MINISTERUL EDUCAIEI I TINERETULUI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA LIBER INTERNAIONAL DIN MOLDOVA

FACULTATEA Drept

Tema:
Obiectivele strategice pentru securitatea UE

Referat
La disciplina universitar
Dreptul Uniunii Europene

Autor: Studentul grupei D41 Lupu Petru

Coordonator tiinific: Alexandru Cauia

Chiinu 2016
Cuprins:
1. Introducere
2. Istoria politicii Europene de Securitate si Aparare
3. Strategia de Securitate a UE - 2003
4. Importana Politicii Europene de Securitate
5. Principalele Ameninri pentru securitatea UE
6. Lupta UE mpotriva Terorismului
7. Concluzie
 Introducere
Uniunea European (UE) a secolului XXI numr 27 de ri n care triesc 500 de
milioane de oameni. Creterea economic, alturi de oportunit-ile oferite de o societate
liber i democratic, bazat pe statul de drept, genereaz prosperitatea cetenilor
europeni dar aceste circumstane implic de asemenea riscuri, ntruct terori tii i alte
tipuri de infractori urmresc s utilizeze aceste valori n mod abuziv, n scopuri
distructive i ruvoitoare.

Prin urmare, securitatea a devenit un factor esenial n asigurarea unei caliti

ridicate a vieii n societatea european i n protecia infrastructurilor critice, prin
prevenirea i combaterea ameninrilor comune.

Riscul zero nu exist, dar, n ciuda acestui fapt, Uniunea trebuie s creeze un
mediu sigur, n care oamenii din Europa s se simt protejai. Mai mult, trebuie instituite
mecanismele necesare pentru meninerea unui nivel ridicat de securitate, nu numai pe
teritoriul UE, ci i, ntr-o msur ct mai mare, atunci cnd cetenii cltoresc n ri
tere sau se afl n medii virtuale, precum internetul.

Istoria Politicii Europene de Securitate si Aparare

Initiat in urma summit-ului franco-britanic de la Saint Malo (1998),

procesul de dezvoltare a dimensiunii de securitate si aparare a Uniunii Europene a
cunoscut, in ultimii ani, o evolutie spectaculoasa, fiind, in prezent, una dintre cele
mai dinamice zone ale proiectului European.

In iunie 1999, summit-ul Consiliului European de la Kln a pus bazele

institutionale ale Politicii Europene de Securitate si Aparare, prin adoptarea
cadrului strategic prin care Uniunea Europeana urma sa-si dezvolte propria
componenta de securitate si aparare.

Sub aceste auspicii, progresele inregistrate au fost cu adevarat

spectaculoase atat pe dimensiunea adaptarii arhitecturii institutionale interne dar si
in exprimarea concreta a capacitatii operationale a UE in diferite teatre de
operatii.

In prezent, Uniunea Europeana este pe deplin angajata in dezvoltarea unui

profil global in arhitectura de securitate internationala, beneficiind de o viziune
strategica, integrata in cadrul propriei Strategii de Securitate, cat si de
instrumentele necesare asumarii unui rol operational in domeniul managementului
crizelor.
Toate aceste evolutii reprezinta etape majore ale unui amplu proces de
reconfigurare a rolului pe care Uniunea Europeana il are in gestionarea securitatii
globale. In acest cadru, dezvoltarea dimensiunii de securitate si aparare, sustinuta
de operationalizarea capacitatilor relevante pe aceasta dimensiune, reprezinta
segmentul esential al acestui proces.

Fara indoiala, dimensiunea operationala a Politicii Europene de Securitate

si Aparare reprezinta, astazi, o realitate. Putem consemna demersurile Uniunii
Europene in gestionarea situatiei de securitate atat in Balcani si Caucaz, cat si in
Africa, Orientul Mijlociu si Asia, exprimate, pana in prezent, prin lansarea a peste
15 operatii in aceste perimetre geografice.

Strategia de Securitate a UE 2003

Summit-ul din decembrie 2003 a marcat o noua etapa a procesului de dezvoltare a

identitatii europene in domeniul securitatii si apararii. Principalul eveniment ce a marcat
desfasurarea reuniunii sefilor de state si de guverne l-a reprezentat adoptarea Strategiei de
Securitate a Uniunii Europene (A Secure Europe in A Better World), elaborata sub
coordonarea Inaltului Reprezentant pentru Politica Externa si de Securitate Comuna, Javier
Solana.

Documentul Solana, dupa cum avea sa fie cunoscuta Strategia de Securitate, vizeaza
stabilirea obiectivelor strategice ale Uniunii Europene din perspectiva asumarii unui rol mult
mai pronuntat in demersul global de gestionare a noilor tipuri de riscuri si amenintari. Pornind
de la analiza globala a impactului acestora asupra securitatii europene se stabileau 3 obiective
majore pe care Uniunea trebuie sa le promoveze in sustinerea valorilor si principiilor ce o
guverneaza: promovarea unei politici eficiente de prevenire a conflictelor, prin utilizarea
intregului set de capacitati (militare si civile) pe care UE le poseda; orientarea demersurilor
Uniunii in vederea crearii unui climat de securitate in imediata vecinatate a Europei (Orientul
Mijlociu, Balcani si Caucaz); mentinerea ordinii internationale prin promovarea
multilateralismului efectiv, prin respectarea si dezvoltarea dreptului international, in deplin
acord cu principiile Cartei Natiunilor Unite.

Cu acelasi prilej, Consiliul European a adoptat, in decembrie 2003, Strategia UE

privind neproliferarea armelor de distrugere in masa, consolidata prin adoptarea unei
declaratii comune UE-SUA privind cooperarea pe aceasta dimensiune.

Prin intermediul noului document, se vizeaza identificarea modalitatilor prin care

UE isi va putea aduce contributia la demersul global vizand combaterea acestui tip de
amenintare. Din aceasta perspectiva, UE considera ca promovarea unui mediu stabil
regional si international este o conditie pentru combaterea proliferarii armelor de
distrugere in masa, fiind necesara totodata o stransa cooperare cu actori cheie (SUA si
Federatia Rusa, Japonia si Canada). De asemenea, este necesara cresterea sprijinului
politic, financiar si tehnic in ceea ce priveste verificarea regimurilor internationale din
domeniul neproliferarii, precum si a eforturilor UE in rezolvarea conflictelor regionale
prin utilizarea tuturor instrumentelor valabile in cadrul PESC/PESA. Nu in ultimul rand,
Strategia subliniaza necesitatea adaptarii arhitecturii institutionale a UE prin crearea unei
unitati in cadrul Secretariatului General al Consiliului, care sa functioneze ca un centru
de monitorizare, in stransa legatura cu SITCEN si Comisia Europeana.

In toamna anului trecut, presedintele francez Nicolas Sarkozyand si ministrul

suedez de externe Carl Bildt au introdus ca obiectiv pe agenda presedintiilor lor viitoare
(a doua jumatate a anului in curs si prima jumatate a anului 2009), revizuirea Strategiei
de Securitate din 200 Cu toate acestea, o serie de observatori si analisti ai dezvoltarilor
strategice la nivelul Uniunii, par sa aprecieze ca o valoare adaugata reala o poate avea o
revedere a implementarii strategiei mai degraba decat a continutului acesteia[15].
Conform acestor opinii, daca Uniunea Europeana nu este inca atat de puternica in
domeniul securitatii si apararii precum doresc statele membre, acest lucru se datoreaza
nu strategiei actuale, ci insuficientei ei aplicari. De exemplu, o revizuire a textului care
ar conduce la introducerea unor paragrafe distincte referitoare la securitatea energetica si
la relatia cu Rusia pe aceasta dimensiune nu va contribui la imbunatatirea calitatii
acesteia, daca, concomitent cu acest demers, nu va fi acordata egala atentie dezvoltarii
strategiilor si planurilor sectoriale ce rezulta din obiectivele SES. Acest deziderat a fost
exprimat si in cadrul Consiliului European din decembrie 2007 de la Lisabona, care a
recomandat inaltului reprezentant pentru PESA, Javier Solana, sa evalueze
implementarea strategiei si, functie de concluzii, sa identifice si sa propuna elemente
menite a imbunatati textul existent.

Pe de alta parte, sunt o serie de aspecte care ar putea fi incluse in forma revizuita
a Strategiei, de exemplu prevederile Tratatului de la Lisabona care a introdus clauza de
solidaritate, care permite utilizarea capacitatilor PESA pe teritoriul Uniunii; in baza
acestei prevederi, ar putea fi facuta legatura dintre securitatea externa si cea interna a
Uniunii. Noua strategie europeana de securitate ar putea de asemenea sa se refere pe larg
la noul rol si noile functii ale Inaltului Reprezentant si la Serviciul pentru Actiune
Externa, in calitatea acestora de principali responsabili de implementarea strategiei. De
asemenea, la un nivel conceptual, noua strategie de securitate a Uniunii Europene ar
putea evidentia legatura de cauzalitate dintre efectele globalizarii si riscurile si
amenintarile la adresa securitatii europene, prin urmare focalizandu-se pe importanta
securitatii individuale a cetateanului european, in special din perspectiva abordarii
holistice a UE.

Importana Politicii Europene de securitate

Securitatea intern a UE nseamn protejarea persoanelor i a valorilor libertii i

democraiei, astfel nct fiecare s se poat bucura de viaa de zi cu zi fr team.
Aceasta reflect, de asemenea, viziunea comun a Europei asupra provocrilor prezente
i hotrrea noastr de a face front comun n abordarea acestor ameninri, dup caz,
prin intermediul unor politici care s utilizeze valoarea adugat a UE. Tratatul de la
Lisabona i Programul de la Stockholm i permit UE s ia msuri ambiioase i
concertate pentru a face din Europa un spaiu de libertate, securitate i justiie. n acest
context, aceast strategie:

Expune ameninrile i provocrile comune cu care ne confruntm i din cauza

crora este din ce n ce mai important ca statele membre i instituiile UE s i
uneasc eforturile pentru a aborda noile provocri care depesc capacitile
noastre naionale, bilaterale sau regionale;

Stabilete politica comun de securitate intern a UE i principiile care stau la

baza acesteia ntr-un mod cuprinztor i transparent;

Definete un model european de securitate, care const n instrumente comune i

un angajament fa de: o relaie consolidat reciproc ntre securitate, libertate i
via privat; cooperarea i solidaritatea ntre statele membre; implicarea tuturor
instituiilor UE; abordarea cauzelor insecuritii i nu doar a efectelor acesteia;
mbuntirea prevenirii i a anticiprii; participarea, n msura n care sunt
implicate, a tuturor sectoarelor care au un rol de jucat n ceea ce prive te protecia
politic, economic i social i o mai mare interdependen ntre securitatea
intern i cea extern

Principalele Ameninri pentru securitatea intern a UE

Infracionalitatea profit de posibilitile oferite de o societate globalizat, precum

comunicaiile de mare vitez, mobilitatea crescut i tranzaciile financiare instantanee.
De asemenea, exist fenomene care au un impact transfrontalier asupra securitii i
siguranei pe teritoriul UE. Se pot identifica, aadar, un numr semnificativ de
ameninri comune:

terorismul, sub toate formele sale, manifest o lips absolut de respect pentru
viaa uman i valorile democratice. Dimensiunea sa global, consecinele sale
devastatoare, capacitatea sa de a recruta prin intermediul radicalizrii i al
difuzrii propagandei pe internet i diferitele sale mijloace de finanare
transform terorismul ntr-o ameninare semnificativ, n constant evoluie, la
adresa securitii noastre;

formele grave de criminalitate i criminalitatea organizat devin din ce n ce mai

semnificative. Sub diferitele lor forme, acestea au tendina s se manifeste atunci
cnd pot obine beneficii financiare ct mai mari, cu riscuri minime, fr a ine
seama de frontiere. Traficul de droguri, infracionalitatea economic, traficul de
fiine umane, filierele de imigraie clandestin, traficul de armament, exploatarea
sexual a minorilor i pornografia infantil, infraciunile svrite prin violen,
splarea banilor i fraudarea documentelor sunt doar cteva dintre modalitile
 prin care criminalitatea organizat i formele grave de criminalitate se manifest
n UE. Mai mult, corupia reprezint o ameninare la adresa fundamentelor
sistemului democratic i ale statului de drept;

criminalitatea informatic reprezint o ameninare global, tehnic,

transfrontalier i anonim la adresa sistemelor noastre informatice i, prin
urmare, implic numeroase provocri suplimentare pentru autoritile de aplicare
a legii;

infraciunile transfrontaliere, precum delictele minore sau infraciunile contra

patrimoniului, adesea svrite de bande, atunci cnd au un impact semnificativ
asupra vieii de zi cu zi a europenilor;

violena n sine, precum violena juvenil sau violena huliganilor la

evenimentele sportive, sporete prejudiciile cauzate deja de alte infraciuni i
poate duna n mod grav societii noastre;

dezastrele naturale i cele provocate de om, precum incendiile forestiere,

cutremurele, inundaiile i furtunile, secetele, penuria de energie i panele
tehnologiilor informaiei i comunicaiilor (TIC), constituie provocri n materie
de siguran i securitate. n prezent, sistemele de protecie civil reprezint un
element esenial al oricrui sistem de securitate modern i avansat;

exist o serie de alte fenomene comune care determin preocupri i prezint

ameninri de siguran i securitate la adresa persoanelor din ntreaga Europ, de
exemplu accidentele de circulaie, n care zeci de mii de ceteni europeni i
pierd viaa n fiecare an.

Lupta UE mpotriva Terorismului

Terorismul nu este un fenomen nou n Europa. Acesta reprezint o amenin are

la adresa securitii noastre, la adresa valorilor societ ilor noastre democratice i la
adresa drepturilor i libertilor cetenilor europeni. ntre 2009 i 2013, n statele
membre ale UE au avut loc 1010 atacuri euate, contracarate sau finalizate, soldate cu
38 de decese. n plus, mai muli ceteni europeni au fost rpi i sau uci i de grupri
teroriste n ntreaga lume. De asemenea, fenomenul lupttorilor din Europa care
cltoresc n diferite locuri pentru jihad i amenin area la adresa securit ii pe care o
pot reprezenta n UE atunci cnd se repatriaz sunt susceptibile s continue i n anii
viitori.

Statele membre ale Uniunii Europene sunt angajate pe deplin s lupte mpreun
mpotriva terorismului i s asigure cetenilor si un nivel ct mai ridicat de protec ie.
n acest sens, Consiliul a adoptat n 2005 strategia UE de combatere a terorismului.
 Una dintre prioritile UE n domeniul combaterii terorismului este identificarea i
abordarea factorilor care contribuie la radicalizare i a proceselor de recrutare a
persoanelor care comit acte de terorism. n acest sens, Consiliul a adoptat o strategie
UE pentru combaterea radicalizrii i a recrutrii n scopuri teroriste. Avnd n
vedere evoluiile recente, precum fenomenul persoanelor care ac ioneaz singure i al
lupttorilor strini sau potenialul tot mai mare de mobilizare i de comunicare al
mijloacelor de comunicare sociale, Consiliul a adoptat o versiune revizuit a acestei
strategii n iunie 2014.

A doua prioritate a strategiei UE de combatere a terorismului este protec ia

cetenilor i a infrastructurii i reducerea vulnerabilit ii la atacuri. Aceasta cuprinde
protejarea frontierelor externe, mbunt irea securit ii transporturilor, protejarea
intelor strategice i reducerea vulnerabilit ii infrastructurilor critice. n acest domeniu,
UE lucreaz n prezent la elaborarea unor acte legislative prin care se reglementeaz
utilizarea datelor din registrul cu numele pasagerilor (PNR) n scopul asigurrii
respectrii legii.

UE depune eforturi n vederea combaterii capacit ii de planificare i de

organizare a organizaiilor teroriste i a aducerii acestora n fa a justi iei. Pentru a
realiza aceste obiective, UE i-a ndreptat aten ia asupra mai multor aspecte:
consolidarea capacitilor naionale, mbunt irea cooperrii practice i a schimbului
de informaii ntre autoritile poliieneti i judiciare (n special prin intermediul Europol
i Eurojust), abordarea chestiunii finanrii terorismului i dejucarea mijloacelor de
organizare a atacurilor i de comunicare ale organiza iilor teroriste.

Cel de al patrulea obiectiv al strategiei UE de combatere a terorismului este

pregtirea, n spiritul solidaritii, n vederea gestionrii i a reducerii la minim a
consecinelor unui atac terorist. Acest lucru se realizeaz prin mbunt irea capacit ii
de a gestiona urmrile, coordonarea rspunsului i nevoile victimelor. Printre priorit ile
din acest domeniu se numr elaborarea unor modalit i ale UE de coordonare a
situaiilor de criz, revizuirea mecanismului de protec ie civil, dezvoltarea procedurilor
de evaluare a riscului sau schimbul de bune practici privind asisten a acordat
victimelor terorismului.

Concluzie
Lumea de astzi se confrunt cu noi pericole, dar ofer i noi oportuniti.
Uniunea European deine potenialul de a aduce o contribuie major, att pentru a se
face fa ameninrilor, ct i pentru a se profita de oportunitile oferite. O Uniune
European activ i capabil ar avea un cuvnt de spus pe scena interna ional. Aceasta
ar contribui astfel la un sistem multilateral eficient, care ar deschide drumul pentru o
lume mai dreapt, mai sigur i mai unit.