Sunteți pe pagina 1din 4

Racul de rau referat

Racul de rau traieste pe fundul apei, in rauri lin curgatoare,


cu apa limpede. Ziua sta ascuns printre pietre si radacini, aproape
de tarm. Numai noaptea iese la vanat.

Alcatuirea corpului. Aceasta coaja groasa, tare, numita crusta,


este formata dintr-o substanta numita chitina si din calcar. La
incheieturi chitina este mai subtire, iar cantitatea de calcar mai
mica.

Pe cefalotorace racul are:


- doua perechi de fire numite antene. Antenele sunt formate din
articole puse cap la cap;
- doi ochi compusi, numiti astfel deoarece fiecare este format din
mai multe sute de ochi simpli, strans lipiti unii de altii. Privind cu
lupa un ochi de rac, observam o sumedenie de fetisoare, fiecare
fiind un ochi simplu. Ochii sunt asezati in varful unor pedunculi
mobili. Nimic mai curios decat acesti ochi compusi, care se
orienteaza in toate partile, datorita acestor pedunculi;
- gura, situata pe partea ventrala, este prevazuta cu piese tari, cu
care racul taie si mesteca hrana;
- cinci perechi de picioare, formate din mai multe articole, cu
muschi puternici, de culoare alba.
Abdomenul este mai subtire decat cefalotoracele, dar are muschi
puternici. Segmentele sunt articulate mobil unul fata de altul, prin
incheieturi. Muschii abdomenului se prind tot de crusta care are
rol de schelet extern. Primele 5 segmente poarta cate o pereche
de prelungiri iar al 6-lea are de o parte si de alta cate doua
lopatele care, impreuna cu segmentul al 7-lea, formeaza
inotatoarea codala. Pa fata ventrala a ultimului segment se
gaseste orificiul anal.

Locomotia. Pe fundul apelor, racul merge cu ultimele 4 perechi


de picioare, prima pereche servindu-i la apucarea hranei. Ca orice
animal, merge inainte. Numai cand inoata se deplaseaza inapoi,
lovind apa cu inotatoarea codala. Astfel, apa este impinsa inainte,
iar racul se deplaseaza inapoi.
Sensibilitatea. Ca animal de prada, racul are organe de simt
bine dezvoltate. Cu antenele pipaie si miroase. Mirosul lui este fin.
Daca vrem sa scoatem un rac din adapostul lui, este destul sa
punem o bucata de carne in apropiere. Racul are vederea buna.
Hranirea. Racul se hraneste cu diferite animale mici din apa
(melci, larve de insecte, pestisori etc.) pe care le prinde cu clestii
cei mari, le taie in bucati si le duce la gura. Hrana este sfaramata
apoi cu piesele bucale. Poate consuma cadavre de animale si
resturi de plante. Deci, dupa modul de hranire este un animal
omnivor.
Respiratia. De o parte si de alta a cefalotoracelui, crusta este
departata de corp, formand cate o camera branhiala, in care se
gasesc branhiile, fixate de baza picioarelor si pe laturile toracelui.
Ele sunt continuu scaldate de un curent de apa proaspata care
circula in camerele branhiale, dinapoi inainte. Curentul este
determinat de miscarea picioarelor si a unora dintre piesele
bucale.
Inmultirea. Toamna, femela depune oua lipicioase, care stau
toata iarna prinse pe prelungirile abdomenului. Prin luna mai ies
racusorii care un timp raman in jurul mamei. In primii ani, cresc
repede si naparlesc des. Dupa 4 - 5 ani ajung la marimea normala
si de atunci naparlesc odata pe an. Deoarece crusta nu creste
odata cu trupul racului, ea ramane mica si racul naparleste. Pana
ce se formeaza o alta crusta mai mare, racul creste. Dupa 7-8 zile
crusta se reface, iar cresterea racului inceteaza, pana la o noua
naparlire.
Formarea crustei cere o mare cantitate de calcar. In peretii
stomacului se formeaza rezerve de calcar sub forma unor bobite.
In timpul naparlirii, acest calcar trece in sange, care-l transporta
in piele, unde se depune. Pielea se intareste, incetul cu incetul,
formandu-se crusta.

Odata cu venirea iernii, racii se afunda in malul de pe fundul


apelor si stau in amortire pana primavara, cand isi reiau viata
obisnuita.

Racul este cautat pentru carnea lui gustoasa. Fiert, culoarea


racului devine rosie. Cauza ? in piele, are 2 pigmenti: unul
albastru, care se distruge prin fierbere, si altul rosu, care rezista si
da culoarea racului fiert (de aici zicala rosu ca racul).
Animale inrudite cu racul

Homarul si langusta, sunt raci marini care traiesc in apropierea


tarmurilor. Ei sunt cautati pentru carnea lor gustoasa.
Crabul de iarba, traieste in toate marile Europei langa tarmurile
stancoase. El are abdomenul foarte scurt, indoit sub cefalotorace
si lipit de el.
Dafnia (puricele de balta), este comuna in balti si mlastini. Corpul
ei este aparat de doua valve subtiri si transparente, astfel incat se
pot observa organele interne si chiar bataile inimii. A doua
pereche de antene este foarte dezvoltata, ramificata si serveste
la inot.
Ciclopul si mai mic decat Dafnia (5 mm), are un singur ochi si se
inmulteste la fel de usor ca Dafhia.
Acesti racusori, gasindu-se in cantitati imense, servesc ca hrana
unor animale mai mari, pesti si balene. Dafniile se gasesc din
abundenta in apele noastre, de unde sunt scoase cu fileul, uscate
si folosite ca hrana pentru pestii din acvarii. Racul, homarul,
langusta, crabii sunt comestibili.

Racul si animalele inrudite cu el, avand corpul acoperit cu crusta,


se numesc crustacee.

Caratctere generale:

Au corpul acoperit cu crusta care formeaza scheletul exterior.


Corpul este format din cefalotorace si abdomen. Au doua perechi
de antene. Traiesc in apa si respira prin branhii.