Sunteți pe pagina 1din 42

Capitolul I:Familiarizarea genarala cu intreprinderea S.A.

Supraten

1.1Caracteristica generala a intreprinderii,strutura manageriala,subordonarea


departamentala

In prezent, fabricile SUPRATEN, echipate cu tehnologii germane de ultima ora, n


fiecare zi produce aproximativ 60 de tone de materiale de vopsit i 340 de tone de
amestecuri uscate,iar scopul acesteia a fost mereu meninerea pe piaa din Republica
Moldova cu o gam larga de materiale de construcii i de ntreinere a casei de o calitate
nalt i la un pre accesibil. Totalitatea produselor de marca SUPRATEN decoreaz deja
bine cunoscutul pentagon multicolor nsoit de logo-ul expresiv asociat cu semnul calitii,
deoarece anume nalta calitate a produciei ntreprinderii pus n vnzare reprezint sarcina
primordial a companiei. Acest fapt este confirmat prin deinerea de ctre S.A.
SUPRATEN a certificatului calitii ISO 9001:2000.

Oraul Meterilor unul din cele mai mari supermarkete de materiale de construcii din
Moldova. n complexul comercial se gsete cel mai mare asortiment din ar, de produse
pentru cas, reparaii i construcii peste 50 mii tipuri de produse, beneficiaz de serviciile
celor mai mai importani productori din Germania, Frana, Italia, Spania, Polonia, Rusia,
Romnia, Ucraina, etc.
Pe 22 decembrie 2013, compania SUPRATEN a deschis uile noului i celui mai mare
supermarket de materiale pentru construcii i finisare din Republica Moldova, n sectorul
Ciocana, pe strada Meterul Manole, 14/1. Noul supermarket SUPRATEN este mai mare,
mai modern i rspunde celor mai nalte cerine europene, avnd un asortiment de peste 70
000 de produse. Deschiderea Centrului Comercial a creat 300 de locuri de munc.

n noul Centru Comercial activeaz Centrul de Instruire i Demonstrare. Aici sunt pregtii
managerii i consultanii companiei. Toi doritorii pot beneficia gratis de consultaie i
demonstrare referitor la materialele i tehnologiile de construcie i finisare. Cei cine
cumpr la SUPRATEN gresie i faian, primesc gratis proiectele de design i machetele
3D, care sunt pregtite de designerii experimentai ai companiei, folosind produsele din

1
supermarket. Pe lng toate acestea consultanii vor face calculele materialelor necesare
pentru diferite tipuri de lucrri de construcie i finisare.

Locaia comod a magazinului are la dispoziie 250 de locuri pentru parcare, cafenelele
"Andy's Express" i "Glbenu".

Compania SUPRATEN este lider n producia de vopsele i amestecuri uscate din


Republica Moldova. SUPRATEN produce mai mult de 150 de tipuri de vopsele, grunduri,
gleturi, adezivi i alte materiale de constructii. Dar gama de produse SUPRATEN este mult
mai larga - compania produce mobilier de nalt calitate, usi, ferestre si usi din
PVC si rolete. Produsele de calitate nalt SUPRATEN sunt validate de certificatul
sistemului de management al calitii internaional ISO 9001: 2008(anexa3), primit de
companie in anul 2010.

In cadrul companie SUPRATEN functioneaza centrul de instruire, unicul de acest gen din
Republica Moldova, unde sunt instruti managerii, vanzatorii consultanti ai companiei, si
orice doritori de a face cunostinta teoretica si practica, si un laborator de testare a marfii
(anexa4).

SUPRATEN colaboreaza cu instituiile de nvmnt din Republica Moldova, contribuind


la faptul ca in tara sa fie mai multi specialisti bine calificati in domeniul sau.
Desfurarea activitii unei uniti economice sub multiplele ei aspecte (tehnice,
economice, sociale etc.) care, de fapt, coincide cu exercitarea funciunilor sale, presupune
conceperea i realizarea unei structuri organizaionale care s favorizeze atingerea
obiectivelor pe care i
le-a fixat i, implicit, a scopurilor urmrite de componenii si. Este vorba de constituirea
unor elemente structurale ale unitii economice cu caracter de execuie (de producie i de
servire) i funcionale care s contribuie, dup caz, la obinerea produciei, servirea acesteia
i la exercitarea funciilor managementului.
In prezent, fabricile SUPRATEN, echipate cu tehnologii germane de ultima ora, n
fiecare zi produce aproximativ 60 de tone de materiale de vopsit i 340 de tone de
amestecuri uscate,iar scopul acesteia a fost mereu meninerea pe piaa din Republica
2
Moldova cu o gam larga de materiale de construcii i de ntreinere a casei de o calitate
nalt i la un pre accesibil. Totalitatea produselor de marca SUPRATEN decoreaz deja
bine cunoscutul pentagon multicolor nsoit de logo-ul expresiv asociat cu semnul calitii,
deoarece anume nalta calitate a produciei ntreprinderii pus n vnzare reprezint sarcina
primordial a companiei. Acest fapt este confirmat prin deinerea de ctre S.A.
SUPRATEN a certificatului calitii ISO 9001:2000.

Oraul Meterilor unul din cele mai mari supermarkete de materiale de construcii din
Moldova. n complexul comercial se gsete cel mai mare asortiment din ar, de produse
pentru cas, reparaii i construcii peste 50 mii tipuri de produse, beneficiaz de serviciile
celor mai mai importani productori din Germania, Frana, Italia, Spania, Polonia, Rusia,
Romnia, Ucraina, etc.
Pe 22 decembrie 2013, compania SUPRATEN a deschis uile noului i celui mai mare
supermarket de materiale pentru construcii i finisare din Republica Moldova, n sectorul
Ciocana, pe strada Meterul Manole, 14/1. Noul supermarket SUPRATEN este mai mare,
mai modern i rspunde celor mai nalte cerine europene, avnd un asortiment de peste 70
000 de produse. Deschiderea Centrului Comercial a creat 300 de locuri de munc.

n noul Centru Comercial activeaz Centrul de Instruire i Demonstrare. Aici sunt pregtii
managerii i consultanii companiei. Toi doritorii pot beneficia gratis de consultaie i
demonstrare referitor la materialele i tehnologiile de construcie i finisare. Cei cine
cumpr la SUPRATEN gresie i faian, primesc gratis proiectele de design i machetele
3D, care sunt pregtite de designerii experimentai ai companiei, folosind produsele din
supermarket. Pe lng toate acestea consultanii vor face calculele materialelor necesare
pentru diferite tipuri de lucrri de construcie i finisare.

Locaia comod a magazinului are la dispoziie 250 de locuri pentru parcare, cafenelele
"Andy's Express" i "Glbenu".

Compania SUPRATEN este lider n producia de vopsele i amestecuri uscate din


Republica Moldova. SUPRATEN produce mai mult de 150 de tipuri de vopsele, grunduri,
gleturi, adezivi i alte materiale de constructii. Dar gama de produse SUPRATEN este mult
3
mai larga - compania produce mobilier de nalt calitate, usi, ferestre si usi din
PVC si rolete. Produsele de calitate nalt SUPRATEN sunt validate de certificatul
sistemului de management al calitii internaional ISO 9001: 2008(anexa3), primit de
companie in anul 2010.

In cadrul companie SUPRATEN functioneaza centrul de instruire, unicul de acest gen din
Republica Moldova, unde sunt instruti managerii, vanzatorii consultanti ai companiei, si
orice doritori de a face cunostinta teoretica si practica, si un laborator de testare a marfii
(anexa4).

SUPRATEN colaboreaza cu instituiile de nvmnt din Republica Moldova, contribuind


la faptul ca in tara sa fie mai multi specialisti bine calificati in domeniul sau.
Desfurarea activitii unei uniti economice sub multiplele ei aspecte (tehnice,
economice, sociale etc.) care, de fapt, coincide cu exercitarea funciunilor sale, presupune
conceperea i realizarea unei structuri organizaionale care s favorizeze atingerea
obiectivelor pe care i
le-a fixat i, implicit, a scopurilor urmrite de componenii si. Este vorba de constituirea
unor elemente structurale ale unitii economice cu caracter de execuie (de producie i de
servire) i funcionale care s contribuie, dup caz, la obinerea produciei, servirea acesteia
i la exercitarea funciilor managementului.
Familizarea cu statutul intreprinderii S.A.Supraten si domeniile de activitate
Societatea pe aciuni SUPRATEN" este constituit n conformitate cu Legea Republicii
Moldova "Privind societile pe aciuni", Legii Republicii Moldova "Cu privire la
antreprenoriat i ntreprinderi", "Regulamentului Societilor economice n Republica
Moldova" aprobat prin Hotarrea Guvernului Republicii Moldova din 10.09.1991 Nr.500.
Denumirea deplin a Societii este SUPRATEN" Societate pe aciuni, denumirea
prescurtat - SUPRATEN" S.A. Societatea este de tip deschis cu sediul - MD-
2059,Republica Moldova, mun. Chiinu, str. Petricani, 84. Durata de activitate a societii
este nelimitat conform statului intreprinderii(anexa6).
Societatea S.A. SUPRATEN este persoan juridic, care i desfoar activitatea sa n
temeiul Legii Republicii Moldova "Privind societile pe aciuni", altor acte legislative i
4
statutul ntreprinderii. Societatea posed drept de proprietate bunuri, care sunt separate de
bunurile acionarilor i se trec n bilanul ei independent.
Fa de acionarii si societatea are obligaii n conformitate cu Legea Republicii
Moldova "Privind societile pe aciuni", cu legislaia n vigoare. Societatea poate n numele
su s dobndeasc i s exercite drepturi patrimoniale i drepturi nepatrimoniale personale,
s aib obligaii, s fie reclamant i prit n instana judectoreasc. Societatea este n drept
s desfoare orice activiti neinterzise de legislaie. Anumite activiti, ale cror
nomenclator este stabilit de legislaie, societatea este n drept s le desfoare numai n baza
licenei.
Societatea are dreptul s deschid conturi bancare pe teritoriul Republicii Moldova i n
strintate. Posed sigiliu cu denumirea sa n limba de stat scris n ntregime i cu
indicarea sediului. Pe sigiliu poate fi de asemenea indicat denumirea societii ntr-o alt
limb vorbit pe teritoriul Republicii Moldova, n conformitate cu legislaia.
Societatea este n drept s aib tampile cu antet i blanchete cu denumirea sa, precum i
marc comercial (marc de serviciu) nregistrat i alte mijloace de identificare vizual a
societii. Societatea este n drept s nfiineze filiale i reprezentane n Republica Moldova
n conformitate cu Legea Republicii Moldova "Privind societile pe aciuni" i cu alte acte
legislative, iar n strintate - i n conformitate cu legislaia statului strin, dac acordul
internaional la care Republica Moldova este parte nu prevede altfel.
Societatea poate avea ntreprinderi afiliate i societi dependente n Republica Moldova,
nfiinate n conformitate cu Legea Republicii Moldova "Privind societile pe aciuni" i cu
alte acte legislative, iar n strintate - i n conformitate cu legislaia statului strin, dac
acordul internaional la care Republica Moldova este parte nu prevede altfel.
Patrimoniul societii se constituie ca rezultat al plasrii aciunilor, al activitii sale
economico-financiare i n alte temeiuri prevzute de legislaie. Societatea este n drept s
acorde i s atrag mprumuturi n conformitate cu Legea Republicii Moldova "Privind
societile pe aciuni", legislaia n vigoare.
Societatea rspunde pentru obligaiile sale cu ntregul patrimoniu ce i aparine cu drept
de proprietate, dar nu rspunde pentru obligaiile acionarilor ei.

5
Scopul principal al Societii este obinerea venitului de pe urma activitii de
antreprenoriat.
Capitalul social al Societii constituie 7237804 lei, divizat n 420704 aciuni ordinare
nominative cu valoarea nominal de 14 lei fiecare de aceeai clas cu drept de vot. Capitalul
social al societii determin valoarea minim a activelor nete ale societii, care asigur
interesele patrimoniale ale creditorilor i acionarilor.
Capitalul social se constituie din valoarea aporturilor primite n contul achitrii
aciunilor i este egal cu suma valorii nominale a aciunilor plasate. Mrimea capitalului
social se indic n statut, bilan, registrul acionarilor.
Organizarea i funcionarea ntreprinderii este orientat spre realizarea obiectivelor sale,
n sensul, c fiecare component organizatoric sau aciune trebuie s corespund unor
cerine clar definite, reieind din obiectivele acesteia.
Sistemele de conducere a unei ntreprinderi reprezint totalitatea elementelor componente
i a relaiilor structurale dintre acestea ntr-un anumit cadru n, care se desfoar procesele
de conducere ale activitii n ansamblul su.
Genurile de activitate a SUPRATEN:
fabricare lacurilor i vopselelor;
Prelucrarea lemnului si fabricarea articolelor din lemn;
comerul cu ridicata al materialului lemnos;
comerul cu amnuntul al articolelor de fierrie, utilajului de apeduct si de incalzire;
comerul cu ridicata al vopselelor,lacurilor si emailurilor;
comertul cu ridicata al materialelor lemnoase,al materialelor de constructie si
echipamentul sanitar;
comertul cu ridicata al sticlei:in foi,pentru geamuri si oglinzi.
Organizarea muncii si programul de activitate

Organizarea muncii implica toate laturile procesului de munca. Ea are n vedere att
optimizarea relatiilor dintre om, pe de o parte, si mijloacele de munca, pe de alta parte -
directie n care sunt chemate sa actioneze cu precadere stiintele economica si tehnologica -
ct si perfectionarea relatiilor dintre oameni n cadrul acestui proces, care nu poate fi
6
dect social, constient, subsumat unei anumite finalitati (scop). Organizarea muncii este
prin excelenta o opera umana. Ea este nedespartita de ordine, gndita si nfaptuita n
considerarea unor scopuri prealabil determinate.Organizarea muncii pune serioase probleme
care tin de convingerea, afectivitatea, vointa omului, de constiinta sa. Fiecare functie se
supune celei superioare conform piramidei ierarhice,astfel fiecare isi indeplineste functia
pentru a atinge rezultate maxime,iar pentru atingerea rezultatelor maxime se face controlul
permanent al angajatilor. Nu putem concepe organizarea muncii fara o anumita ordine si
disciplina, fara respectarea unor norme, n sensul cel mai larg al cuvntului, si n special, al
unor norme juridice.O data pe saptamina se face adunare generala in fiecare departament al
firmei separat si se discute despre cele realizate timp de o saptamina si care este obiectivul
saptaminii curente.

In cea ce priveste programul de activitate al intreprinderii S.A.Supraten acesta se


organizeaza astfel:

Luni-vineri:8.00-19.30

Simbata:8.00-18.00

Duminica:09.00-17.00.

O parte din personalul intreprinderii activeaza in 2 schimburi:

1)de la 8.00 pina la 17.00

2)de la 10.00 pina la 19.00 care lucreaza de luni pina duminica.In componenta acestui
personal intra:vizatori-consultanti,depozitari,casieri-operatori si paza.Restul personalului
activeaza de luni pina vineri intr-un singur schimb pina la orele 17.00

1.2 Diagnosticul si analiza economico-financiara a intreprinderii S.A.Supraten


Analiza situaiilor financiare ale ntreprinderii are un rol foarte important n procesul
decizional. Monitorizarea permanent a indicatorilor financiari permite managerilor s
aprecieze i sa msoare corect activitatea ntreprinderii.

Pentru o evaluare corecta a situaiei financiare a ntreprinderii este necesar examinarea


structurii veniturilor din vnzri ale S.A. Supraten pe tipuri de activitate operaional n
7
comparaie cu anul precedent, n baza datelor din Raportul privind rezultatele
financiare(anexa7,8,9):

ii i . Tabelul 1: Analiza in dinamica a indicatorilor rezultatelor activitii economice


Indicatori Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Abaterea Ritm de Abaterea Ritm de
absoluta crestere absoluta crestere
(2014/2013) % 14/13 (2015/2014) %
15/14

Profitul brut 84 711 514 156 530 529 150 691 933 +71 819 015 84,78 -5 838 596 -3.73

Profitul net 6 519 100 8 800 824 13 999 526 +2 281 724 35,00 +5 198 702 59,1

Cifra de 718 776 988 978 685 379 1 078 122 +259 908 391 36,16 +99 436 967 10,16
afaceri 346

Venitul din 679 387 110 954 519 061 1 051 775 +275 131 951 40,49 +97 256 585 10,19
vnzri 646

Costul 594 675 596 797 988 532 901 083 713 +203 312 936 34,19 +103095181 12,92
vnzrilor

Concluzie:

n baza indicatorilor economico - financiari din tabelul de mai sus, care au fost
selectai i calculai cu ajutorul informaiei din situaiile financiare ale entit ii S.A
SUPRATEN pentru anul 2013 , 2014,2015se poate forma o viziune clar n ce prive te
rentabilitatea i eficiena entitii. Astfel, se poate observa c n anul 2014 venitul din
vnzri s-a majorat cu 40.49% fata de anul 2013 , acesta reprezentnd un rezultat destul
de eficient, iar in anul 2015 majorarea este cu 10,19% fata de anul 2014,astfel constatam
ca majorarea dinnanul 2015 este mai mica cu 30.30% in compaeatie acu anul 2014. O
evoluie pozitiv a avut indicatorul costului vnzrilor, care n anul 2014 sa majorat cu
34.19% fa de anul 2013,iar in 2015 s-a observat o majorare cu 12,92% fata de anul
2014.
Profitul brut poate fi caracterizat de o evoluie nalt, deoarece n anul 201
profitul a crescut cu 84,78% fata de anul 2013, n anul 2015 acesta s-a micsorat cu
3,73%, fapt considerat foarte nu prea benefic pentru activitatea entitii.
8
Analiznd indicatorul profitului net, observm ca i acesta a suferit o majorare
semnificativ n anul 2014 fa de 2013 cu 35% si 59,10% majorare in 2015 fata de anul
2014. Acest fapt influeneaz pozitiv ntreaga activitate a ntreprinderii.
Cifra de afaceri a entitii S.A. SUPRATEN care este calculat conform
formulei : vnzri nete + alte venituri operaionale + venituri din activitatea de investi ii +
venituri din activitatea financiar, n anul de gestiune 2014 a constituit o maojrare de
36,16 fat de 2013, iar in 2015 observam o creste de 10,16% fata de anul 2014.

Structura veniturilor din vnzri pe tipuri de activitate operaional

Tipuri de Suma venitului din vnzri Ritmul Ponderea (%) Deviere


activitate 2013 2014 creterii 2013 2014 a
operaional (%) ponderii
1 2 3 4 5 6 7
Vnzarea 360 075 238 487 892 375 35,49 53,00 51,11 -1,9
produselor finite
Vnzarea 319 217191 465 466 700 45,81 46,99 48,76 +1,8
marfurilor
Prestarea 94 691 1 159 986 1125,02 0,01 0,12 +0,1
serviciilor
Total 679 387 110 954 519 061 40,50 100 100
Sursa : Anexa la raportul de profit i pierderi.
9
Concluzie:

n componena tipurilor de activitate operaional ca gen principal se evideniaz comer ul


produselor finite, cota cruia este predominant dar descresctoare (de la 53,00% n anul
precedent la 51,11 % n anul de gestiune).

n dinamic se observ variabilitatea structurii veniturilor din vnzri. Examinarea


evoluiei acestora pe elemente componente arat creterea veniturilor din vnzarea
mrfurilor cu 45,81 % fata de perioada precedenta i majorarea ponderii acestui tip de
activitate de la 46,99 % n anul 2013 la 48,76 % n anul 2014. Aceast modificare nu
prezice schimbarea profilului de activitate a ntreprinderii, ci s-a datorat cre terii ntr-un
ritm mai lent a vnzrilor produselor finite, care s-au majorat cu 35,49 %.

Venitul din prestarea serviciilor s-a majorat de cca. 11 ori n 2013 fa de 2014, aceast
cretere s-a datorat majorarii vnzrilor produselor finite, deoarece majoritatea serviciilor
prestate de ntreprindere sunt legate de produsele vndute de aceasta.

La nivel general majorarea cu 40,5 % a veniturilor se datoreaz cre terii per total a
tuturor tipurilor de venit din activitatea operaional.

Aprecierea structurii i dinamicii profitului pn la impozitare

2013 2014 Abaterea n


Pond Pond
Indicatori
Suma,lei ere, Suma,lei ere, Suma,lei Pondere,%
% %
1 2 3 4 5 6 7
Rezultat din
activitatea 18 597 181 228 15 290 330 143 -3 306 851 -0,86
operaional
Rezultat din
activitatea de 1 607 433 20 257 979 2 -1 349 454 -0,17
investiii
Rezultat din
-12 060 344 -148 -4 815 374 -45 7 244 970 +1,03
activitatea financiar
Rezultatul - - - - -
-
excepional

10
Profit (pierdere) pn
8 144 270 100 10 732 935 100 2 588 665
la impozitare

Concluzie:

Entitatea a obinut un rezultat financiar pozitiv att n anul 2014, ct i n 2013. n anul
2014 mrimea profitului pn la impozitare a constituit 10 732 935 lei, ceea ce reprezint o
majorare cu 2 588 665 lei fa de mrimea perioadei precedente. Majorarea profitului pn
la impozitare a fost determinat de diminuarea mrimii pierderii din activitatea financiar
cu 7 244 970 lei. Acest lucru se datoreaz achitrii substaniale a unui mprumut pe termen
lung, nsa acest efect pozitiv a fost devansat de reducerea cu 3 306 851 lei a rezultatului din
activitatea operaional i cu 1 349 454 lei a rezultatului activitii investiionale .

Ponderea cea mai mare, n suma total a profitului contabil, n anul 2014 a deinut
profitul obinut din activitatea operaional, ceea ce este apreciat pozitiv, deoarece reflect
desfurarea normal a activitii de baz a ntreprinderii, aceea i situaie este i n perioada
precedent.

Calculul datelor iniiale pentru analiza rentabilitii activelor.

Indicatorii 2013 2014 2015


1 2 3 4

1. Profitul pn la impozitare 8 144 270 10 732 936 13 999 526

2. (Valoarea medie a activelor) 367 425 370 436 509 450 449 857 865

3. Volumul vnzrii mrfurilor 679 387 110 954 519 061 1 051 775 646

4. Rentabilitatea activelor (1/2*100%) 2,22 2,46 3,11

5. Rentabilitatea volum. vnzrilor 1,20 1,12 1,33


(1/3*100%)
6. Numrul de rotaii a activelor, coeficient, 1,85 2,19 2,3
(3/2)
Concluzie:

Din datele tabelului rezult c rentabilitatea activelor a SA Supraten are o tendin de


crestere fa de nivelul anului precedent. Dac n anul 2013 rentabilitatea activelor a atins
11
nivelul de 2,22 %, n anul 2014, aceasta s-a majorat pn la 2,46 % si in 2015 pina la 3,11.
E de menionat c nivelul rentabilitii activelor n anul de gestiune este favorabil, ceea ce
nseamn c la fiecare leu active SA Supraten, n medie obine 3,11 bani profit pn la
impozitare. Deci, se poate meniona c ntreprinderea utilizeaz eficient activele sale.

1.3 Caracteristica indicatorilor economico-financiari si baza material-tehnica

1.1 Baza tehnico material

Baza tehnico-material a S.A Supraten cuprinde totalitatea mijloacelor fixe i a obiectelor


de inventar necesare efecturii operaiunilor comerciale.Pentru desfurarea activitii sale,
ntreprinderea dispune de o anumit valoare material, uman i financiar, denumit
resurse economice.

Resursele materiale ale ntreprinderii sunt alctuite din bunurile-capital folosite pentru
desfurarea proceselor comerciale (magazine, depozite, utilaj comercial) denumite
mijloace fixe i bunuri-capital destinate actelor de schimb (stocuri de mrfuri) i nevoilor de
administrare (obiecte de ntreinere, rechizite, materiale de protecie), formnd o parte
important a mijloacelor circulante. Ele au o reflectare fizic n gestiunea material a
unitilor i una valoric n activul i pasivul bilanului societilor comerciale.

Intreprinderea S.A.Supraten dispune de 2 mari magazine :

1) Complexul Comercial SUPRATEN str. Meterul Manole, 14/1

In acest compex se afla si 7 depozite de marfuri care sunt grupate pe categorii si pastrate
conform conditiilor necesare.

2) Complexul Comercial Oraul Meterilor de pe str. Petricani, 84


12
Orasul mesterilor dispune de 6 depozite marfare .

Munca n depozit este mecanizat i chiar informatizat. Mecanizarea este necesar


pentru c se ridic i se manipuleaz cantiti mari de produse. Acest lucru nu depinde
numai de dotarea depozitului, ci de ntreg sistemul logistic (modul cum productorul trimite
mrfurile, modul cum clienii doresc mrfurile). Folosirea de palei i de containere
uureaz mecanizarea muncii. Informatizarea este necesar pentru evidena produselor,
regsirea lor, optimizarea stocurilor i a transportului, eliberarea marfii se face in baza
facturilor fiscale(Anexa10,11) In salile de comert toate utilajele de control, de evidenta si de
pastrate a marfii este de ultima generatie si corespund standardelor europene.
1.4 Studierea bazei juridice privind realizarea a activitatii inteprinderii

Ca orice societate pe actiune,SA Supraten este constituit n conformitate cu Legea


Republicii Moldova "Privind societile pe aciuni", prezenta lege stabilete modul de
nfiinare i statutul juridic al societilor pe aciuni, drepturile i obligaiile acionarilor,
asigur aprarea drepturilor i intereselor legale ale creditorilor i acionarilor acestor
societi.Sub incidena prezentei legi se afl societile pe aciuni nfiinate sau care snt n
proces de nfiinare n Republica Moldova, dac prezenta lege sau alte acte legislative nu
prevd altfel.

Legii Republicii Moldova "Cu privire la antreprenoriat i ntreprinderi", prezenta Lege


stabilete agenii economici care au dreptul, n numele lor (firmelor lor), s desfoare
activitate de antreprenoriat n Republica Moldova i determin principiile juridice,
organizatorice i economice ale acestei activiti si nu se extinde asupra persoanelor juridice
i asupra persoanelor fizice care desfoar o alt activitate dect cea de antreprenoriat.

13
"Regulamentului Societilor economice n Republica Moldova" aprobat prin Hotarrea
Guvernului Republicii Moldova din 10.09.1991 Nr.500,regulamentul de fa
stabilete modul de constituire a societilor economice, drepturile lor i ale membrilor lor,
structura organizatoric i principiile de administrare, temeiurile i modul de reorganizare
i lichidare a societilor economice.

Legea RM Nr. 451-XV din 30 iulie 2001 "Privind reglementarea prin licentiere a activitatii
de ntreprinzator"
Prezenta lege determin cadrul juridic, organizatoric i economic de reglementare prin
liceniere a activitii de ntreprinztor, stabilete genurile de activitate supuse reglementrii
prin liceniere i este orientat spre asigurarea respectrii condiiilor, stabilite prin lege
pentru desfurarea genurilor de activitate supuse reglementrii prinlicentiere
Modul de eliberare, prelungire, reperfectare, suspendare, reluare a valabilitii i retragere a
licenelor, de eliberare a copiilor i duplicatelor, de inere a dosarelor de liceniere i a
registrelor de liceniere, controlul asupra respectrii de ctre titularii de licen a condiiilor
de liceniere i aplicarea msurilor i sanciunilor respective pentru genurile de activitate pe
piaa financiar bancar i nebancar snt prevzute de legile ce reglementeaz expres
aceste genuri de activitate.

14
Legea Nr. 105 din 13.03.2003 privind protecia consumatorilor, Prezenta lege
stabilete bazele juridice pentru protejarea de ctre stat a persoanelor n calitatea lor de
consumatori i transpune Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European i a Consiliului
din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale ntreprinderilor de pe piaa
intern fa de consumatori i de modificare a Directivei 84/450/CEE a Consiliului, a
directivelor 97/7/CE, 98/27/CE i 2002/65/CE ale Parlamentului European i ale
Consiliului i Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European i al
Consiliului, publicat n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JO) nr. L 149/22 din 11
iunie 2005.
Capitolul II:Studierea mediului de marketing a intreprinderii S.A.Supraten
2.1 Studierea influentei mediului de marketing asupra strategiei si tacticii
intreprinderii
Macromediul de marketing cuprinde fortele externe care actioneaza asupra ntreprinderii
si a micromediului sau stimulnd sau frnnd activitatea desfaturata de aceasta. Aceste
forte sunt grupate n mediul demografic, mediul economic, mediul tehnologic, mediul
politic si juridic, mediul socio-cultural si mediul natural. Acesti factori exercita n
permanenta o influenta mai mica sau mai mare asupra activitatii ntreprinderii, aflndu-se
ntr-o permanenta schimbare. Toate firmele sunt constiente de acest lucru dar nu toate sunt
la fel de eficiente n monitorizarea mediului extern, a tendintelor factorilor de mediu si n
adaptarea activitatilor desfasurate n consecinta.
Mediul demografic cuprinde populatia din zona de activitate a ntreprinderii, prezentnd
interes att ca piata a fortei de munca ct si ca piata de desfacere pentru bunuri si servicii.
ntreprinderea este interesata de mai multe aspecte demografice: numarul populatiei din
zona de interes, structura populatiei dupa sex si vrsta, structura familiei, densitatea,
mobilitatea populatiei, speranta de viata, repartitia populatiei n mediul rural si urban,
etnia, religia, educatia etc.
Aceste atribute sunt utilizate de ntreprindere n determinarea dimensiunilor pietei
potentiale, n elaborarea de estimari privind evolutia cererii de produse si srevicii, n
stabilirea celui mai potrivit mix pentru piata respectiva. Atributele demografice pot

15
furniza indicii clare asupra structurii gamei de produse, asupra preturilor pe care
consumatorii sunt dispusi sa le plateasca pentru aceste produse, asupra modalitatilor
optime de distribuire a lor si a celor mai potrivite actiuni promotionale.

Mediul economic cuprinde totalitatea factorilor din economie care influenteaza


capacitatea ntreprinderii de a concura n domeniul sau de activitate, dar si posibilitatea si
disponibilitatea consumatorilor de a cumpara diverse bunuri si servicii. ntre factorii care
influenteaza puterea de cumparare se numara veniturile curente, veniturile disponibile,
preturile, tendinta spre economii sau consum si politica de credite.
Rata de crestere a economiei unei tari are un impact important asupra eforturilor de
marketing al nntreprinderii - o rata nalta de crestere nseamna o economie puternica si
prin urmare un potential de marketing ridicat.
De asemenea, cnd veniturile nominale depasesc rata inflatiei are loc o crestere a
veniturilor reale si consumatorii si pot procura cantitati sporite de bunuri si servicii. n
schimb o rata a somajului ridicata afecteaza activitatea multor ntreprinderi deoarece
populatia are tendinta sa renunte la bunurile care nu sunt de stricta necesitate.

Mediul tehnologic are un rol important n atingerea scopurilor si obiectivelor propuse.


Tehnologia poate determina modul de satisfacere a diferitelor trebuinte ale consumatorilor
si influenteaza deciziile de marketing referitoare la noi produse si servicii, ambalare,
promovare, distributie etc. ntreprinderile care nu se adapteaza la noile tehnologii si pun
n pericol existenta pe termen lung, pierznd clientela n favoarea concurentilor. n acelasi
timp tehnologiile avansate necesita pregatirea att a personalului dar si a consumatorilor
care nu sunt ntotdeauna receptivi. Tehnologiile noi fiind costisitoare de obicei,
provocarea consta n a realiza productie de masa si desfacere maxima ct mai eficient.
Mediul socio-cultural include institutiile si factorii care definesc o societate, conferindu-i
un sistem proriu de valori, de traditii, norme si obiceiuri ce genereaza un anumit
comportament etic, moral si cultural pentru toti membrii sai.
Toti acesti factori influentnd comportamentul de consum si de cumparare al

16
consumatorilor, devine evident pentru marketeri necesitatea monitorizarii mediului
cultural, urmarirea tendintelor si schimbarilor survenite de la o generatie la alta.

Mediul natural face parte din cadrul ganeral n care o ntreprindere si desfasoara
activitatea, exercitnd asupra acesteia unele constrngeri sau oferindu-i anumite
oportunitati.
Pretul produselor este influentat de costul materiilor prime, al energiei si, n ultimul timp,
de cheltuielile pentru reducerea poluarii. Gestonarea optima a resurselor naturale este o
problema importanta att pentru agentii economici ct si pentru organismele de stat.
Monitorizarea tururor factorilor de micromediu si de macromediu trebuie sa aiba loc
continuu, fiecare componenta a mediului de marketing nu trebuie rupta din context ci
urmarita n interdependenta cu toti ceilalti factori. Urmarirea evolutiilor si tendintelor
meidului de marketing este o sarcina dificila, dar orice manager stie ca o schimbare
majora a oricarui factor amintit poate avea un impact major asupra obiectivelor si
planurilor de marketing.
Trebuie subliniat si faptul ca daca toti factorii mediului de marketing (att micromediului
ct si macromediului) influenteaza direct sau indirect activitatea pe care ntreprinderea o
desfasoara, aceasta la rndul ei poate controla si infuenta doar un numar redus de factori.
2.2 Analiza potentialului economic al intreprinderii
Pentru a putea fundamenta o politic de marketing n concordan cu nevoile pieei
i potenialul ei, ntreprinderea trebuie s-i defineasc poziia n cadrul pieei totale.
Acest lucru este posibil prin identificarea dimensiunilor pieei sale: profilul, capacitatea,
aria (localizarea) i structura.

Profilul pieei

Definirea domeniului de activitate este pentru orice ntreprindere prioritar. Dac avem n
vedere posibilele specializri ale pieei totale (figura 1) este important ca ntreprinderea
s-i defineasc profilul domeniului de activitate.

17
Acest lucru este necesar, pentru c n funcie de profilul activitii alese, n activitatea
de marketing a ntreprinderii se utilizeaz mijloace i tehnici specifice domeniului
ales. ntr-un anumit fel se abordeaz piaa bunurilor productive (clienii sunt cunoscui,
mai puini i tiu exact ce produse doresc) i n alt fel piaa bunurilor de consum (clieni
muli, anonimi car n multe cazuri nu tiu exact ce i doresc). Diferene la fel de
importante apar i n cazul bunurilor materiale (foarte important, sunt tangibile) sau a
serviciilor (intangibile).

Capacitatea pieei

Mrimea pieei ntreprinderii, reprezentat cantitativ sau valoric, ntr-o anumit perioad,
reprezint capacitatea acesteia. Modalitile de msurare a acestei dimensiuni pot fi
diferite, utilizndu-se diferii indicatori:

Volumul vnzrilor, permite determinarea precis a capacitii pieei


ntreprinderii pentru c, are la baz msurarea actelor de vnzare-cumprare n care au
fost implicate produsele ntreprinderii. Acestea se cunosc i exprim dimensiunea real a
mrimii pieei. Pe baza acestui indicator se msoar foarte bine dimensiunea pieei
efective, dar este mai greu de evaluat cea a pieei poteniale (se pot face previziuni, sau se
pot realiza analogii, dar totul este realizat cu o anumit probabilitate).In baza datelor din
Raportul financiar vedem o majoare a volumului vinzarilor in ultimii 3 ani,astfel in anul
2013 volumul constituia 679 387 110 lei,in anul 2014 majorindu-se cu 275 131 951 lei si
18
a constituit 954 519 061 lei,iar in anul 2015 fata de 2014 a crescut cu 97 256 585 lei
constituind 1 051 775 646 lei.

Volumul ofertei, are n vedere msurarea potenialului productiv al ntreprinderii,


estimnd volumul total al produselor ce pot fi realizate ntr-un anumit interval de timp. Se
poate face astfel o evaluare a capacitii maxime pe care ar putea s o aib piaa
ntreprinderii. Din pcate, aceast evaluare nu ia n clacul i cererea pentru aceste produse
pentru a avea o imagine asupra capacitii efective.

Volumul cererii, pentru produsele ntreprinderii poate fi utilizat ca indicator doar n


condiiile realizri unor cercetri directe selective. Pe baza acestora se poate determina
potenialul de absorie al pieei pentru produsele ntreprinderii. Utilizarea acestui indicator
permite att o evaluare a pieei efective ct i a celei poteniale. Acest lucru este avantajos
pentru c permite o comparaie cu situaia de fapt, pentru a putea identifica fructificarea
oportunitilor de pia prezente i viitoare

Cota de pia i Cota relativ de pia sunt doi indicatori care indic poziia pe pia a
ntreprinderii, evideniind capacitatea pieei ntreprinderii relativ la capacitile pieelor
celorlali competitori de pe pia. Evaluarea celor doi indicatori, se realizeaz prin
calcularea procentului ce revine vnzrilor ntreprinderii din piaa total, n cazul cotei de
pia i prin raportarea cotei de pia a ntreprinderii la cota de pia a celui mai puternic
concurent al acesteia pe pia, n cazul cotei relative de pia. Determinarea capacitii
pieei efective i a pieei poteniale a ntreprinderii, reprezint un element important al
caracterizrii potenialului ntreprinderii n contextul pieei.

Potivit anuarului statistic 2015(anexa12) intreprinderea S.A.Supratenintra in topul 5 a


intreprinderilor cu cele mai mari cifre de afaceri in domeniul industriei prelucratoare.

Structura pieei

Ultima dimensiune a pieei ntreprinderii studiat, reprezint o problem de cea mai mare
importan pentru aceasta. Cunoaterea structurii pieei nseamn pentru orice organizaie
o problem vital, deoarece piaa-int vizat trebuie cunoscut nu numai din punct de
vedere al profilului, capacitii sau repartizrii teritoriale, ci i din punct de vedere al
19
omogenitii. Structurarea pieei n segmente este impus de eterogenitatea pieei
produselor i serviciilor, care necesit abordarea acesteia de ctre organizaiile prezente pe
piaa n mod difereniat, pentru a realiza o activitate eficient, n condiiile satisfacerii
optime a nevoilor consumatorilor. Consumatorii nu sunt la fel i diferenele dintre ei pot
avea un impact major asupra cererii pe pia. Analiza pe baz de segmente este folositoare
i pentru identificarea nevoilor nesatisfcute ale consumatorilor, nevoi care apoi pot fi
traduse n oportuniti pe pia. Activitatea de segmentare const n analiza structurii, unei
anumite piee, din punct de vedere al unor criterii socio-demografice, n vederea
identificrii existenei unor grupe de indivizi avnd caracteristci diferite. Segmentarea
mparte piaa total n grupe (segmente), asigurnd o ct mai mare omogenitate n
interiorul grupei i o mare eterogenitate ntre grupe. Segmentarea pieei, nu este dect
primul pas spre o mai bun adaptare a ntreprinderii la mediul economico-social. Ea este
ncadrat ntr-un proces mai amplu, care include drept aciuni ulterioare celei de
segmentare, alegerea pieei-int iar apoi poziionarea pe pia

Stabilirea variabilelor socio-demografice utilizate pentru identificarea structurii pieei,


reprezint o etap esenial.Alegerea criteriilor de segmentare a pieei se realizeaz prin

20
analiza i compararea avantajelor i dezavantajelor utilizrii fiecruia dintre acestea.
Principalele caracteristici pe care trebuie s le aib un bun criteriu de segmentare sunt:
pertinena, posibilitatea de a fi msurat, valoarea operaional (practic). Prin studierea
segmentrii pieei-int, ntreprinderea i poate adapta mai bine politica de marketing,
realiznd o activitate mai eficient i o satisfacere superioar a nevoilor consumatorilor
poteniali. Acest lucru este posibil deoarece se poate realiza un produs adaptat fiecarui
segment, distribuit prin magazinele mai des frecventate de ctre acesta, susinut de o
campanie publicitar adaptat preferinelor grupului. Consecina acestor aciuni este att
atragerea unui numr mai mare de consumatori (din cadrul segmentelor vizate) ct i
fidelizarea consumatorilor efectivi. Studierea segmentrii pieei permite conducerii
ntreprinderii s disting mai bine punctele slabe i tari ale organizaiei precum i ale
concurenei. Segmentele unde concurena este extrem de strns pot fi identificate i prin
evitarea confruntrii directe cu unii competitori mai puternici se pot economisii resurse
importante, ce pot fi utilizate pentru ptrunderea i consolidarea poziiei ntreprinderii pe
segmente mai accesibile (din punct de vedere al concurenei). n final, trebuie menionat
faptul c n prezent fr o analiz riguroas a structurii pieei ntreprinderii, aceasta nu are
anse reale n adaptarea dinamic la mediul su extern.

2.3 Studierea problemelor circulatiei marfurilor,selectarii si dirijarii canalelor de


distributie,organizarea distributiei fizice

Circulaia mrfurilor const n trecerea bunurilor de la unitile productoare la


cele de comer cu ajutorul contractelor incheiate(anexa13)i de aici la consumatorii finali.
Se pot deosebi dou forme de circulaie a mrfurilor cum ar fi: circulaia
mrfurilor cu ridicata i circulaia mrfurilor cu amnuntul.Intreprinderea S.A.Supraten
practica atit circulatia marfurilor cu ridicata, cit si cea cu amanuntul.
Circulaia mrfurilor cu ridicata const n aprovizionarea cu mrfuri n cantiti
mari de la diveri furnizori n scopul vnzrii lor n sortiment comercial ctre toate
unitile cu amnuntul sau ctre ali beneficiari. Aceast circulaie se face prin uniti
specializate de comer cu ridicata, care au ca i uniti operative depozitele cu ridicata.
Aceast circulaie constituie o verig suplimentar. Ea este totui necesar pe motive c
21
suplinete capacitatea de depozitare a comerului cu amnuntul, asigur aprovizionarea
ritmic a unitilor cu amnuntul prin suplinirea capacitii de transport a acestora,
formarea sortimentului comercial n cazul furnizorilor dispersai i a mrfurilor ce se
produc numai n anumite perioade, dar se consum pe tot parcursul exerciiului financiar.
Circulaia mrfurilor cu amnuntul ncheie procesul circulaiei mrfurilor, ele
ajungnd la consumatorul final. Aceasta se deruleaz prin uniti comerciale specializate
n vnzarea mrfurilor cu amnuntul, constnd n magazine complexe, chiocuri, tonete
etc.
Principalul element stocabil n comerul cu ridicata este stocul de mrfuri. n
general, stocul este definit ca un ansamblu de bunuri, care intervin n ciclul de exploatare
al ntreprinderii, procurate fie n vederea consumrii lor la prima folosin, sau rezultate la
sfritul unui proces de producie urmnd a fi vndute, fie n scopul revnzrii lor ca atare.
Faptul ca intreprinderea dispune de ambele forme de circulatie a marfurilor ii creeaza un
statut si o imagine mai buna din partea cumparatorilor,cea ce duce marirea volumului de
vinzari.Inca un avantaj de cae pot dispune cumparatorii este distributia.
Distribuia este procesul prin care produsele ajung de la productor la consumator sau
utilizator. Pentru a fi cumprate, produsele trebuie s fie n locul i la momentul dorite de
cumprtor. De obicei traseul bunurilor se realizeaz prin intermediul unor canale de
distribuie.
Canalul de distributie este unul din principalele elementele ale mixului de marketing si
este foarte important pentru pozitionarea produselor/serviciilor pe piata.
Principalele tipuri de canale de distributie utilizate pe piata se impart in 3 categorii:
canal de distributie direct: producator-consumator
In acesta categorie se include companiile de constructii care utilizeaza productia direct
in procesul de constructii printer ele se numara:Basconlux SRL,Exfactor Grup
SRL,Lagmar Impex SRL,Varincom SRL si altii.
canal de distributie scurt: producator-intermediar-consumator
Din categoria data fac parte dealerii intreprinderii,care numara 490 companii,dintre cei
mai mari sunt: Verix Grup SRL (or. Balti), Bomi Servis SRL (or. Drochia), Avan-Const

22
SRL (or. Soroca), Ghiocel SRL (or. Calarasi), Liusi-Susanu II (or. Cahul), Catadeni-
Lux SRL (or. Cimislia), Vamzid-Grup SRL (or. Ciadir-Lunga), Sticlamont SA (or.
Chisinau), Romstal Trade SRL (or. Chisinau), Keramin Grup SRL (or. Chisinau) i
alii.
canal de distributie lung: producator-intermediar-intermediar-consumator
In acest canal ar putea fi inclusi campaniile mici care achizitioneza in cantitati mici de
la dealeri,care intreprindera nu-I cunoaste.
S.A.Supraten foloseste transpotul propriu pentru transportea marfii
cumparatorilor.Doar in sezonul de vara cind cereile sunt mai mari intreprinderea
solicita serviciile de transport de la companiile prestatoare de servicii transport.Traseul
pe care trebuie sa-l parcurga transportul este ales de departamentul de logistica,astefel
pe un traseu pot fi deserviti mai multi cumparatori,acasta facind ca cheltuilile de
transport sa fie minime.Toate transportarile se realizeaza doar de transportul rutier cu
ajutorul autocamioanelor de diferit tonaj.
2.4 Studierea mediului intern al intreprinderii,posibilitatile ei si structura
organizatorica a administrarii
Mediul intern al firmei este constituit din ansamblul elementelor care exprim fizic resursele
de care dispune aceasta (materiale,financiare, umane). mpreun cu informaia i tehnologia
atrase n activitatea firmei, acestea formeaz factorii de producie.
Mediul intern al firmei este caracterizat i prin cultura organizaional(sistemul de
valori, prezumii, credine, norme mprtite de membrii unei ntreprinderi). Ea are un
impact pozitiv asupra eficacitii mediului intern, atunci cnd sprijin obiectivele firmei, este
larg mprtit i adnc interiorizat n rndul personalului.
Resursele materiale i financiare se refer la dotri (cldiri, echipamente,
tehnologii, infrastructur), terenuri i alte resurse naturale, disponibiliti bneti (n
numerar i n conturi). Resursele umane se exprim prin personal, caracterizat de
structura sa pe vrst, pregtire, specializare, motivaie, aptitudini.
Existena componentelor mediului intern nu asigur ndeplinirea obiectivelor firmei
dect n msura n care ele sunt integrate ntr-un ansamblu care s funcioneze

23
sinergetic i care s reflecte n final potenialul (capacitatea) firmei. ntreprinderea are un
potenial ridicat atunci cnd exist un echilibru ntre cele trei capaciti: productiv,
financiar i organizatoric, pe de o parte, i capacitatea comercial, pe de alt parte,
iar volumul activitii este suficient de mare ca s acopere o cot nsemnat de pia.
Potenialul firmei este structurat n:
- potenial productiv capacitatea firmei de a realiza produsele/serviciile n
cantitatea i calitatea solicitate de pia.
- potenial financiar posibilitile pe care le are firma de a realiza cheltuieli n
vederea atingerii obiectivelor de pia (costul/disponibilitatea capitalului, flux de numerar,
stabilitatea financiar).
- potenial uman capacitatea organizatoric i potenialul managerial, conducere
vizionar, salariai implicai, capacitate de orientare, organizare flexibil.
- potenial comercial reputaia firmei, cota de pia, calitatea produselor, nivelul
preului, activitatea de promovare i distribuie.
Potenialul firmei ajut la determinarea punctelor tari (atuuri)i apunctelor slabe ale
sale, iar mediul su extern la identificarea oportunitilor i a ameninrilor aprute pe
pia.
Analiza situaiei unei firme din punct de vedere intern i extern se realizeaz
prin analiza SWOT.

24
Analiza SWOT a SA SUPRATEN

Puncte tari (strenghts): Puncte slabe(weaknesses):


suficiena resurselor financiare parcare insuficient
concurena mare
disponibile;
personal suprasolicitat
amplasarea ntr-o zon favorabil amplasarea ntr-o zon cu trafic
produse variate aglomerat
publicitate insuficient
deinerea poziiei de lider
participare nememorabil n cadrul
posedarea unor abiliti comerciale
expoziiilor
deosebite
calitatea culturii organizaionale

posedarea unor abiliti deosebite n


materie de inovare a produselor;
muncitori calificai
deservire rapid
strategie de marketing eficient
respectarea raportului pre/calitate

Oportuniti(Opportunities): Ameninri(Threats):
prezena comenzilor online Criza economic
produse noi Stagnarea ramurei de construcii
posibilitatea extinderii teritoriale Cadrul legislativ instabil
servicii superioare concurenilor Dezvoltarea ascendent a concurenilor
cadru legislative favorabil Preurile concureniale
posibilitatea crerii a noi locuri de
munc

2.5 Analiza concrentilor intreprinderii de comert

Primul pas n analiza cocurenei l reprezint identificarea concurenilor. Acest

proces presupune o analiz pieei materialelor de constructii i apartenena

celor care sunt pe respectiva pia a unui anumit segment de pia, din cauza c nu

toi concurenii sunt la fel, fiecare din ei afectnd mai mult sau mai putin afacerea.
25
Actualmente pe piata RM activeaza si alte intreprinderi de material de constructii.

Pentru o analiz eficient a acestora e necesar identificarea.

Potrivit datelor statistice sunt inregistrare 148 de intreprinderi cu acelasi profil de activitate
insa cei mai prinipali concurenti ai intreprinderii sunt:

1)Construct Arbesque

2) Nanu market sau Matcon-Motricala SRL

3)Bicomplex Construct SRL

4)Soldi SRl

5)Fabrica de adezivi si tencuieli Knauf din Balti

6)Zikkurat market

7)Story Lux

8)Keramin grup SRL

9)M.C.F-Engros SRL etc.

Obiectivele concurentilor

Cel mai mare obiectiv al fiecarei intreprinderi desigur este maximizarea profitului.

Intreprinderea Matcon-Motricala SRL isi propune extinderea sa aproape in fiecare raioane


ale tarii,ea mai recenta fiind deschiderea unui market de constructii in raionul Cahul in
primavera anului 2016.

M.C.F-Engros SRL are ca obiectiv importarea marfurilor in asortiment cit mai mare
asigurind o calitate inalta a productiei,astfel ea dispune de colaborari de success cu
Romania,Polonia,Germania,Ucraina si Olanda.

Construct Arabesque SRl un lider pe piata romana care si-a extins activitatea si in
Republica Moldova care are ca obiectiv obiectiv aducerea in a tara a standartelor europene
de constructie.

26
Keramin Grup Srl este un importator de proportii mari a teracotei din diferite tari care isi
propune marirea in continuu a acestei game de produse pentru satisfacerea oricaror gusturi
si capricii.

Un punct slab al fiecarei intreprinderi este vinzarea electronica care nu prea este dezvoltata
si anume prin faptul ca consumatorii nu sunt informati de aceasta optiune.

Si producatorii nationali de material de constructii nu-si extind productia si in afara tarii


noastre,care ar adduce venituri importante.

2.6 Analiza organizarii serviciilor la intreprindere

Pe linga produsele pe care S.A.Supraten le pune la dispozitia cumparatorilor compania


ofera un sortiment de servicii cum ar fi:

1)servicii de instruire in domeniul conscrtuctiilor pentru studentii de universitati,colegii si


scoli profesionale chiar si alti doritori care sunt absolut gratuite;

2)seminare in domeniul constructiilor pentru toti doritorii de orice virsta care sunt
organizate periodic in diferite institutii care sunt predate de specialisti cu studii superioare
din cadrul intreprinderii;

3)servicii de dizain personalizat al teracotei;

4)servicii de nuantare automata a vopselelor ,chiar daca acestea nu sunt produse marca
Supraten.

2.7 Studierea organizarii si eficacitatea activitatii de reclama a intreprinderii

Fiecare ntreprindere are nevoie de strategii de promovare , asemeni altora S.A Supraten
informeaz consumatorii de activitatea sa, de produsele care le fabric i pe comercializeaz,
asigurnd nalta calitate. Compania ncearc s conving clientul c anume aici e ceea de ce
are nevoie.

Activitatea promotional const din :

*publicitate, *marca, *promovarea vnzrilor.

*relaiile publice, *promoii,


27
Publicitatea fcut de S.A Supraten este o cale de success prin care ntreprinderea are
clieni, aceasta este fcut prin intermediul canalelor TV autohtone, radiou, brouri,panouri
publicitare etc. Publicitatea stimuleaz cererea de consum a produselor oferite, nu are un
caracter agresiv, la care clientul s se simta nevoit de a rspunde.
Totodat se observ publicitatea comparativ care are scop de a compara produsele proprii
cu acele ale concurenilor de pe pia.
Analiznd publicitatea exterioar se observ amplasarea de success a acestora de exemplu
in alte spaii comerciale, pe automobile, n staiile de transport. Toate aceste imagini atrag
privirea potenialilor clieni prin culorile expresive
Promovarea vnzrilor sunt des ntilnite n cadrul companiei, asemeni altora sunt de

scurt durat, dar au efect pozitiv asupra comercializrii. De exemplu reducerile de pre n

ajunul srbtorilor, sau anumite produse sunt puse n vnzare cu o reducere. La moment

grundurile Supraton au reducere de 60-62 %, perdelele se vnd cu o reducere de 50% etc.

Una din cele mai captivante promovri sunt jocurile i concursurile.

28
Marca reprezint numele, simbolul ntreprinderii.

Relaiile publice ajut s stabileasc i s menin o stare favorabil ntre entitate i


consumatori, ajut la informarea corect a oamnenilor prin tehnici i metode etice de
comunicare.
Compania SUPRATEN particip la toate expoziiile care au loc la Chiinu i Bli, dar i
n centrele regionale, precum Drochia, Soroca, .a. Cele mai populare expoziii, la care a
participat compania, sunt Moldconstruct i City Build. Expoziiile sunt o metod de studiu a
cererii de pia n scopul determinrii celor mai solicitate produse de ctre consummator.
Pentru cei prezeni, n cadrul expoziiei sunt organizate master-class-uri. Fiecare vizitator
sau participant al expoziiei poate primi consultaii din partea specialitilor de nalt
calificare; se poate nscrie la cursurile centrului de instruire.

2.8 Studierea politicii de sortiment a intreprinderii


29
S.A.Supraten are un sortiment foarte bogat de produse de acea ele sunt grupate pe categorii
de clase:

Materiale de constructii cu 1442 pozitii de marfuri


Materiale de izolare
Fixare izolare termica
Gips-carton si accesorii
Blocuri si caramizi
Amestecuri pentru zidarie
Profile pentru tencuiala
Plasa
Amestecuri pentru constructii
Amestecuri pentru pardoseli
Produse din lemn
Acoperis
Policarbonat
Siding
Tavan suspendat si accesorii
Pelicula din polietilena
Elemente metrice de fixare
Cuie si dibluri
Dibluri
Suruburi
Tachelaj

Materiale de finisare-1691 marfuri


Materiale de ermetizare
Materiale hidroizolante
Grunduri
Tencuieli decorative
Chituri
Adezivi
Vopsele
Lacuri
Spuma de montaj
Pigmenti
Plastificatori
Impregnanti si antiseptici
Solventi si solutii de curatare
Solutii pentru sauna
Stencil decorativ si sclipici
Gleturi
Tencuieli
Emailuri

Acoperiri penru podea si pereti-1241 marfuri


Lambriu
Elemente decorative
Covoare
30
Mocheta
Parchet laminat
Linoleum
Tapete
Parchet
Plinte si accesorii

Gresie si faianta-1984marfuri
Colectii
Gresie si faianta ceramica
Gresie si faianta portelanata
Mozaic
Clincher
Pavele
Caramida de sticla
Profile pentru gresie si faianta
Distantieri pentru gresie si faianta

Feresre,usi si rolete-274marfuri
Usi
Tocuri de usa
Ancadramente
Minere
Vizoare pentru usa
Balamale
Opritoare pentru usi
Jaluzele
Cornise si accesorii
Lacate
Rolete
Sonerii
Garnituri de etansare
Amortizoare pentru usi

Instalatii sanitare-1817marfuri
Closete
Accesorii pentru closete
Bideuri
Cazi
Accesorii pentru cazi
Cabine de dus
Accesorii de dus
Cadite de dus
Accesorii pentru baie
Mobilier de baie
Chiuvete de bucatarie
Pisoare
Uscatoare de prosoape
Piedestale
Lavoare

31
Sauna
Sisteme de ventilatie
Baterii
Uscatoare de maini
dispensare

Sisteme de incalzire si alimentare cu apa-980marfuri


Boilere
Sisteme de scurgere
Tevi pentru apa
Coloane de gaz
Pompe hidraulice
Sisteme de drenaj
Izolatii pentru tevi
Canalizare
Centrale termice
Robinete. Supape i Accesorii
Filtre
Radiatoare si accesorii
Vase de expansiune
Contoare pentru apa
Sifoane
Incalzire prin pardoseala
Termostate
Etansare tevi
Fitinguri pentru tevi
Furtunuri
Rooftopuri

Echipamente electrice-1062marfuri
Temporizatoare
Intrerupatoare automate si RCD
Fise electrice
Stabilizatoare de tensiune si surse de alimentare neintreruptibile
Contoare de energie electrica
Doze
Cabluri si conductori
Transformatoare de curent
Boxe electrice
Senzori
Rame pentru prize si intrerupatoare
Prize
Comutatoare
Prelungitoare
Instalarea cablurilor
Demaroare

Corpuri si surse de iluminat-824marfuri


Aplice
Lampi incorporabile
32
Corpuri de iluminare
Lustre
Lampi de masa
Spoturi luminoase
Lampi industriale
Lampadare
Corpuri de iluminat pentru gradina si parc
Iluminat stradal
Furtun luminos
Lampi solare
Lanterne

Scule electrice si pneumatice-440marfuri


Generatoare
Compresoare
Pompe si statii de pompare
Echipamente de sudare
Betoniere
Masini de rectificat si de ascutit
Pulverizatoare de vopsea
Curatitoare cu presiune si accesorii
Aspiratoare industriale
Masini de insurubat cu impact
Masini de gaurit
Ciocane rotopercutoare si demolatoare
Masini de insurubat
Mixere industriale
Ferastraie
Ferastraie pendulare
Masini de slefuit si lustruit
Rindele electrice
Masini de frezat
Capsatoare
Polizoare unghiulare
Suflante de aer cald
Ciocane de lipit electrice
Pistoale de lipit cu clei
Alte instrumente
Masini de taiat
Aparate de sudat
Motopompe

Scule de mina si imbracaminte de lucru-486marfuri


Cleste
Duze
Ciocane
Dalti
Seturi de unelte
Topoare
Unelte pentru tencuit si finisare
Unelte de masura si control
33
Unelte de zugravit
Unelte abrazive
Fierastraie de mana
Foarfece
Suporti si boxe pentru unelte
Scari si turnuri
Surubelnite
Chei
Imbracaminte de lucru

Consumabile-534marfuri
Atasamente
Discuri
Abrazive pentru instrumente electrice
Adaptoare
Bii
Discuri
Dli
Coroane
Mandrine pentru maini de nurubat
Pinze pentru fierastraie
Burghie
Accesorii pentru trimmere
Electrozi pentru sudare
Sarma de sudura
Roti si rotile

Marfuri de uz casnic-763marfuri
Mobilier
Aparate de ras si accesorii
Produse pentru epilare si ras
Igiena dentara
Ingrijirea parului
Ingrijirea tenului
Ingrijire personala
Hirtie igienica si servetele
Odorizanti de camera
Scutece
Detergenti
Produse de curatare si intretinere
Inventar pentru spalare si curatare
Uscatoare de rufe
Mese de calcat
Foarfece, cuite, lame
Saci
Cosuri pentru rufe
Cutii pentru depozitare
Seifuri
Rafturi si accesorii
Accesorii bucatarie
Altele
34
Sport,odihna si turism-31marfuri
Mobilier gonflabil
Produse pentru picnic
Accesorii

Gradina-529marfuri
Mobilier pentru gradina
Unelte de gradinarit
Masini de gradinarit
Trimmere si motocoase
Masini de tuns iarba
Sisteme de irigare
Garduri si imprejmuiri
Articole decorative pentru gradina
Butoaie si canistre
Roabe
Echipament pentru vinificatie
Ghivece
Auto
Mobila la comanda

Electrocasnice-197 marfuri
1. Ventilatoare
2. Aparate de incalzire
3. Aspiratoare si accesorii
4. Seminee electrice
5. Hote de bucatarie
6. Fierbatoare de apa.
Toata productia intreprinderii este certificata documental prin Certificatele de
conformitate(anexa14,15,16)
2.9 Comportamentul consumatorului si satisfacerea cererii de consum

Comportamentul de cumprare al consumatorului, ca domeniu recent de cercetare al


marketingului, se refer la comportamentul consumatorilor finali, care cumpr bunuri i
servicii pentru consum personal persoane individuale i gospodrii - prin care i satisfac
cerinele curente sau i indic rolul n societate.Exist i consumatori organizaionali, care
cumpr bunuri sau servicii n numele organizaiei pentru care lucreaz, n vederea
producerii altor bunuri i servicii, al cror comportament are o serie de trsturi
caracteristice, dar ele nu fac obiectul analizei noastre din acest capitol.Ca in orice nou
domeniu, abordrile conceptuale ale comportamentului consumatorului cunosc o mare
varietate, ce exprim pe de-o parte complexitatea acestuia, dar i atenia de care se bucur
din partea specialitilor.

35
In general, comportamentul este un ansamblu de reacii exterioare prin care individul
rspunde la stimuli. Din punct de vedere psihologic, comportamentul desemneaz ceea ce
este obiectiv observabil n reacia global a individului, independent de ceea ce declar, de
gndurile i atitudinile sale psihologice. Din punct de vedere sociologic, comportamentul
este activitatea subiectului intr-o situaie social data.

In situaia procurrii unor mrfuri, consumatorii acioneaz in mai multe direcii, dintre
care fundamentale suntconsiderate urmtoarele:

efectuarea diferitelor combinaii intre mrfuri (micorarea cantitii la unele mrfuri


i creterea compensatorie la alte mrfuri) prin care s-i asigure acelai nivel de
satisfacie (sau de utilitate), deci s aib o atitudine de indiferen;

sporirea cantitii de mrfuri consumate (la o parte sau la toatemrfurile) permite


creterea nivelului de satisfacie (utilitate);

diminuarea cantitilor de mrfuri consumate (la o parte sau la toate mrfurile)


determin scderea nivelului de satisfacie (utilitate).

Aceste direcii de aciune determin un anumit comportament al consumatorului pe pia.


In funcie de direciile menionate, consumatorul (care poate fi o persoan, un grup de
persoane sau orice organizaie sau grup de organizaii) ii poate schimba atitudinea asupra
mrfurilor pe care dorete s le achiziioneze. Ca urmare, va trebui s in seama i de
influena urmtoarelor elemente:

satisfacia;

preferinele;

veniturile;

preurile.

36
Luind in cosideratie aceste elementa care sunt foarte importante in momentul cind
consumatorul decide de a procurea S.A.Supraten vine in intimpinarea clienitilor sai si
ofera preturi destul de rezonabile penru toti cumparatorii,oferind si reduceri.Dat fiind
faptul ca veniturile clientilor in RM nu sunt stabile si uniforme intreprinderea ofera
produse atit pentru cei cu venituri mici, cit si venituri mai mari pentru a satisfice toti
clientii.Sortimentul bogat de marfuri poate indeplini preferintele oricarui consummator.

Cererea de consum reprezinta una dintre formele de concretizare a nevoii sociale, fara insa
a se identifica cu aceasta.In primul rand, aria nevoii sociale este mult mai larga, incluzand si
nevoia economica.
In al doilea rand, cererea este un concept economic, iar nevoia este un concept preponderent
psihologic sau fiziologic, este o stare de tensiune" creata de anumite impulsuri. Diminuarea
impulsurilor va fi obtinuta prin consumarea unui bun sau serviciu, in acest caz, satisfacerea
nevoii se va traduce prin satisfacerea unei cereri a consumatorului.In al treilea rand, nu toate
nevoile omului sunt satisfacute prin intermediul pietei de bunuri si servicii; unele trebuinte
se acopera pe seama fondului de consum social sau auto consumului.In al patrulea rand,
chiar daca am limita nevoile sociale la trebuintele ce se satisfac prin intermediul vanzarii -
cumpararii, sferele celor doua notiuni nu se suprapun; exista insa o tendinta de apropiere a
cererii de consum de nevoile oamenilor, dar posibilitatea transformarii nevoilor in cerere de
consum depinde de gradul de solvabilitate.
Manifestarea cererii de consum are loc numai atunci cand, pe fondul existentei unei anumite
oferte, sunt intrunite, concomitent, urmatoarele conditii:
existenta nevoii de consum ;
existenta solvabilitatii la nilurile de pret date ;
optiunea pentru actul de cumparare.

Cererile de consum sunt clasificate astfe:

1. in functie de modul cum apar si se manifesta:

cerere directa - datorata nevoii semnificative a consumatorului;

37
cerere derivata - cererea pentru bun deriva din cererea pentru alt bun, de
exemplu consumatorul procura teracota dar pentru instalare are nevoie si de
adeziv pentru ea;

cererea complementara (lustra fara becuri nu functioneaza)

2. dupa solvabilitate:

solvabila;

nesolvabila;

3. dupa obiectul si destinatia bunurilor S.A Suptratenpate sarisface:

cereri de marfuri

cereri de servicii

4. in functie de existenta, nivelul si evolutia sa:

cerere plina - cand are un nivel si ritm concordant cu obiectivele firmei;

cerere excesiva - cand oferta este deficitara in raport cu cererea;

cerere in scadere - care se gaseste in cazul produselor mature orientate spre declin;

cerere fluctuanta - de la o perioada la alta (sezoniera);

cerere latenta - care defineste o stare de cerere nesatisfacuta de produsul


existent pe piata;

cerere absenta - caracteristica consumatorilor care manifesta o atitudine


indiferenta fara de un produs;

cerere negativa - se gaseste in situatia in care consumatorul are creata o imagine


negativa pentru un produs;

cerere indezirabila - manifestata de clientela fidela unui produs fara de produsul


concurentei.

2.10 Studierea politicii preturilor la intreprindere

Din punct de vedere economic i social, preul are o dubl valoare i anume:

1. Pentru clieni, preul constituie cheltuiala/costul (valoare material/nematerial) pe


care acetia sunt dispui s l suporte pentru satisfacerea unei dorine sau necesiti
uneori o poft sau un capriciu);
38
2. Pentru firme, preul constituie principala metod de obinerea veniturilor i
implicit al profiturilor.

Ca implicaie a preului n structura mixului de marketing, putem afirma urmtoarele:

1. Preul constituie elementul cel mai flexibil al mixului de marketing. n acest sens,
dinamica politicii de pre, de cele mai multe ori, este mai mare dect dinamica
restului de politici ale mixului de marketing;

2. Aa cum menionam mai sus, preul constituie elementul de legtur ntre produs i
pia, respectiv ntre cerere i ofert;

3. Preul este singurul element, din totalul celor 4 elemente ale mixului de marketing,
care genereaz efectiv i direct venituri i profituri. n acest sens, politicile de
produs, distribuie i promovare, in general, genereaz costuri sau cheltuieli;

4. Nivelul preului poate fi considerat un criteriu de evaluare a produsului (de


exemplu a calitii), respectiv criteriu decizional n strategia de penetrare pe
diferite segmente de pia (n funcie de nivelul de atractivitate a pieei);

5. Preul constituie elementul de echilibrare a cererilor i ofertei, respectiv elementul


care influeneaz volumul produciei de bunuri i servicii.

Scopurile politicii de pret a S.A.Supraten sunt urmatoarele:

asigurarea beneficiului
stabilirea si echilibrarea preturilor
pastrarea avantajelor pe piata
influenta aspura concurentilor potentiali
sporirea imaginii marfii si intreprinderii
trezirea interesului cumparatorului
largirea cererii la marfurile proprii
ocuparea unui loc dominant pe piata.

Toate aceste se datoreaza reducerilor de preturi pe care le ofera S.A.Supraten si


anume pe grupe de marfuri conform anexei 17:

1)grupa A -25% reducere

2)grupa B-20% reducere

3)grupa C-15% redcere.

2.11 Elaborarea planului de marketing la intreprindere

39
Planul de marketing al intreprinderii S.A.Suprateneste conceput de ctre
compartimentul de marketing, care utilizeaza informaiile celorlalte compartimente, orientat
dup obiectivele specifice ale firmei i misiunea ei, i cuprinde urmtoarele seciuni:
rezumatul, zona de activitate i descrierea pieei, auditul de marketing, concurena, analiza
SWOT, obiectivele de marketing, strategiile de marketing, programul de marketing, bugetul
de marketing, implementarea planului de marketing, controlul i adaptarea acestuia, precum
i anexele.

STRUCTURA PLANULUI DE MARKETING:

EXPUNEREA INTRODUCTIVA
Planul incepe cu un rezumat al obiectivelor si masurilor care urmeaza a fi aplicate
SITUATIA ACTUALA
Prezinta aspecte referitoare la piata, produs/serviciu, concurenta, distributie si
macromediul firmei.
STUDIUL MEDIULUI CONCURENTIAL SI AL PROBLEMELOR PRINCIPALE
Sunt detaliate si explicate aspecte legate de conditiile externe favorabile sau nefavorabile
cu care se va confrunta firma pentru care se realizeaza planul de marketing.

OBIECTIVELE DE MARKETING

Acest capitol descrie ceea ce doriti sa obtineti - de altfel, scopul principal al planului, si
se constituie intr-o lista de obiective care trebuie realizate. Obiectivele de marketing
privesc echilibrul dintre produse si pietele acestora, fiind legate de ce produse vreti sa
vindeti, pe care piete. Realizarea obiectivelor trebuie sa se concretizeze in vanzari.
Obiectivele trebuie sa fie clar definite, masurabile si sa mentioneze intervalul de timp
preconizat pentru realizare.

STRATEGIA DE MARKETING

Acest capitol contureaza modalitatea prin care se va realiza un obiectiv. Este partea cea
mai importanta a planului de marketing si cuprinde informatii despre strategia celor "4P"
(produs, pret, plasare, promovare).
40
PROGRAMUL DE ACTIVITATE

Obiectivele si strategiile odata schitate, trebuie transformate in programe sau planuri de


actiune, care vor permite sa se traseze instructiuni clare angajatilor si colaboratorilor.

BUGETUL DE MARKETING

Se va evalua costul activitatilor de marketing astfel incat bugetul sa permita continuarea


activitatii pe parcursul intregului an. Aceste cheltuieli se grupeaza pe mai multe
categorii: mijloace de comunicare, studiul pietei, publicitate, evenimente, relatii cu
publicul. In cazul in care costul implementarii strategiilor si realizarii planurilor de
actiune este mai mare decat contributia la profitul firmei realizat in urma previzionarii
vanzarilor aditionale, nu are nici un rost punerea acestora in practica.

EVALUAREA

Este foarte important ca firma sa dispuna de un sistem corespunzator de monitorizare


si control, care sa permita evaluarea performantelor in atingerea obiectivelor planului de
marketing, si care sa recomande masuri corective acolo unde acestea se impun. Acest
sistem de monitorizare si control trebuie inclus in plan, si trebuie sa fie usor de utilizat.

2.12 Elaborarea propunerilor vizand ameliorarea vinzarilor,intensificarea pozitiilor


competitive intreprinderii,alegerea strategiilor de patrundere pe piata interna si
externa

Ca oricare intreprindere marirea volumului vinzarilor este un obiectiv essential ,de aceea
studiind situatia intreprinderii S.A.Supraten as avea urmatoarele propuneri in acest
sens:

1) inoirea permatenta a gamei de produse;

2)promovarea cit mai eficienta a vinzarilor online;

3)parpicitarea activa la expozitii nu numai nationale ,dar si international;

4)marirea numarului de transporturi pentru distributie.


41
Pentru intesificarea pozitiilor competitive ale intreprinderii as putea propune:

1)mentinerea continuua a preturilor mici pe piata;

2) diferentierea considerabila a produselor sale fata de a concurentilor

Strategii de patrundere pe piata interna si externa;

1) sa angajeze personal calificat pentru informare despre produsele oferite si in


cele mai indepartate piete nationale si cercetarea nevoilor acestora
2) Investiiile directe n strintate
3) Exportul atit direct cit si indirect
4) Penetrari asoiate

42