Sunteți pe pagina 1din 9

GLANDELE SUPRARENALE

Glandele suprarenale
Sunt glande pereche situate la polul apical al rinichiului.
-prezint o poriune- cortical(periferic) numit corticosuprarenal (CSR);
-medular- numit medulosuprarenal (MSR)
Corticosuprarenala are origine embriologic mezodermic si secret:
1) Mineralocorticoizi
2) Glucorticoizi toi hormonii corticosuprarenalei sunt sterolici( deriv
din colesterol);
3) Sexosteroizi
1) Mineralocorticoizi: - cu reprezentantul principal aldosteronul, care
favorizeaz metabolismul srurilor minerale, determinnd reabsoria Na+ in
schimbul K+ sau H+ pe care ii excret la nivelul tubilor uriniferi contori distali si
colectori. Se produc kaliuri si acidurie.
urina
nefron
Na+ K+ H+ Cl-
aldosteronul H20(osmoza)
capilar K+ H+ Cl-

-aldosteronul are ca efect direct reabsoria Na+ din urin.


-indirect se produc nite consecine:- crete numrul
+ +
cationilor eliminarea n urin al K si H
-este absorbit i
clorul crescnd concentraia plasmatic din
snge
reabsoarbe apa prin osmoza( pentru a scade concetraia plasmatica) V
sangvin crete.
Not: De aceea persoanele bolnave cu inima( hipertensiune) nu au voie sa
consume sare(NaCl).
Celulele-int asemntoare se afl i n glandele sudoripare, salivare i
colice.
Hipersecreie: apare boala Conn, caracterizar prin: retenie mare de sare si
ap, determin edeme( acumulare de lichid seros n spaiile intercelulare ale
organelor si esuturilor), hipertensiune, polipsie si poliurie.
Hiposecreie: apare boala Addison, caracterizat prin pierderi mari de sare si
ap, urmat de hipertensiune i adinamie( scderea capacitaii de efort).
Glucorticoizii: - sunt reprezentai n special
de cortizon si hidrocortizon( cortizol)
-circul n snge legai de proteine plasmatice
Rol
Sistemului osos Catabolism: sinteza matricei organice i a
absoriei intestinal a calciului.
Organelor hematopoietice i a sistemului numrul de eozinofile si bazofile
imunitar: circulante;
- numrul de neutrofile, plachete si
hematii;
stabilitatea membranelor lizozomale;
numrul de limfocite circulante
(limfopenie)
Funciilor superioare ale SNC Scaderea cantitatii lor produce :modificri
EEG, alterarea personalitii, modificri
senzoriale
. Efecte specifice asupra unor organe si esuturi

Roluri fiziologice in metabolismul intermediar:


Metabolism Rol
Protidic Catabolismul in muschii scheletici
Anabolismul in ficat
Glucidic Hiperglicemie ( creste eliminarile de N)
Lipidic Lipoliza
Concentratia AG liberi plasmatici

Hiposecreie: apare boala Addison


Hipersecreie: apare boala Cushing caracterizat prin dereglri ale metabolismului
intermediar, obezitate, diabet, hipertensiune, osteoporoza, iar la femei la nivelul
fetei i al cefei apare o vilozitate abundent.
Sexosteroizi
- doua grupe de hormoni:- androgeni(asemntori celor secretai de
testicul) testosteron;
-estrogeni (asemntori celor secretai de
ovare) progesteron;
-aciunea lor o completeaz pe cea a hormonilor sexuali
- rolul lor se manifeste in special n cazul apariiei i dezvoltrii caracterelor
sexuale secundare.
- la biei determin: creterea brbii i a mustii, dezvoltarea laringelui i
ngroarea vocii, dezvoltarea scheletului i masei musculare;
- la fete determin: dezvoltarea glandei mamare, depunerea lipidelor pe
olduri i coapse.
- stimuleaza: anabolismul proteic.
Medulosuprarenale( MSR)
- are origine embriologic ectodermic (ca si SNC) i este format din
neuroni care i-au pierdut axonii i au devenit celule secretoare, din acesta cauz h.
secretai de medulosuprarenal sunt neurohormoni.
- h secretai de MSR sunt catecolaminici: - adrenalina (epinefrina) - 80%;
-
noradrenalina( norepinefrina) - 20%;
H. MSR acioneaz n situaii neobinuite, aciunile lor fiind similare
stimulrii SNV simpatic.
Principalele aciuni ale acestor hormoni si mediatori chimici sunt:
Asupra aparatului cardiovascular, producnd tahicardie, vasoconstricie si
hipertensiune.
- adrenalina dilat vasele musculare i le contracta pe cele din piele,
mucoase si viscere.
- noradrenalina are predominant aciuni vasoconstrictoare.
Asupra aparatului respirator determin relaxarea musculaturii netede si
dilatarea bronhiilor;
Asupra tubului digestiv determin relaxarea musculaturii netede a pereilor i
contracia sfincterelor;
- inhiba majoritatea secreiilor;
- contract splina si ficatul;
Asupra metabolismului glucidic si lipidic produc glicogenoliza si hiperglicemie,
mobilizeaz grsimile din rezerve si catabolismul acizilor grai. Adrenalina are
efecte predominant metabolice si energetice.
Alte aciuni: dilat pupila, contract fibrele netede ale muchilor erectori ai
firului de pr;
-produc alerta cortical,anxietate si fric;
-stimuleaz sistemul reticulat activator ascendent;
Att secreia CSR, ct si cea MSR sunt stimulate n condiii de stres( stri de
ncordare neuropsihica, de emoii, de traumatisme, frig sau cldura excesiv).
Aceti hormoni au un rol important n reacia de adaptare a organismului in faa
diferitelor agresiuni interne si externe.
Tiroida

Tiroida (tiroxina, triiodotironina, calcitonina)

Localizare: -in zona anterioara a gatului, intr-o capsula fibroasa(loja tiroidei)

Formata: - din doi lobi, uniti intre ei prin istmul tiroidian;

- Structural este formata dintr-un - tesut secretor(parenchim


glandular);

- vase de sange, nervi si fibre


conjuctive;

Tesutul secretor este format: din celule epiteliale organizate in foliculi, in


interiorul carora se afla un material omogen , vscos, numit coloid . Acesta contine
tireoglobulina , forma de depozit a h. tiroidieni tiroxina si triiodotironina.
Tireoglobulina este o proteina sintetizata de celulele foliculare. Prin iodarea
moleculelor de tirozina din structura tireoglobulinei, rezulta h. tiroidieni.

Mod de actiune:

- Cresc metabolismul bazal si consumul de energie

- Au rol in procese morfogenetice, de crestere si diferentiere tisulara ( pregnant


la SN)

- Asupra metabolismului : - glucidic hiperglicemie, glicogenoliza hepatica;

- lipidic - hipocolesterolemiant;

- proteic catabolism, creste excretia de N;

Efecte specifice pe sisteme si organe

Sistem sau organ Efect


Aparat cardio-vascular Forta si frecventa contractiilor
cardiace;vasodilatatie
Muschii scheletici Tonusul, forta de contractie, promptitudinea
raspunsului/reflex de tip miotatic
Aparat respirator Amplictudinea si frecventa miscarilor
respiratorii
Sistem nervos Stimuleaza diferentierea neuronala, dezvoltarea
normala a sinapselor, mielinizarea.
Hiposecretia: -la copii:- nanismul tiroidian( cretinismul) caracterizat prin incetarea
dezvoltarii somatici si psihice

- la adulti: diminuare a atentiei, memoriei si a a capacitatii de


invatare.

- indiferent de varsta procesele energetice sunt reduse, metabolismul


bazal este scazut, iar tesuturile sunt imbibate cu un edem mucus( mixedem), pielea
devine uscata, ingrosata, se produce caderea parului apare senzatia de frig.

- hipofuntie de h. Tiroidieni ( cauzata de lipsa de iod din apa si


alimentatie sau de modificari aparatute la nivelul tesutului tiroidian) poate
aparea gusa endemica.

Hipersecretie: - cresterea metabolismului bazal cu 100%,

- Boala Basedow-Graves

- exoftalmia.

Control:- in mod obisnuit , activitatea tiroidei este controlata de TSH, in functie de


conc. sangvina a tiroxinei.

-in conditii neobisnuite(frig,stres)

Calcitonina: La nivelul tiroidei si partiroidelor , au fost puse in evidenta celule


diferite de restul epiteliului glandular, numite celuleC. Ele secreta un hormon
hipocalcemiant ( care ajuta la fixarea calciului in oase) numit calcitonina.

-la nivelul oaselor, inhiba activitatea osteolitica si formarea


osteoclastelor;

- stimuleaza osteogeneza la organismele tinere;


-la nivel renal, inhiba reabsortia fosfatilor, scazand
fosfatemia si crescand calciuria( eliminarea prin urina a Ca2+

-la nivel intestinal, creste absortia Ca2+ si scade elinarea lor prin
fecale.
Hipofiza (Glanda pituitar)
Localizare: - la baza encefalului, napoia chiasmei optice, pe aua
turceasca a osului sfenoid.
Caracteristici:- form rotunjit, diametrul de 1,4 cm, cntrind 0,5g.
-alctuit din 3 lobi anterior -75%(partea cea mai
dezvoltat) =adenohipofiza
- intermediar -2%(fiind redus la o simpl lam epitelial,
aderent la lobul posterior)
- posterior 23% = neurohipofiza
-este legat de hipotalamus prin tija pituitar - format din:
- sistemul port hipofizar (legtura cu nucleii mijlocii hipotalamici ) -
tractul hipotalamo- hipofizar (legtura cu nucleii anteriori hipotalamici)
Prin aceste legturi vasculare i nervoase i prin produii de neurosecreie,
hipotalamusul controleaz si regleaz secreia hipofizei, iar prin intermediul
acesteia coordoneaz activitatea ntregului sistem endocrin.
Adenohipofiza (STH, prolactina, TSH, ACTH, FSH, LH)
- este situat n partea anterioara, dar se ntinde i posterior , nconjurnd
aproape complet neurohipofiza.
- se leag de hipotalamus prin sistemul port - hipofizar i secret dou tipuri
de hormoni:
- glandulotropi (=avnd ca organe inta alte
organe endocrine): ACTH, TSH, FSH, LH
- non - glandulotropi (STH, prolactina)
H. somatotrop(STH, h. de cretere)
- creste glicemia, lipemia(mobilizeaza AG din depozite),
biosinteza proteinelor la nivel celular;
- stimuleaz mpreuna cu insulina hormonii tiroidieni i gonadici, creterea
organismului;
- stimuleaz condrogeneza la nivelul cartilajelor de cretere
metafizare(diafizoepifizare), determinnd creterea n lungime a oaselor
- dup pubertate , produce ngroarea oaselor lungi i dezvoltarea oaselor
late
- stimuleaz creterea muchilor i a viscerelor, cu excepia creierului;
- determin o retenie de compui ai Ca, Na, K, P,si N.
Hipersecreie: - nainte de pubertate :se produce gigantismul- caracterizat
prin: creterea exagerat a extremitilor i nlimi mari de peste 2 metri.
-dup pubertate se produce acromegalia - carac. prin :
creterea extremitilor i a masei viscerale , poate duce la moarte;
Hiposecreie :- copilrie - apare nanismul (piticismul) hipofizar -1,2-1,3
m
- maturitate - apare caexia hipofizara, caracterizat printr-
o regresie a organelor corpului , demineralizri osoase, dentiie deficitar, putnd
merge pana la moarte.
In hipo/hiper- secreie de STH, persoanele sunt normale din punct de
vedere psihic, fizic si intelectual.
Alti factori stimulanti: -hipoglicemia, inanitia, starile de stres, somnul;
Control: secretia este controlata de n.mijlocii hipotalamici prin 2
neurohormoni ( stimulator si inhibitor).
Prolactina(h. mamotrop sau h. luteotrop, LTH) anti-FSH
- stimuleaz la femei secreia lactata a glandei mamare, sensibilizata de
estrogeni si progesteron
- prolactina este un inhibitor al activitii gonadotrope, fiind capabila sa
previn ovulaia, secreia ei crete gradat, atingnd un vrf la natere si revenind la
nivelul de control dup aproximativ 8 zile. Suptul determin creterea temporar
de prolactin.
Alti factori stimulanti: efort fizic, stresul, somnul , graviditatea;
Control: secretia este controlata de n.mijlocii hipotalamici prin 2
nerohormoni ( stimulator si inhibitor).
H. adenocorticotrop(ACTH- corticotropina)
-stimuleaz indirect activitatea secretorie a glandei corticosuprarenale,
crescnd concentraia sangvina a glucorticoizilor si hormonilor sexosteroizi.
-stimuleaz direct melanogeneza n celule pigmentare (melanocite),
producnd nchiderea culorii pielii.
Hipersecreie apare diabetul bronzat
Hiposecreie produce efectele caracteristice deficitului de glucorticoizi.
Control: secretia este controlata de n.mijlocii hipotalamici
prin CRH(h.eliberator de ACTH)
H. tireotrop (tireostimulina,TSH)
- stimuleaz sinteza si secreia de h. tiroidieni
Hipersecreie :-apare hipertiroidism( boala Basedow- Graves)
Hiposecreie duce le insuficien tiroidiana.
Control: secretia este controlata de n.mijlocii hipotalamici
prin TRH(h.eliberator de TSH)
H. gonadotropi:1) FSH (foliculostimulant):
- la brbat: stimuleaz dezvoltarea tubilor seminiferi i spermatogeneza;
-la femei: determina creterea i maturarea foliculului de Graaf i secreia
de estrogeni;
2)LH(luteinizat)
-la brbat: stimuleaz secreia de androgeni de ctre celule interstiial
testiculare Leydig.
-la femei: determina ovulaia i apariia corpului galben, a crui secreie de
progesteron si estrogeni o stimuleaz;
Control: secretia este controlata de n.mijlocii hipotalamici
prin GnRH(h.eliberator de gonadotropine)

Lobul intermediar (mijlociu)


- secreta MSH ( melanocito stimulator) pigmenteaz pielea , prul , irisul i
favorizeaz vitamina D.
- intervine si in sinteza rodopsinei;
Control: hormon inhibitor de MSH, secretat de nc. mijlocii hipotalamici;

Neurohipofiza( lobul posterior)


-este legat de nuclei anteriori metatalamici prin tractul hipotalamo-hipofizar,
tract format din axonii nucleilor
anteriori hipotalamici care secret- ADH ( hormon antidiuretic) care ajunge in
neurohipofiza, unde se depoziteaz;
-ocitocina(oxitocina)

Vasopresina( h. antidiuretic, ADH)


-principal aciune este creterea absoriei facultative a apei la nivelul tubilor
distali si colectori ai nefronului.
- in afar de reducerea volumului i concentrarea urinei, ADH produce i
reducerea secreiilor tuturor glandelor exocrine i, prin aceasta, contribuie la
meninerea volumului lichidelor organismului. In doze mari, ADH produce
vasoconstricie.
Hipersecreie: scade diureza si eliminarea apei prin urina( crete concentraia
plasmatica)
Hiposecreie: apare diabetul insipid, caracterizat prin poliurie( eliminarea
unei cantiti mari de urina) si polidipsie( ingerarea unei cantiti mari de lichide
20l/24h)
Oxitocina(ocitocina)
-stimuleaz contracia musculaturii netede a uterului gravid, mai ales in
preajma travaliului.
- expulzia laptelui din glanda mamara, datorata contraciei celulelor
mioepiteliale care nconjoar alveolele.