In istoriile literare numele lui Thomas Hardy apare invariabil nsoit de
caracterizarea pesimist. Viziunea tragic a scriitorului, care trind ntre 1840 i 1928 a apucat o mare parte din epoca victorian, a cunoscut consecinele eurii micrii chartiste, a fost martorul marilor campanii de anexiune colonial ale Britaniei i contemporanul primului rzboi mondial, e mai rar legat, n istoriile literare burgheze, de solicitrile unui peisaj social cu deosebire dezolant. Calea de rezolvare nu o ntrezrea Hardy n ambiana unei Anglii mbogit de pe urma expansiunii coloniale i dispus la nensemnate concesii pentru a potoli spiritele agitate. In a doua jumtate ia veacului trecut, icnd se desfoar cea mai mare parte a activitii de romancier a lui Hardy,, se produce acel fenomen de mituire a vrfurilor muncitoreti,. nsoit de ari&tocratizarea unei pri a proletariatului englez, care su-comb tentaiei aurului i-i pierde spiritul de clas". nc din-l858 Engels scria lui Marx : Proletariatul englez devine din ce n ce mai burghez, aa nct aceast naiune, cea mai burghez dintre toate, tinde s aib o aristocraie burghez, un proletariat burghez i o burghezie burghez... Pentru o naiune care exploateaz lumea ntreag lucrul este explicabil". Fenomenul coruperii vrfurilor proletariatului englez l analizeaz i Lenin n Imperialismul, stadiul cel mai nalt al capitalismului",
In aceast atmosfer cu care se ncheie veacul, optimismul viguros al realitilor din
secolul al XVIII-lea, al unui Fielding, nu mai e posibil i nici mcar soluiile trandafirii propuse uneori de Dickens. In faa untului, pe care-l comport industrialismul capitalist, poeii i pictorii grupai n coala prerafaelist reacionaser nc de la mijlocul veacului, reco-mandnd ca ideal de inspiraie naivitatea i evlavia simpl a artitilor primitivi italieni prerafaeliii. Imitarea artei prerenascentiste de ctre nite rafinai vietorieni are drept rezultat apariia unor opere plastice i poetice anemice, hieratice, de o fals i afectat naivitate. Atmosfera sfritului de veac se artase de asemenea prielnic estetismului, aa cum l-au ilustrat, n Anglia, un Oscar Wilde sau Walter Pater.