Subiecte curs I

1.Persoana fizica autorizata (PFA) si intreprinzatorul

familiar ( + 2 intreprinzatorul individual ) IF + II

Pfa au obligatia sa solicite inregistrarea in reg omertului si autorizarea

functionarii inainte de inceperea activitatii economice.
In cazul IF reprezentantul acesteia are obligatia sa solicite inregistrarea la reg
comertului si autorizarea functionarii inainte de inceperea activ econom.In cazul in
care acesta nu formuleaza cererea in termen de 7 zile de la incheierea acordului de
constituire orice membru al IF poate solicita inreg la reg comertului si autorizarea
functionarii; in caz de nerespectare trebuie un nou acord.
In toate cazurile cererea de inreg in reg comertului si de autorizare a
functionarii trebuie formulata in termen de 15 zile de la incheierea acordului de
constituire.
PFA are obligatia de a solicita inscrierea in reg comertului a mentiunilor
privind participare in mod obisnuit a sotiei/sotului la ativitatea desfasurata de aceasta
pe baza declaratiei pe propria raspundere si a certificatului de casatorie. Incetarea
activitatii acestoa se mentioneaza in reg comertului in 15 zile.

Conditii :
- PFA + reprezentant IF = 18 ani=> membrii IF 16 ani
- nu au sav fapte sanctionate de legile financiare si cele vamale
- sediul declarat
- declaratia pe propria raspundere ca indeplinesc conditiile prevazute in legislatia
speciala : in domeniul sanitar, sanitar- veterinar, protectia mediului si muncii
- in cazul in care potrivit unor legislatii speciale este necesara indeplinirea unor
anumite conditii de pregatire profesionala si/sau de atestare, acesta trebuie sa faca
dovada indeplinirii acestora
- pt stabilirea sediului profesional PFA si IF trebuie sa detina un drept de folosinta
asupra imobilului la adresa caruia acesta este declarat
Cererea de inreg iin reg comertului si de autorizare a functionarii se depune la
ONRC de pe langa Tribunalul din judetul in care solicitantul isi stabileste sediul
profesional. Inregistrarea se face pe baza rezolutiei motivate a directorului ONRC-
ului de pe langa Tribunal inregistreaza
- respinge
- cererea este incompleta( max 15 zile pt completare care
poate fi prelungit)
Rezolutiile directorului se executa de indata in baza lor efectuandu-se
inregistrarile depuse la dosar. Impotriva acestor rezolutii se poate depune plangerea in
15 zile de la pronuntare/comunicare care se depune la judecatoria in a carei raza
teritoriala se afla sediul profesional al solicitantului.
O persoana poate avea cate un singur certificat de inregistrare pt PFA/ IF/II pt
care a fost autorizat. Schimbarea sediului profesional/punctul de lucru si al obiectului
1
principal de activitate se inregistreaza in reg comertului, a caror modificare se
realizeaza pe baza unei declaratii pe propria raspundere.In cazul modificarii sediului
principal se emite un nou certificat de inregistrare.
=> se tine contabilitate in partida simpla
Modificarea acordului de constituire a IF se declara in 15 zile de la incheierea
actului aditional la reg comertului in care este inregistrat => care va elibera
certificatul de inscriere de mentiuni.

Regimul juridic al PFA

- poate colabora cu alte PFA-uri , II/IF, ori cu alte pers fizice sau juridice fara a
i se schimba statutul juridic.
- isi poate desfasura activitatea individual si independent sau poate angaja , in
calitate de angajator, terte persoane cu contract individual de munca.
- poate fi salariat la o alta persoana
- poate cere ulterior schimbarea statutului juridic
-poate cumula calitatea de PFA cu cea de salariat al unei terte persoane care
functioneaza atat in acelasi domeniu cat si domeniu diferit decat cel pt care PFA este
autorizat
-nu poate fi considderata un angajat al unor terte persoane cu care colaboreaza
- nu poate cumula si calitatea de intreprinzator persoana fizica a unor II- uri
- raspunde pt obligatiile sale cu patrimoniul de afectatiune in completare cu
intreg patrimoniu, iar in caz de insolventa va fi supus procedurii simplificate
Isi inceteaza activitatea si este radiata din reg comertului in caz de :
-deces
-vointa acesteia
-hotarare judecatoreasca prin care au fost desfiintate actele de constituire
=> (din alea 3 de sus) cerere la reg comertului de orice persoana interesata
Este asigurat in publicc de pensii, somaj, sanatate atat PFA cat si sotia/sotul.

Regimul juridic al IF-ului

- este constituita din doi sau mai multi membri ai unei familii
- membrii pot fi simultan PFA sau titulari ai unor II; acestia pot cumula si
calitatea de salariat al unei terte persoane care functioneaza atat in acelasi domeniu
sau unul diferit; sunt asigurati in sistemul public de pensii, somaj, sanatate
- nu pot angaja terte persoane cu contract de munca
- se infiinteaza printr-un acord de constituire incheiat de membrii familiei in
forma scrisa ca o conditie de validitate ; acest acord cuprinde numele si prenumele
membrilor, reprezentantul, data intocmirii, cotele procentuale si conditiile de
retragere sub sanctiunea nulitatii absolute .
- reprezentantul va gestiona interesele IF-ului sub forma unui inscris sub
semnatura privata
- nu are patrimoniu propriu si nu dobandeste personalitate juridica ; membrii
pot stipula constituirea unui patrimoniu de afectatiune si stabilesc cotele de
participare a acestora care pot fi diferite.
2
 - poate colabora cu alte PFA, IF, II
- membrii IF-ului sunt comercianti de la data ineg in reg comertului si raspund
solidar si indivizibil pt datoriile contractante cu patrimoniul de afectatiune si in
completare cu intreg patrimoniu personal
Actele de dispoziti se realizeaa cu majoritate simpla si acordul proprietarului
bunului care face obiectul actului.
Actele prin care se dobandesc bunuri pt activitatea IF-ului se incheie de
reprezentant fara autorizarea prealabila a membrilor daca valoarea bunului nu
depaseste 50% din valoarea bunurilor care au fost afectate intreprinderii la infiintare
si a sumelor de bani aflate la dispozitia intreprinerii la data constituirii actului;
bunurile dobandite sunt in coproprietatea membrilor.
IF-ul isi inceteaza activitatea si este radiata daca :
- mai mult de jumatate din membri au decedat,
- mai mult de jum cer incetarea acesteia
- hotararea judecatoreasca prin care au fost desfiintate actele de constituire
=>(din alea 3) cerere de radiere la reg comertului de orice persoana interesata
- patrimoniul de afectatiune sau bunurile dobandite se impart comform cotelor pe
care membrii l-au adus la constituirea intreprinderii
Mostenitorii pot continua intreprinderea daca isi manifesta vointa printr-o
declaratie autentica in termen de 6 luni de la data dezbaterii succesiunii=> cand sunt
mai multi acestia isi vor desemna un reprezentant

2. Inpreprinzatorul individual ( II)

Regimul juridic

- este comerciant pers fizica de la data inreg

- poate cumula si calitatea de salariat al unei terte persoane care functioneaza atat in
acelasi domeniu/ domeniu diferit
- poate angaja terte persoane cu contract indiv de munca
- poate colabora cu alte PFA, II si IF-uri
- nu dobandeste personalitate juridica prin inreg la reg comertului
- nu va fi considertat un angajat al unor terte persoane cu care colaboreaza chiar
daca aceasta colaborare este exclusiva
- este asigurat in sistemul public de pensii, somaj si sanatate
- raspunde pt obligatiile sale cu patr de afectatiune si in completare cu intreg
patrimoniul, iar in caz de insolventa este supus procedurii simplificate
- isi inceteaza activitatea prin deces, vointa acestuia sau hotarare jud prin care au fost
desfiintate actele de constituire

3
 3. Clasificarea societatilor comerciale
Legea 31/1990 stabilete in art. 2 ca SC se pot constitui in una din urmtoarele
forme:

-Societate in nume colectiv (SNC): este acea societate ale crei obligaii sunt
garantate cu patrimoniul societii si cu rspunderea nelimitata si solidara a tuturor
asociailor.
-Societate in comandita simpla (SCS): ale crei obligaii sociale sunt garantate tot
cu patrimoniul societii, rspunderea asociailor fiind diferita in funcie de calitatea
acestora, astfel asociaii comanditai vor rspunde solidar si nelimitat iar cei
comanditari vor rspunde numai in funcie de aportul lor.
-Societi pe aciuni (SA): obligaiile societatii sunt garantate cu patrimoniul
societii , acionarii rspunznd in limita aporturilor proprii.
-Societi in comandita pe aciuni (SCA): similara SCS deosebirea fiind faptul ca
fraciunile de capital ale asociailor acesteia sunt aciuni si nu pari de interes.
-Societate cu rspundere limitata (SRL): ale carei obligaiuni sunt garantate cu
patrimoniul societatii, asociaii rspunznd numai in limita aportului propriu.

Dup natura lor: societile se mpart in:

- societi de persoane
- SNC, SCS care se caracterizeaz prin faptul ca ele se constituie dintr-un nr. mic de
persoane , avnd la baza ncrederea reciproca dintre asociai si calitile personale ale
acestora. Din acest motiv aceste societti se numesc si societi de persoane. In cadrul
acestei societi factorul personal este principalul motiv pentru care aporturile pot fi
constituite att in numerar si in natura cat si in industrie ele au un caracter nchis prin
lege printr-o conduita restrictiva privind transmiterea fraciunilor de capital. Acest
lucru are influente si in ceea ce privete dizolvarea acestei societti , legea stabilind
ca fiind motiv de dizolvare retragerea, excluderea, incapacitatea, falimentul sau
decesul unuia dintre asociai daca acest lucru atrage ducerea numrului de asociai la
unul singur, contractul de societate neprevznd continuitatea activitii cu unicul
asociat rmas.
-societti de capital : SA, SCA. Se constituie in principiu dintr-un nr. mare de
acionari , esenialul la constituire fiind volumul aporturilor la capital, factorul
personal neavnd relevanta. Aceste societti se numesc instituii pecuniale. Datorita
acestui fapt aporturile la societile de capitaluri se pot constitui numai in natura sau
in numerar, aporturile in industrie nefiind permise. Aceste societti au un caracter
deschis, transmiterea aciunilor fcndu-se in principiu liber , fr ndeplinirea unor
formaliti suplimentare. In ceea ce privete dizolvarea acestui tip de societate
cauzele se reduc la condiiile generale ce privesc in principal reducerea nr. de
acionari sub limita minima prevzuta de lege.
-SRL este o categorie intermediara intre societile de persoane si societile de
capitaluri, mprumutnd unele caracteristici de la societile de persoane, adic faptul
ca ele sunt societti de persoane ceea ce atrage un numr sczut de asociai (poate

4
avea max. 50 asociai),condiiile de transmitere a parilor societatii sunt restrictive.
Spre deosebire de societile de persoane, in SRL asociaii vor rspunde pentru
obligaiile societatii in funcie de valoarea aporturilor la fel ca si la societile de
capitaluri.

n funcie de posibilitile de a emite sau nu titluri de valoare, societile

se mpart in:
-societti care au dreptul sa emit titluri de valoare: SA, SCA, SRL
-societti care nu au acest drept: SNC, SCS
In privina posibilitii emiterii titlurilor de valoare se impune o precizare
referitoare la faptul ca daca societile de capitaluri vor emite titluri de valoare
negociabile reprezentate prin aciuni, SRL vor putea emite numai titluri de legitimare
care nu sunt negociabile. Ele se concretizeaz in certificate de pri sociale.

4. Continutul actului constitutiv al SRL-ului

Societatea cu raspundere limitata se constituie prin contract de societate si
statut.
Societatea cu raspundere limitata se poate constitui si prin actul de vointa al
unei singure personae, in acest caz se intocmeste numai statutul. Contractul de
societate si statutul pot fi incheiate sub forma unui inscris unic, denumit act
constitutiv.
Actul constitutiv al societatii cu raspundere limitata va cuprinde:
a) datele de identificare a asociatilor;
b) forma, denumirea si sediul social;
c) obiectul de activitate al societatii, cu precizarea domeniului si a activitatii
principale;
d) capitalul social, cu mentionarea aportului fiecarui asociat, in numerar sau in natura,
valoarea aportului in natura si modul evaluarii. De asemenea se vor preciza numarul
si valoarea nominala a partilor sociale, precum si numarul partilor sociale atribuite
fiecarui asociat pentru aportul sau;
e) asociatii care reprezinta si administreaza societatea sau administratorii neasociati,
datele lor de identificare, puterile ce li s-au conferit si daca ei urmeaza sa le exercite
impreuna sau separat;
f) daca sunt numiti cenzori sau auditor financiar, datele de identificare ale primilor
cenzori, respectiv ale primului auditor financiar;
g) partea fiecarui asociat la beneficii si la pierderi;
h) sediile secundare - sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara
personalitate juridica - atunci cand se infiinteaza o data cu societatea, sau conditiile
pentru infiintarea lor ulterioara, daca se are in vedere o atare infiintare;
i) durata societatii;
j) modul de dizolvare si de lichidare a societatii.
Societatea cu raspundere limitata este obligata sa verse integral la data
constituirii capitalul social subscris.

5
 Subiecte curs II

1. Fondatorii, sediul si obiectul de activitate al societatilor

comerciale
Semnatarii actului constitutive, precum si pers care au un rol determinant in
constituirea societatii sunt considerate fondatori.
Nu pot fi fondatori:
-minorul, insa prin reprezentantul legal si al instantei de tutela acesta poate, avand
doar o incapacitate temporara
-minorul cu capacitate de exercitiu anticipata nu poate fi fondator
-magistratii si unii functionari publici
-pers incapabile
-pers care au fost condamnate pt infr contra patrim, infr de coruptie, delapidare
Conditiile pentru infiintarea unei societati sunt obligatorii doar
fondatorilor, nu siasociatilor ulteriori

Una din conditiile pentru infiintarea unei SC, este cea a unui sediu declarat.
Pentru stabilirea acestuia PFA/IF/II trebuie sa detina un drept de folosinta asupra
imobilului descries in actul constitutive ca fiind sediul SC.
Scimbarea sediului professional se inregis in registrul comertului prin
intermediul unei dec pe propria raspundere , caz in care se emite un nou certificate de
inregistrare.

2. Capitalul social si partile

Capitalul social
Prin capitalul social al unei societi comerciale se nelege expresia valoric a
totalitii aporturilor n numerar i n natur ale asociailor care particip la
constituirea societii. Capitalul social mai este denumit i capital nominal. Capitalul
social are o semnificaie contabil; el nu are o existen real, concret, ci reprezint
o cifr convenit de asociai. n bilanul societii, capitalul social apare evideniat la
pasiv, deoarece el reprezint aporturile asociailor, care, la dizolvarea societii,
trebuie restituite. n schimb, bunurile efective care constituie aporturile asociailor
figureaz n activul bilanului, ntruct ele aparin societii.
Capitalul social are ns i o semnificaie juridic; el constituie limita gajului
general al creditorilor societii, n sensul c n patrimoniul societii trebuie s existe
bunuri a cror valoare s fie cel puin n limita capitalului social. n scopul asigurrii
intereselor creditorilor societii, pentru anumite forme de societate, legea stabilete
un plafon minim al capitalului social: 90.000. lei, n cazul societii pe aciuni sau
comandit pe aciuni; 200 lei, n cazul societii cu rspundere limitat. n privina
capitalului social, legea distinge ntre capitalul subscris i capitalul vrsat.

6
 Capitalul subscris reprezint valoarea total a aporturilor pentru care asociaii
s-au obligat s contribuie la constituirea societii. Capitalul subscris coincide cu
capitalul social.
Capitalul vrsat este valoarea total a aporturilor efectuate i care au intrat n
patrimoniul societii. Capitalul social al societii este divizat n anumite fraciuni,
denumite diferit dup forma juridic a societii: pri de interes, n cazul societii n
nume colectiv i societii n comandit simpl; pri sociale, n cazul societii cu
rspundere limitat; aciuni, n cazul societii pe aciuni sau n comandit pe aciuni.
Asociaii dobndesc n schimbul aportului un numr de pri de interes, pri sociale
sau aciuni corespunztor valorii aportului fiecruia.

3. nfiinarea sucursalelor i filialelor societilor

comerciale , puncte de lucru
La constituirea societii comerciale asociaii pot avea n vedere, nc din acest
moment, perspectivele dezvoltrii activitii societii. Este vorba de posibilitatea
extinderii activitii societii n alte localiti sau n chiar localitatea unde i are
sediul societatea.O atare extindere se poate realiza prin nfiinarea unor sucursale i
filiale.
Sucursala
Potrivit art.43 din Legea nr.31/1990, sucursala este un dezmembrmnt fr
personalitate juridic al societii comerciale. Aceast subunitate este dotat de
societate cu anumite fonduri, cu scopul de a desfura o activitate economic, care
intr n obiectul de activitate al societii. Sucursala dispune de o anumit autonomie,
n limitele stabilite de societate. Regimul juridic al sucursalei se aplic oricrui alt
sediu secundar, indiferent de denumirea lui (agenie, reprezentan etc.), cruia
societatea care l nfiineaz i atribuie statut de sucursal.
Filiala
Filiala este o societate comercial cu personalitate juridic. Aceast societate,
filiala, este constituit de societatea primar (societatea mam), care deine
majoritatea capitalului su.
Din aceast cauz, dei este subiect de drept distinct, totui, filiala este
dependent i se afl sub controlul societii primare. n privina sucursalelor sau
altor sedii secundare, Legea nr. 31/1990 prevede c actul constitutiv trebuie s
cuprind sediile secundare sucursale, agenii, reprezentane sau alte asemenea
uniti fr personalitate juridic atunci cnd se nfiineaz odat cu societatea sau
condiiile pentru nfiinarea lor ulterior, dac se are n vedere o atare nfiinare.
Sucursala se nregistreaz nainte de nceperea activitii ei n registrul comerului din
judeul unde va funciona.
Puncte de lucru:
- nu au personalitate juridica
- nu au patrimoniu propriu
- nu au administratori proprii
- nu au creditori/debitori prprii

7
 4. Inmatricularea societatilor comerciale
In termen de 15 zile de la data incheierii actului constitutiv, fondatorii, primii
administratori sau, daca este cazul, primii membri ai directoratului si ai consiliului de
supraveghere ori un imputernicit al acestora vor cere inmatricularea societatii in
registrul comertului in a carui raza teritoriala isi va avea sediul societatea. Ei raspund
in mod solidar pentru orice prejudiciu pe care il cauzeaza prin neindeplinirea acestei
obligatii.
Cererea va fi insotita de:
-actul constitutiv al societatii;
-dovada efectuarii varsamintelor in conditiile actului constitutiv;
-dovada sediului declarat si a disponibilitatii firmei;
-in cazul aporturilor in natura subscrise si varsate la constituire, actele privind
proprietatea, iar in cazul in care printre ele figureaza si imobile, certificatul
constatator al sarcinilor de care sunt grevate;
-actele constatatoare ale operatiunilor incheiate in contul societatii si aprobate de
asociati;
-declaratia pe propria raspundere a fondatorilor, a primilor administratori si, dupa caz,
a primilor directori, respectiv a primilor membri ai directoratului si ai consiliului de
supraveghere si, daca este cazul, a primilor cenzori, ca indeplinesc conditiile
prevazute de prezenta lege;
-alte acte sau avize prevazute de legi speciale in vederea constituirii.

8
 Subiecte curs IV
1.Adunarea generala a asociatilor (AGA) ORDINARA
Adunarea general este organul de deliberare i decizie al societii comerciale.
Ea este format din totalitatea asociailor societii. Potrivit legii, adunarea general
exprim voina social, care decide n toate problemele eseniale ale activitii
societii, inclusiv numirea celorlalte organe ale societii (administratorii i cenzorii
societii). Adunarea general apare ca organul suprem de conducere a societii.
Legea nr. 31/1990 reglementeaz adunarea general, ca atare, numai n cazul
societii pe aciuni sau n comandit pe aciuni i societii cu rspundere limitat. a)
Felurile adunrii generale Adunarea ordinar. Aceast adunare se ntrunete cel puin
o dat pe an, n cel mult 4 luni de la ncheierea exerciiului financiar. Ea se va ine la
sediul societii i n localul indicat n convocare. Adunarea ordinar poate s discute
i s decid asupra oricrei probleme nscris n ordinea de zi.
Potrivit legii, adunarea general este obligat s discute, s aprobe sau s
modifice situaia financiar anual, pe baza rapoartelor prezentate de consiliul de
administrai, respectiv de directorat i de consiliul de supraveghere, de cenzori sau,
dup caz, de auditorul financiar i s fixeze dividendul cuvenit asociailor
(acionarilor); s aleag i s revoce membrii consiliului de administraie, respectiv ai
consiliului de supraveghere, i cenzori; s se pronune asupra gestiunii consiliului de
administraie, respectiv a directoratului; s stabileasc bugetul de venituri i cheltuieli
i, dup caz, programul de activitate pe exerciiul financiar urmtor etc. (art.111 din
Legea nr.31/1990).
n societatea pe aciuni sau n comandit pe aciuni, pentru validitatea
deliberrilor adunrii ordinare este necesar prezena acionarilor care s reprezinte
cel puin o ptrime din numrul total de drepturi de vot; hotrrile se iau cu
majoritatea voturilor exprimate, dac n actul constitutiv sau n lege nu se prevd
cerine mai ridicate de cvorum majoritate (art. 112 din Legea nr. 31/1990). Dac nu se
realizeaz prezena cerut sau majoritatea necesar lurii hotrrilor, adunarea ce se
va ntruni, dup o a doua convocare, poate s delibereze asupra acelorai probleme
indiferent de cvorumul ntrunit, lund hotrri cu majoritatea voturilor exprimate.
n societatea cu rspundere limitat, asupra problemelor obinuite, adunarea
decide prin votul reprezentnd majoritatea absolut a asociailor i a prilor sociale
(art. 192 din Legea nr. 31/1990). n cazul societii n nume colectiv i societii n
comandit simpl, hotrrile se iau prin votul asociailor care reprezint majoritatea
absolut a capitalului social.

9
 2. AGA EXTRAORDINARA

Aceast adunare se ntrunete ori de cte ori este nevoie a se lua o hotrre n
probleme care reclam modificarea actelor constitutive ale societii. Asemenea
probleme sunt: prelungirea duratei societii; mrirea sau reducerea capitalului social;
schimbarea obiectului ori 32 a formei societii; mutarea sediului; fuziunea cu alte
societi; dizolvarea anticipat a societii etc. (art. 113 din Legea 31/1990). ntruct
vizeaz probleme grave pentru viaa societii, condiiile de cvorum i majoritate sunt
mai riguroase.
n societatea pe aciuni sau n comandit pe aciuni, pentru validitatea
deliberrilor adunrii extraordinare, cnd actul constitutiv nu prevede altfel, este
necesar prezena acionarilor deinnd cel puin o ptrime din numrul total de
drepturi de vot, iar hotrrile se iau cu majoritatea voturilor deinute de acionarii
prezeni sau reprezentai (art. 115 din Legea nr. 31/1990). Dac aceste condiii nu
sunt ndeplinite, la convocrile urmtoare, pentru validitatea deliberrii este necesar
prezena acionarilor reprezentnd cel puin o cincime din numrul total de drepturi
de vot, hotrrile fiind luate de majoritatea voturilor deinute de acionarii prezeni
sau reprezentai.
Potrivit dispoziiilor legale adunarea general extraordinar poate delega
consiliului de administraie sau, dup caz, administratorului unic, n condiiile
stabilite de actul constitutiv sau de hotrrea adunrii generale, exerciiul unora dintre
atribuiile sale (mutarea sediului societii, schimbarea obiectului de activitate al
societii, majorarea capitalului social, reducerea capitalului social sau rentregirea lui
prin emisiunea de noi aciuni i conversia aciunilor dintr-o categorie n cealalt (art.
114 din Legea nr. 31/1990)).
Cu toate c nu este consacrat de lege, soluia unanimitii asociailor se
impune i n cazul modificrilor aduse actului constitutiv, n cazul societii n nume
colectiv i societii n comandit simpl .

3. Convocarea AGA
AGA este convocata de catre administratorii societatii, iar in cazul SA
administrat in sistemul dualist de catre directorat. Pe langa aceste organe ale societatii
AGA poate fi convocata si de catre asociati in conditiile legii. In cazul SA si SCA
consiliul de administratie, respeciv directoratul convoaca de indata AGA la cererea
actionarilor reprezentand individual sau impreuna cel putin 5% din capitalul social
sau o cota mai mica daca in actul constitutiv se pprevede altfel si daca cererea
cuprinde dispozitii ce inta in atributiile adunarii .
Pt SRL legea dispune ca un asociat sau un nr de asociati ce reprezinta cel putin
din capitlul social va putea cere convocarea AGA aratand scopul acesteia.
In caul SNC si SCS administratorii sunt obligati sa convoace adunarea
generala indiferent de cota de capital pe care o detin, iar daca administratorul nu da
curs solicitarii asociatilor se pot adresa instantei de judecata .
Adunarea generala se convoaca la sediul societatii, solitie consacrata expres pt
SRL , dar se aplica tuturor formelor de societate.
10
 Pt SA si SCA termenul de intrunire nu poate fi mai mic de 30 zile de la
publicarea convocarii in M.O, pt SRL convocarea adunarii se face cu cel putin 10 ile
inainte de ziua fixata pt tinerea acesteia.
Convocarea va cuprinde locul si data tinerii adunarii precum si ordinea de zi,
mentionarea explicita a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor
adunarii. In cazul in care pe ordinea de zi figureaza numirea administratorilor sau a
membrilor consiliului de administratie convocarea va cuprinde lista persoanelor
propuse pt fc de administrator, nume, localitate, calificare profesionala putand fi
consultata si completata de acestia. Cand pe ordinea de zi figureaza propuneri pt
modificarea actului constitutiv convocarea va trebui sa cuprinda textul integral al
propunerilor.
Convocarea AGA se face diferit dupa forma juridica a societatii. In ceea ce
priveste SA si SCA convocarea se publica in M.O si in unul din zirele de larga
raspandire din localitatea in care se afla sediul soc sau din cea mai apropiata
localitate. Daca toate actiunile societatii sunt nominative( cauta ce inseamna)
convocarea poate fi facuta si numai prin scrisoare recomandata sau pe cale
electronica atunci cand actul constitutiv o permite avand incorporata semnatura
electronica extinsa expediata cu minim 30 zile inainte de la data tinerii adunarii la
adresa actionarului inscrisa in registrul actionarilor .
Legea permite actionarilor care reprez intreg capitalul social daca niciunul
dintre ei nu se opune sa convooace o adunare generala si sa ia orice hotarare de
competenta acesteaia fara respectarea formalitatilor cerute pt convocarea ei.
Pt SRL convocarea adunarii se face in forma prevauta in actul constitutiv, iar
in lipsa unei dispozitii speciale, prin scrisoare recomandata, cu cel putin 10 zile
inainte de ziua fixata pt tinerea acesteaia aratandu-se ordinea de zi.
Pt SNC si SCS legea nu prevede reguli speciale privind comunicarea
convocarii asociatilor, insa doctrina apreciaza ca aceasta trebbuie facuta in conditiile
care asigura participarea tuturor asociatilor la luarea decizie in conditiile actului
constitutuiv.

4. Conditii de participare la AGA

Unul din principalele drepturi pe care le confera calitatea de asociat este acela
de a participa la adunarea gen a asociatilor la AGA in mod personal, dar pot fi si
reprezentati in cadrul acesteia. Legea interzice insa actionarilor sa fie reprezentati in
adunarile genereale de membrii consiliului de administratie, directoratului, directori
sau membrii consiliului de supraveghere ori de functionarii societatii..
Actionarii care nu au capac de exercitiu , precum si persoanele juridice pot fi
reprez. prin reprezentantii lor legali care pot da altor persoane imputernicire pt
respectiva AGA. Procurile trebuie depuse in original cu 48 de ore inainte de adunare
sau in termenul prevazut in actul constitutiv sub sanctiunea pierderii exercitiului de
vot in acea adunare . I
In cazul in care asupra actiunilor sunt constituite garantii reale mobiliare
dreptul de vot apartine prroprietarului in ambele adunari generale. La AGA mai
participa si administratorii, membrii directoratului si consiliului de supravegherre,

11
cenzorii societatii, fara ca acestia sa aiba drept de vot exceptie facand situatia cand
au si calitatea de asociati.

5. Exercitarea dreptului la vot in cadrul AGA

Fiecare fractiune a capitalului social da dreptul la un vot in AGA daca prin
actul constitutiv nu e altfel. Nu au drept de vot actionarii care detin actiuni
preferentiale cu divident prioritar .
Dreptul la vot este suspendat pt actionarii care nu au achitat varsamintele
ajunse la scadenta.
La SRL asociatul nu-si poate exercita dreptul la vot in deliberarile
adunarilor asociatilor cu privire la aporturile sale in natura sau la actele jurice
incheiate intre ele si societate .
Pt SNC si SCA legea nu prevede reguli speciale privind dreptul de vot si
exercitarea lui ceea ce inseamna ca acestea vor fi carmuite de prevederile actului
constitutiv. Actionarii care au calitatea de membri ai consiliului de administratie,
directoratului sau consiliului de supraveghere nu pot vota in baza actiunilor pe care le
poseda nici personal nici prin mandatar descarcarea gestiunilor sau o problema in
care persoana sau administratia lor ar fi in discutite => aceste persoane pot vota insa
situatia financiara anuala daca nu se poate forma majoritatea prev de lege sau de actul
constitutiv. Actionarul care are fie personal, fie ca mandatar al altei persoane un
interes contrar celui al societatii va trebui sa se abtina de la delibrarile privind acea
operatiune => in caz contrar este raspunzator de daunele produse societatii .
Dreptul de vot nu este cesibil, iar orice conventie contrara este nula. Restrictia
este reglementata expres pt SA, insa in dotrina s-a stabilit ca aceasta este aplicabila
tuturor formelor de societate.

6. Modul de adoptare a hot AGA, desfasurarea sedintelor,

procesul verbal
A. Modul de adoptare a hot. AGA

Potrivit prevederilor art. 130 din legea 31/90, hotararile AGA se iau prin vot
deschis. Votul secret este obligatoriu pentru numirea sau revocarea membrului
consiliului de administratie, respectiv al membrilor consiliului de supraveghere,
pentru numirea,revocarea ori demiterea cenzorilor sau a auditorilor financiari si
pentru luarea hotararilor referitoare la raspunderea membrilor organelor de
administratie, de conducere si de control al societatii.
In cazul societatiii cu raspundere limitata( SRL), votarea se poate face si prin
corespondenta, daca prin actul constitutiv s-a prevazut o atare modalitate de vot.
Fiecare asociat are dreptul de a fi informat cu privire la rezultatul voturilor,
pentru hotararile luate in adunarea generala a asociatilor. Daca societatea detine o
pagina de internet proprie rezultatele se vor putea public si pe aceasta pagina, in
termen de cel mult 15 zile de la data adunarii generale( art 131 ).
12
 B. Desfasurarea sedintelor
Potrivit dispozitiilor art.129, sedinta adunarii se deschide de catre presedintele
consiliului de administratie, respectiv al directorului, sau de catre acela care ii tine
locul. Adunarea generala va alege, dintre actionarii prezenti, unul pana la trei
secretari care vor verifica lista de prezenta a actionarilor , indicand capitalul social pe
care il reprezinta fiecare , procesul verbal intocmit de secretarul tehnic pentru
constatarea numarului actiunilor depuse si indeplinirea tuturor formalitatilor cerute de
lege si de actul constitutiv pentru tinerea adunarii generale. Presedintele va putea si el
desemna, dintre angajatii societatii, unul sau mai multi secretari tehnici care sa ia
parte la desfasurarea operatiunilor speciice adunarii generale a actionarilor.
Pe parcursul adunarii generale, membrii consiliului de administratie, respectiv
al directoratului, sunt obligati sa dea raspunsuri la intrebarile formulate de asociati,
inainte de adunare sau in cursul dezbaterilor.
Principiile adunarii generale a actionarilor sunt deopotriva aplicabile si
celorlalte forme juridice de societate.

C. Procesul verbal al adunarii generale(AGA)

Problemele dezvatute in cadrul adunarii generale vor fi consemnate intr-un
proces verbal semnat de presedinte si de secretar.Potrivit prevederilor art. 131,
procesul verbal al sedintei va cuprinde mentiuni privind indeplinirea formalitatilor de
convocare, data si locul adunarii generalee, actionarii prezenti, numarul actiunilor,
dezbaterile in rezumat, hotararile luate, ar la cererea actionarilor => declaratiile facute
de ei in sedinta. La procesul verbal se vor anexa actele referitoare la convocare,
precum si listele de prezenta a actionarilor. Procesul verbal trebuie sa fie trecut in
registrul adunarilor generale.

7. Anularea hotararilor AGA, conditii, procedura, titulari,

termene

Art. 132 alin(2) si (3) dispune hotararile adunarii generale contrare legii si
actulului constitutiv pot fi atacate in justitie, in termen de 15 zile de la data publicarii
in Monitorul Oficial al Romaniei,Partea a IV a , de oricare dintre actionarii care
nu au luat parte la adunarea generala sau care au votat contra si au cerut sa se
insereze aceasta in procesul verbal al sedintei. Cand se invoca motive de nulitate
absoluta, dreptul la actiune este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulata si de
orice persoana interesata.
Din norma legala reprodusa reiese faptul ca hotararile pot fi atacate, respectiv
desfiintate doar pe cale judecatoareasca.Pentru a putea fi atacate in justitie
13
hotararile adunarii generale trebuie sa contravina legii sau actului constitutiv.Titularii
actiunii privind atacarea in justitie a hotararii sunt actionarii. Cererea se va solutiona
in contradictoriu cu societatea reprezentata prin consiliul de administratie, respectiv
prin director.
Nu toti actionarii au calitate procesuala activa, ci doar cei care nu au luat parte
la adunarea generala sau care, prezenti fiind, au votat contra si au cerut sa seinsereze
aceasta in proocesul verbal al sedintei.
Hotararile adunarii generale pot fi atacate in justitite si de administratorii
societatii sau de membrii directoratului dupa caz.Legea interzice membrilor
consiliului de administratie respectiv ai consiliului de supraveghere sa atace
hotararile adunarii generale prin care au fost revocati din functie.
In ipoteza in care hotararea este atacata de toti membrii consiliului de
administratie societatea va fi reprezentata in justitie de catre persoana desemnata de
presedintee instantei dintre actionarii ei, iar cand hotararea este atacata de toti
membrii directoratului societatea va fi reprezentata de catre consiliul de supravehere.
Hotararea definitiva de anulare va fi mentionata in registrul comertului si
publicata in M.O al Romaniei, data de la care devine opozabila tuturor actionarilor.

8. Administratorul si conditiile pentu numire

Pentru SNC legea prevede ca dreptul de a reprezenta societatea apartine
fiecarui administrator afara de stipulatia contrara din actul constitutiv.
La SCS administratia se va incredinta unuia sau mai multor asociati
comanditati.
SA este administrata de unul sau mai multi administratori, numarul acestora
fiind intotdeauna impar.Consiliul de administratie poate delega conducerea societatii
unuia sau mai multor directori numind pe unul dintre ei director general. Prin actul
constitutiv se poate stipula ca SA este administrata de un director si de un consiliu de
supraveghere.
SRL este administrata de unul sau mai multi administratori, asociati sau
neasociati, numiti prin actul constitutiv sau de adunarea generala.
Indiferent de forma juridica, societatea este administrata de unul sau mai
multi administratori!!!
In cazul SA daca sunt mai multi administratori ei se organizeaza si
functionarea ca un organ colectiv, denumit consiliu de administratie. Daca actionarii
opteaza pentru sistemul dualist, societatea va fi administrata de director si consiliu de
supraveghere.
In cadrul celorlalte societati, administratorii, daca sunt mai multi, lucreaza
impreuna, dar nu sunt organizati in ogane colective de administrare si conducere.
Statutul juridic al administratorilor:
14
 Ca regula, caliatea de administrator este exercitata de o pers fizica. Legea
31/1990 permite desemnarea in calitate de administrator a unei pers juridice, dar
numai in cadrul SA. Pers jurid. este obligata sa-si desemneze un reprezentant pers
fizica care va fi supusa acelorasi conditii, obligatii si raspunderi civile si penale ca
administratorul persoana fizica, care actioneaza in nume propriu.
Conditii:
1. Capacitate: persoanele care nu pot fi fondatori nu pot fi administratori, iar nu
vor putea fi fondatori persoanele care sunt incapabile.Din interpretarea acestor
norme, rezulta ca administratorul trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu.
2. Onorabilitate: legea dispune ca functia de administrator nu poate fi
indeplinita de o persoana care a fost condamnata penal pentru infractiuni contra
patrimoniu, coruptie, delapidare, fals in inscrisuri, evaziune fiscala etc..
3.Cumulul de functii: pe durata indeplinirii mandatului administratorii nu pot
incheia cu societatea un contract de munca. In cazul in care administratorii au fost
desemnati dintre salariatii societatii, contractul individual de munca este suspendat pe
perioada mandatului => legea interzice cumulul fc de adm. cu cea de salariat al
societatii.O pers fizica poate exercita concomitent cel mult 5 mandate si/sau de
membru al consiliului de supraveghere in SA al caror sediu se afla pe sediul
Romaniei. Limitarea cumulului de mandate priveste deopotriva adm pers fizica si
reprezentantul permanent al administratorului pers juridica.
Limita cumulului NU OPEREAZA in cazul in care cel ales in consiliu de
adm sau de supraveghere este proprietar a cel putin din totalul actiunilor societatii
sau este membru in consiliul de administratie ori de supraveghere al unui SA care
detine .
Sanctiuni :
Obligarea la demisie in termen de o luna de la data aparitiei situatiei de
incompatibilitate.Obligarea la restituirea remuneratiei si a altor b
eneficii primite catre societatea care a exercitat acest mandat (deliberarile la care el a
luat parte in exxercitarea mandatului respectiv raman valabile)
Pentru SRL legea dispune ca administratorii nu pot primi fara autorizarea
adunarii societatii mandatul de administrator in alte societati concurente sau avand
acelasi obiect de activitate sub sanctiunea revocarii si raspunderii pt daune.

9. Procedura de numire a administratorului si conditii

Atributul desemnarii administratorilor revine asociatilor societatii. Acestia
trebuie sa prevada in actul constitutiv persoanele care vor indeplini fc de adm.
Ulterior administratorii sunt alesi de AGA.
SNC si SNS legea prevede ca administratorii sunt alesi prin votul asociatilor
care reprez majoritatea absoluta a capitalului social.
SA si SCA administratorii sunt alesi de AGA ORDINARA a actionarilor cu
cvorumul si majoritatea prevazuta de lege .
SRL administratorii sunt alesi de adunarea asociatilor cu votul reprezentand
maj absoluta a asociatilor si a partilor sociale.
15
 In caz de vacanta a unuia sau mai multor posturi de administrator daca prin
acctul constitutiv nu se dispune altfel consiliul de administratie procedeaza la
numirea unor administratori provizorii pana la intrunirea AGA . Daca vacanta
postului/lor determina scaderea numarului administratorilor sub nr minim legal
administratorii ramasi sunt obligati sa onvoace de indata AGA pentru a completa
numarul de membri al consiliului de administratie. Daca administratorii nu convoaca
AGA orice persoana interesata se poate adresa instantei pt a desemna persoana
insarcinata cu convocarea AGA ORDNARA care sa faca numirile necesare. Cand
este un singur administrator si acesta vreau sa renunte la mandat el va trebui sa
convoace AGA ORDINARA . In caz de deces sau imposibilitate fizica a functie de
administrator unic numirea provizorie se va face de catre cenzori, insa AGA
ORDINARA va fi convocata de urgenta pt numirea definitiva a administratorului. Se
impune ca persoana desemnata ca administrator trebuie sa accepte expres numirea sa
si sa aiba incheiata o asigurare de raspundere civila profesionala.

10.Durata functiei si realegerea administratorului si

publicitatea deciziei de numire
Pe durata indeplinirii mandatului administratorii nu pot incheia cu societatea un
contract de munca. In cazul in care administratorii au fost desemnati dintre salariatii
societatii, contractul individual de munca este suspendat pe perioada mandatului =>
legea interzice cumulul fc de adm. cu cea de salariat al societatii.O pers fizica poate
exercita concomitent cel mult 5 mandate si/sau de membru al consiliului de
supraveghere in SA al caror sediu se afla pe sediul Romaniei. Limitarea cumulului
de mandate priveste deopotriva adm pers fizica si reprezentantul permanent al
administratorului pers juridica.
Limita cumulului NU OPEREAZA in cazul in care cel ales in consiliu de
adm sau de supraveghere este proprietar a cel putin din totalul actiunilor societatii
sau este membru in consiliul de administratie ori de supraveghere al unui SA care
detine .

Sanctiuni :
Obligarea la demisie in termen de o luna de la data aparitiei situatiei de
incompatibilitate.Obligarea la restituirea remuneratiei si a altor b
eneficii primite catre societatea care a exercitat acest mandat (deliberarile la care el a
luat parte in exxercitarea mandatului respectiv raman valabile)
Pentru SRL legea dispune ca administratorii nu pot primi fara autorizarea
adunarii societatii mandatul de administrator in alte societati concurente sau avand
acelasi obiect de activitate sub sanctiunea revocarii si raspunderii pt daune.
PUBLICAREA => dupa inmatricularea societatii administratorii
imputerniciti cu reprezentarea societatii au obligatia sa depuna la ONRC semnaturile
lor , obligatia impunandu-se si in sarcina conduatorilor sucursalelor societatii . Nu
toti administratorii societatii sunt obligati sa depuna semnaturile ci numai cei care au
fost mandatati cu putere de reprezentare a societatii.

16
 Depunerea semnaturilor la ONRC se va face in termen de 15 zile de la data
inmatricularii societatii sau dupa caz de la data alegerii lor de catre adunarea
asociatilor.
Specimenul e semnatura poate fi depus prin semnarea in registrul comertului ,
iar semnatura va fi verificata de oficiul registrului comertului. Semnatura in registrul
comertului poate fi inlocuita prin prezentarea acesteia legalizata de notarul public.
Consiliul de administratie are obligatia asa solicte Oficiului Reg Comertului
inregistrarea oricarei schimbari in persoana administratorilor si publicarea acestor
date in M.O . Numirea/ incetarea fc de administrator nu poate fi invocata fata de
terti daca nu a fost publiata in conformitate cu legea .

11. Obligatiile si puterile administratorului

Obligatiile administratorului
Legea nr. 31/1990 stabileste obligatiile care revin administratorului societatii; unele
privind insasi constituirea societatii, iar altele functionarea societatii.
Principalele obligatii ale administratorului sunt :
obligatia de a indeplini formalitatile necesare constituirii societatii(art.36)
obligatia de a depune semnaturile la registrul comertului, in cazul cand a fost
desemnat reprezentant al societatii(art.45);
obligatia de a prelua si pastra documentele privind constituirea societatii art.30
alin.(2)];
obligatia de a administra societatea adica de a face toate operatiile cerute pentru
indeplinirea obiectului societatii(art. 70);
obligatia de a urmari efectuarea de catrea sociati a varsamintelor datorate
(art.70);
obligatia de a tine registrele cerute de lege si corecta lor tinere(art.73)

obligatia de a intocmi situatia financiara anuala, precum si de a asigura

respectarea legii la repartizarea profitului si plata dividendelor( art.73 );
obligatia de a lua parte la toate adunarile societatii, la cosnsiile de administratie
si organele de conducere similare acestora [ art. 70 alin. (2)];
obligatia de a adduce la indeplinire hotararile adunarii generale a asociatilor
(art. 73);
obligatia de a indeplini indatoririle prevazute de actul constitutive, precum si
indatoririle stabilite de lege(art. 73).

Puterile administratorului

Potrivit Legii nr. 31/1990, administratorul societatii poate face toate operatiile
cerute pentru aducerea la indeplinire a obiectului societatii, afara de restrictiile aratae
in actul constitutive(art 70).In conditiile prevazute de lege, administratorul este
indreptatit sa reprezinte societatea in raporturile juridice ale societatii (art. 7 si 8).
Puterile administratorului nu sunt insa nelimitate, ele sunt tarmurite de prevederile
actelor constitutive ale societatii, de hotararile adunarii asociatilor si de dispozitiile
legii.
17
 In limitele mentionate, administratorul este in drept sa incheie acte de
conservare,actele de administrare si actele de dispozitie pe care le impune gestiunea
societatii.
Actele de dobandire de catre societate a unor bunuri de la un fondator sau
actionar sunt supuse conditiilor prevazute de art. 44 din lege. Sunt avute in vedere
actele juridice de dobandire de catre societate, incheiate intr-un interval de cel mult 2
ani de la constituirea sau de ala data autorizarii inceperii activitatii societatii, in
schimbul unei sume sau altei contravalori reprezentand cel putin o
zecime din valoarea capitalului social subscris. Asemenea acte juridice trebuie
supuse aprobarii prealabile a adunarii generale extraordinare a actionarilor,
mentionate in registrul comertului si poublicate in Monitorul Oficial al Romaniei, si
intr-un ziar de larga raspandire.
Bunurile care fac obiectul actelor juridice vor fi supuse expertizei,
in conditiile art.38 si 39 din Legea nr.31/1990.
Nerespectarea acestor cerinte legale atrage nulitatea actelor juridice.
Nu sunt supuse cerintelor legale mentionate operatiunile de dobandire
efectuate in cadrul activitatii curente a societatii, cele facute din dispozitia unei
autoritati administrative sau a unei instante judecatoresti si nici cele facute in cadrul
operatiunilor de bursa.
Administratorul va putea, in nume propriu, sa instraineze, respective sa
dobandeasca, bunuri catre sau de la societate, avand o valoare de peste 10 % din
valoarea activelor nete ale societatii numai dupa obtinerea aprobatii adunarii generale
extraordinare in conditiile art. 115 din lege.
Sub sanctiunea nulitatii, aceste acte juridice se incheie cu respectarea
dispozitiilor art.44 din lege si daca actul constitutive nu prevede altfel.
Dispozitiile speciale privind actele juridice incheiate intre administrator si
societate sunt aplicabile si actelor juridice in care una dintre parti este sotul
administratorului ori ruda, pana la gradul al patrulea inclusive
Trebuie aratat insa ca puterea de a reprezenta societatea este distincta de
puterea de administrare a societarii. Puterea de reprezentare exista numai daca ea a
fost conferita administratorului. Exceptional, in cazul societatilor in nume colectiv, in
comandita simpla si cu rspundere limitat, dreptul de a reprezenta societatea
apartine fiecarui administrator, afara de stipulatie contrara in actul constitutive
[ art.75 si art. 197 alin.(3)].
Deci prin vointa asociatilor, mandatul administratorului poate fi limitat la
gestiunea interna sau poate sa cuprinda si puterea de reprezentare cutertii.Aceasta
distinctie are la baza principiul general potrivit caruia reprezentarea nu este de esenta
mandatului, ci numai de natura sa.
Trebuie observat insa ca, potrivit legii, pentru a asigura cunoasterea de catre
terti a persoanei care angajeaza societatea, se cere indeplinirea formalitatilor de
publicitate prevazute de Legea nr 26/1990 privind registrul comertului.Aceasta
inseamna ca prezumtia privind existenta puterii de reprezentare prevazuta de lege isi
produce efectele fata de terti numai daca au fost indeplinite formalitatile de
publicitate.
Actele de dispozitie asupra bunurilor unei societati comerciale pot fi incheiate
in temeiul puterilor comferite reprezentantilor legali ai societatii, dupa caz, prin lege,
18
actul constitutive sau hotararile organelor statutare ale societatii, adoptate in
conformitate cu prevederile legii societatilor comerciale si actului constitutive. Pentru
incheierea acestor acte juridice nu este necesara o procura speciala si in forma
autentica data in acest scop, chiar daca actele juridice in cauza trebuie incheiate in
forma autentica (art. 70 din Legea 31/1990).
Mai mult potrivit art. 55 alin. (2) din lege, clauzele actului constitutive ori
hotararile organelor statutare ale societatilor, care limiteaza puterile conferite de lege
acestor organe sunt inopozabile tertilor, chiar daca au fost publicate.
In aplicarea principiilor generale ale mandatului, legea prevede ca
administratorul care are dreptul de a reprezenta societatea nu il poate transmite altei
personae, decat daca aceasta facultate i s-a acordat in mod expres (art. 71 din Legea
nr. 31/1990). In cazul incalcarii acestei interdictii, societatea poate pretinde de la
persoana substituita beneficiile rezultate din operatia realizata. Mai mult,
administratorul care fara drept, isi substituie o alta persoana raspunde solidar cu
aceasta pentru eventualele pagube produse societatii.

12. Incetarea functiei de administrator

Functia de administrator al societatii inceteaza prin: revocare, renuntarea
administratorului, moartea, incapacitatea administratorului.

a) Revocarea administratorului

In cazul societatii in nume colectiv, societatii in comandita simpla si societatii

cu rspundere limitat, asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului
social pot decide asupra revocarii administratorului, asupra limitarii puterilor, afara
de cazul in care administratotii au fost numiti prin actul constitutive [ art.77, art.99, si
art 197 alin.(3)].
In cazul societatii pe actiuni si societatii in camandita pe actiuni,
administratorii sunt revocabili[ art. 137 alin. (4)]. Ca si alegerea administratorilor,
revocarea lor este de competenta adunarii generale ordinare a actionarilor( art 111).
Trebuie aratat ca administratorul revocat se poate plange instantei judecatoresti. Dar,
avand in vedere caracterul ad nutum al revocarii, instanta nu poate s ail reintegreze in
functie chiar daca ar constata ca revocarea este fara o justa cauza.
Actiunea administratorului nu poate fi decat o actiune in daune; iai intr-adevar
daca se constata ca revocarea este fara o justa cauza, ea da nastere unei
raspunderi ( art. 391 C com.). Precizam ca justa cauza se are in vedere la
fundamentarea raspunderii societatii, iar nu a revocarii administratorului.
Solutia a fost consacrata expres, in art 137 din lege, care prevede ca in cazul in
care revocarea survine fara justa cauza, administratorul este indreptatit la plata unor
daune interese.

b) Renuntarea administratorului

19
 Principiul simetriei impune ca, daca revocarea este ad nutum si renuntarea are
un caracter discretionar. Dar, in cazul in care datorita renuntarii s-a cauzat un
prejudiciu, societatea are dreptul la despagubiri ( art. 391 C com.).
In toate cazurile de incetare a functiei administratorului, trebuie indeplinite
formalitatile de publicitate , ca si in cazul numirii in functie. In caz contrar, societatea
nu poate invoca fata de terti incetarea functiei [ art. 54 alin (2) din Legea nr. 31/1990.

20