigamentatu galben, PSS) iar in spac (Nee un ligament posterior. Vertebrele in timpul migcarii Coloans vertebral poate i vizuté co suceesiune de segmente fixe (vertebrele) si segmente mobile (elementele care unese vertebrele intre ele: discurile, articulaile interapotizate), amen i KW ws) segment mobil distangat Migcirile vertebrelor se amplificd prin adiugare. in felul acesta, ansamblul are o mobilitate a curburilor ce seaming tntru eltva cu aceea a unui sarpe ‘care dia dn rune a ata, dupa ‘cum vom vedea sind an sloia coloans ‘orebata pe eg. ‘Se poate observa ce se intimpli ‘eu cele dous vertebre in timpul migedrilor, in cele ei planuri descrise la pp. 14-16 Se va presupune Age, ‘prebra de deasspra YES ——— reriebra de dedesube CS pes iin flexie, B se inclind in fay apofizele areulare superioare se deplaseaza in sus In Fai pe cele inferioare ; discul se ucieat i contact in faa, se deplaseazt ailainduse putin inapo, in spate lamele si apotizele spinale se distanteazd. ‘Toate tigamentele sSiuate in spatele corpului vertebral sint intins. fn extensie este invers B se inclina in spate spofiele anticulare se unese, b discul se ining chiar in state Gilat tn 4 comprimare ; a=) ays sise contracts in spate ; a forse ‘or nucleul se deplaseaz putin in fat \ \ apofizele spinale si lamele se apropie. ff toae eames ‘yale iC “SS vertebral Ligamentul vertebral comun 45 fn iactindvite laterale: {in patea convexk se B se Incling Integistreaza o distangare a lateral apofizelor articulare cu peste A. alunecare divergent, iar i partea convex ligamentele siscul se dilats se contract nucleul se deplaseazi in partea spre partea convexi cconcava; fn partea concava Iucrurile se petree invers. La rotatit fibrele disculut sint torsionate Deoarece ditectile fibrelor se intersecteaza de fa un strat la altl, un strat dinr-o pereche este tensionat, jar celitalt~ detensionat. Caurmare a risuciri, se ealizeaz& simultan © tensionare a fibretor i 0 scideze a inal, asadar 0 usoard comprimare a nucteulu, Toate ligamentele sint intins, a7 Discul intervertebral este un amortizor Forgele de presiune sint rec intermediul diseului, Nucleul tinde s repartizeze aceste forge in toate directile Astiel, fibrele anulusului siattensionate, ‘Asadar, anulusul receptioneazK fortele de presiune verticae si orizomtale. ‘Ansamblul consttuie un amortizorfibro-hidraulic care functioneaz’ perfect dact este elans.. Ins cscut ste rags tnd 28 imtrineascd promatur In condi mecanice necores- ‘unzstoro: in pou statce dary" miscaro,edesoa 9 manfest contract, prstun) {jomriman suplmentare ynate de cdtre corpul vertebral prin {In astfel de situai anulusul prezinci fisuri in cave se poate inflta lichidul nucleului tai ales n pul fetior - Cin fai): scl se compris inf he dat tnparen dn spate (veal pa). Lichidul se deplaseazd in spate', ord compra clement alate solo tenslonaeaefoncs sau brutal ligamenta! vertebral conan posterior (este vorba de ,lumbago”) ; Cenprimarts elementlor neroase ste On canal rohidion, in special a seria sete al clr rics la nivel lombar Jo. aio unde grout sin cle mal mar in aceasta eauz’, srebuie evitatt De asemenea, in toate tehnicile fexia vertebral ccorporale, avefl mare grijd ‘in timpul transportirii unor obiecte grele.... fn cazul flerilor vertebrale lombare (in efor), -caz in ear Noxia \webuo #520 face 2 rivet gla ‘a genunchlor 1. Acest fenomen poate conduce la hernia de disc ~ care este, de fapt,o ternie a nucleult 48 pelvisul sau centura pelviana Bazinul (continuare) Forma casslor dolmtoaz8 un Bazin mare in partes do sue Deschideros supcioars a posts dena de stro Oasele bazinului: osul iliac (osul coxal) 0s coxae sve un 0s plat ale cru pict - superioard si inferioaré - sine risuete una fat de alta (asemenea une elice). La adult, el este format prin fuziunea ‘tei oase primare: ilionul, ischionul si pubisul ‘cesta go nese print-un catia informa de ¥ canta pe cai ‘Are dou fefe intern’ gi externa) Si patra margini (superioarg, inferioar®, anterioard si posterioara), 30 Pe fata externi a iliacului se observit ‘marginea superioari sau ereasta fined, cristailiaca, \ partea superioarg concavi de jos in s este fossilined extern’, ‘fossa iliaca, partea inferioart seaman eu un arc osos desfigurat tn paves median, {in jurul unei gXuri numite o cavitate sf’, cotilul sav acetabulul, Jossa acesabuti in care se aniculeazs capul femnarului (vezi p. 208) gaurd obturatoare, foramen obturatum, J. regiunes anterioard este pubisul, ar intre cele dour regiunes posterioari ramura ischfopubian’, este isehionul, ‘Marginea anterioara prezintl 0 succesiune de incizuri si proeminente, ‘intre care amit: spina iiacd anterosuperioar, Sina iliaca anterior superior, TM parte cca mai svansat a crest ilac, spina iliac anteroinferioara, spina illaca anterior inferior, st Bazinul (comtinuare) Bazinul vizut din spate prez ‘marginea posterioaré a osul care prezintd procminente in special incizuri, | osterosuperioara, Spina iliaca posterior superior, spina iliaca posterior inferior. 1M ‘marea incizurd ischis Inetsurgchadica major, 1 (3 sng, shes int tn Teter ishiadica mina, NS ‘tuberozitatea ischiadiea, 7“ tuber ischiadicum (wlerozitatea osului ischion. Este osul pe care ne aseztim 2 Pe fata intern se observa fosa iliac intern’, fossa iliaca, ‘ creastt oblica linia arcuatd., linea arcuata, care constique lmmita dinere smicul bazin si marele bazin, © suprafagl articular situats In faqs pubisului, in forma de elipss, acoperitt de cartila}. ite unirea cu pubisul opus, fizar’, facies symphysialis, Aticulaya dintre cete dud pubisuri se numeste simfizd pubiané, . ‘symphysis pubica, fuse cele dovt suprafete exist un fbrocartlaj care ader’ la ‘eee artculare, Ansamblul este acoperit ‘cu un manson fibros, ‘ntést de patra ligamente anterior, posterior, superior ‘$1 inferior. Este oartculae oy mabliate acuta, are pormita doar! jocur de alunecare, i tosiae Serntnds in tmp! masta, Dermtind marta cer plan 3 Forma gi proportiile bazinului difera de la o persoang la alta (rdlret se pattegi) com exon ai in Su, cre pao pone ave sav aungitt saat & in profi, s0 ede ca forma concav a osu ‘sero poate fi ma mult sauna pull fcconuat, ar pute chon sau Ions mai must sau ma: pun dezvaliate (atc esul sara a eat doua ‘ Tos pziona cu acoeag nin Vee Wy oneness ‘Aces variate explicd in prt aertele senza de reperare a bazinuki, in special ia exerci sl Creatla socrta q spines lace posterosuperosre, foane prosminent lq une perscane. pt f Sureroaeo a SoSsare, cova celensaza in carl exerchir fic pe spate Sau Ia rstogolie po el Bazinul barbatulut este diferit de cel al femeit {in principal se observa cA bazinul birbatului este mai ingust, iar celal femeii mai (at, strimiorile superioark i inferioard sint mai lagi jn eaaul fereii Aceste diferente sint determinate e rolul bazinului femeit Ia sarcind si nastere Dazinal baebatului 54 7 basin msi exe namie tesa pein / {in anatomi, se mumese cen ansimblurileoxouearteuare a care permit atasarea messbrelor de tranchi Cele dou’ centuri {In partea superioars a coastelor, centura seapularé este format din stera, cele dour clavicule si cei doi omoplagi a asigurd atasarea soembrelor superioare de trunchi sise caracterineari prin mobilitare Nu este legat prin articulait de coloans vertebral, cide cutia toracies, In panes inferior a trunchiul, centura pefviand (bazinud este formats in osu sora si cele dou oasetiace Ea asigura aasarea rmembrelorinferioare de trench ‘Aiculaile dave omsele sale to mobliate reds, cea cei confers stabiitace ‘Aceasti centri este legati de truncht prin aiculaiasacrolombar, Ente o atageaza de coloana vertebral Este nudint ta Bp. 49-59, 35 Osul sacru Este osul median posterior al bazinului, situat inte cele dou oaseiliae. De forma aproape triunghiulara, el este format prin sudarea fa cinei vertebre ale c&ror elemente pot fl recunoscute in partea superioara, osul sacru prezinté ‘in centru, platoul sacrat, basis ossis sacri (ata supérioara a prime vertebre sacrate), pe care se sprijing discul LS/S1 Jit chen vencbr lombard in spatele platoului sacrat ccamalul sacrat, canalis sacrais, fare continua canal ranian ‘ala sacralis Faja anterioari a osului sacru este concavit; in cemtru se observ forma corpurilor vertebrate, separate de erestele orizontale (lini transverse) lineae transversae, ce reprezint’ discurite. In lateral, pe aceastl fad se a sgiurile sacrate anteriosre, foramina sacralia anteriora, prelungite in afard de eanale {acolo es ramure antvoare ale nerior sac) platoul git 56 aja posterioard este convex Pe linia median’ se afla ereasta ‘sacrati (formatd prin sudarea apofielor spinale) (1), crista sacralis medians. Urmesz apoi, simetric, de fiecare parte, ccanalul sacrat (format prin sudizea lamelor) (2); sudarea apofizelor articulare care formeaz tuberculii sacrafi posteriori si internl (crestele sacrate intermediate) (3), crisia sacralis imermedia, apoi giurile sacrate dorsale (4)/ {foramina sacralis dorsalia, pe unde ies ramurile posterioare ale nervilor sacral Urmear apoi erestele saecatelaterale (5)/ clta sacralis lateralis. Fata exterioarl are © forma aproape (riunghitac’ Peea se aft ( suprafaté articular in form’ de semilund, Uusor concava: ‘facies auricularis, ‘a osului sacr. Coccisul este articulat cu osul sacru printe-o suprafat de form si flat pri tunei capsule si unor ligamente {aceastarticulatie este adesea suai). 0s coceyais. este un mic os triunghiular format prin sudarea a trei-cinci vertebre care, ins, nu pot fi abservate In mod clar, Articulatia sacroiliac uuneste cele dout feje auriculare (uri) situate pe osul iliac si osul sacru, Auriculul osulut sacra {este usor concav, auriculel SSS cosului iliac {este usor convex, Forma osoast permite mised ce implic& cele trei oase simultan — este vorba de nutajie si contranutatie. fn simul nutagii, platoul sacrat se balanseacd larisehionuie ‘a depéstears ena mend: ny stoi ste romontoeu # pase In conetuze timp uta diametral sor interioare Se marste, Invteme co dlamotul simon superioare ‘0 dminuoszd dn ala spre spat, ‘schionrio eo depeteazs, ona ce determina mares dstanel Sola un isch a casa 38 Miscarea invers se numeste ceonteanutatie, Plagoul sacrat se alanseazi spre spate si in sus. Virful osului sacra se balanseazit in jos i for ‘Strimicarea superioars rp 50 marogte dn ata spre Se doparteaz8 ce nia meciana, patna cele doud [erischionunie ev aprone ‘amet se erntor: fe ina medians, Intesoare ee dminsoar Acoste vai de dnensiune inte arintoaroa superar {coe lfrioaa so produt'n spacial la nagar faza rijald corespundo une! cortanut ar 23 fa (3 impinges atara)corespunde une nla Ligamentele articulatiei sacroiliace Anticutatia este menginutt prin intermediul unei capsule sia unei reele foarte puternice ‘ igamente: fn partea inferioar’, acest musehi se atayeaz pe arcada femurald, pe ‘reasiailiacd, pe aponevroza lombard, apoi ficwele se desfisoar {in evantai, terminindu-se ~ in partea superioar’, pe ultimele patra coaste, ~ apoi pe aponevroza muschiului ‘bli intern, care se atageazt superior pe cartilajele costale, stern, inferior pe pubis, anterior pee aponevroza muschiuiui oblic intern opus, la nivelul liniei albe. Actiune “in eazul unei actiuni unilaterale, determin’ inclinares lateral i rotagia ‘tnunchiului pe partea sa daci se considera bazinul ppunct fix, actioneazd asupra Coastelor si invers ; act se consider bazinul punct fix, acest muschi flexeazdtrunchiul ‘anterior, ‘ack se considera vertebrele gi ‘bazimul punct fix, el determing coborirea coastelor, antrenindu-le posterior ~ prin urmate, este Ine nant intccoatl (19-712) expirator (nu este reprezentat) ‘marae mic ner absomnogental(L1) 101 Muschi anterolaterali ai abdomenului (contisaare) Muschiul mare oblic (oblic extern) Obliquus externus abdominis Acest musehi se atageazi pe ultimele gapte coaste (unde inser se inrepatund cu cole ble mugen ina antenor, pe creasta iliacd, arcada crural, fibrele Iwi se indreapet oblic spre qponevroza muschitlui obiie extern (care se intinde de la stern Ta pubis) Cele dou aponeveoze se unese anterior la nivelul [niet albe, Actiune: = tn cazul unel aetiuni ‘unitaterale, determing Inclinarea lateral 4 trunchiului de aceeagi parte si rotatia lui Pe partea opusi ; ~ in cazul unei acfiu stetermin’ flexia trunchiului in faja ac se consider’ barinul fix, aC€3t \ugeni ole! actioneazasinrgie in migra fiuschi coboard tote nsprals a tunchila, un mageh bec extn Coosiele- agadar s#0eindurse cu masons ole intr opus . Be pis, o rotajo a tunehil spre droapa (eu este expiralOr (OU eyie aniecioar8) se ve realiza pein contrac este reprezental). simtana a mugchilal me oble nim de a magenta m Ins nor itorooet (77-712) ‘bic exem sng ‘marae mic! ner abdominogenial (L1) 102 Sy Mugchiul deept abdominal Rectus abdominis Este cel mai superficial dintre musehit abdominali, Prin Cibee verticale, el cei trei muschi precedent Intinde anterior de ‘Acest muschi porneste in partea superioara de ‘acoastele si cartilajele castale 5,6, 7 si dela ‘apendicele xifoidian al sternului les Intergoctondinoase ce spars ‘inpal hil ca nit ei Uanavoraaie, Snes mugs! o forma Ul, de cars, Inferior, mugchiul se terminal pe pubis, Actiune ‘apropie stermul de pubis, fiind asadar cel mai direct Since flevorié srunchiulul De asemenea, poate apropia pubisul de ‘antvenind bazinul In retroversie (au est epeozonat Ins li nee intercostal (T9712) ‘marae i mul nory apéorsnogensa(L1) LS Diafragma musculard pelvina Ext alestuits din doi muschi care formeaza un fel de hamac fn bazinul mic: muschiul ridieStor anal ‘i muschiul ischiococeigian. Diafragma muscular pelvina de diafragma ‘urogenital. Muschiul ridicator anal, Levator ani ‘Acest muschi se insereaz in Bazinul mic, eo linie ce uneste pubisuly fu spina sciatied, wecind [| prin gaura obturati Bl intneste fbreleriicatoratui opus pe linia median, fata $i tn spatele anus Se tering pe masgiie oct ona sara (partea inferioara). Pata antares acestsimugeneste stents | Muschiul tens scenic need fu nt urogantal ecg (epceenllcisuabsrot scaea zona one ischiococcigian (ic ven rena Coccigeus In claterala plexus sacral (3) . . : a Acest mnuschi se intinde de la spina sciatica pind la osul sacru $i caccis. Ins colateralaplxull pias ($3) Actiune: in afara actiunii ridieatorilor in partciparea la continent, acesti musehi au un rol de ‘Noni: acog mogehi mys au ric un co im postionarea bazinul!pe femur, eavind inser pe cole dn urn. 104 p Cavitatea abdominal Este ansamblul elementelor care delimites2a viseerele abdominale sus diafragma, ultimele coaste si ultimele cartlaje costale, sternul; ~ posterior vertebrele lombare : In lateral gi anterior; muschii abdominal Jos: bazinul si diafragmul muscular pelvin, i Diafragmul / si muschii abdominali in timpul respiratiei Cele dova parti mari ale trunchiului, toracele si abdomenul, sine gierite din punct de vedere mecanic ~ abdomenul poate fi comparat cu 0 cavitate cu confinut lichid, eformabild si incompresibil; = toracele poate fi comparat cu o cavitare cu continur gazos, deformabild si compresibild Diafragmul este ca 0 ventuza care se deplaseazi inire aceste doud cavitaj; actiunea lui se combin’, print altele, cu cea a ‘muschilor abdominal, ‘Acesti muschi participa ayadar la modificrile de presiune gi la deformirile celor doua ‘cavititi determinate de multiple actu ‘cum ar fi resptatia, vorbirea,tipatul, tusea, defecatia, exputzia fitlui la nastere, sughitul 0s Cavitatea abdominal Goninaey) Cum intervin diafragmul si muschii abdominali in timpul respiratiei La inspiratie: Contractia diafragmului antreneazi o Ccoborire a centrului frenic, determinind © crestere vertcald a volumului toracic. Aceasta se transmite, prin intermediul pleurelor, ta pkimini. ‘Se creeazitastfelo presiune negativa Intrapulmonard si patrunderea aerului plimini, ceea ce prowoacd inspiratia. Respiratia obignuitd se realizeazt conform acestui mecanism si este efectuati aproape In Intregime de iafragm. coastelor ~ prin orientarea fibrelor sale, oblic in sus (si spre interior) si indirect, prin impingerea abdomenului, care, comprimat pe indlime, se deformeaza in lirgime, \ La expiragie Iasi coborirea cetrului frenie poate 6 CRISS Feinatd de diterte fore S ‘Atune acess din urmi devine punct fx, iar diafragmul ~ moyehiridiedtor a & cise eratenanin NOS a in felul acesta, ei determina o crestere a presiunii intratoracice, ceca ce goleste si mai mult 106 Umatrul nu constituie o singura articulagie, cum este goldul, ci un ansamblu anatomic $i functional ce permite atasarea membrelor superioare de cutia toracica. Acest ansamblu trebuie si asigure o dublii functie: = si permita 0 mobilitate de mare amplitudine a brafului, la care se adaugit mobilitatea cotului si a incheieturii miinii, pentru deplasarea mfinii mult in jurul corpului, ~ sd permitd o bund stabilitate pentru cazul in care membrul superior ar avea nevoie de fort’ (apuclri puternice, tinerea unor obiecte grele, sprijin pe mini etc.), Ceea ce se injelege de cele mai multe ori prin umar este articulatia care uneste humerusul cu omoplatul. insi omoplatul este gi el un fel de platforma orien- tabili, legati de cutia toracic& prin intermediul claviculei. Aceasta inseam’ dovi articulatii suplimentare : = acromioclaviculard, intre omoplat si claviculit; ~ sternoclavicular, intre stern si clavicula Umirul cuprinde asadar trei articulafii, la care se adaugit importante planuri de glisare. Se pot defini dou regiuni cu functii diferite ~ ansamblul seapulotoracic ; = ansamblul scapulohumeral Morfologia umisului: repere vizibile si palpabile Morfologia umarului (continuate) Din profil, vedere de sus: antculatie acromigclavicular’ Din profil, vedere de jos: ~ anterior, in timpul ridiearit braului ‘muschiul mare pectoral. se observa incizura axilard, formatt de in exterior, partea superioard hhumerasului, acoperit de muschiul ‘coracobrahial si de bicepsul scurt, posterior, muyehiul subscapular, err arierior) de ligamente, ‘Capsuila se insereaza pe omopl inelulglenoidal. Pins poten YZ Eoracosstansinglobing ‘ensanul mugch superior Tame corsahumera Agarnncorsechumere (lenders eorciant ing a biceps si formeazi dou’ fascicule care se Pe humerus, fixeaza pe trohiter si pe trohin. se atageazi Este cel mai puternic ligament al In jural capului humeral ‘ antculatiel Es tormesza Anterior sengrteenan, | / Tgamenele glendniere, gomenta Tiotoor, poo ‘lenohumerala, se intind de la magia glenei cous anata hanes et oer aca ‘cite je einer Inte aceste ligament exists ses eects ‘one de rezistenf sei2ut. {in concluze, planul capsuloligamentar al udu mu este poternic. ——_ticuaya seapulohumerala este stabilizatd mai ales {de muschitprofunz, ce formeaza {in jurul ei un invelig Ge igamente active", numit ,coiful rotatorilor” (eat pp. 132-134) Pozitia care permite maximumul py de distensie ligamentaré (ponigie de repaus articular) fest cea in care bratul ‘este in usoard antepulsic, abducie si rotate interna Pe omoplat, ligamentul coraconcromial, ligamentum coracoacromial, eine dela acromion pins ta apofia coraoidian. Acesta proweaci tendon muschiuui upeaspinal. Inst cid umerusat ote preh ascensionat, acest tigament se poate freca de tendonul muschuiui Sopraspinal, devenind, in mod paradox, cauza uzun acesuia Sin urd 4 Muschi umarului Aco sn ze ai gras: : Per care moblieard omopltl se insereazi si clavicle pe trace’ ete udral pe numeroase oase *Sapulcedoyorace™ (am sre cractore cursive): (i ete moblzcars Numer te omopat: exe undrul caputoumeral” (int serigi cu caractere drepte). Castle eraniulul rrapee, stemocleidomastoidian. Vertebre cervicale trapez, angular, romboid, Omoplat marele dint, Clavieuta pectoral mic, romboid. subclavicular, ‘angular, ‘rape, subscapular, sternocleidomastoidian, pectoral mare, deltoid. Vertebre dorsale Somat ar ore: vce be ete orca ‘Pea mar woe an Coase: ied Pert ie vita, Sal mare sonar tamer Verte tare: subbecaputas, dorsal mare. ocrd ae Sore roe cone vege Sere, Sto Ma a: dost mar. 15 2. Muschii umarului scapulotoracie Este 0 mare suprafafl musculard ce acoperi regiunea ceutiei toracice (sub brat) Bl ia nastere de pe fara profunda (anterioara) a omoplatului, de-a lungul ‘marginii interne. Apoi se infigoard in exterior gi anterior in jurol coaster, Uirgindu-se pentru a forma fascicule musculare ce se atageazi pe primele zece coast, Vi e onsen fee as fie interoae) Actiune ddact se jau coastele ca punct fix, acest muschi ‘mentine marginea intern& a omoplatulu lipitd de ceutia foracica. El atrage omoplatul spre exterior (in abductie) si fl supune unei miscdri de rotaie excernd, prin intermediul fibrelor superioare Ins nerve marl antl (€SIC7), ‘japon sa este ps in evidonts ‘omizcare do Impigere bntercaré a bru 126 xem 6 seiune in at inchs “can fotaler, menting ‘Drop rat torace. Fora marci dna iy a Pentru orice actiune de fori a ‘membrului superior care necesiti fixorea omoplatului, lucreaz impreund eu trapezul mijlociu, care este adductor: acfiunea lor ‘opusd permite stabilizares ‘omoplatulul indiepencable pnts o bund ‘ionecare@ caput be torace sit onedetato a cing barte cn complonl Stour at uml act omopatl ate punt fi Foyoenfenaare ato marel Sisk tiled coasiele myo: acisne Insprstoare (ru ost roprezantat). 7 Muschii umvrului scapulotoracic (coatinuare) Muschiul pectoral mic Pectoralis minor ‘Acest muschi se formeazl pe coastele 3, 4, 5. EL se indreapt i ss ge insereaz4 pe apoiiza coracoldiond (tea ozo) Actiune: = dacl se consider coastele punct fix, acest muschi ‘rage apofiza coracoidiand anterior, spre interior si Jn jos, ea $i ind ar tinde si basculeze omoplatul peste Cutia toracicd; el tinde si desprind’ unghiul inferior al omoplatuiui; ack pune ‘sie omoplal. ‘est mugchi fied coset: Ins nervl mage ie pectoral (cra) 128 tt Muschiul sterno- cleidomastoidian ‘Aces! mugen a fos stdiat “mpreund ou mugen gist! Amintin ac doar sctiunea 88 In cat end se i9 Muschiul subclavicular Subclavius ‘Acest muschi se intinde de Ta aga inferioard a claviculei (Gortunes mioce) pind la fata superioart 1 primei coaste sia primului ‘cartilaj Actiune: coboara clavicula, ‘Acost magci est de tpt ca un ligament acty al sriulae semecavicuare, In: norvl muscu subclavicuar (cs-c8) (vez'p. 94), 9 clavcuo sia storull(apadar ridicator al scapulei) Levator scapulae Muschiul angular (mugchiul fon {0 Acest machi se formeaza ( ‘pe unghiul superior al ‘omoplatului si se Actiune: insereaz§ pe apofizele — — dac punctal fix este ‘wansversale ale primelor coloana cervical, patra yertebre acest muschi ridicd cenicale. ‘omoplatul sik antreneaz’ intro rmigcare de rotayie interna ; ~ dacs punt fx este ‘omoplatl ve2 87 Muschiul romboid Rhomboideus Este un msehiaplatizat, situa inte coloana vertebral si omoplat. El se formaeaza pe marginea internd a ‘omoplatului si se termin’ pe apofizele spinale ale vertebrelor C74. Actiune: ~ dact punctul fix este coloana vertebral, el antreneari ‘omoplatul in migeare de adduetie $i rotaye interna; Ins nerve magenior angus daca punctl x oste omoplatl ‘Hromeag (owes) ven p 188 9 yi Muschii umarului scapulotorscie (contiauare) Exe un much ce formeazi 0 tare suprafya cae acoperd rugehit posteriori ai gil s Trapezius ai reli dinte omepia © El se intinde de 1a bazz occiputului, apot de la apofizele spinale ale vertebrelor cervicale si dorsale, pind la TIO. \\f, Se termina in wei pari, formind tei fascicule fasciculul superior se termind pe marginea posterioar4 2 AN iS eemes exer pe aceon & Fibrele acestu fascicul sint orientate oblic In sus gi spre interior racer mics emint pe ie boop ; See ee SJ = fasciculul inferior se termind pe partea intern a spinei omoplatului (pe stuberculul trapezian), Fa ace fascist rte obi in ss sip orion Actiune ddacd se ia ca punct fix coloana cervicodorsala, ‘ansamblul fibrelor are / © actiune de adduct, ‘apropiind omoplacul de linia mediant a spatelui (stringerea umerilor), Hu La aceasta, dou’ fascicule ee gio actune proprie ES, ~ faseiculul inferior ‘coboara omoplarul si determina rotayia lui externd, + ~ tasciculul superior ridied omoplatul $i Secermin’ rotayia lui extern In poral spinal g naval tmugeniiu tapes (C2°C4) Fascicll superior al musehua tapes este frecventsuprasoitat n exerchile oo weaned membrole ‘iperioare in suspense (de exer, bautlla magia} Fesciculu milo al muscu apes (adductor) aeyoneaza in sinerle cu mare dina (abduct) Deeg dot mug stablzeaca ate prin aclunea lor opusa pent mise de fa ‘le membre” superar (ver p. 127) 130 Principalele actiuni musculare in miscarile omoplatului Rigicare romboid (2) ‘Snguar (estar a scapula (9) Coborire rape ies (1) Glgat mare (2) (terete teriore) Abductie injatmare Adducie vapor) rons Rotatie intern SY \ met ON I thar t scape) 2) BI Muschi profunzi Muschiul subscapular Subscapularis Acest mugchi se formeaza pe fata profunda (anterioara) 2 omoplatului (sl, onopltl ste ‘Stan Fibrele sale converg spre unghiul extern al osului, unde se Actiune formeazi un tendon cate se este principalul termina pe ‘ot partea superioari a al brag. humerus, nner super pe trohin, sl mugch subscapular (C5-C6) Muschiul supraspinal Supraspinatus /Yy~ ‘acest mugehi se formeaza in fosa supraspinoasé oe nnn 7 El se termin’ printr-un tendon care trece pe sub arcada — formati de acromion, apofiza coracoidian’ si ligamentul care le uneste gi se insereaz& pe polul superior al trohiterulu Pattea trminal a tendonul mugchui! supraspinal esto coporia deo importanta burs seroasa, care I sopara de oa nteroaa a seromions Fa dotoidutt Cneiemont arieuar co completeard arcu & raid Inpatotogt (in special de _adoronio,migcarie artculaii Seapulonumeate sot tate ‘ei, omopla este vara ~~ ‘Actiune rf spate y do aus x realizeazX abductla braqulul Actiunea sa este slabt, dar se cupleaz’ In: ners musi suprescapular(C6-C8) cu cea a deltoidulu (Vez p. 138) 132 ai umarului scapulohumeral Muschiul infraspinal Infrespinatus . Aeest mug se formearA in osasubspnafa ‘elo dus ti re) “Tendon si trece > peste capsula attest Scapulohumerale Actiune realizeaza ro‘atia externa a humerususi participa i mics mrasura la sbgucte Agu realizeaza rotaja externd a humersulul Muschiul Ingeama cumin / (cscs) Teres minor : ‘Acest muschi se formeazd in fosa subspinals, ‘e-aungul meranextene » omaplatul ‘Se termind pe wohiter "n sptale magchis nfaspinal \) 3 Muschi profunzi ai umarului scapulohumeral (continaare) Acesti patru muschi profunzi sint denumiti Coiful rotatorilor. ‘Tendoanele lor aderi ta eapsult Inafora sent ode mobizare 3 Manarus ea un ol moran aligamente ave” ala atoula ‘Mugen subscapular Tropedcsatoecsre postoroare ale apulu humeral Mugehiu supcaspinal Iplosia dopiasar wee, 4 lance in 8 sibostenor ‘agen intraspinal rotindul mie Inpiodca Astfel, umarul este articulasie pujin stabil din punctul de vedere al formei asoase si al mijloacelor de fixare pasive (eapsul’, ligamente), Stabilitatea este mentinutt in special prin jocul acestor muschi periarticulari ‘Acest joc se poate deregla, motiv pentru care tumiirul este frecvent sediul durerilor eriarticulare. 134 Muschii umarului scapulohumeral Muschiul coracobrahial Coraco brachiais ‘Acest mshi ee formesz pe apofiza coracoidianit si se cermin’ { De fata intern’ ‘Aetiune a humerusului antepulsia (Gorisnes mij). i adeucgia raga. / Ins nerve muscuocutanat (66-7) Muschiul biceps brahial Biceps brachii oF cnt mug este sort ircaptel sespre aaa oth were Anno ve mt dia antocute biceps pats | teabovcre, ji lar capatul ‘sourtla Muschiul triceps lung cach ot bore in cap ‘eer arbui cota (er snipata cope rama p64). Acuna saved una Panicipa i accu 13s Muschii umeirului scapulohumeral (continua) Muschiul pectoral mare Pectoralis major Acest muschi se insereart pe clavicula (la doud treimi {in interior pe marginea anterioara), de-a lungul sternului, pe primele sase cartilaje costale $i pe a saptea coast Fibrele se unese, se torsioneaz’, apoi se termini cu un tendon aplacizat pe creasta externd a culisei bicipiale Actune ~ack pct fx este catia toracict, aniamblulfibrlorrealizes24 adducta s A rotayia interna a braju Feces sag sponsible TBvele superioare retieazd “ntepusia pind la 60°. Fibrele inferioare realizes inversul ‘miscairi de antepusie pind la O° (veri p. Ma); jac 0 net umd ~ Sele uperdre ced ‘en, “fl eo int spate 136 Muschiul dorsal mare Latissinus dors ‘Acet mugoh se formeazt pe ‘ercbreie D/-LS (apofizele } spinal), pe creasia sacra, pe creasta iliacd $i pe ultimele parru coaste (tla ‘excema), El formeazi 0 suprafap ale carei fibre se grupeaz spre umar, se Torsioneazd si se termint printr-un tendon aplatizat pe culisa Bieipval. Actiune = dacd umarul este punetul mobil (celelalte inser find fixe), el interna, ‘adducfia $i ee Oy retropulsia = daca hamerosl este purl th, vip 8. Ins mer dorsal mare (C808) realizeazi rtajia Muschiul rotund mare Teres major ‘Acest mugehi se formeaz’ pe ‘marginea externa omoplatului (panoa eteroa) TEL ve fedreaptd In sus gi lateral ise teeming, ca si marele dorsal, pe culisa bicipital. Actiunea sa asupra beagutui este identi cu cea a dorsalului mare, dar cv pputere mult mai mica, In: nervl mugchiuit rotund mare (€8-C7), Muschi umarului scapulohumeral (coniuare \ Muschiul deltoid oS Deltoideus ‘Acest musehi superficial formeazX contrul sumarului, C SN fascicutl anterior . se inserea pe lavcula El este alcdtuit din tei fascicule SX (times extorna.a = fasciculul mijloeiu se insereaza pe marginea externa acromionului, ~ fasciculul posterior se insereazi pe spina omoplarului riot 2 mar postecoae) Cole wei fascicule converg Tm porgiunea medie a bratului ise termina pe faja extern’ a humerus Actune - fasccull anterior realizeachanteputsia gt V. roti nvern a bras ~ fascicul I mijlociu realizeazi » abduct bropuld; Seo Nie Ag 2A tascictut posterior - \ realizeazd retropulsia rap Acfiunile musculare asupra umérului scapulohumeral in timpul miscarilor fn antepolsie: ~ deltoid (fascicutul amesior) (1) ~ pectoralul mare (2) ~ coracobrahial (3) (complerontar, mugen bicaps bial ‘peubeespulr) in retroputsie: = deltoid (asciculul posterior) (1) = dorsal mare (2) ~ rotund mare (3) 139 ‘Acfiunile musculare asupra umarului scapulohumeral in timpul migcarilor ontiuare fn abductie: = deltoid (1) = supraspinal (2) (complementr inaspinal {bcopeut ung) ‘2. im rotate externa: ~infraspinal (1) rotund mic Q) eltoid(Fasciculul posterior) () {in adductie: = dorsal mare (1) = pectoral mare (2) = rotund mare (3) {complementa,rotundul mi, Dicepel sour. ieee king = ‘mogehilcoracobahil) in rotatie interna: ~ subscapular (1) = dorsal mare (2) 6) ~ pectoral mare (3) rotund mare, deltoid (Gasciculul anterior) Mugen’ co wee prin Mugeni ce ree ecu ‘Aceaté actin snt doscese pent un umar care se att ‘nial n poate anatomic. Ela vatlaa spot chr 3 so inverseze In tinpul mpc. poate ane putin face char $3 roving poston inferor determing eropusa ‘Se obsorva 8 repartiteacyunior musculare nu sin echt, predomind musehi adeuetor 5 otston ite i Cotul este o articulatie cu functie dubla. Pe de o parte, el permite membrului superior sé se replieze pe el insusi sau sd se intinda, amplificind posibilitagile de reducere sat de crestere a distantei umar- -mini. El permite, de exemplu, ducerea miinii spre cap, la pura, cu cotul flexat, sau spre pirti ale corpului ori obiecte situate mai departe de umar, vx cotul intins. Acesta este cotul flexiei-extensiei. Pe de alti parte ins, cotul este sediul unos miscari ce-i permit antebragului si se roteasca in jurul axei sale longitudinale, sporind astfel posibilitatile de orientare a miinii. Acesta este cotul pronosupinariei ‘Vom studia asadar separat cele dowd functii, intr-un capitol dublu. 43 Morfologia cotului si a antebratului: repere vizibile si palpabile Din faja: volumul bcepautt Din spate, cotul flecat: volumul triceps Doud oase formeaza scheletul antebrayului: este worba de radius cubitus radius “ulna Aceste aut oase lungi sint formate din tei pari: corpul, cele dowd extremitay Cu sectiune triunghiulard, ambele oase au tei fete $i tri margini Radiusul este mai subtire in partea superioara si mai gros in partea inferioara, Extremitatea lui superioara este format din doua parti: eapul, caput radii, Cubitusut acoperit de carla, si eotul, collum raat ‘os in partea Capul prezines superioara gi ~ © parte superioars, mai subi in = 0 zond resitd (in interior), = 0 portiune cilindricd. partea inferioars Extremiatea tui superioara are dous apofize masive oleeranul, olecranon, si apofiza coronoid {procesul coronoid), processus coronoidews. Compal are seciune triunghtulara, cu tre fete gt tei mar wat Corput are sectiune triunghiulard, eu tei foe si trei margini teres Spr pase fer, seat eee aun ere cer Sans sane Senna Ensen inferior port ‘umele de eap eubital. fn lateral ee i ee ae rece ee a ieee pore wena Fata inferioard o" ‘corespunde Incheieturit mini in bifurcatie se af4 o suprafayt articular concavi ce corespunde radiusului Fata inferioara corespunde ligamentului Este mica incizura sigmoida a radiusului, triunghiular, care corespunde oaselor incisura ulnaris Incheteturt mini La extremitatea osulut se afl o proeminenys stiloida radiala (procesul stiloidian al radiusului), processus styloideus, 46 _2plowe> 1auo? axvowzunds3109 “pjeqpes eanySoy = pS aurSreur 0 9p sua uy semeaap 2189 eg, GA pieopdns (ezyide) eaenUaN ‘Gprouos woz o1s2 = ointues aus afajedas ajoquie “ou uy auny wumnsido> “stponpas ossof “(ererpes TH 1 99 ap HI9js ap ounILuod For © ais9 sotsaix9 uy rear prey wiestadng eso} 2p so1saisod “vaprouosa? ssof Wf wavspiouosoa ¥s03 ‘9p so}sanme prequuordins nso apun ‘areuorsaidop ‘002 2p ayemnoout us ovejnopue jotayeadng ‘yayed putuma yuo7 o puyuoy “rodeuy aids yey wip gzeamveide a5 jns0 161 “pamjig 2 smjastuwny & eseoUsIEe PauLAsWUr : mpAsMoWIAY e IBOLIZUL (ezyIAs) woRENTION mes opomopay JoISUDIXS-fOFKoG Te arENOpIe ayaiagesdns 18 aaseo :[M0D, “7 Gs grufaoo adeoude eoeporue gies © ‘ezeauuI0} aprouoro> taztjode v puwo}adns hy 16 inmuesooq0 w IeOLoN ee (yrynaesoo n201>" ‘ove ewouo ehuurucard pure) smimsnaano teapots (eat) eaves (ezenantoo) taysuarxo-loRXoY 9[E ase[noIUE ajalayesdns 1S apaseo ‘|Moy 148 Capsula cotului ‘Frei oases humerus, cubits, radius siat Enoste reanite in aceeasi capsuld poner Capsula este amplitudine foment ager = pe humerus, ea se stageaz’ anterior gi mai, de fee. \\ iinonarescnsaarag, Serer \ sti proyn oonoon AF pcr ef nooo =e wagons ng eos Spe ius aetna hr tigre (Ai, pentrs 0 ma buns vzualare 2 Caps acuta este reptezenata “fra case") LUgamentole cot sit putin porto mtr foemesis yn evant ‘oo Intavegle capsus, ‘tendon pe apofiza coracidiand a omoplatulu, (Gwar ase) sep ge Crate cue > ‘Ansamblul muscular coboara de-a lungul braqului, formind ‘apoi un tendon unic. Acesta cobear pind la articulaia ccotului, dup care se insereaz’ pe partea Superioard a radiusului, pe 0 20nd numitttuberozitare Dicipira a rival ura ‘cto coor dous Capote este torts (veri. 135), Acgiunea bicepsului brahial la nivelul cotului, realizeaza “flea si supinatia cotuui. ‘Conracta se absers bine, Inpartos antoroara abratuls, In bmpul flex! cot, anebratt find n supinaye: Ine perv museulo-utanat (5-08), 153 Muschii extensori ai articulatiei cotului Dupi cum indict si numele, acest ‘musehi prezintl trei capete ~ tricepsul lung (eapul lung), caput longum, biarticular, 4 formeazt dintr-un tendon in partea Muschiul triceps brahial Triceps brachii = vastul extern (capul lateral), ‘caput laterale, se formeazi pe fara posterioard a humerusului, de-a “ungul marginiiexterne, in Cote tei capete se unese intr tendon comun, lat gi aplatizas, care se termina pe faa superioart ‘olecranuli ~ vastul intern (capa medial, caput mediate, se formeazt pe fata posterioard a humerusului Uharstoa tooo} Actiune ansamblul musehiului realizeaz’ extensia cotulti Muschiul anconeu Anconeus “Aces me muschi se ormeszl pe humerus (ta posterioar a picondiuli) si se teemink pe fa posterivard a cubits (ert superior) Actiune este extensor al cotulul, partial abductor: actioneazi asupra cubitusului in vimpul migearilor de prenatic Ins nerel ada (7-68, 154 Pronosupinatia csc o miseare ce se realizesz4 i aclsi timp in articlaia cota Si inte cele dour oase ale antebratlu ‘Aceastt migcare se observ aici pornindu-se de ta 0 ppozite a cotului flexat. 2 Migcarea de pronafie este Migcarea de supinafie |) misearea prin eae fa este migearea prin care palmard a mjini este faa palmard a mini | orient in jos, cu degeral este orientts in sus, > mare spre interior. ‘cu degetul mare J)! indreptat spre exterior. ‘Acosto misc pot contundate 4 cele ale uma: <, ~ spina ce p= vou eter ana \ ~ pronatia eu rotate intern S a umiruta a N osm N ie stadiem pe ccotul flex. 135 Cotul si cele doua oase ale antebragului in Pentru afi posbil migetie de pronaie si de supine, ta exttemitjleantebraulu exist tn jo de suprafete arculace gi igamente {In parte superioar8, pe eubitus se afl 0 suprafad stud pe aga ‘extern a apofizeicoracoidiene. Fata profunda| 5 Este mica incizurd a acestui ligament ‘este acoperité incisura radialis, suprafays concavi din anterior spre posterior, Ansamblut formeaza un ine! in care este inclust circomferinga caput radial, Ea este completati de un ligament inelar, ligamentum anulare adil, care se atageazi ‘pe marginile sale anterioara si Inelul este ince posterioara. {i la bazd prin ligamental pate ‘are se intinde de la mica incizura sigmoid a cubitusului 1a colul radiusulu Acest dispozitiv ti permite ‘aputui radial si se reas in jurul axei_Q) {nol este putin ms {ngustia bara. coos 0 permits e buna Imontinere caput Fatal mpl {actunor axe ale sntebrajn ‘exun mi joe atort part doformabi | (igamentare)ainetu” | be asemer Impiosies migcacie Panes supeoars 8 capull radial nt cul radiala, so arzuloazs cx cond numeral. Aces! ispezby (po ‘ace ram descrs doa lap 14718 ‘eca-entaona coll i permite de ‘scmenea capulsradal ea so oleasca su cond in ipulpronosupnai 156 pronosupinatie: suprafete articulare gi mijloace de unire {in partea inferioard, cele dows oase ale antebrafului prezinté suprafete articulare. Pe radius, Sn bifurcatia marginii interne se afl incizura sigmoid: a radiusului, incisura ulnaris, ce corespunde nei suprafete situate pe partea intern a ceapului cubital ‘Ansamblul formeazi © articulate de tipul cilindru gol / eiindra plin, care permine rota ale bazei radivsului in jurul capului cubital. Un alt tip de legiturs mobita este ligament triunghiular, discus articularis, Acesta se intinde de la apofiza stiloids cubitalk pind la marginea inferioari 4 micii incizuri sigmoide a cubitusulul le sale anterioara si posterioart sint groase: de aceea, cl este concav pe ambele fete, cate sint acoperite cu carta El este in acelasi timp si 0 suprafatl anticulara (cu fata inferioar’ a capului cubital si, pe de alt parte, cu incheietura ini), si un mijloc de unire. BaleiazS suprafata cubitala in timpul migeatilor de pronosupinati. Th pronai, asic poster se intinds ‘in eupnaj 6 ining fascull anterior Pe toatl lungimea lor, cele dowk oase sint unite pprint-un ligament interosos, membrana interossea antebrachii, care se intinde de la rmarginea intern a radiusului la marginea ‘extern a cubitusului ‘coe igameont, fort ezstont, est format ‘in dous stun do fe: hore miles obi ns inter; fore superoare oben sus intern {out conra ki Weibroch) sgn maa et Saas te 3 ieee? rales ee are Seeateatines momen can ere 137 Pronosupinatia: forma osoasa si migcari in timpul pronaie,radiusul se deplaseaz4realizind o miseare conied in jurul cubitusuh Ecremata la superoar poteard in ir propre axe, dare un mi jo, act afd pot dati nel ‘eilvefexbit tamer nr [remanence rasumi snes nitro iar jl cpu ctl Pentru cubits exit dou posit = hose aopasears ~ fe iin ca care ‘inane rac, ‘be mo rece pect gin ater Siegen Inacest cbs axa Inigo rece prin ‘Sogetul mock Do ever pentruiniarcares ‘une! pag. Tncrucgarea calor ‘ous ose esto posibia datorts formeior curate fmbelesint Se obser fn ipsa seostor eurburt eae ous age s.r low und de coll, fra @ ‘0 putea Incr, roneaupinae Este ‘an espect care tebuse avut in vedare In ‘Specal ls spicarea toil ce mpc {olostea mambrcter superiors Intoriune ‘igeare efectuatl de mugchiul anconeu, {imaitele mara, de exempt). 138 Muschii pronatori se ataseazA pe trei oase: humerus = rotund pronator, ~ lung supinator; Muschiul rotund pronator Pronator teres Acest muychi se formeszt prin aout fasicule pe humerus (pe epirohtee) si pe eubius Gara anterioard a apofiei corona) Se terming pe faa extern radius orianea mijlocie) radius ~ rotund pronator, = patra pronator, = Tung supinator ; ‘Actiune realizesz& pronatia antebrogulu si paticip& la cubitus ~ rotund pronator, ~ pltrat pronator Ins norvl median (6-07), Muschiul patrat pronator Pronator quadratus Acest muschi, situa pe sfertul inferior al antebratulul, are Intr-adevar forma patrata gf Se intinde de pe faya anterioara a cubitusului pind pe fae anterioard a radiusului ‘Actiune: este un pronator direct jugchiul lung supinator ‘Acest muschi este studiat in detaliu impreuni cu flexorii ‘cotului(p. 152). Este pronator plecind dintr-o ppozitie de supinatie: duce antebrajul intr-0 pozi intermediard intre pronayie si supinagie, (eon), 159 Muschii supinatori se ataseaza pe patru oase: humerus = scurt supinator, omoplat = lung supinator } = biceps brahial ; ‘cubitus. ~ seurt supinator ; ~ biceps brahial, = lung supinator, = scurt supinator ‘brahial ‘Acest mugchi este studiat in iul lun; SD cotaliu inpreundt cu flexorit Muschiul Jung cotului (p. 153), supinator Este cel mai puters dintre Acest muschi este studiat tn ~ mugehii supinatori dotaliu impreuni’ cu flexorit covului Actioneaz’ ,derulind” parea (p. 152) superioari @ radiusulul Este supinator plecind dino pozitie de pronatie: duce antebraqul intr-0 pozitie inmermediara Intre pronatie si supinatie. 160 Muschiul scurt \ supinator Supinator ‘Aces Muschi s ntnde in dou pani, profend (reprezentat in Snga) st superiia (eprezenat in dreapn), are se formeazi, respectiy din partes superioard eters a cubits f sida epicondil fbrele lui se infagoard in jurul cextremitayi superioare a radiusulu si se terming pe acesta tae rotund po oo lar ele supericao pe fata ‘creme a osu f Actiune : prin tactiunea sa, muschiul ‘eruleaz4” radiusul Este un musehi supinator. tne nerve median (C8-C7) diss prezins 2 .curbura supinatoars ‘senorita cole seinsereaza tendon! bcepsul! (9 sour supnaton, 0 euburd pronatoare™ \n-cvemitatesciia se nsoreazs ‘ouraulpronate. Pin tacbunea or, cid rages oterina rota aceatul O° ‘Suemanea ure menivle 161 incheietura miinii si mina Situatd la extremitaiea membrului superior, mina este un instrument” foarte perfecionat Aceast se datoreaz’ multiplelor mobilitasi ale degetelor, asupra cirora actio- nneazit sisteme tendinoase complexe (mina unui pianist, de exemplu). De asemenea, se datoreaza si modului de dispunere a coloanei policelui, care ti permite acestuia sa se orienteze fast de celelate degete: astfel, mina este capabild si realizeze prehensiuni de toate felurile, de Ia cele mai fine (tinerea ‘unui ac) pind la cele mai puternice (si ridice 0 greutate mare, s& facd tractiuni) ‘Mina se uneste cu antebraful prin zona carpului, care formeazi cu avesta incheietura miinii. In acest capitol vom aborda atit mina, cit si inchs deoarece unii muschi sint comuni ambelor regitni, Coloana policelui, impreund cu dispozitivele sale osoase si musculare, este prezentat& separat de restul miinii, la sfirsitul capitolwlui, datorita: importante sale Sunctionale. 168 Morfologia incheieturii miinii gi a degetelor lr do xe Se tncholtu min orespunzatowe zonai carpal Vedere anterioara (fata palmar) erinena tonara stoi ait (vata format de rmageni intinsed' i poticta)| stioidseubtas plu de fexte Intertalangione eminena ipotenara (volum format da mage invinsc’ a dagotl mi) Piri do Mexia Frelacarpofaangione Vedere posterioard or de extenso Mata dorsald) ingest in lr do hexie regina tneasegone cmp 164 Dispozitivul osos al miinii ‘Scheletul mini, aici din vedere palmars, prezinca tei regiuni osoase in partea superioard, 0 serie de mici oase earpiene, ossa carpi, aranjate pe dout einduri: earpul, carpus. Primal rind, antebrahial, vine in continuarea ‘aselor antebrajulal. De to al doles riod, ‘metacarpian, ‘porese cinci oase fungi sau rmetacarpiene, ossa metacarpalia, dispuse in evantai gi care formeaz scheletul palmei, De la fiecare metacarpian pornese falangele, ossa digitorum manum (dous penttu police si cite tet pentru ceelaine degete), care formeazi seheletl fleearui eget Metacariaml angle i fomeazi un fl de raz8” 165 Miscarile incheieturii miinii Numim flexie 0 ‘migcare ce apropie faa anterioaré ‘2 miinii de Cina ndoim Aogetee, singin ‘react tonaune pe tosul pam vdoaneloe migahior Numim extensie ‘© miscare ce apropie fata posterioari a rmfinii de amtebray, 120 foxe, Oe 2? Dincauze tensions tendoanelor mugehior floor a dogattr. Extensia gi lexia inoheieturit mini ‘au aproximativ aceeasi amplitudine. 166 Numim abduetie sau inclinare radial 0 rigeare ce apropic externe ale antebratulut Numim adduetie sau {nelinare cubital 0 ‘miscare ce apropie margin interne le fini gi antebraulti, ‘Adductia este mai ampli decit abductia Cel nisi adosea, misetrile incheietarii mini gale malt se realizeazi oblic Soden Migcarile degetelor orf abortte in detain Imprevnd cu articulatiile degetelor (vezi p. 175), 167 Carpul Este un ansamblu pujin voluminos (aproximativ 3 em inalyime, 5 em litime), Carpus format din dou siruri de oase. Jn paces superioard, iru! .antebrahial” corespunde antebrajului: semilunarul, piramidalul, ‘08 lunatum, 0 triquetrum, os in forma de semilunt: faa sa superioari are formd de trunchi de piramid’ culcat; fata ‘ee articuleazi cu radiusu! si ligamentul sa superioara se artculeaz cu ligamentul ‘runghiular, iar faa sa inferioari ~ cu osul —triunghiular, iar faa inferioara ~ cu osul mare ‘mare (osul capitat). $i osul uncinat, seafoidu, 1) os scaphoideum 08 Iedatta care a pistorma, supercar se cs psjorme, are forma de cireass si este situat in faja piramidalului, eu care se articuleaza articuleazi cu radtsul, ia faa inferioara ~ cu trapezul si srapecoidul —— trapezul, 0s trapezium, prezintd pe fata ‘sul uncinat, anterioari o ‘05 hamaturn ‘reas prezintl pe fata proeminenta anterioard o Faa sa proeminents inferioara corespunde apotiza So yartea inferioara, sirul ,metacarpian” ossi hamati < metacarpie traperoi ma) os ipechideum: oat mare (sul capital, ‘nelor IV si V) are form de trunchi os copia, de piramid iar faa sa ‘el mai voluminos, inferioara corespunde prezindl un tubercul pe ‘metacarpianulut I faga anteroard. Fata inferioard corespunde metacarpianulut IH si, rin intermediul a dowd fate, se articuleazd cu ‘metacarpienele “invecinate. 168 ‘Asa cum se vede in desen, oasele carpului se articuleazd inte ele prin fatete lateral. ‘Toate suprafejele sint acoperite cu cari). Numecoase ligamente merg de la un os La altul, solidarizindu-te tse ele. Masivul carpian Este voluml constituit de cele opt oase, Anterior este coneav de la interior spre exterior, formind ganful carpian evastaconcavst Se datoreasa Ot omselor (vee pp. 749 380) a i TY iV “Ctoasete departate ‘Santlcarpian este detintat da: ~tuberculolseafotdut ~ ereaeta tapezull, In inter, plsitormut apotza unettorms Tinexterion teste ansformatnt-un cana! prin weceres Uigamentulu Inelar anterior earpulu cose iageaza po acslaolomants cael doliniteaz, Pe acest igamant so inaergant ak much) Inne min palmer ie Po sub acest igaman! Yor tandoanele mugchiler Ung! fn co indo In anabra. -Faja superioara a masivulul carpian ‘este convex’, poart numele de condi! carpian” si corespunde ‘adiusului si ligamentului ‘riunghiular, aja posteriousl este convex’, iar \ ‘oasele sin unite, ca i anterior, prin rhumeroase ligamente (reprezentate in ‘maginea anterioar’). 169 Articulafia incheieturii miinii: suprafefele articulare Incheietura mini este 0 regiune articulard ce cuprinde mumeroase oss. Se disting dou siruri in partea superioar’: radiusul si ligamentul triunghiular formeazk ‘lena antebrahiald, ce corespunde condilului carpian, format de gral superior al earpului (ew exceptia pisiformului). Este articulatia radioearpiand ; ~ in partea inferioard: cele rei oase din sirul superior corespunzitoare celor tret oase din gira! inferior. Este aniculagia ‘mediocarpianii. Suprafetele articulatiei radiocarpiene, Ligamentu tiunghiular permite pasaroa ogra gone Sntebrahiate i umpal migearior de pronosupnate lntradevar ee observa o8 dact ansamblu e208 ceormoaz8 carp Sararicula cu cel sous oase se antebrajula, aceta ar rep pee ‘sugi tn timpulprosate LUgamentulinghivi: este un Br ce olor copulso supataia ‘evasiconinus eu adsul, parting ca ‘ntebrtul fem pronape sau supnatc. Se cbsered ef, inimpu actor mise baiiaza supratata fubiucuu eri p 148). ot Suprafetele articulatiei mediocarpiene, articulatio medio-carpea in partes superioar8 se gBsesefecle inferioare ale scafoidulu, semilunarului 5 pramidaluui tn partea inferioard se glsese fejle Superioare ale tapezlu trapezoidului, osu capitat si sult uncinat. ID lena antebrahiall formeazi 0 suprafayt concav’, de forma ‘oval, a tei margine posterioartcoboarl putin mai jos decit cea anterioart, Este format in lateral de suprafaa inferior a radiusulu si im interior de faa inferioart 4 ligamentului iunghivlar, discus articularis, acoperts de cartila. articulatio radiocarpea Condilul carpian este format din fetele superioare ale seafoidului, —"\ semiunarului gi piramidalului, acoperite de cartila Inteinaatcular oe forma unui Sa care ‘Sstingom dev pat atioa nor \\ Staats concava guna ) ‘conven Sorte externa formats din ua supraote plane, at ‘suport ginteer. reunesteo Mijloacele de unire Capsulete exist o capsula pentru articulagia radiocarpiand, care se atageazd pe conturul suprafefelor anticulare, Ea este foarte lax dingpre anterior spre inapot si mai tensionaté lateral. Este dublatt de o sinovialA. La nivelul anticulatiei mediocarpiene existi o capsull per aniculasie, Capsulele sint mai mult sau mai usin unite inre ele, iar sinovialeie comunict (ou sint reprezentate) Ligamentete pentru articulaia radiocarpiant exists ‘numeroase ligamente mici care pot fi clasifcate in rei grupe. ~ ligamente anterioare, ce se intind de la marginea anterioard a bazeit radiusului pind la oasete cacpului ; ‘Vedere anterioar ~ ligamente laterale, cafe se intind de la apofizelestiloide radiala si cubital pind ta easele carpulul; ~ ligamente postericare, care se intind de Ia marginea posterioara 1 bazei radiusului gi de la ligamenrul triunghiular pind Ta oasele carpului La nivelularticulayiei mediocarpiene, ligamentele se intind intre doua oase vecine. Ble sit tnulrite prin eiteva fascicule Vedere posterioart Tigamentare de la articulajia radiocarpian’, 7 Articulatia incheieturii miinii: migcarile MigcArileincheieturi milinii implicd cele dowd sirurt articulare, Extensia este mai marcatt in articularia, ‘mediocarpiand : este Tinstaet tn articulayia radiocarpiand de ‘marginea posterioars a Flexia este ‘mai mareata bazei radiusului in articulatia radiocarpian’. Abdluctia implicd mai ales oasele pri faterale a earpului, scafoidul sapropiindu-se de radius. Migcarea este limitath de apofiza stiloida a radiusului. Exist o disjunctie a parti interne & articulatil Sil superior al carpi este Seresie-ponat, ar si In adductie lucrurile se produc invers piramidalul se apropie de cubitus. Migearea ‘este mai putin limitaet deelt cea de pe partea radialA, deoarece apofiza stloida cubitala coboari mai putin. Se produce disjunctia parti externe 2 ariculajei, im Metacarpienele $i falangele Metacarpus ~ ossa digitorum manus Exist cine coloane osoate compusefiearedint-un metacrpian sifalangcle corespunzitoare: dovd penre police si cite tei petro Crlelalte degee, In ciuda dimensiunilor lor, toate acest oase mich Sint ease lung, orate din tel pai taza, basis (siperon corpal, corpus. PF ‘ici vom studia coloanele 2, 3, 4, 5: S ccoloana policelui 0 vom aborda la p. 189. caput, caput Metacarpianul rts tierce Os metacorpale {} s P WAY cu suprafefe articulare — Corpul prezintt o sectiune triunghiulars, fae ie 3. Caput prezint’ 0 suprafaya, articulard cartilaginoas®, rotunjith din fat spre inapoi si lateral. De metacsrPenele 4 ff ner ficcae parte exist un mic wberes. se arculeazs inte ee A doua falanga SS Galanga t mijlocie) A treia falanga Cs (atanga distala) Phalanx distalis cima falanga Baza are 0 suprafas P nga Prezintl la nivelul bazei (fafa identicd cu (falanga proximala) superioar®) 0 suprafat cea a falangei Phalanx proximalis -concavli, divizaté in dowk de mijlocii. Capul, Prezinta la nivelul bazei (fata © creasté mediana, pe partea palmara, superloar) o suprafath articular corespurzltoare caput ‘se fermind eu ui onesva rotujth, corespunzitonre _falanget proximale. Capa tubercle Capulul metacarpianufui La nvelul —prezintto suprafasidentcd corespunde pulpet apudui prexinl 0 spats de ‘cu cea a capuluifalangel forma ubei roi de seipete. proximate 3 Articulatia carpometacarpiana (fara police) Articulatio carpo metacarpea Osul mere Reuneste = suprafefele inferioare ale oaselor celui e-al doilea sir al carpului, = bazele meracarpienelor (Fejele superioare). Suprafetele articulare sint place, Trapezoidul Osut Ss” Ele permit mici miseari de alunecare si foarte usoare ‘costo migearlcesc in amplausine {ea al does pina laa cnloa metaarpan, In pus, se onsen oa a: curburacanalll erpian he=y=—nd ‘ace ea aul arculatior a pata ‘ances se oben apor eu plana mi, Umea dou metacarpone realzeaza agasoro fowe ‘rel dinjaasd sore poe. “Ansamblu migeaior 114 Articulatia metacarpofalangian’ (ie ca exemply degetl mijocin) Articulatio metacarpo phalangce Forma osoast permite misc i mal area Capsuta este taxa extemal ane de flesie, extensie, dect'cea activa anterior §1 posterior, intinsé pe parsile Taterale, inert pe partea palmar de cate o placit din carttajflbros:: placa palmar’, Intreruptt la marginea falange?, formind o zon articular Aceasta ‘completeaza suprafaja base falanget cind articulajia este in extensic rotait usoare In flexie se = ropliaes datorita — articulatil sale si replietilor eapstlei Capsuta este invrité de ligamente laterate cate se {tind de la tuberculul capului metacarpianulu pind pe partie laterale ale bazei falangei sotant pe metacarplan, acste gamete sin atagate. "doraai. In pus, cap meacarpanuil ecto ml are ‘impose da arate este foe Astfal mn esi (sau fox ugar) ‘8 motacarpofelangienel, agate ce pot apart, adapta la forma unl diet pe cave palma nterioneaza #4 apuce. Tnschinb, in foie ‘elaearpofaangionele Sintstabiaate cova co faclteaca prza do tora. Ligamantle laterae tit © expansiane In evans ra placa palmar vs Articulafiile interfalangiene til (tim ca exempludegetu arittor) “Antculationes interphalangeae manus Suprafeeteartculare sint formate din Govt suprafee convexe ce se imbins cu dout supafefe concave. Ele permit migte sail. Perr caps nto, dspuneroa este scaeagi ca In cal aricula metacarpotalonge fntre falanga proximal si cea mijlocie este posibilé lecia cextensia nu depageste rectitudinea coloanei ovoase. Inte flanga wilocie si cea distal este posibita fleia; si extensia este posibita, dar in general de amplitudine destul de limitat 176 Muschii incheieturii miinii i cei ai miinii se atageazi de numeroase oase ‘Cu caractere drepte: muschi care aetioneaz’t supra incheieturii mini Cu caractere cursive: muschil care actioneaza aasupra degeteior i, indirect, asupra Incheteturit mini Humerus palmar mic, palmar mare, cubital anterior, {flexor comun superficial al degetelor, ‘primul al doiles radial, extensor comun al degetelor, extensor propriu degetulul mic, cubital posterior. Radius Slexor comun superficial al degetelor, ‘Pexor lung propria policelui, abductor lung al policelui. Cobitus flexor comun profind al degetelor, ‘exor comun superficial a dezetelor, ‘flexor tung propri policelui, si metacarp Ss“ Falange cubital anterior lung abductor al polieelu, palmar mic, fest cman profine lung extensor al policelu, palmar mare, si superficial ai degetelor, ‘curt extensor al police cubital anterior, sletor lung propriu poicelu, Sener propria ardtdroniti, — PFimul sl doilea radial, lung si scur extensor ‘cubital posterior, . ‘cubital posterior, — & *yeamuuay mnde> arsose os Wy snyounag (O]BAN y "#USPPUL OSU pug s12juy oue Youa19 Ut ax6oanad xenum0) mnjnpjos az a1vjnonse ajatoyerdng sorhojaoase va *nydns pout un. snag mea emucoovay wp aun 9p pIMo|s00 ais eeranty 1 Rassage 35 ‘souadns Wana esnay tnjoo ad gurfads 2s yeanaray (nde, Cum se imbina capul femural in cotil Diferite forme de articulatii ale soldului a wns wea eases oti oe CB na Seteogs \matie™ grat, Naseem Soe" ee ERS en ‘in cot 0 arena do antovrsio mie pore 0 buns coperte a eaputultemural de = Vazut de sus, eo spare oblic hie ott In posto anatomic anterior gpa terion formina ‘inghlu de anoversie (10°90). ‘Se psord cb uesasta spore» ‘osoona ti pormie caput {eemurai string seapent > Tn schimb, un ol cu un ungh de oloverso mara detrming un ap fomura pun sper s\etect dascopent In totatjo exter pe care olanieaea Curburacotdutuartenrd 4 ampltudines migeator, ets. De exer, ‘ sataars concav (aaeseor covespunziior una) ‘ollong) permite Dune abavett {Un col pu cancav (adescon covepunzator luteal sett) singe fate repede maine ob lenin acest gc, Se vode ase! 8 a rival Yo ext o precaposie Ia ampliicarea sau Sistara micnr care est deja Inseisa in fora osoass. ‘coast obgervati eta important In cazul ohricios ca ‘tel, porsoarae a care sposiiaoroasdlimazd migcar ‘upraacer (cloana rebar) sau subiacone (genunch). 2a Capsula si ligamentele soldului Anticulaia coxofemursié este asiguratf de 0 capsul groas, capsula articularis articulationis coxae. CCapsula se atageaz’. pe osu iliac, ‘pe marginea cotlului, pe marginea colului Esto foarte rezistent, find Incirtd prin figamente puternice. Acestea se afl mai ales in partea anterioara, ‘unde formeazi tre fascicule dispuse in N: ~ un fascicul superior, niliopretrohanteriza”, un fasejcat mijlociu, illepretrohantinian”, aceste prime dout fascicule formind ligamentul lui Bertin ~ wa fascicul inferior, ligament iiofemsral, pubofemural™ tamer iisfemorte, tigamentn pubofemorae. — Exist si ligamente posterioare, ) Fasciculul crural (vastul intermediar) Vastus intermedius Acesta se ataseazi pe corpul femuruli, in portiunea superioara (2/3) Fibrele sale Bl este acoperit de dous capete: Vastii care vin din spatele femoralui {atin ase Ivastul extern (lateral) Vastus lateralis tn exterior, t Dreptul anterior (femural) Rectus femoris Vine de mai sus: se formeaz8 pe osu ac, pe spina iliack anteroinferioara, $i coboard in faa extr tre capete precedente (medial) pind la tendonul comun. {n.:mervul crural (L244) Vastus medialis Se observa c&, spre deosebire de primii «rei. in interior (pentru detalii, el strtbate dod articulai gotdul 5! gemunchil. seat pagina urmdtoare) 248 {n desenul altura, vederea postericari a femurului permite observarea originii vastilor de-a lungul linieiaspre (vezi p. 206) ‘Vastul intern se formeazi pe ereasta intern, vastulextesn ~ pe creasta extern’ Apoi, figeare dintre et se Infagoara de o parte si de alta a femurulu, indreptindu-se ulterior spre partea anterioar a coapsei, | SActiunea muschiului — cvadriceps Ansamblul muscular realizeaza ‘extensia genunchiulu. Este unul dintre cei mai puternici rmuschi al organiseaulu La flexarea genunchiului, vast particips intr-o mica misurd la rota thie’ gi tracteazi lateral rotula, Vastul extern ~ spre exterior (rotajie externa) Pe gemunchiul extins ru sint posibile rotagi: ‘aunci actiunea vastilor este de ‘a stabilize gemonchiul lateral. Aceastactiune este un complement ‘activ pentru actiunea ligamenteior ‘Vactul intern — spre interior (rotajie interna, 245 Actiunea muschiului cvadriceps (continuare) Dreptul femural are 0 acyiune combinara ‘asupra soldului si genunchiului = dact bazinul este considerat punet fx, acest muschi realizeaz’ Alexia soldului si extensia genunchiului (Ge exemplu, in timpul mersului); = dac se considera punct fix femurul (au tibia), realizeazi anteversia Dazinului $i extinde gemunchiul. Intoere: Mewa compltd ‘3 gerunchiia intnge maseti crural vat In plus, penta Inande mogcnil rep emir gol ‘eebuins8 fon ‘exons (baz in revovesi) {esponsabie de osa 4olds (ere {reduce prin antoversia baz) 246 Muschii soldului i ai genunchiului (consinare Mugchiul croitor Sartorius sto un mupeht supie ng. Suporte cave se oapset infas 6 pelierions oacrcapsul Se atasear, superior, pe osul ilia, pe spina ‘Actiune: \ acest muschi stribate soldui gi genunchiul, avind © actiune combinatl asupra celor doud artculatit ~ considerind osul iliac ppunct fix: vealizeazt Alexia, rotatia externa i abductia ferurutui $i Seria si rotayia interna a ibiel I) si se termina i partes superioara I) tbs, Wp potas te gies ~ considerind membrul ln: non inferior punt tix in: nerulcrual ig contracte bilaterald wer om realizeazt anteversia bazinulul, ~ In contractie unilateral realizeaz’ anteversia, rotayia interna $i inclinarea latera exiernd a osulu ilia. 247 Muschi soldului si ai genunchiului (comtiquare) Pe faa posteioard a coapse, Sey Doi dintre acesti mugehi sint sittati7 aN i 2 Ininterior gis termind pe tbley > Muschiul! ae >, semimembranos Semi-membranosus se termind In spatele si pe partea intern’ a plaroului tibial (pe un gant orzonta La exterior, Muschiul biceps lung , Aces fenoris Muschiul seterint papal \( semitendinos peroneal \\I Semi-tendinosus {| se termini pe laba de gisce Se stead tn spatele Fe geet go EC icops femurs! ‘nano scat poptev exe mugchilni precedent (veep 277) wey 248 Actiunea mugchilor ischiogambieri To cei tei musehi sit poliariutari si parcurg sldul si gemunchie, dvind o atine combinaté supra celor dou anal ~ Considerind osut itiae punet fix realizeaza cextensia femurului (rat aes daca gatct fn ian ie) Si flela genunchiului, rmuschivl exterior antrenearit ‘zenunchiul ‘in rotaie externa, ~ Considerind emir. inferior punct fix realizeazd retoversi bazinului iar cei doi rouschi interior antreneazi genunchiul in rotayie intern Tendoanela mugchioishiogamber! datimitears parbalfesa poplitae. nia pe partes potatoaed a gonunchidl in Resto acs 249 Actiunea muschilor ischiogambieri (contiauare) ‘Tensionarea acestor musehi (de exemplu, tn tehanicile de flexbiltate) necesitf atlt 0 flexi 1 goldului, cit gi © extensie a gemunchiot Retractia lor, constaratl frecvent, limiteaz4 mult flexia goldului (cu genunchiul intins), Iimpiedicind, de pila, tun subiect in ortastatism 36 atingé solul cu mine ‘Accast retractie poate avea consecinge in etajele superioare ‘De exemplu, in pozitie gezind (eu genunchit Intingi), este difieild sprijinirea pe ischionu ddeoarece bazinul este antrenat in retroversie, ‘Aceasta determing o redresare, chiar o inversare a curburiilombare. in acest motiy, ipsa de flexibilitate a muschilor ischiogambieri poate fi responsabila de fle- e din regiunca lombara si indirect, de unele suferinfe discale de la acest nivei(vezi p- 48). ‘Aceasté observajie este foarte importanta in cazaltehnicilor de lexibilitae la sol, mai ales‘ cazul incepatoritor. 250 Muschii soldului (si un mugchi al soldului si al genunchiului) Muschii adductori Sub acest termen grupim cine’ musehi ce ocupt atten itera coapsel. ise ataseazt pe pubis, desfsurinda-e de In partea superioae a pubisoui pin laramuraischiopubiang Se termini pe nin sepa fem, unde terminal Tor sucoeds PS y / ‘Mugchiul pectineu Pectineus Este cel mai ridicat Ins newt eral 2.3) renal trator (2-4) | apo i); Muschiul adductor Muschiul adductor nse sews \ mijlociu (lung) mic (scurt) # Adductor longus Adductor brevis “Gi care se situeaz’ aproape in inttegime 4 Inaintea adductorului mic. In nervlabturatr (L244), Ir nero abturator (2.L4) 2s Muschii soldului si ai genunchiului (continua ei doi muschi adductori prezentaji in continuare sint foarte vizibili pe un membru inferior vizut din spate. Muschiul adductorul mare Adductor magnus Este cel mai importants este aleatuit din dou fascile = fascial joc, aos indo r amuraschepsbions pin femur ~tascicull vertical, care pomeste pastel do a fascicatl milocy $4 oboard direct pina condi ‘Cel mai superficial este Muschiul oe tee em drept intern, eon (gracilis) Gracilis Acest muschi se formeaz’ ‘eel mai sus pe pubis, ccoboara vertical de-a lungul coapsei (fata intern’) si se terming pe laba de gisca ‘ube Este un musehi biarticular, parcurgind soldul si femur. Ins mena obturator (L244) inf In car sob Ta osulilae pa pe 282 ~ considerind osul itiac punet fix, realizeazl adductia, fleca si rotapia externd a feraurutui (fasccutu vertcat al adductorul gl mugchil Aroptntom sie rotaton inary mugehit gael cyorench S005 ‘enue ines tainted, el CObservai: acfunea lor de axle so realizeaz8 alecnd din poztia anatomic {Env do exonaiaglaula, Daca goidl este owa.acagu mugon avn exteneor considerind femurul punct fix, ‘determin’ Inclinarea lateral interna, anteversia $i tata excernd a osulu’ iliac (cu exceptia ‘muschivlui drept inter $a marclui adductor, case-| atrag in rotajie interna), ‘Acogt mugen’ snt aa ‘opulnor enero pes evergice de Nexibliate ‘Mugahil gree ost cel matafecta. 283 _ Muschi soldului si ai genunchiului Muschiul tensor al fasciei lata Tensor fasciae latae ‘Acest muschi se insereaza superior pe spina iliaca anterosuperioarss, Actiune ~ considering sul iliac punct fix, determina fletia, rotatia interna si abductia feruratut ; ta nivelul genunchiului, determina extensia acestuia, iar dact acesta "este fexat, il antreneari 4} in rotayie externa; ~ considering rmembrul inferior ppunet fix: ~ in contractie unilateral, determing anteversia, Inclinarea lateral externa $i rotajia externa a osului ite ; = in contractic bilateral, determing anteversia bazinulu 254 Muschiul fesier mare Gluteus maximus Este ual die much et nai votuminos sn dou plan an plan profund si unl superficial Se frmeszh pe Se posterions a osu sacra sia cocelslu pe fosa Mach tert (acta poseriot), Pll pround termi lina apr femur (pres sperous), ia lal superficial pe face ta, Actiunea planului profund = considerind osul iliac punet fix, atrage femurul ‘posterior (este 0 extensie ‘a soldului) in rorayie exteraa si partial in adductie: = in contractie bilaterala, realizea2a rerroversia. bazinulut = in conteactie unilateral, determina retroversia, rotatia internd i tnelinarea lateral 4 osu iia. ‘Actiunea planului superficial exe studiatl impreund cu deltoidul fesier (vezi p. 256). 255 Muschi soldului si ai genunchiului Continua _ Deltoidul 4 fesier ‘ Este un ansamblu format, posterior, in planut iar anterior, din tensorul superficial fasciei lata, al fesierului [TN fascia tata, pe care se iermind cei doi muschi ect sejoneazs sngu planalsupercala fesierli ‘mare determina eransia, ot i ‘toma s abduct IN) Daca acjoneaza sings tons Vif) tase ata determing tox roatia ‘itor sf abcacia fount CCind acesti doi muschi actioneaza \ Ce tractarea fsce at, ddetermint abduetia u \) soldului CConsierinduse femurt pont fx, acest musehi determing Ptnarea ~ lateral exernd a os iia. Impreunt cu fesirul mic (ezip.243), SA pamip Ia ech transversal al bazinula {i imal sprint pe un pio. 256 Muschii genunchiului Muschiul biceps scurt /~ ‘Biceps femoris caput brevis ‘Acest mugchi este unul aintre fasecutle Diepsula Femoral (cla ast pa na H siost sudat ap 248). El se formeaza pe linia asprat «a femurului si se termina | cu bicepsul lung, printr-un tendon comun, e capul peroneului, Muschiul popliteu Popliteus ‘Acest machi se formes pe fata txteri a ondilulat extern af _femurului, coboar’ spre interior ise termind pe fega posterioard _ ‘fie. in parte superoar ‘Acjiune ddotermind flexia ‘genunchialu $i Muschii gemeni | rotatia intern \ aiibie. ai gambei ‘cost mush fac parte ‘intheepec ra. 4 ‘ivom studia et dota impound yhe ceuplerra tap. 288, 4 — Nuit aoogt popttes inet oa ‘ona genunerai. “4 (est). - ast Actiunile musculare asupra \ in fesie: ~ psoss (1) = Siac @) ~ drept anterior @) ~tensorulfasciei lata (4) ~ fesier mic si mijloeia (5) (Pere ater ~roitor ~ adductor mie si mijlociu (6) ~ peetinew ~ drept intern (grails) in extensie ~ fesier mare (1) ~ biceps lung (2) = semimembranos (3) ~ semitendinos (4) = fesier mijlociu (5) (ioe posterioare) ~ adductor mare (ioe posterioare) iin abductie ~ fesier mijlociu (1) ~ fesier mic 2) ~ deltoid fesier (3) (tonsorul asco lata {tore supericale $e fesertl mare) \ ~piramidal ie = obturatori intern T siextern = = gemeni 258 soldului in timpul miscarilor in adductie : ~ adductor mare (1) ~ adductor mijlociu (2) ~ widuetor mic (3) = peetineu (4) = dept intern (5) in rotayie 503 (6) interna. jac (7) ; = biceps lung = fesier ~ planul profund mijlociu (1) al fesierului mare ~ fesier mic (2) = wensoeul fasciei lata (3) fn rotagie externit iramidal = obturator’ inern si extern = gemeni ~ pitrat crural = fesier mare (1) ~ biceps lung ~ adductori 299 Actiunile musculare in migcadrile genunchiului in extensie ~ evadriceps (1) ~ deltoid fesier (2) in ftexie ~ semitendinos (1) = semimemtranos (2) = biceps fang (3) = eroiter ~ drept intern (4) aman intern (5) = geamin exern (6) | fn rotatie interns ~ croiter (1) ~ semitendinos 2) ~ semimembranos (3) ~ érept ince (4) ~ poplite {in rotatie externa ~ tensorulfasciei lata (1) ~ fesier mare (fibre superficiale) (2) = biceps lung si scurt (3) {908 4 ppuoid ogee ‘nop © exe "ey eu InNss0u yUdwH UE MMFYDUNUAs 18 MMPs wadnse osyjosnUs opUNFOV Glezna si laba piciorului Adaptats ta statiunea biped’, laba piciorului indeplineste o dubla functie = primeste greutatea corpului si reacfia din partea solului, ~ permite desfaisurarea dinamica a pasului in timpul mersului. Aceasta presupune deopotriva recisten/d si suplefe. Laba piciorului cuprinde mu mai putin de 26 de oase (de dimensiuni si structuri foarte diferite), 31 de articulatii si 20 de muschi specifici. in acelasi timp, ‘aba piciorului este in general deformatd, prins& intre fortele mecanice ale greutitii corpului si cele ale inc&lgamintei, de multe ori departe de afi ideal’, Glezna este articulajia care permite imbinarea flexibilitifii labei piciorului cu puterea oaselor gambei. Acest capitol va asocia studiul labei piciorului cu cel al gleznei, deoarece toti muschii care mobilizeaz’ glezna destisoar’ o actiune de la distangé asupra labei piciorului. Morfologia gleznei si a labei piciorului Vedere din profil intern: wee! soa Vedere ain fa: a a Sha Fea angie Spel mare sere ‘maleole tn Sota pare free Vedere din spate: race Crore \ Inovodere eos 9g obsereg siti cate / 8 0 20nd ‘obser ‘efor contac a coreepunde bate pone vol gen pesos ei ‘angan eget mic Dispozitivul osos al labei piciorului Scheletul labei piciorului, vlzut de sus, prezintl tret regiuni (dinspre anterior spre posterior) ~ posterior interior out case voluminodse suprapuse pe verticala: astragalul si aliniamente de oase subtiri, fe a ccalcaneul ~ este partea din spate formind ,raze™ juxtapuse orizontal i bel picibrul sau teva (aumerotate de la interior spre exterior: 1, 2. 3. 4. 5). Fiecare ,razi” confine un metatarsian prelungit prin falange. fntre cole dou zone se gseste 0 zond intermediark ‘inci oase mici ce formeaza regiunea mijlocie a tabei piciorului sau tarsul anterior seafoid, cuboid, trei oase cuneiforme, Este 0 zona de jonctiune si torsiune intre cole dows ‘precedente, permisind adaprates la sol. Din interior sre exterior, 0 obser ch vehootl abel iio este despa = un pir ete care wmeatd calcaneus ls prolungoste pe directa ultmelor doua eolane osoase, ‘ete piciorl do recep; —iy =e AS oe tne pe directia primate ol coloane osoase. ate pool de pulse Migcarile globale ale labei piciorului ‘scars detrital sin cel ae 0 pro laa > Q aba pli acaaay mig so poreaiza \ iat, la nal Goce ber ora Vedere din profit (in plan sagital): ‘moitusines| floxeidoesaie este eu att mal ‘maro eset genni conte oxo ic att ‘gers est In Datta (© miscare spre ‘patel labei piciorului se numeste flexie dorsal (sau fexie) (© migeare spre planta labei piciorului se ‘numeste flexie plantar sau extensie ‘mics a mugeior oment (vert p. 296), Vedere din fata (in plan frontal) ‘© miseare ce orienteaz4 planta labei piclorului spre «terior (idicind marginea intern a Tabei piciorului) se numeste 0 miseare ce orienteaza planta label piciorului spre exterior (ridicind marginea externa a ‘abel piciorului) se ‘numeste pronstic, 266 Vedere superioard (In plan otizontal I un subiect in ortostatism) ‘Omigcare ce duce partes anterioari 2 piciorului spre 0 miscare ce duce partea anterioari a rumeste amet piciorulu spre act planul de simetre @ corpulu se rumeste ndductie, Acoso mig pot i sau conundote co (dae8 genunchi ‘suv ale garunehivut fn practica, ndeseort exist 0 ‘asoclere ‘automan a celor te tipuri de mised: = abductia, pronatia, festa dorsal se asociaz’ in migearea de ~ adauetia, supinatia $i flexia plantar smome Gees Acasa 9 daoroaze ferme suprattaor ‘Aceste mises flere se Yoarzeaz8 simulta 12g orlontirior keto mig in spec. 277) 267 Dou oase formeazi scheletul gambei - este vorba de Peroneu si tibie Sint dous oase lungi tibia, in interior = are corpul de seetiune ‘riunghiutard, cu sre ‘Sete si trei margini, ~ cele doul extremititi sit masive, peroneul (fibula), ‘este un os subtires ‘eu sectiune triunghivlar’, risucit, marginile lui tefiind strict rectitinii Extromitata superiara ‘fibula tibia Cele dud oase au un contact mobil in douk puncte ~ superior, 0 dartroza (vezi p. 20) aleicuitt dintr-o suprafayt ovalé pe ‘capul peroneului io suprafaté corespunzatoare, ent coe a nel Go spina) Ea este menginuti de o capsuli Feronea ene inst ge dod gnc ‘ marina arias a rei parti a osului se bifurca principale superior si inferior... \ capul, caput .

S-ar putea să vă placă și