Taina cununiei

-este o lucrare sfnt prin care se desvrete prin har nelegerea dintre doua persoane, prin care acestea
ncheie cstoria ( se mai numete cstorie religioas)
- svritorii pot fi episcopii si preotii cu hirotonia valida sau preotia lucrtoare; ei trebuie s fie prezen i la
administrarea tainei, nu pot face asta prin intermediari
-candidatul la casatorie trebuie sa indeplineasc urm. conditii religioase, morale, fizice, sociale. Acestea
urmresc asigurarea unei stari corespunzatoare de sanatate religioasa, morala, fizica si sociala pt cei ce
doresc s-i ntemeieze o familie.

Condiii religioase
1. credinta ortodox sau dreapta credin; 2.botez valid; 3.calitatea de membru al Bisericii cu toate
drepturile(sa nu fie excomunicata, anatema etc.); 4.nici una din cele doua persoane sa nu fie logodita
bisericeste cu alta persoana; 5. Sa nu fie casatorita bisericeste sau civil; 6. Iar daca a fost sa fi obtinut
divortul bisericesc (in cazul in care a fost si cununata) sau divortul civil (daca a fost casatorita doar civil).6.
niciuna sa nu fi fost casatorita de 3 ori; 7. Sa nu fie in inrudire spirituala sau religioasa in gradele oprite; 8.
Niciuna sa nu fie de alta confesiune schismatica sau eretica; 9. Partea barbateasc sa nu fie hirotonita in vreo
treapta preotiei sau hirotesita in treapta de ipodiacon (can.26 ap; 6, VI ec.); 10. Niciuna sa nu fi depus voturi
monahale; 11. S aiba nuni ortodoci cununai bisericete; 12.persoanele sa aiba dispensa de impedimentele
religioase (in cazul existentei lor).

Condiii morale
-1. sa aiba constiinta de sine; 2. Sa aiba facultatea de a consimi n mod liber consensul; 3. Sa nu fi savarsit
acte grave, care i-ar descalifica dpdv moral;4. Persoanele cu care se casatoresc candidatii la preotie sa fie
fecioare (Nov. Just. 6,1,3,22,42 Pravila Mare, Glavele 58 si 61) i n genere de conditie morala ireprosabil
(can. 17, 18 ap., 44, VI ec.); 5. Sa nu fie n legatura de inrudire morala n gradele in care Biserica nu permite
casatoria (sa nu fie ruda prin adoptie sau tutela); 6. Sa aiba dispensa de impedimente

Condiii fizice
-1. sa nu fie de acelai sex; 2. Sa dispun de sntatea fizica trebuitoare (sa nu sufere de boli, care ar
primejdui sanatatea celuilalt, sau a urmasilor); 3.sa aiba integritatea fizica pe care o reclama convie uirea
conjugala si scopul casatoriei; 3. Vrsta stabilita ca majorat matrimonial; 4. Sa- i poata indeplini indatoririle
conjugale (sa nu aiba infirmitati); 5. Sa fie prezenti fizic la ncheierea casatoriei; 6. Sa nu existe intre ele
legatura de inrudire fizica, adica de sange sau cuscrie in gradele interzise de Biserica; 7. Sa aiba dispensa de
impedimente.

Condiii sociale
-1. Sa fie ceteni ai statului n care vor ncheia casatoria i sa aiba liberul exerci iu al drepturilor civile; 2.
Sa aiba deplina libertate sociala; 3. Atunci cand este cazul sa aiba aprobarea autoritatilor sau a organelor
competente (pentru persoanele aflate in situatii deosebite); 4. Sa incheie n prealabil casatoria civila si sa
prezinte dovada acesteia; 5.sa aiba dispensele trebuitoare in cazurile necesare si posibile

Rnduieli canonice cu privire la modul de administrare a Sf Taine a Cununiei

-1. Persoanele care vor sa se casatoreasc sa se marturiseasca si sa primeasca dezlegare de pacate; 2. Sa se
faca asa-zisele vestiri (unde se mai practica); 3. Sa nu se savarseasca in vreme de post; 4. Sa se savarseasca
in biserica; 5. Sa nu se repete; 6. Sa se obtina dispensa in cazurile necesare (pt vestiri, post etc.)
-aceste condiii sunt necesare si pt a se incheia logodna, care este un act solemn de promisiune reciproca.
Efectele juridice ale cununiei de care se ocupa legile bisericesti
1
-cei casatoriti si cununati formeaza cea mai mica unitate unitate sociala religioasa(familia crestina) care intra
in alcatuirea unei comunitati locale crestine sau a unei unitati bisericesti locale
-cele doua persoane sunt considerate ca formand un trup si de aici se are in vedere regulile privitoare la
rudenie si la calcularea gradelor de rudenie
-intre soti se creeaza indatoriri si drepturi reciproce si egale sub raport religios
-sotii au aceleasi drepturi si indatoriri fata de copii
-legatura astfel creata ii obliga sa vietuiasca impreuna pana la sfarsitul vietii
-incetarea casatoriei este admisa numai pentru cauza naturala a mortii
-divortul se admite pentru adulter si in mod exceptional pentru motive care pot fi asimilate cu moartea
partiala sau totala, fie fizica, fie religioasa, fie morala sau civila
Efectele juridice ale casatoriei dupa randuielile legilor de stat
-prin incheierea casatoriei dupa randuielile legilor de stat si a cununiei religioase dupa randuielile canonice,
se intemeiaza familia => cel dinti sanctuar al vieii cretine cea mai mic unitate sociala bisericeasc ct
i cea mai mic, dar i mai hotrtoare unitate sociala civila.
-familia este piatra de temelie a intregului edificiu social al Bisericii i a ntregii vie i ob te ti i a
organizaiei statale, acordndui-se intreaga atenie i sprijinul corespunztor.

Impedimente la casatorie si cununia religioasa

-sunt obstacole ce stau n calea ncheierii unei casatorii sau administrrii Sf. Taine a Cununiei. Sunt lipsuri
sau elemente care n-au coninut pozitiv si propriu, fiind definite ca lipsuri ale conditiilor necesare pt
incheierea casatoriei i administrarea acestei Taine.
1. impedimente cu privire la inrudire (care poate fi religioasa, morala sau fizica)
-cand se constata un grad de inrudire mai indepartat se poate acorda dispensa. Cnd gradele de inrudire sunt
prea apropiate se opreste casatoria, iar daca s-a ncheiat, devine nula.
2. lipsa consensului liber poate fi viciat de starea de minorat a vreunuia dintre primitorii Tainei Cununiei.
Deasemeni atunci cand avem de a face cu violenta, rapire, inselciunea, amagirea, teama pe care o provoaca
amenintarile grave prin care se exercita presiuni morale. Consensul este viciat atunci cand vorbim de
debilitate mentala, alienatie mentala, stare de ebrietate, precum si atunci cand cei aflati sub curatela sau sub
tutela nu primesc consimtmntulcelor sub tutela crora se afla. In aceeasi situa ie se gasesc si cei carora li
s-a aplicat pedeapasa complementara a interdictiei exercitarii drepturilor civile.
3. starea civila a vreunuia dintre primitori
-Logodna civila nu constituie impediment la casatorie pentru niciunul dintre cei doi; logodna bisericeasca
constituie impediment pentru fiecare din cei doi la logodna religioasa a oricaruia dintre ei cu o alata
persoana fiind necesara solicitatea de desfacere a logodnei bisericesti. Este impediment la hirotonie pentru
candidatul la preotie pentru ca logodna religioasa se socoteste ca prima casatorie. Este necesara dispensa.
-starea de casatorie cand unul din cei doi a mai fost numai casatorit civil sau casatorit civil si cununat
bisericete vorbim de impediment (in ambele cazuri). Orice alta casatorie, fara desfacerea celor doua in
prealabil, devine nula si se supune incidenei legilor statului si celor bisericeti. Penal rspunde si delegatul
starii civile daca ingaduie cu buna tiin aceasta casatorie. Este necesar divorul civil i bisericesc. Anularea
casatoriei se stabileste si prin efectul declararii unuia dintre soti ca mort. Biserica admite 3 casatorii, iar
vrsta minima la fete este de 15 ani. Lipsa cstoriei civile este impediment pentru cununia religioasa.
4. impedimentul care consta din lipsa insusirilor morale
-pentru fapte nu foarte grave se poate obtine dispensa. Pentru crim de exemplu (mai ales omorul sotului) nu
se acorda dispensa fiind prevazuta interdictia civila; o astfel de persoana nereprezentand nicio garantie
pentru actul casatoriei. Pna nu expira interdictia civila vorbim de un impediment grav la casatorie.

2
5. lipsa unor nsuiri fizice, necesare pentru cstorie => scopul cstoriei nu poate fi asigurat. Dureaz cat
dureaza respectiva lipsa. Ex. Lipsa sanatatii fizice (boala contagioasa), lipsa maturitii matrimoniale (de
poate obtine dispensa pentru partea feminina numai de la 15 ani), lipsa nsuirilor fizice necesare ndeplinirii
ndatoririlor de convieuire conjugal. Aceste lipsuri dispar de la sine n cazul sanatatii prin vindecare, n
cazul vrstei prin trecerea vremeii, prin redobndirea capacitii pierdute.
6. Lipsa grava a unei condiii sociale este lipsa castoriei civile, care este socotita o casatorie legala si care
produce toate efectele juridice ale unei casatorii valide. Consensul liber ntre cei ce vor sa se casatoreasca
bisericeste este garantat de actul de casatorie civila. Legile din Romnia interzic oficierea cununiei
religioase naintea oficierii cstoriei civile.
7. Impediment este considerat si lipsa dispensei de la impedimentele ce pot fi inlaturate pe aceasta cale .

Prin nrudire se nelege un raport de strns intimitate ntre dou sau mai multe persoane,
determinat de un act ce genereaz coeziune social deosebit ntre oameni. Acest act poate fi de natur
religioas, morala sau fizic.
Acte de natura religioas
actul asistrii sau inerii la botez de ctre na a celui ce urmeaz a se boteza i care se numeste fin.
-actul asitrii la cununie din partea uneia sau mai multor persoane, a unei perechi creia i se oficiaz
cununia. Persoanele care asista perechea n cauza(fini), se situeaz n poziia de tutori religiosi (nai)
nrudirea moral
-Actul tutelei consta n luarea pentru ngrijirea i administrarea bunurilor de catre o persoana majora care se
substituie prinilor.
-actul adopiunii sau al nfierii const n luarea sub ngrijirea sa de ctre o persoana major care beneficiaza
de exerciiul deplin al drepturilor, a unei persoane minore sau majore, si stabilirea ntre aceste dou persoane
a raportului dintre tata si fiu, prin ndeplinirea unor forme legale.
-actul logodnei prin acesta tinerii i promit solemn c se vor cstori creindu-se astfel un raport de
intimitate care se extinde i asupra rudelor de snge nct produce o nrudire cu caracter moral (rudenie
moral)
nrudirea fizic
-actul fizic al naterii. Din acest act se nate rudenia de snge propriu-zis. Rudenia de snge este raportul
de intimitate care se stabilete ntre prini si copii, ntre fraii care sunt copii ai acelorai prini i ntre toate
persoanele cu care sunt acestia legati, prin legatura de sange ntemeiata pe nasterea din naintasi comuni.
Rudenia de sange este ascendenta, descendenta sau colaterala. Reprezinta impediment la casatorie doar n
gradele de nrudire mai apropiate.
-actul fizic al cstoriei => se nate rudenia de cuscrie, care consta din raportul de intimitate care se creeaz
ntre membrii a dou sau mai multe familii, prin intermediul casatoriei a doua persoane din repectivele
familii. Constituie numai n anumite limite impediment la casatorie.
Exista cuscrie de felul nti, de felul doi (n cadrul rudeniei dintre dou familii care s-au legat prin
cstoria ntre membrii acestora) i cuscrie de felul trei (n cazul legrii a trei familii prin cel pu in dou
cstorii).
Prin cuscria de felul nti se nelege nruirea unuia dintre soi cu consngenii celuilalt so
Prin cuscria de felul doi=>nrudirea dintre consngenii unui so i consngenii celuilalt so
Prin cuscria de felul trei=>inrudirea dintre membrii a dou familii care se stabile te printr-o a treia
familie =>cstoria a cel puin doi membri dintr-o familie central, cu membrii a dou familii laterale, sau
printr-o cstorie succesiv a unui membru din familia central.

Rudenia ca impediment
-rudenia religioas
3
 =>intemeiat pe actul asistrii sau tinerii la botez. Can 53 VI ec. (Trulan) prevede impediment la
castorie pana la gradul II (ex ntre na i mama finului). Vasilicalele 27,5,14 existind impedimentul pana
la Gr. III.
=> ntemeiat pe actul asistrii la cununie constituie impediment la casatorie, pna in gradul III, cu
posibilitatea acordarii de dispensa in gradul III. Pravila cea Mare de la Trgovite (1652) extinde
impedimentul pana la gradul IV
-rudenia morala
=>nrudirea care se nate din actul tutelei constituie impediment doar n gradul I. Impedimentul se
refera numai la tutore i persoana aflata sub tutela.
=> nfierea sau adopiunea creaza raporturi depline de familie pentru ntreaga viat ntre printele
adoptiv i fiul adoptiv precum i ntre mambri ai familiilor acestora => impediment n toate cazurile pana la
gradul III.
=>al treilea grad de rudenie morala ce constituie impediment la casatorie este logodna bisericeasc.
Biserica a asimilat logodna cu casatoria n materie de impedimente si de efecte socotind ca a doua cstorie,
cstoria pe care o ncheie orice persoan care mai nainte fusese logodit bisericete cu alt persoan decat
aceea cu care se cstorete. La hirotonie nu se admit persoane care au fost logodii bisericete cu o persoana
si apoi s-au cstorit cu o alta persoana.
-rudenia fizic
1. rudenia de snge. Conform cap 18 din Levitic este interzis cstoria ntre rudele de snge, att n
linie direct, ct i colateral, pn n gradul III. n Dreptul roman se prevede acelai lucru iar mpratul
Teodosie cel Mare l-a extins pn la gradul IV (veri primari). Canonul 54 Trulan interzice categoric casatoria
ntre rudele de grad IV. Vasilicalele prevad impedimentul pana la gradul VI. Un sinod constantinopolitan
(din 1025-1043) i un altul din 1166 prevad impedimentul pn la gradul VII.
Regul Att pe linie direct ct si pe linie colaterala rudenia fizic este impediment pn n gradul
VII inclusiv. Pe linie directa nrudirea de snge constituie impediment nelimitat (la infinit), iar pe linie
colaterala practica vieii bisericeti a stabilit ca n gradul 7,6 i 5 se poate acorda dispens de ctre episcop,
chiar si n gradul 4, n unele cazuri posibile (ex veri primari) ns numai cu acordul sinodului; pn la
gradul 3 nu se poate cere i nici obtine dispensa.
2. rudenia cuscriei
Cuscia de felul nti (nrudirea dintre un so o consngenii celuilalt so) este impediment pn n
gradul III n toate cazurile (cf. Levitic 18 i Dreptul roman). Canonul 54 VI ec. prevede impedimentul pna
la gradul IV. inclusiv. Biserica a facut distinctie intre linia directa (unde impedimentul a fost extins pana la
infinit) i linia colateral (extins pna la gradul V) cf Sinodului de la C-topol 996 i apoi n grad VI la
sinodul C-topol din 1199.
Regul -cuscria de felul I, pe linie direct = impediment la infinit
-cuscria de felul I, pe linie colateral = impediment pn la gradul VI inclusiv.
-dispensele n gr. 5 si 6 se dau de catre episcop, iar in gradul 4 numai de sinod.
Cuscria de felul al doilea (ntre consngenii celor doi soi) este socotita de Biserica impediment pana
n gradul IV inclusiv (cf. can 54, VI ec) fiind ulterior extins la C-topol 996 pana la gradul VI inclusiv.
Cuscria de felul al treilea (intre trei familii prin cel putin dou casatorii) =>impediment pana in
gradul III, precizare intemeiata pe obicei i pe unele norme ale dreptului roman si bizantin.

Norme cu privire la Sfnta Liturghie

-Jertfa euharistic sa fie cu pine si cu vin amestecat cu ap, cci astfel a fost instituita de Mntuitorul (can.
3 ap.; 37 Cartagina)
4
-Liturghia fara ap calda nu este permisa decat atunci cnd aceasta nu se poate obine (can. 13 Nichif. Mart.)
-Clericii caterisiti si cei mpovarati cu pacate grele nu au voie sa savarseasca Sf Lit. (28 ap.)
-Clericul care admite jertfa ereticului sa se cateriseasca (46 ap.)
-Liturghia sa nu se savarseasca in prezenta ereticilor (sunt acceptati daca se pocaiesc) (33 Laod.)
-Femeia sa nu vorbeasca in timpul Liturghiei (can. 70, VI)
-Credincioii care pleaca in timpul Liturghiei sa se afuriseasca (can. 80, VI ec.)
-Clericii si mirenii sa nu lipseasca 3 duminici consecutive de la Biserica altfel primii sunt caterisiti iar
ceilalti afurisiti (can. 80, VI ec.)
-Liturghia sa se savarseasca numai de cei care au ajunat (29 VI ec.)
-Este interzis a se savarsi Sf Lit. prin case (58 Laod.)
-Ieromonahul nu se cade sa slujeasc Sf Lit. fara mantie (can. 27 Nichifor Mrturisitorul)
-Sf. Jertfa se poate aduce si pentru sinucigasi daca nu erau ntregi la minte (can. 14 Tim. Alex.)
-Ofrandele aduse la Sf Lit. trebuie sa se mparta ntre clerici si credinciosi (can. 8 Teofil Alex.)

Norme cu privire la rugaciuni

-sa se faca intotdeauna cu fata spre rasarit (can. 91 Vasile cel Mare)
-in toate duminicile de peste an si in toate zilele de la Pa ti pn la Rusalii, rugaciunile sa se faca stand in
picioare iar nu stnd n genunchi (can.can. 20 I ec.)
-sa se faca rugaciuni pt. pacatosi si pt. osndii (can. 65 Vasile cel Mare)
-niciun credincios sa nu se roage impreuna cu cei afurisiti sau excomunicati (can. 10 Ap.) sau cu schismaticii
(33 Laod) fiind prevazuta pedeapsa afurisirii (45 ap.)
-n can. 103 Cartagina se specific rugaciunile care se citesc la Liturghie

Norme privind cntarile bisericesti

-n Biserica sa nu se cante cantari neaprobate de autoritatea bisericeasca (59 Laod.)
-pt. adaugarea de cuvinte neaprobate si nscocite de eretici la cantarea ,,Sfinte Dumnezeule can 86 VI ec.
prevede pedeapsa afurisirii pentru mireni si a caterisirii pentru clerici. Pentru staruirea in aceasta abatere se
prevede ca acestia sa fie dai anatemei.
-psalmii sa nu se cante fara intrerupere, punndu-se ntre ei cate o citire (17 Laod.)
-n Biserica sa cante doar ,,cantareii canoniceti (15 Laod.) instituii prin ,,tundere ierarhiceasc (can.33
VI ec.)
-cei ce canta n Biseric ,,s nu sileasc firea spre rcnire, cntarea trebuind sa fie lin (can. 75 VI ec.)

Norme privitoare la citirile din cartile sfinte

-n biserica sa se citeasca numai cartile canonice ale V.T. si N.T. (59 Laod., 24 Cartagina)
-spre a se evita citirea crilor necanonice este prezentat intreg canonul cartilor VT si NT (can. 85 ap; 60
Laod. etc)
-unele scrieri sa nu fie puse la indemna tuturor credincioasilor spre a-i feri de ratacire (85 ap.)
-interzicerea raspandirii de carti cu inscriptii false ale ereticilor (60 ap.)
-cartile sa fie pastrate in buna stare si sa nu fie vandute celor care nu le intrebuinteaza in scopuri sfinte (can.
68 VI ec.)
-este permisa citirea scrierilor care descriu patimile mucenicilor (46 Cart.)
-cartile ereticilor sa fie arse (can. 63, VI ec.)
Norme privitoare la predica
-episcopii si preoii au ndatorirea de a predica, n scop nvtoresc (58 ap.)
-prin canonul 19 VI ec. este scoas in eviden inportanta care se acord predicii

5
-in Biserica sa nu predice decat clericii cu pregatire corespunzatoare, oprindu-i pe mireni (can. 64 VI, ec.) si
femei (can. 70 VI ec.)
-episcopii sa nu predice in alta eparhie fara invoirea episcopului locului (can. 20 VI ec.)

Norme canonice privind Sfintele Srbtori

-cretinii s serbeze duminica si nu smbta (39 Laod.)
-s nu se posteasc duminica (can. 66 ap.) sa nu se ajuneze duminica (can. 18 Gang.)
-rugaciunile sa se faca duminica stand in picioare (can. 20 I ec.)
-Duminica sa fie cinstita ca zi de sarbatoare, interzicandu-se lucrul si suspendndu-se chiar procesele in
aceasta zi (cf. C-tin cel Mare an 321; Cod Teod. II, 8, Imparatul Justinian si Leon VI Filosoful)
-Patele sa nu fie srbtorit odata cu iudeii (can.7 ap.)
-cretinii sa praznuiasca doar sarbatori crestine (can. 62 VI ec.; 39 Laod.)

Norme privind locasurile si obiecte de cult

-locaurile de cult ale cretinilor se numesc ,,lucruri aparintoare Bisericii (15 Ancira), ,,case domne ti
,,biserici, ,,casa lui Dumnezeu (28 Laod.)
-este interzis a se sluji n Bisericile care au apar inut ereticilor (46 Nichifor Mrturisitorul). Ele se pot folosi
dupa ce au fost sfinite din nou
-o biserica se sfinete doar daca exista in ea moate de martir (can. 7 VII ec.) i se supune episcopului
locului (can. 8 IV ec.)
-Bisericile se ridica doar cu binecuvntarea episcopului (can. 31 ap.)
-mirenii nu au voie n altar (69 VI ec.) se nelege ca nici femeile (44 Laod.)
-bisericile si manastirile sa nu fie transformate in locasuri lumesti (13 VII ec.)
-crucea sa fie cinstita in mod deosebit si ferita de batjocorire (73 VI ec), fiind interzisa zugravirea semnului
crucii pe podea
-la temelia bisericilor noi se aseaza o cruce (31 Nichif. Mart.)
-in legatura cu sfintele icoane sinodul VII ecumenic restabileste cultul lor in Biserica dupa perioada
iconoclasta, iar can.82 VI ec. se refera la modul de a zugravi pe Mntuitorul.