Sunteți pe pagina 1din 42
“Ty. am diccutat pink aici despre cel mai important ssten: aPSsaturel a1 Puniatalut.towete ou eate singured ekel Ph intal noi are gi elji aeteliqi aatireli Gar care att Vourte siet-tnet fn aecolul al x71EiclenJ-Lebnerange « Gesoneteat anteastie posibi2itates exiotenjes anor micl aa, ar fla pe orbita Lunit tn do Of ponete are ao fost muaive pinete lagrengeene.ta 1956 K.Xordyleveki @ observat iar fn 1961 « fotografiat dout | roiuri de mici sateligi fn punctele Lagrangeens 3 ai teebuie adiuget gf Fertil of tncepind din anak 1997 au fost lenseji.aren tot mai oulyi aatelizi ertiticis sare evan im Ser rata (goat a fort te ‘sat din UsR.S.S- le 4 octombrie 1957). | 4 weligi ai Paaiatalul eare é a3 PEFOLUL 1 = poaaarr Dats flind complexitates gi dimensiunile tnveli qolui geogratie,chiar gi in cami geografies gunerale ee- te necesard o exeninare analitiel,pe componenyi, a acestui tavelig foninte de a incarea of distinges cerscterele si Jesithpile Lot generele.De aceea von exasinn principalit Tel couponeni in iunina interdependentei Lor eu tntremst savelig geograrie, 1. Atapstera, ‘As cospositia af structure staoefere\ iG. interacyiunilor din iaveligul geogrefice Starea cetual a alavaferei este rexultatil unui ore con indelungat de evolugie tm tinpul efruie ua rol de sen seein aut influangele pe care lene ouferit aceastt goon ect ain penten celorlal{i coaponents ai fareligulus eo grafic. ‘be guie ef atavsfere are 0 conposiyie coaplerd fa <1 re gaaele au rola principal donferinge yeteorologics woo- tas din 1947 a edoptet on Walori standard urastenrsle provente in care civersele gaze intr& £n componen;e unui volua de ner x, 72,09 Hy 0,00008 0, 70,95 xe 0,000008 ae 0493) (4 900000! co, 0403 Ra o,000da0v0n000e0080 Ne 0,018 vapors de apt He 000059 pulbori solide kr 0,000 sieroorgaaisae Teimii trot componontL ne ghaeae tn provertit 1 apite gf nani fn portea inferioar & ataos orgy ees Seca coogart an gues a coouel a Sareea aa aaa rome leet natures ea ces ee eee apes ee SerrEiianr ecveseree peltmsicdjoter) ge courte eben rrrC—~—~——C—Cis Liisind 1a 0 parte aceste modificari locale gi tempo | are {eave fu warte caso atat dourts 4zperteve ecla po arenes ssyiuniler din inveligil geografic. 4 Tautcadeeryobecrnde el procontal ool mah mare revi se sutaiel tne tote an gue Lue gt care au te peat weatine eu savas ale Altec ewmponriji tl invllqaiat cegrette‘prrin erg sorpeaaiterspe Aneel dai be sltata CORSESISNEAR cites cctv din punt do votre that scotgcr al tp 2ipen oneal tatereryient atre staontert| celeinlte goostere,dact a oxistet intial oxigen Liber EEC EE De nangion tn nutens.oe pene dnt sa didodeere iniplaa au peoea of conpinn o mate catitatel Se att acginst oxegnet iter to eet intra tant fuueivilitanea eperipet qu ecietenjet oe! mart. Sparigie gi desvolteren plantolor eopabile de fotosinten_ cre ivit 9 Auportentt aurei de oxigen Liber.aeeste plante, cu ajutorul Lusinii,deaeoapun apa gi foloaese nidrogens) Gi bioxidel de cerbon pentru » produce compugi organic, Sosplecgi.origenal rowultst din scect proces este eliberst fe athoafent.fa Toll aoasta,na aunai ef sna coanensat came tleaton de oxigen care ae combina eu alte aubstonye,dsr #4 srodua gi ua ourplue de oxigen airindu-se propertia ca curt il ne ‘0 participh La couposizia etacsforei.se asreciast of vege tejia actual degajs to aproxiaativ 10.000 de sn eanti- tote de oxigen egali eu coe exiotent in atuoators. 0 emnestate gai aici de oxigen Liter ae forneazt 28 esle anorgenies prin deseospuneres nor conpugi oi oxigent- joi 288 acyiunen tempersturiler ridieste,a anor agenyi chi- aici,» odieyiet solare,ete: astfel,unul din cele asi acti- wre praceae da aliberare ozigenului pe cale anorganict 11 tonstitule fotodisooieren yaoorilor da apg 1a altitedint ae 70-80 km gi 8 Bioxidului de carton Le aititutini de cc 325 kx (Vor -Yelfson,1969)2 Se apreciash oh in acelagl timp con tot pe attta oxigen fin ataosferd eote cousuaet in preceaale ce respirsyic wleguitosrelor, tn ardent gi in srocesele de alterare a ro~ elicr. Dintes celedalte gaze,dioxidul ¢e carbon apsre ierayi oa un produs al Sntevactiunilor atacaferei co celeiaite geom fere.astfel, staatera primegte cantitiyi foarte sari de cD prin intermedSsl ruleanismului (se spreclass ci losoat, Cotopasi enanf ancal cea. un alliaré de aatri cubs de Cop), din reapirapie tuturor vieyuitoarelor;din arderi qi din al- teraren unot rock 34 aai ales din descosounerea unde sud- stange srgenice.in acelagi tgp inst, ataceters oierde saree Geatitay! enorme de CO, care tree fn celeleite geostere. Slontele ixeuet fn substanjele onganice pe care Le sinte- Uigenst prin Zotosintess cantityi uriaye de Cop.Tn uncle procese de alterare « rocilor intervine gi bfoxidul ge car~ onjin special duph ce se dizolnl tn ans. ‘Sh alte gaze etnooferice provin in eelelalte geoazere Age este canal bidrogenulus provenit din fotedisoeteren va ponder deeply al redoniloi provenix din desintesrarie ra Giouetive dim seoerys terested, ete, Tn afard de gase gi cellalyi ceaponengi presenti tn ‘atoosterk spar evident ca nigte produgh ai interacyiuniior ‘[iluse wosbustibies et Je probitue de ressources em 0xy- igone aibre® La vende Selensifigie,ar3 6 sn tovelLyuh geografie.4stfe1, vaporit de ank,care pot =. Junge pint eo 4 dinte-an volun de eer (2,58 in aedie tn § oluaide trepieale,2,96 La Latitadint meld gh 0,26 ta foglanile polare), provin di evaporares ape! ain Baro. ord gf in acoarje terentrt,din easnajit walcanice,din cropotranepireyie ovgesieaelor vii,precun gi din diverse Le arcerivin aeelog timojo parte Saaematk din acegtl vax sori eat eliaiaaté din ataoaferd in uras condonetsii gif prectphtarsi. : Papticulele solide provin,tn general, ia aooerga te ested fie Sn ran spulberdrii de ebtre vint, fie tn uran tenor explosii vuleanice.in Lergul oosanulai sint,in medie,/ 17-400 particule/a? ser; deasupra mungilor Jogi pe : 100.000 particude/a? sor; Sn loealitayiie rurale 174.000, pursieate/a? ners in oregeLe miSioelt 610.000 gerticule/a, aer; fn marile metropole 2.600.000 perticule/a? ser, Sur sede partieute provia gi Gin bloafert £iind grt) anje de polen,spori aaa aicroorgenisse,Deasupra oceanelor: Sulsth eitove bactarii pe seteul cub &e ser dar Shagetor acest nunir cregte 2a oréinsh aiiier oe ait, ; Deetgur of ani exioth gi uoele particule eolide de sigine aztratoreotrl cimate pe pianeta ponetri ca etare Sou restate din pulveriaaren nor aeteorisi, eenata sete conpositi etaceferei fn atratele ei inf foricare unde este influentatt de celelalte geoafere.In_ = Stratele Snaite ale atavefereS composi tia serial se schla te depictog vaporii de apt,perticulele solide gi modifi, Ciniucne ealar propor}ia gavelor.Pe G0 s]°% parte, acesie nus se ghaeve tn otare ctoaiel Sneepfnd de 18 200-150 #4 Stitadine far mai aua tree fm stare dontet 4 ar deck conponiqia aerclai eete on rezattet at inf enyelor pe care atmosfera ie primegte din partes eelorteltt ciitcererscensts comporizie are o Saportangt deosebith calor geosfore.t2sth 4] 4 ‘ea gee inert ,diluiars™ oxigenul tapiedeetnd astfel anele oriis violente (arderi).(male nitrobacterii 11 extras pi 52 Fixeasi aub forae unor compugi pe ridHeinite anor plante conteSbuind astfel le fertilizeren anturald soli- Piuor.Park oxigen stacaferie ar fi iaposibil trait aajo~ sithyii vieyuitomrelor eare objia energia de care au navoie fbai ales prin arderile care ae produc in orgeniaml lor.2e Seana acestui oxigen, oub actiunee resslor altraviolete se produce, in atratosfert, ozone) (302 —¥ 205 )+ Te felul Neeata rauele ultraviolete sint, ia mare parte tapiedecete i sitrundh fn Saveligal geografic gi a dietrugh wiozai~ Toorela.Acest proces se produce in stratosterd (22-26 k= aititudine) dind com ant aare parte din ozon.cantitays aie! Ge ouon ae produc gi fm tropoaferA in araa descaresrilor slectrice gi prin oxidares unor substanse organtce.Procese- de de alterare a cocilor care dus 1a foraares scoarye! de iiterare gi contribaie 1a foraares solului near fi posibi- te foe oxigemul Liber Gin atnoazers. ‘Blazide) de carbon abe o inpartenys foarte aare pentrs axistmnya anjoritayid vleyultoarelor.Pe sesan ui este sio- Gotland anteria organics de edtre plante 31 spot aceastt peterie oof 1a base Grane! regmalui aniaal,Pe de alts por: tevel joacd un rol important fa ineBlairen ataoaferei cic! inscarte 0 parte din rediatitle celories.se epreciazi c& veaacrea cantitsyil de biokid de carbon ar putes provoce > feciee eliantics Laportanth care ap duce Le extinderea con Uhderabila a gheyariior ev toate consecinyste care ar dé Garge de aiei-zn acetagi tian, biozidul de carbon saze Geres stigulent pentre decangares aigesrilor proce reesinatoria, ‘yaporii de api care aint preza sropoeferd, es sare ieportangt efci ei conferind 0 emuaitt chore de unsaitate aerulu due 2a 0 seidere 9 avasotransni- buna dezvoltare » plontelor qi aniaalelor rayiod al perait it ancetor gh eanhelor Teestra seadaren usicitsysi aerulul airegte fntrosttt e sjotssnapinayhe tnese ponte duca le pisiren sogstor vie; eurerde de th parte,pin condensarea acentor vapor [eelbuen norti 91 precipltaylile care aelgir exiateope a: selon eurestoare,e pretasilor gi « aultora din apele st Toure continentale sua e anol pkrgi ain apele subterene, oi stsuetta etnosferei ente,intr-o anonit atsurd, ioeiueiiath de iaterectiunite din faveligel geografiesta | sce sun sv pont neon efor Pind apa MEelvidunt icant ce parte diavineth a ateosferel toeast tori intluenjelor celorLelte geosfere.2inite supertoant i Yroponteved tufert unsle oacile,ii pe wertieaif te tap wi peyiucaetfedfn madie,sovasth TIAL op aitalarl e154 UIE hn oe ecuntortalt gi ~ 10 ke in rogianite polare, fur chlor tn sooesgi regione Liaite superior a troposten; oe Sf Siuniacs ant sue tn tlnpid vorid gt cove aal jos im) Tinpal Sercih. : oviayitle pe vertical ale Linite! auperioare « trout posterai int legate de nodol ef do fnchLaire, Sa care rol tncinal #2 Goach auprateye aetSva,doolo gi stu we seatega ectivd prinegte nal salt redingio ooland gl a0 tar cesses Sat aut ekioure ae ponte propage pind 20 0 Tall saeeereeinn gi hinite teopocteneh se attsiart ani ses] = nu Gia peineipaaeie coractaristict ae tropeferet (ct cu a Sout Limth drape eritertu penta deliaitaren at ) olf og panpenanara seralel ecoge treptat pe vorticsl4 fi SEINE tea co 0r6? o peutsu flecare sous de antri fnott a seats OMtbaruonrh e teopenteresSeaperstare ajunge 3a = 5 BeEAD te aoon tempered scnosih woaaere sv datoregte £0 Tt Sa'SeRttene eat inate tte troposferetstnt aol core we cuprafaye activd care donot rola de radiator (pe ei SST pathe et couperet eu eestrale teraies). Shot teak gi anene sbwtert Go te repute cenaraid = + settoras po vertical tn tropostertuzate cam | ei veott tou nal ‘4 Gepli temp ersisntior terice efad intr-o reelunoy pestrinel, oivatul d@ aer din preajan solutul (ea grosint lai 10 ctteve aute de netri) eate mai rece duost aerul de laeooupro.Deck pins 18 o anuaith Anil pine, fn lee of scat, jvaperature erogte-qcoste inveraiuni tersice pot fi regio- lacie sou Locale,laversiunile tepaice regionale se caraete [pizensk printe-o groaime mai ware a etreuilul d@ oer aai lnece care acopert diferite fore de relief.tceste saversi— last ce formessti prin radio¢ie eau prin sdvecjie.ravar: laile ternico locale epar munai tu foruele negative de reli- lat (depreeiuni, vat, ngeuiri,ete.) gf ae foraeass prin acu Jaularee serulul wei rece gi asi dens én aceste locsri asi Im fark de eceste inversinni terwice care epar fn Jetratsl de eer din prenjan eoluloi aper gi toversiuni ter- laice fn mtnosfere Liberd, inveraiunl care pot £1 de turbon Leati,de comprimare seu frontale.Aceste inversiunt ni ao sass conseeinge geografice inportante gi de aceen ns Le leordim 0 atongie deonedits. Yaciapiiie pe verticsl& ale teaperaturti seratul tn lsropoatard a importante eonseeinge eliaaties, biogeograri- Jee, nedalogies, geomorfologice,ete.Sekderen treptath a tem loeraturii {n altitudine face on pe foracle tnalte de relie’ [st oper o etajare m unor condizit clinatice caraterizst lovin teapernturi tot mai sotzute.Accate condifil elimatice lsizerive detormink 0 etajare corsopunzitonre » forausiuni- hor vegctale gi a anociapisior faunistice ctci mat sus lsntfineee plante gi anigale wai rezistente Ja frig.Etajaren lcondipiilor climatice gis foraasiuailor vegetele detersint lai o etajare corespunattosre » tipuriior de aol care depind ldo condijiile in cere a6 desfizoord procesele pedogenstice, ISedderes tonperaturii in altitudine influengensi eult gi lorocecele geouorfologice gi ea atare gi espactul rellefun [Zsi.ve aisuck ee cregte altitodines,ingheyul jones un rol ot ak daportant in procesele aorfogenstice.De nceen pro eesele 41 forajiunite periglaciare devin tot gai frecven- Ise ior de 20 o anvaitK altitudine incep af apart ghesarti 120 gh ntpesite perpetal core contribule 2e modeleren relief. ui afnd forme specitioe. se ge etajeren noruel§ 8 condiziilor clinatice, biogeo~ grefive gh pedologice pot epare mele abatert in locurile sees inveraiuaile teraice aint frecvente gi aint intense, rosence obaterd se intSlneso mai alee in depreniuaile in teanontane gi in unele wis. ‘pein urare,meral teaperaturit pe vertieall epsre ca tan repultet al influenged pe care etmosfera o oufers din wortea euprafeyei terestee der el se rtisfringe spol asupre non process i aspects ale acestel suprafete,Totodats, ox est mere al tenperaturii arath clap pink unde se manifes ti noi intene influangele pe care le exereStf suprafaye tey heotrd saupra ataosferai.Desltfel, influengeLe teraice mo cint unteile gi ie individvalizares troposzerel au parti cipat gh alte influene. ‘astfei,en vieut dejo 6X ataoefere prinegte enoras can ‘stapi de vepori de apt din partes celorlalte goosfere.Dar procpe tosth eceesth api rilsine fn cuprineul troposteress fe latitudines de 45° repantigia pe verticals s veporilor © fe apf Sn procente 1e volumal de 12 urns toaree + fltitudines vapari de ant enter? 0002110 3 200 «77 5000 80,33 ® G00 20,20 20000 a 008 | sot muni tn troposter8 se produe gi procesele de exit ensere pi avbLinare « veportlor de api formindu-se aetel: mori gi ceaa i manifestindu-se precipitayiile ataostfer! | wc.beci toate procestle legate de prezenge apet in etnoafe i, sehimbirile ef de fash gi depleatrile ei sfnt carecterit] ‘ice nual troposteres.Ceftonte acesten exprint foarte ev! Seat interectiuniie po cara tropesfera le are en restul | tsveligulot geograticn Pe de alth parte, prezenge perticulelor solide ais sale gh orgenice, precua gi a unor vieysitoere (ia special Gleroorganione) vate earacteristich tor aussi troposterei. Taeneace coupugi soliai ventpL din celelalte gecatere cept fare Linitele tropostere! nuaal accidental, tn cantitayi peduee gi pentra seuret durats. oi fn coen cn privegte dinaaien eeruiul :ropesfers ests dependently in ware miourh,de suprafaja terestré.rat2~ Ghevir,doplesarea aerului,tn special tn ofryite interioere ibe tropoaterei cate determinats de sparigin dicerenseloo Ge presiune,a centeilor Deriel careyla ninéul Lory afst,sa Sure parte,causeti de diferenjele teratee.Der tnstyi dire Penjele teraice ale aerulit aint date de propeiettzile s9r- ion aiferice ale aigrefejel terestresiteara So cars sos fica ataoafertet este influenjeth de earacterul aupraceyet ferestre poste #1 aprecisth dack ne gindin Le ssoai se else per af no ultia of relieful tereotru,prin seressteri- Hipile Lal, influenjeast ainasien atunsferick gh cb acest Seliet ajunge prin cole sal inglte virfuri suntonee,7i35 Gproape de parton eupasioast a troposferes.tceeza influen~ qe be ae ani resint inal éincolo.de siaitels srozoeftes) Agedar, ropootera ve SodSviduslizonst gi se else ta prin intenaele infiuenge pe care aceastt parte farei Le priuagte in partes colorlalis gevafere. ele proprieuti gi procese care ao Geafgonrf to Zork tint tocagi 9 expresie « aceetor Snflusaye,cus cele in poterntoe influenye afectenss parten interioert_a.tf0- poctecei pink la 2-3 Kayacensth parte, nal foot deaaits Gf ateatul de perturbatii. ‘Deasupra tropoaferei uraeast un ateat de tranziziey qu grosian de 1-2 ka in care teaperature riaine constants pe wortienlN gi elvais a0 spune troseomuss aau gobatratat- ed. peoigar e& positia tropopauzel eate En funcyie 0 5F9 seen eroponfore!. gttel,in aadie, In regiunile polare ¢@ 26 are psvogee antre 7 919 kay In regiunie tropteale tates 26 gh {km Jar in oole tesperete tntre 10 9 12 He. peste tropopaual urseasM stratoefere pink 1a altitu. ince 08 50955 kavAiel Anfluenyele dinapre suprafaye teres tei aint aceidentale gi sint reprosantate 4m apecial prin pieronderea unei miei cantithgi de vapori de api af # pulbe rilor fm caaul unot explosit wieanee excepionsle (cum a | font eee din anul 1655 « vuleanulai Kreketon).teaperatura fsnongte nele alabe variayit pericdion der en sete foarte obtnoes tn partes intertonrk @ atratosterei (70? ~ -60° Sn pegiunite eeustoriale gi -55° — -60° tn regiunile tea perete) gf ee wengine eatfel pink pe La 50 = 95 ka fuhyie | foi ous toaperntura cregte datarith nbsorbyiel rediagii- | Jor ultraviolete fn proces forairit ozonulul nett urek | peste 0° fn stratopauss (50 - 55 km). Dinaxice serulat in “ttn SEPM lamp, ee sens ral te8.In aceaet dinanick aint caracteristici eurentii fulger ( Jet- streams) ou viteze pin 1a 150 = 300 kavors care a Zeoteash partes intarioert a stratongeres, tropopeuza gi chiar parton superionni a tropoefered .Aeegti curengi au Frocvenge mai mari 1a latituding cuprinse intre 25° 91 45° ur apnr gi in eelelelte resisni. Deooupre stratopaases e# sithiens sezoetere care ur” ©8 pfak Le G = 65 km de unde,prin interneaiul sezopmuzet, > trot 1a Lonosfard are jine pink 1a 800 = 1000 fae Tn | sesosfert teuperature scnde pe vertical ajongtnd aif now ~ 1a ~ 10° — =00° sore sezopsust.in ionoeterd ins texperate~| re incepe oh cresoet din nou ajunstnd a depAgasch 10007 | Je 300 + 400 kn eltitadine.Der dia eausk ok aera este four tg ravefint,acoasth tompersturs mi poate fi aiayith tial logic gi nici me poote £ mlourat ou teranaatrele ob{gnaim’ tenga cote caracteriaath grin agitejia molecular care atin! ge vitere corespuinebtoare aceator teapereturi tnelte.De a coen jusititii inferioare « Jonoaférei { ae ant spae gt “lerapaterd.Dar euracterietion cen sei inportantd @ Jonoste- a ei sote acooo oh gazele care 0 alettuiese slat ionisats Jonizaree au eote unifored gl oe individualizesci oftevs farcate mai intens donieate.ge este stratul £ ( Kennely- feuvieide) onze spare pe Ln 100 - 120 ka failyine, strated P( Appleton) care apere fntre 200 gi 400 km gi tesporar Roave atratal @ pe 18 600 ka fnil.yine,Aceste atrate reflec Gs undele redio pesaijind comuniceyiile directs fntre ounc- fe diomtrel opuse,stacen de Jonizare a acestor strete ou~ ‘fer weringii diumne (noapten lonizaren acode foarte sult: gh onsele fa funeyio de insolajie.Dar 2a Letituaing seri Sper i verioyii neregulate care coineld cu apnritie suro- pelor polate gi 8 furtunilor magnetics pin cble presentate pink aici apare foarte evident taped oA structure atnoeferes a foot, in bin purte,deter- inatA do infiuenjele celorlalte geoofere atupra ataoofere!. Jeaividaalinaron gi caracterioticile de bask ale trovosfe- el ofat categorie regultatal scestor inflvenge. bs peiactpatole proprietszi ale trogosferei ah nod) fn care ele oint jofluanjete de interseyiunes ce ‘Featal, inyeligulul geografic. Ls Temperature oerulut tne din principalele earacteristici ale aeruul © cons cia ee ee vote wt doje oh pent troseaenk tana ammo agar tonperatarth pe verton 25? ti aa aici Net anal ae tnetsire a eras: ne egg eanaun» contieate wise #0 pe aeons sweat an area ton faved de zegLt onal 903 88 soe went net qevtripin teneea aero OF 038 T° ie faye verestnd. Din ane vepj2 componeng! ei atnosterei,27% este reflectets 34 al cack se ektre novi 98 numai 53s ajunge 1a suprateze t losis care absosrbt nat donr 5I%,rostal de 2% reflects serdbitind ataoefera,unele radiaysi efnt sbsorbite | aoloctiv de chtre divergi coaponangi ai acesteia.ssttel, | purotul de ozon refine radiayiile ultraviolete iar vapor, de apt, Sioxiaua de carbon gi particulele solide absorb 0) parte din rediegiile infrarogii (calorice).0 parte este 2] [nectacs difus de etre particulele gexoese,lichide say 9 fide presente fn atnosferk.ge Snjelege of 0 parte din acu te rru'atii refiectate difur ajungyin cele din ure, e sm Seafaya tereotrd Lar 9 alté parte ies fn epajiah cosmic, heck pe suprafaga tereateh ajung eerie de rediayii ven te dipect de 1a Soare gi altele reflectate difur de atnoe fer,© parte din redie}iile ajunse pe suprafaye terestrt Sint reflactete de aceasta iar rest) ant abaorbite com Goibuind 1a fneAizires e1,Procentul de radiayii reflects: voice shorafaya tereate’ depinde de natura aceate’ supra: Foje gi de unghiul pe care 11 fac-rasele aolare cu on.Can| tltates do radiagii reflectate,exoriaeth in proceate fefh Ge totals) redieyiilor ajunse pe o suprarayX oarecere, cmt facclei suprafeye.tats cfteva valori ale situie eibedoul, aypadl preaopath a4 - 95 sipadd veoh 46 = 60% ssipert 26-588 Serbs verde 264 Aanba useata ye cerioeion vscat u sudare de brad gi pia 10-13 ca fa eure unyhiul de ineidensa a reaelor soll jovet elvadoul reaultS din uraitoral exeapia ed} 5 pe 0 manvefnys ccvaticly esele solare esd perpendicular edo eate de umes 2-55 ; eind razele solere fac oH us prafeya apei un unghi de 2°,aLbedou poate depigi 70x. f@ Ingelege ef In report avers ey albedosl sts ca pacitaten de absorbtie @ ebldurii de etre suprafage tere tet,ediet procentol de rare absorbite gi utilisate tneblsizen scestes suprafaye. (us iapal de ineolagie gi onghiol sub care jung re gole colare pe suprafaye terestra sint variebile eu perio- @ieftete diurn gi envel& gi cua eceacts ourafays are al- pedou diferit,in fusepie de natura ei,este cler ef fiuxl de radiegii absorbit de muprefaze teresteé este variabit sa tmp gi papin.peci i inedisiren aceatel auprareze va 1 ouput aceloragi variazii.ta plus, ehiar pentru aceengs cimtitate de radiagli absorbite tefl sires auprafezei teres tre poate fi difenite in finepie de veloares cfidurii #i soecizion.Aetfel, apa avind efldure apeaitiod de 1 eal/ea/aen) Ge va Snctiat ault gai pufin dectt uscatal eare are etldurs specified O44 ~ 0,6 cal/en’/grad.pin toate acestes © tnellzire neuniforat in timp gi speyia @ cupr tee. ce s6 tntiapl ina oa energie absorbith de euprataye terested ? Avind teaperature aai ure dectt oro absolut censth auprarazs onite un fluc de radiagit ealorice.acenstn constituie radiatia tereetes gi intenaitates al depince de Lenporstura auppafejei terestre.secate radinyii calorice ‘aint,in porte, sbscrbite da staosferk prin uali din eosnonen- Hi GL ( bioxid de carton, vapors de spf, perticule solide, sort Ste.) en ae pierd fn epaziul comnie.o alth parte cin ener tia absorbith de eupratata terestes este consuaatl tn proce- cele de evaporatie,trece in atmooferd odetH eu vaperii de pi gi este eliberett seole Sn tinpul condenatrit.Deci prin Fedieyie gi eveporatie suprataye terestet conteitule Le fn eflaires stussteres. Deaigur ef oaral tnd ve fneflzegte gi prin alte process conduetibilitaten =~ ecutect joact ua sol fonrte ale eerul fiind isolator terzic. ait tn contact eu auprafaya teres as a ol mat cazeesast 22 ey cartes: tejurd tisha eel eee sens 2 gijwieh sisielrii in Saahyane w aenclul dnesueit ie cdots) cu suarafeza texestrd 9 evens 3a teraies,anri sme taya de exleund sent came cortrinaie In {netlsires troposteret.pinetare radiexi si en gi o parte din aoeate rae Ciatii calorice ajung Le susrefeye terestra.in felul acosta + cnongia vonite ae A Gephecioi Enesatine supreteye ts a Ge epe,901, Fock, vegetagie} gi stuoafere srovoosng aani= Postanen alter groeeae gj fenomene gi pol ae degajk tn soecivl comic. 2 in forme ce energie calories (pentra ch | acpests ne intereseass in aoa deosebit deoarece 2 vorba Se ince sizer etansferel),ee putea ntoeal bilanguri terai- os pentrs casrefnga verastra,pentra atmoeters tn sneaabla i partes supctioara 4 staoaferei. i solaniyresul ts ob lm peters: apung sea. 250 «itoeahoris nate ce snergis em co inbitit (deei Thecaze unstete ae ces, 245 Zent/ea°/ens Glespurile ar aves urmhtoereie forae*: pilaniso commie ql euprageyei cereoune. extdurs prinits efiaurt pierdute ae in radiagis sotars asrects 27 unit. prin radiagie 325 unit. eituss AG onit, orda evmporesic 22 unt. stacesanes yea walt, atm senine “Teta 143 unit, sore x 2 .bubinedl T.oursinitSaliearionova gieinorologis gous 1955 (Levu) Deed tn decurssi unui an,in general, suprafaya tere! toi pierde tot atfte cfldura eft prinegte.Dar decd lass te considerare snotinpurile,atunei vou veden ef vara suprafa:s Gereatrh prinegte si sult efidue deetft oierde qi se to cAlzeste dar darn bilanjal este negatiy gl en ee rfcey heeeagi constatare o puten face daci an compares sius eu nospten pidaniul teraie ol etapes: omaurk priaita exidurd oierautt prin absoropia radiapiiior fu ales lungine de-undl 15 unit, prin cadiagia de In radiegie suprare~ stuosferei 150 unite yet lerastre oT walt. im condensarea vapoci~ tor de apt 25 unit. prin sportul schinbalui ‘vorbulent Sumit. Vota 150 unit total 5 uml pilangul termie te Lisite superioars ¢ ataoater efidurs primiut eidure pienduth raaingle primi ta eadingie refiectats ae in Soare Ge sunrat.tereates, 200 wait. ori 9 ataoarerk 42 us Padiayie euscar rediatie atucaferes 30 un Total 100 unit. Gonsiderayite care av fost theute ariviter = teraic al suprafeje tereaize ofat valabile yi venceu a fork. in tio instanta,se soate apune ef Leapsrazsce rului ate condiiounth de radioyia aolarh,stia tus 6 +9 Gustin solars ajunsl pe auprafaya terete. suche varkait Aetersth ani aultor factors dintre care wal inporten:s sine wh tee 328 sev angops do foran gh sigebrite Miatated,Der on rol in vet agent Oe SotMlqnare suprafejes.terentreyprocus gL ste, cwesont 1) (0% pe cece varbajiile teraion aint malt dife. SUES eg Te ciea. at ge ta on aneent ta elt. ‘aplaylite diame ele temperatorst aeralah aint deters nto as theajia Poainiael care face 98 variese inten cee ie Eek donare en urmnre # eehiabAril unghiulal pe SD tan eaaele solere eu aprefaga taresto4.De 4c SAL EEPEES ie tte ie Cont toca) fad saree se SUMOSELSIAG ioeatat gt retete solare cod ood ott mat St Mpls biok aceea iasoLatie tends pia Le taro dup sere Sozpabaisia aod coveapunadtor oa produce gi 0 varite whe tenperataris eerabal. i ‘bar suprafaya terestra gi atmosfere ax o enumit winery io coluitansnate neceear un ansatt tap pial cing redhain a eeiSiee tneanseae supeafage restet gh anh le pe Sten inouisensed eerulsDe aceee voor we oe Se Meponataritseraiul ve faregiatreaat able cd 1-2; crete etuuceren iauoiatiet aariae,Dipd cece teiperdtic sere Pgouie neve pint in mopental care precede Fis faregintrenet valonren sini ercartie potare sere: ca sh cempiavanis seraith ppetineh sgele partisans hit Se ARETE ox cureve elle ame mopqis denkgeate ae perpeetttel,inttowaja Letizogintlampoe regi- ului teraie divrn al serului eate-Generais cMei tm funcgie see Mune (91 do snotiap) ote failyinen pink La cere a eeeeeee eeeupea ortanuialal (edio8 toeaal wnghiot cee ea ebhare gt onizoneale Locatul).De acces pti naetee etalon alurad Scode pe abound ce cregte Latttudi- ee Tn topionite tropics enplitatines veraisk dhe Mya restoniie tenparate 4° io tan cineslo de cee ih fe teu en de 1e ei (S Sasreaut etd 0 ingelege c& dincole tiene ete, in edie, can de 12° pe - 9°; La cereurite polare do 3°. ringia dura o teuperaturit aersiul este gf fn 19 funepie de anotiap (de care depinds {nfl pises Soarelul des supes orinontalui qi deck inteneiteten radiapiai).te Inti- todinile aijloeii qi sari influenga anotiapului este ant sare cick aici spar varietii anuele ani sari ale intensits. 44 ingolaziei.in regiunile temperate in tiapul veril ius temperstura tinge velori foarte aari din causa insola;iei intense Lar sonpten teaperatura seade multAstfel expLitue Ginen aedie termicd divas ajunge Le s°-12°.tarna inat 99 bejte Ansolajia foarte aut, albedow cregte diz causa pr aengei stpezii incft siua ineilzizes este redust.ve acorn aplitwinen wedie diurns ate de abia 249.10 regiualie polare Sacas (in tiapsl sopGis polare) axplitudt fcproape O° dar vara (ziue polara) ee ajunge sini le 1°. Dar variagia iurok a temperaturii serulul eae inca angotl gi de ataren atsoaferei,ca gi de natura auoeacese: terestre.aetél,in zilele aenine insolayia intensi arava ‘of Grepteren accentusté + eaperaturil iar tn nop;ile seni- ne Fediajia puternick duce Le acideren teaveraturis pint La valor alei.aceste varintii sint msi puternice fa ce5i- tunile de uoeat Lipast de vegotayie dar uult mab siabe sew ftupra aisilor 3{ oeeanelor.pe ace Gini diuene ge fareglatrensd {a regimile degertursior © pieele unde ius temperature urcd peste 40° tar now:tes poate cobort pin 1a 0%. In ailele tnorate ines anplitutines teraict tiurs cote aicd pentru of riua Lipsind raciapiite sire Sk ajungS pe ouprafaje tereates aceasta ae inetlsegte >i priming doar radiagia ditues. fori tmpiedeed pierderea tn spayia a radian ql de acees guprataya tereate ji aerul se Pcea 1a cn fn nopyite senine. Prin sreasnga el, vegecopin co deren anplitadinil teraice dlurie etei tapsececs parte din rediagia soleri des ajusse vex Joect ee oaigi rola de supraCeya actird Jar es ae 203 130 sagte ault nal pugin dectt solu) pentra ef ea consunt o are parte din rediajia solar pentra evepotranspiragie gf pentru fotseintes4.In schisb noapten vagetatia se rilcegte ‘nai pupin deeft solul. ‘St relieful influenyeast ereul diura al teaperaturis / eruiul clei prin forma aa gi prin expositia versangilor durata gi intensitates insolagiel pot fi diminuate foarte cle (pentru vorsangit eu expunere spre nord) emu, Gimpotni vijpot fi adrite malt (pentru versanfil ea expuners spre fus).ce uraare,aune GiupaX a rediayled poste fi moditicm | ‘WH mal t,nge com rezulté gi din urmttorul tabel”; une sei civene pe tiwt 5 in oa lat. ona fpelinares yersanji- supret. tnelinarea yerean; sr nopaicl Grigon- “"gilor audiel 4a? 30? 20° 107 Ego? 50? 209 205 42° sunte 526.613 6 TIS M2 H9 725 GBB EIT gee, 0 0 2H 303 170235 29S SAT AST go® junie 441 521 630 605 1274S THD TL GTB dee 0 0 0 27 a8 «156 196 295 2m Go? iunte 508 408 575 642 TOT TAS TSS 727 TOS, ae, 0 0 8 00 6M OST aT He io? nie 460534 599 6366696 TOD_ TMA TOS feo 0 8 6 60 6088 8 Forma retiefulat are gi en influente importante asupre veciapiel diumne @ tenperatuedi aerului.Formele positive, e2 Git aut mai fnalte,provosed o alegorare anpLituainit ter- ica aluene pe ofna formele negative (vii, depresiuni) proves cho ereptere @ enplitedinit pentra of clus teaperstare uret gultyain cess sltitadinii asi mici,e adspostirii gt # ins Dejied intense,tn tap ee noaptee oe produe invereiuni ter~ ice care fee ca teuperature ot vcads foarte mult (niet co- co do pe Sn giaite din jar) Ronn gi ce seuslea2t gor » Tibialisov,O.brosdov,8-Rubingtein cure de elinntologie® parten I’ gi 21,Leningrad,1952. (2.rvst) : gn tortor ny Der variayie diurnf normal poate £1 perturbatt 138 per relieful jaaek gi un rol sctiv prin ace ennitaten ingoleties este in funcyle de opientares gi tn ETinaree vereangilor gi mai ales prin obstecolul pe core Cgotitaie usele forme de relist in cates naselor de ser. Greapil, angul earpatic, stinjenind depleseres saselor de Geypeovuaed 9 soineteie teraieh a teritoriulnt yBrii noes trey porten de vest o Srii are temperaturi aeaii anuale cu eeu, 1° api ridieate decft partes de est care Sx ami gult inveaiiler de oer yece dinapre KBs Jaftuenye Lingulul earpatic asupre tesperatorii ‘serwlui_pe tepitoriol W.5.Rosials ptopiunen Intitadines eltitudinea tempaaegie | a enon pete aoe = 4740ofn1de 94° 2 otogant sade x60 36° : oraces: appr on 136m 10,5° } rest aifor x 1040 3,6" ; pieigoore fA 30,9° 3 seeuet peas nm 38 i mys fectded geogratiet locelé (presente gi cares: tepud fnveligulai mga apelor continental, tix! orite de eol sa ) eontribuie 18 diferensiered fas. : jorivontel a teuperaturii eerului #9 po- qjatorul igoteraslor.De obicei 9@ wtili- teraiek pe orion vyeoieyie po} ne in nena sate pe daze teaperaturiior corectate prit seoueeree toturod stepiuniior 1a nivelul miirii.to felal e sree ce exining|influenja altitudinis reliefulul gi pare tuenja celorlalyi factori. wai evident Sofluenge mare @ caraetery aryiie ed) Lnotense erat geld Lzoteraele #int depie juisuprafeyes ective.in segoaul nt dent Sead deesupra continentelor a $0: fuse ocoonelorsin sezonul rece te inverst gh nok accantuath : a5 sh yariepitte speziele ale tesperaturit sarulut eit daverninate gi infloangate de 0 aerie de fectori eatrono- ziet th grogratics. ei intii, zoraa,port;ia axes polilor gi aigcaree ce reroluple « Plaintulai deterainl o sonalitete tersict ce penltl din Gisteibupia sonal, a radiepiet aolare.Dio8 esa SE visut doje, aceasta ae carecterizeand printrao scldere f tenperaturii do 2e scustor spre poll.kcenst zonslitate ferdiek na ente Anak adeoluttyaei intfi pentru of fnstyé {noclajia su eote repertizet abeolut sonal din cauze reper eiglel inegale a nebslositayit.beei 10 eceeasi Latitudine, fn eondiqii de nebulositate dLzerits, ouprafaje activt sri- orate contithys diferite de radiasie eolerd. ‘ue wi2ut inod of ehier Sn condigii de ineoda;ie egait teuperatura eevslel poate £% diferith tn funesie de nature tuprateget tereoire Duck an Lin fh considerare Soar dizer fo dintre suprafeje ccsanslat ptenetar gi eta dascatylst,ne puten do secun ci foanlltated taraict poste £1 tulbure:s sult supretye acvation are tindinga dea reduce aiceren:e- Te tereiee in longi aeridienuia,tn tino oe sopra catulu tinde oh Le aceentuiese.dcest Lucru spare foerve Irigent din uradtorul tabel fn care aint redate valorile Uanperaturilor (ealewate da eXtre R.soiteler) oF um glob tcopertt eoapleet de ape gi pe unk cosptect uscaty | Ant. glob continental glob oceanic Caen oe 22,2° 20? 34,3? 29,52 we 32,3 Goo = 6,8? 28° 90° -28,8° = 99" Aceote ante au oervit 1of ch.Péguy!pentra # fntoeai fi- gure aliturats cere ilustressd foarte bine faptul eltat. TiGhiPéquy cPrécie Ge clinatologiot, Paris,1981.

S-ar putea să vă placă și