PREFAA

In istoriile literare numele lui Thomas Hardy apare invariabil nsoit de

caracterizarea pesimist. Viziunea tragic a scriitorului, care trind ntre 1840 i
1928 a apucat o mare parte din epoca victorian, a cunoscut consecinele eurii
micrii chartiste, a fost martorul marilor campanii de anexiune colonial ale
Britaniei i contemporanul primului rzboi mondial, e mai rar legat, n istoriile
literare burgheze, de solicitrile unui peisaj social cu deosebire dezolant. Calea de
rezolvare nu o ntrezrea Hardy n ambiana unei Anglii mbogit de pe urma
expansiunii coloniale i dispus la nensemnate concesii pentru a potoli spiritele
agitate. In a doua jumtate ia veacului trecut, icnd se desfoar cea mai mare
parte a activitii de romancier a lui Hardy,, se produce acel fenomen de mituire a
vrfurilor muncitoreti,. nsoit de ari&tocratizarea unei pri a proletariatului englez,
care su-comb tentaiei aurului i-i pierde spiritul de clas". nc din-l858 Engels
scria lui Marx : Proletariatul englez devine din ce n ce mai burghez, aa nct
aceast naiune, cea mai burghez dintre toate, tinde s aib o aristocraie
burghez, un proletariat burghez i o burghezie burghez... Pentru o naiune care
exploateaz lumea ntreag lucrul este explicabil". Fenomenul coruperii vrfurilor
proletariatului englez l analizeaz i Lenin n Imperialismul, stadiul cel mai nalt
al capitalismului",

In aceast atmosfer cu care se ncheie veacul, optimismul viguros al realitilor din

secolul al XVIII-lea, al unui Fielding, nu mai e posibil i nici mcar soluiile trandafirii
propuse uneori de Dickens. In faa untului, pe care-l comport industrialismul
capitalist, poeii i pictorii grupai n coala prerafaelist reacionaser nc de la
mijlocul veacului, reco-mandnd ca ideal de inspiraie naivitatea i evlavia simpl a
artitilor primitivi italieni prerafaeliii. Imitarea artei prerenascentiste de ctre
nite rafinai vietorieni are drept rezultat apariia unor opere plastice i poetice
anemice, hieratice, de o fals i afectat naivitate. Atmosfera sfritului de veac se
artase de asemenea prielnic estetismului, aa cum l-au ilustrat, n Anglia, un
Oscar Wilde sau Walter Pater.