Teste

Enigma Otiliei Ultima noapte de dragoste ( paralela )

O analiza comparativa a romanului lui G. Calinescu si Camil Petrescu poate fi deosebit de

interesanta , atat ptr relevarea personalitatii creatoare a fiecarui autor , cat si ptr a discerne
aspectele tematice , structurale si stilistice ale unei specii literare prin excelenta proteica .

Cei doi scriitori apartin aceleeasi generatii , s-au afirmat in epoca literara interbelica , au
manifestat interes ptr diverse forme artistice si literare , creandu-si operele pe un exceptional
suport cultural filozofic .

Teoreticienii raporteaza originea romanului ca specie , la epopee si la nuvela . De la

romanele cavaleresti si sentimentale ale literaturii medievale , literatura a devenit o specie
dominanta abia in secolul trecut , demonstrand o mare capacitate de primenire si aspirand
permanent la conditia totalitatii . Romanul romanesc are o varsta care nu trece cu mult peste
un secol , recuperand insa cu vitalitate un itinerar care , pe alte meridiane , s-a constituit intr-
un interval dublu

La inceputul epocii interbelice , o relevanta polemica literara s-a derulat ptr a raspunde la
intrebarea : ,, de ce nu avem roman ?

Mihai Ralea , G Calinescu , I Lovinescu , Camil Petrescu sunt doar cateva nume ale celor
ce si-au incrucisat spadele . Intr-un celebru eseu . G Ibraileanu facuse o distinctie care a ramas
: ,, Vom intelege mai bine metoda lui Proust daca ne vom gandi la analiza aplicata sie insusi ,
adica acelui erou al sau pe care il numeste ,, je

Romanul devine prin Proust o curioasa biografie , ori poate monografie a unei stari de
suflet . Se facea astfel , prima data la noi , distinctia intre modelul balzacian si cel proustian
( creatie si analiza ) .

E. Lovinescu , teoreticianul modernismului , lansa conceptul de sincronism , pledand ptr

asimilarea universului citadin , obiectivarea viziunii in creatia epica si promovarea analizei
psihologice . In contextul creat , Camil Petrescu pleda insistent ptr modelul proustian in
binecunoscutul articol ,, Noua structura si opera lui M. Proust . Continuand disputa G.
Calinescu aprecia ca la noi modelul balzacian nu-si epuizase posibilitatile , iar ceva mai tarziu
anunta astfel : ,, S-a pus odata intrebarea asupra metodei de adoptat in roman , daca , de pilda
, trebuie sa fim ,, balzacieni , ,, stendhalieni , ,, tolstoieni , ,, proustieni . Chestiunea
mi se pare cu totul gresita . Romanul apartine campului artei ca si poezia , unde nimeni nu
vrea sa fie ,, eminescian ori ,, macedonskian . dorind sa ramana cat mai original .Aceste
dezbateri , fara indoiala au facut bine afirmarii romanului modern cel putin prin diversificarea
registrului tematic , structural si stilistic . Este ceea ce se vede si din analiza comparativa a
romanelor Enigma Otiliei si Ultima noapte de dragoste , ale unora dintre cei mai prestigiosi
scriitori ai epocii .

I . Asemanari
Intre cele doua romane sunt destule asemanari ce tin de tematica , de raportul
dintre realitate si....... , de viziuni , etc . Astfel , in proportii diferite , e drept , e vorba de
ipostaze

a ) ale romanului unui mare oras , ale romanului capitalei . Sigur , Camil Petrescu ne
poarta cu eroul sau ardent , febril si pe fronturile transilvane ale Primului Razboi Mondial , iar
Bucurestiul inceputului de secol este , in general , spatiul in care se misca atat cei din clanul
Tulea , Pascalopol , Felix , cat si cei din familia Gheorghidiu , Vasilescu , Lumanararu si altii .
Casa lui mos Costache la care soseste Felix Sima la ,, inceputul lui iulie 1909 , intr-o seara ,
cu putin inainte de ora 10 este pe strada Antim . Datorita , mai ales avocatului ,, fara procese
Stanica Ratiu , cititorul patrunde in cele mai neasteptate si mai diverse locuri ale capitalei .
La fel iubirea dintre Gheorghidiu si Ela se naste si este traita pe culoarele Universitatii , la
seminarii ; totodata , cuplul de indragostiti il putem insoti ,, in lungi plimbari pe jos , prin
toate cartierele pavate cu asfalt ale capitalei iar pe tanarul inflexibil il urmarim intrand la
minister ptr o intalnire ce o rateaza . Ce sa mai spunem de unchiul sau , Nae Gheorghidiu ,
parlamentarul , care are orasul in palma , sau de Tache , celalalt unchi a carui casa din strada
Dionisie , ,, casa veche mare cat o cazarma provoaca atata tensiune in familie si , intr-o
masura determina existenta cuplului Stefan Ela .

b ) Desigur , romanul lui Calinescu e in mare masura istoria unei mosteniri , la care se
asteapta atatia , care va incapea in mana lui Stanica . Si unul si celalalt romanele au
neasteptate componente tematice comune , dupa cum s-a vazut deja . Fiecare intr-un anume
fel e romanul unei familii , in masuri diferite , un roman de iubire si atat cat a intrat in vederile
autorului , roman de formare ( Gheorghidiu student la cursuri , la seminarii ) ; Felix se
formeaza ca viitor medic , publica articole , recepteaza din jur mesajele unei realitati
complicate .

Nu e greu de detectat o anume intelectualitate in ambele scrieri , atat in ,, Vocea

auctoriala cat si in exprimarea personajelor . Astfel descrierile din Enigma Otiliei , ,,
pledoariile lui Stanica , ,, dezbaterile filozofice ale cuplului Stefan Ela , inclusiv cele
din patul nuptial , observatiile privind arta militara de-a lungul timpului sunt probe usor de
izolat . Dar marca unui asemenea limbaj este in taietura frazei , in acuratetea si proprietatea
lexicului , in efectele obtinute prin folosirea , cu masca , a unor neologisme .

c ) Se poate vorbi si de persistenta unei ,, priviri exterioare in ambele romane , mai putin
la Camil Petrescu , dar care are functia ei , dezvaluind de pilda , acuitatea observatiei ,
intensitatea trairilor eroului .

La Calinescu aceasta tehnica nu mai trebuie argumentata , caci tine de structura operei si
de viziunea balzaciana prin care omul apare ca ,, animalul in cusca lui .
 Dar reflexele balzaciene nu lipsesc nici din Ultima Noapte de dragoste . Intra aici tema
mostenirii , scena si decorul de la masa la care unchiul Tache isi invita rudele , inclusiv
descrierea casei ; batranul insusi avar , ursuz este un tip balzacian , ca si lista de negustori la
care se face trimitere . Pe de alta parte , analiza in care exceleaza C. Petrescu nu lipseste nici
din romanul calinescian feminitatea Otiliei , ,, profunzimea lui Stanica , rafinamentul lui
Pascalopol sunt elocvente .

d ) Sunt si cateva tipuri literare comune celor doua romane , desi atat de diferite : tipul
avarului Costache Tache , escrocul Nae Stanica , intelectualul prin Felix Stefan , femeia
bavarica Otilia Ela .

II Deosebiri
Primele deosebiri apar evident la nivel compozitional . Enigma Otiliei este roman
balzacian . Dupa un debut in mijlocul evenimentelor si cu evocarea unora anterioare , cu o
pauza descriptiva ( detalii ale locuintei, portrete , imbracaminte , etc) urmeaza alternante ,
scene dialogate , povestire sumara ce precipita ritmul naratiunii pana la criza lui Mos
Costache si apoi deznodamantul cu post scriptumul cunoscut .

Este aici ,, o placere a regiei M . Manolescu. Ceea ce trebuie remarcat e faptul ca autorul
nu povesteste ce s-a intamplat sau se intampla , prefera reprezentarea , incat textul se
compune dintr-o succesiune de scene in salon , in camera Otiliei , in apartamentul lui Stanica ,
in intimitatea lui mos Costache , a Georgetei etc, notand replici , gesturi , miscari , detalii
fizionomice , dar mai ales ceea ce tine de arta scenica .

Cu totul altfel este compozitia romanului lui C. Petrescu : in buna masura este o lunga si
tensionata confesiune privind doua experiente existentiale fundamentale ale lui Gheorghidiu :
dragostea si razboiul . Memoria involutiva reinvie intamplari si stari de spirit trecute , se naste
impresia unui fluid imprevizibil al carui sens nu e mereu acelasi . Totusi desi apare aceasta
juxtapunere de ,, stari de suflet , curgerea nu este cronologica . Faptele din Diagonalele unui
testament capitolul doi din cartea I , s-au petrecut inaintea celor din primul capitol ( la Piatra
Craiului in munte )

Ca si la Proust , acele ceasornicului sunt date inainte si inapoi . La Calinescu mai e apoi
puternica impresia de organizare scenica totul sta sub semnul unei scene de inceput ( jocul
de carti ) dupa care firele se desfac precum spitele unei roti . ( Procedeul apare si la
Rebreanu : hora iubirii )

Insiruirea narativa arata diferit la cei doi autori .

La Calinescu , cu toata viziunea regizata e totusi vocea auctoriala a unui autor omniscolit si
omniprezent .

O usoara simpatie sau intelegere tradeaza autorul cateodata ptr Felix si Otilia , chiar ptr
Costache , dar vocea autorului , ochiul lui nu se suprapun peste nici una din perspectivele
vreunui personaj .
 La Camil instanta narativa ( si analitica ) este Stefan Gheorghidiu care are dublu statut de
narator si martor , iar textul curge cu tot ce vede , simte si traieste eul acestuia peste care se
suprapune vocea autorului . Este acel ,, je proustian , dar privit cu mai multa detasare .

Personajele Nota distinctiva a celor calinescieni consta in faptul ca raman egale cu

ele insele ca in literatura clasica . Schitele portretistice ale lui Costache , Aglaie , Pascalopol ,
Otilia , Stanica etc spun esentialul : zgarcenie , prudenta , delicatete generoasa ,
imprevizibilitate feminina , ticalosie rafinata etc .

La sfarsitul romanului sunt la fel .

Oarecum altfel sunt personajele din Ultima noapte de dragoste . Stefan constata uimit
consecintele mostenirii in comportamentul Elei . Frumusetea iubirii din amfiteatre nu mai
seamana cu cea din excursia la Odobesti . Experienta cunoasterii traita intens de o constiinta
lucida modifica , descopera sensuri nebanuite ale existentei ptr un inadaptat . Impresia e de
alunecare continua sub fascicolul unei priviri interioare necrutatoare.

Chiar persoanele din aceeasi familie spirituala se deosebesc prin substanta si semnificatie :
Felix e in formare apare ca un suflet pur intr-un mediu viciat . Obsesia lui e sa se realizeze
profesional , iar tinuta lui morala e desavarsita , aproape ireala . Stefan dovedeste energie ,
virilitate si loiallitate ( ca la Stendhal ) se autoanalizeaza cu cruzime si are o bogata viata
launtrica , orgoliu si setea de cunoastere il duc pe front . Prin pondere si structura ,, lumea
personajelor se organizeaza prin fiecare roman astfel : in Enigma Otiliei riscam s-o numin
multipolara fiindca mai multe personaje sustin cupola constructiei artistice si componentele
mesajului , pe cand in Ultima noapte de dragoste e unipolara caci numai un singur personaj
Stefan comunica , vibreaza si numai in comparatie cu el celelalte personaje isi justifica
prezenta in universul operei .

Viziunea artistica
Tematica , structura , compozitia si tipologia tin in Enigma Otiliei de interferente clasice ,
romantice si realiste , dar in Ultima noapte de dragoste te intampina viziunea si inflexiunile
unei scriituri moderne .

Prin toate acestea , cele doua creatii romanesti s-au consacrat ca doua opere din sistemul de
valori durabile ale literaturii noaste .

Prin mijloace si cu structuri diferite , romanul citadin , de creatie , dar si cel de analiza
inregistrau succese stralucite .

Limbajele romanului se diversificau si marcau deschideri esentiale spre formele moderne

ale unei specii literare atat de greu de definit in ipostazele in care apare la marii romancieri ai
veacului Faulkner , Woolf , Joyce , Marquez si altii .
 Ion al Glanetasului si Ilie Moromete ( E. Zanusa )

Doua dintre cele mai reprezentative romane de inspiratie rurala din literatura noastra sunt
Ion de L. Rebreanu si Morometii de M. Preda .

Pornind de la realitati apartinand unor epoci si zone geografice diferite , cei doi prozatori
impun constiintei cititorului doua tipuri umane de o deosebita autenticitate si vigoare .

Cunoscut ca maestru al zugravirii multimilor in miscare , L . Rebreanu asaza in

primplanul romanului Ion , un personaj individual , dar reprezentativ ptr colectivitatea umana
din care face parte , purtand pecetea mentalitatii clasei si a timpului careia ii apartine . Desi
inzestrat cu o personalitate puternica , el nu este un unicat . In tot ceea ce face , Ion merge pe
carari ,, batatorite .

Dimpotriva , M. Preda in Morometii , ne ofera imaginea unui personaj cu o fizionomie

foarte ,, a sa , evoluand in felul sau pe coordonatele generale ale timpului in care traieste .
Cele cateva trasaturi caracteristice taranului in general ( siretenie , precautie , disimulare a
intentiilor ) aduc un spor de autenticitate personajului , fara a-i stirbi nota de originalitate .
Personajul lui M. Preda , al carui prototip dupa propria marturisire este chiar total autentic ,
este un spirit contemplativ , in totala opozitie cu spiritul activ si pragmatic ( orientat exclusiv
catre aspectele practice ale vietii ) care guverneaza intreaga evolutie a personajului lui
Rebreanu .

Deosebite sunt si modalitatile de caracterizare folosite de catre cei doi autori

L. Rebreanu ne ofera un roman de creatie in care personajul , privit din exterior , se

constituie din gesturi si fapte , la care se adauga referintele autorului ( ,, iute si harnic ca ma-
sa : unde punea el mana punea si Dumnezeu mila , iar pamantul ii era drag ca ochii din cap )
sau ale altor persoane Vasile Baciu , doamna Hudelea , preotul Belciug .

M. Preda isi priveste personajul mai ales din interior . Tehnica folosita este cea a analizei
psihologice , prin care autorul urmareste dinamica gandurilor si a sentimentelor personajului
sau . Cand il priveste din exterior , autorul utilizeaza tehnica decupajului : din viata personala
sunt selectate momente semnificative ( cina , secerisul , discutiile din poiana lui Iocan ,
confruntarea cu agentii fiscali ) care pun in lumina trasaturile lui definitorii .

Dincolo de toate deosebirile , dintre care am enumerat doar cateva , personajele

principale ale acestor doua romane au totusi in comun faptul ca amandoua evolueaza si se
definesc in raport cu problema pamantului . Este un raport de interconditionare , caci daca , pe
de-o parte , temperamentul , varsta si starea civila a fiecarui personaj marcheaza intr-un
anume fel atitudinea lui fata de proprietatea funciara si aceasta , la randul ei , isi pune
pecetea , intr-un anume fel , asupra evolutiei si destinului fiecaruia dintre cele doua
personaje . Aceasta este perspectiva din care vom aborda tema propusa .

Plasarea personajului in timp si spatiu

ION
Ion isi consuma scurta si zbuciumata sa existenta in primele decenii ale secolului 20 in
satul Pripas ,, sat pitit intr-o scrantitura de coline , undeva pe valea Somesului .
Colectivitatea satului joaca rolul unui ,, cor tragic , care comenteaza intamplarile al caror
protagonist este , de cele mai multe ori , Ion al Glanetasului . Scena pe care tanarul ambitios
cauta sa se remarce , dar este , cel mai adesea , umilit este pe rand : hora , carciuma sau
biserica . Baiat de tarani saraci , dornic de imbogatire , Ion este flacau de insurat , amanunt
semnificativ care contine de fapt , cheia intregii evolutii ulterioare a personajului .

MOROMETE
Satul lui Ilie Moromete , Silistea Gumesti , este asezat in Campia Dunarii . M. Preda
dateaza actiunea in preajma celui de-al doilea Razboi Mondial . Este un moment de relativa si
aparenta acalmie , cand se pare ca ,, timpul este foarte rabdator cu oamenii , iar amenintarile
mari se sfarama in puzderie de amenintari mai mici pe care cu timpul le duceau zilnic in
spinare . In aceste imprejurari ,, viata se scurge aici fara conflicte mari : . Marea placere a
silistenilor o constituie discutiile pe teme politice din poiana fierariei lui Iocan .

Om in puterea varstei si casatorit a doua oara , Ion Moromete este cap al unei familii
numeroase , a carei liniste este tulburata de certurile ptr avere dintre copiii proveniti din cele
doua casatorii .

Statut social

Mama lui Ion , Zenobia , mostenise destula avere de la parinti , dar tatal ei , mai mult
cantaret decat gospodar , a risipit-o repede . Putinul pamant pe care-l mai au nu-i poate
asigura taranului harnic si ambitios pozitia pe care si-o doreste printre oamenii satului . Ion
resimte dureros saracia care il diferentiaza de ceilalti oameni din sat , punandu-l intr-o situatie
de inferioritate sociala in ciuda calitatilor pe care le are .

Cele doua loturi de pamant , 14 pogoane , ii asigura lui Ilie Moromete o pozitie
privilegiata in cadrul colectivitatii din care face parte . La adunarile duminicale din poiana lui
Iocan lectura cu voce tare a ziarului si comentariile de rigoare sunt apanajul lui Moromete ,
singurul consatean capabil sa-i dea replica fiind Cocosila , prietenul si ,, rivalul sau politic .
 Scop urmarit
De aceea, scopul caruia intreaga sa viata , se subordoneaza este acela de a obtine cat mai
mult pamant . Este ceea ce romancierul numeste ,, glasul pamantului , caruia Ion ii da
ascultare in prima parte a romanului .

Multumit de situatia pe care o are , I. Moromete nu doreste altceva decat sa pastreze

intacte cele doua loturi care asigura linistea lui prezenta si capatuiala viitoare a copiilor lui .
Goana dupa inavutire a vecinului sau Tudor Balosu ii provoaca oroare .

Mijloace de realizare
Gandul de a o lua pe fata lui V.B. , ptr a scapa de saracie , il urmareste pe Ion pe tot
parcursul primei parti a romanului : insinuat si nebulos mai intai , insistent si clar dupa ce
gaseste modalitatea de a anula opozitia lui V.B. care-l considera ,, un sarantoc si ,, un talhar
intre cei doi se angajeaza o lupta indarjita in care cand unul , cand celalalt par a fi victorios ,
iar Ana este coborata la rolul ingrat de bumerang . In cele din urma , pamanturile lui V.B. ,
devenite ptr scurt timp proprietatea lui Ion vor intra in posesiunea bisericii . Este o rezolvare a
starii conflictuale pe baza aceluiasi principiu pe care il avusese in vedere si marele dramaturg
I.L.Caragiale in Scrisoarea pierduta : cand doi se cearta , al treilea castiga .

Modalitatea in care I.Moromete crede ca va putea sa salveze integritatea loturilor de

pamant si tihna taifasurilor duminicale este tergiversarea . Cu convingerea neclintita ca
lucrurile se vor rezolva intr-un fel , de la sine , el trece prin momente dificile jucand comedia
disimularii . Niciuna dintre amenintarile care plutesc deasupra familiei nu capata o rezolvare
totala , definitiva , ci numai amanarea scadentei . Cu siretenia caracteristica clasei din care
face parte , I.M. crede ca raul poate fi ,, pacalit . A-l infrunta reprezinta un risc pe care nu si-l
asuma .

Temperament
Evolutia celor doua personaje , determinata in primul rand de un factor social si anume de
pozitia lor in raport cu proprietatea funciara , capata o mai puternica motivatie artistica prin
adaugarea unui factor de ordin psihologic : datele temperamentale cu care este inzestrat
fiecare dintre ele .

Incercand o definire a profilului moral al personajului , E.Lovinescu constata ca Ion ,, o

vointa imensa . G.Calinescu adauga ingratitudinea , egoismul , lipsa de scrupule .Ambii
vorbesc despre ,, viclenie care dupa E.Lovinescu este procedurala , iar dupa G.Calinescu
instinctuala . Dar Ion este mai ales patimas . Toate manifestarile sale poarta pecetea patimei :
dragostea ptr Florica , dar si ptr pamant , dorinta de a se remarca printre flacaii satului , ura
impotriva celor care il urmaresc , razbunarea . Aceasta trasatura l-a determinat , credem ,
pe ............................+

In ceea ce priveste profilul spiritual al lui I.Moromete exegetii operei lui M.Preda afirma
in consens ca este ,, un taran filozof ,, spirit contemplativ ptr care viata e spectacol
continuu . Cei din jurul sau constata cu uimire ca el avea ciudatul dar de a vedea lucruri care
lor le scapau , pe care ei nu le vedeau . Cu inteligenta sa patrunzatoare el sesizeaza cercul
vicios in care se zbate lucrand pamantul ptr a putea plati impozitele si platind impozitele ptr a
putea pastra pamantul .

Asociata cu o anumita bonomie , inteligenta sa ii creaza disponibilitati ptr umor . A face

haz pe socoteala altora este marea lui placere dar si un mijloc de a depasi momentele grele . In
imprejurari neplacute el dovedeste o stapanire perfecta a artei disimularii intentiilor prin
afisarea ignorantei , in fond , o naivitate trucata , amanunt care justifica apropierea lui de Mos
Ion Roata . In discutiile cu agentul fiscal , cu jandarmul , cu vecinul Tudor Balosu ,
I.Moromete se comporta ca un actor reusind sa creeze in jurul sau perplexitate sau descarcari
de manie , cu aerul cel mai nevinovat din lume .

Opozitia dintre firea activa , dinamica , patimasa a lui Ion si firea contemplativa a lui
I.Moromete apare foarte bine marcata in momentul confruntarii celor doua personaje cu
pamantul pe care il stapanesc .In timp ce lui Ion privelistea pamantului ii provoaca o stare de
euforie , o dorinta apriga de a-l simti sub picioare , de a-i sorbi mirosul , de a-si umple ochii ,,
de culoarea lui imbatatoare un elan finalizat in acel cunoscut gest al imbratisarii pamantului ,
I.M.se comporta ca un spectator privind cu o detasare superioara spectacolul muncii fiilor sai ,
la adresa carora formuleaza observatii malitioase .

Evolutie
Acest temperament explica diagrama sinuoasa a vietii lui Ion , zbaterea sa intre glasul
pamantului si glasul iubirii , zbatere care face din el un personaj ,, diplomatic , iar din cartea
lui Rebreanu un roaman social si psihologic in acelasi timp .Pe cat de mult dorise , pe cand
era flacau , casatoria cu Ana , ( de fapt cu pogoanele ei ) pe atat de mult isi doreste reluarea
legaturii cu Florica dupa ce afla de proiectele ei de casatorie cu George . ,, Tot a mea ai sa fii
tu , ii spune el . ,, Sa stiu bine ca fac moarte de om si tot a mea ai sa fii .

In ciuda calitatilor deosebite cu care este inzestrat I.Moromete , adversitatile

caracteristice epocii ii vor marca negativ evolutia transformand-o intr-un declin lent dar
neiertator . Inceputul acestui declin il constituie taierea salcamului , simbol al trainiciei si al
unitatii familiei Morometilor , iar punctul ultim , hotararea de a vinde lui T.Balosu jumatate
din loturile sale de pamant . Intre aceste doua momente asupra lui I.M. se abat lovituri dupa
lovituri , spulberandu-i iluzia ca raul mai poate fi ,, pacalit .

Deznodamantul
Dar ,, moarte de om a facut , in cele din urma nu Ion ci George . Sfarsitul lui Ion este
naprasnic , insemnand anulare brutala si totala a fiintei lui , anulare venita din afara , ca un
blestem . Cuvintele lui V.B. sunt revelatoare in acest sens : ,, Dumnezeu nu bate cu bata . Iaca
mi-a furat pamantul si l-a saturat Dumnezeu de pamant .

Felul in care a murit Ion este in perfecta concordanta cu felul in care a trait intreaga sa
evolutie catre acest deznodamant ilustreaza procesul de dezumanizare si consecintele tragice
pe care le determina goana dupa avere . Cazul lui Ion este caracteristic societatii in care a
trait , societate in care omul nu este apreciat dupa munca sa , ci dupa avere , societate in care
oamenii pierd calitatea cea mai de pret : omenia .

Hotararea de a vinde o parte din pamant inseamna abdicarea lui I.Moromete de la intregul
sau mod de viata anterior , retragerea in singuratate si mutenie , adica autoanulare morala .
Fara cele 14 pogoane de pamant I.M. nu mai e I.M. .

Destinul sau este surprinzator de bine intuit de un alt personaj al romanului . Vasilescu ,
care , modeland din huma capul lui I.M. ofera celor adunati in fata fierariei lui Iocan o
imagine uimitoare prin forta anticipativa : Era asa cum il cunosteau ei , dar parca era singur ,
fara familie , fara Iocan si Cocosila , fara D. Lui Nae si fara parlament .

Factori determinanti

Spatiu si timp Statut social Stare civila Temperament

a) Sat de pe Somes fara pamant flacau patimas , vulcanic

inc sec. 20 impulsiv

b) sat de pe Dunare cu pamant cap de familie reflexiv , plin de

intre cele 2 razb grevat de datorii numeroasa cu umor , cu placerea

copii din 2 casatorii taifasului

Scop urmarit Mijl. De realizare Evolutie

a)Sa obtina pamant seducerea unei fiice bogate sinuoasa , zbatere

cu orice pret intre glasul pop ,gl iubirii

b) sa pastreze pam. eschivarea de la datorii declin lent implacabil

Deznodamantul
a) anularea totala napraznica din exterior
b) autoanulare lenta concretizata in refuzul de a mai comunica cu lumea exterioara .