Comunieatiife

l
 Cuprins
lntroducere in ,,Comunicatiile" I
A intra in legituri l0
Cuvintele ;i limba l2
Limbajul corpului l4
Semne 9i simboluri t 6
Mesajele codificate t 8
Scrisul 20
lnstrumentele de scris 22
Expedierea unei scrisori 24
( t: Tiparul 26
Ziarele 28
Reclamele 30
}+ar

Sunete gi semnale 32
':.1'q
i'J:.

Undele radio 34
Folosirea radioului 36
Telefonul 38
Directionarea unui apel 40
Satelifii 42
sr Benzi desenate, desene
,4-\>v
..{._.'
t5*'

animate gi filme 44
Televi ziunea 46
Folosirea computerelor 48
omunicarea prin computer 50
lnternetul 52
Comunicafiile 54
ii:i

Glosar de cuvinte-cheie 56
lndex 58

t
 ITTRoDUcERE irv

Comunieiltiite
D" mici ?nvi(im mii de cuvinte pentru a ne putea
exprima; apoi, ne obignuim si le scriem
cu instrumente simple, precum creta gi creionul,
sl si Ie ilustrim prin desene pentru a ne face in(elegi.
a

Pe scurt, invifam si comunicim.

Astizi, cuvintele ;i imaginile circuli in lume prin intermediul

radioului, al televiziunii gi al internetului. Peste tot, cirfi, ziare ;i
reviste rispAndesc informalii, idei ;i sugestii despre cum si-!i petreci
timpul liber. Datoriti telefonului gi computerelor, ;i mesajele
personale pot traversa acum lumea intr-o secundi.

&
 CoMUNTcATULE

Ai tr& lH legaturi
&Oamenii comunici intre ei in multe Televizorul
moduri . La inceput, se limitau Ia gesturi
gi cuvinte, care rimAn cele mai simple
doui metode de comunicare; apoi, *
I ELEVIZIUNEA
invenfii precum scrisul, tiparul, potta Televizorul primeSte semnalele

9i telefonul le-au dat posibilitatea

sonore gi imaginile printr-o anteni
radio, o antena de satelit sau
de a intra in contact unii cu ceilalti prin un cablu. in lume, exista mii
noi instrumente. Astdzi, prin intermediul de canale de televiziune, iar
televiziunea este principalul mij loc
pottei electronice, nu trebuie decAt de informare ;i de amuzament
si apeti o tasti a computerului pentru pentru m iliarde
de persoane.
a expedia un mesaj.
Com puterul in regi streazd
informatiile in format
electronic si faciliteazd Computerul trimite
Existd sute de reviste, si prime5te mesaje
cdutarea, modificarea 5i

f
saptam1nale sau lu nare,
electronice
publicate pentru a tine expedierea acestora cdtre
la curent cititorii alte persoane
'BrRouL iru CnsA
Tehnologia modernd ne permite
sa Iucrdm acasf,, rimanand
in contact cu restul lumii.
Exista din ce in ce mai
multe persoane care lucreazd
de acasi, folosind telefonul,
faxu I si posta electron icd.

Agendele ;i registrele
telefonice sunt esentiale
pentru cei care
lucreaza de acasd

Cum se lucreazi
de acasi

Faxul transmite ;i primette

mesaje scrise prin telefon

1o4r
 A lrurnn iru LecAruRA

DATE ULUITOARE
* Primul serviciu pogtat din istorie
a fost organizat acum circa 4 000
de ani, in Mesopotamia gi Egipt.
in China, pogta a fost infiinfati cu
aproximativ 1 000 de ani mai tarziu.

* Acu m 200 de ani, era nevoie de

doui luni pentru ca o scrisoare si
ajung; din lndia in Europa. Astizi,
prin fax sau prin pogta electronicS,
este nevoie de numai c6teva secunde.

PEDTEREA scRrsoRrloR
Astizi, serviciile postale sunt
rispAndite in toata lumea. Pentru
a trimite o scrisoare, este suficient
si scrii mesajul pe o hdrtie, sd o
introduci intr-un plic cu timbru,
pe care ai scris ad resa destinataru lu i,
si si o pui in cutia postala.
Cisuf e
pogtale pe
La un aparat radio care o stradi de
are si posibilitate de
inregistrare poli asculta
fari din
Australia
muzicd, precum ti stirile zilei

Pogta sosegte in
casele noastre
d in toata lu mea
+,PAlAvnAcrND
Stilourile gi creioanele
sunt folosite pentru a
scrie si a lua notite
Cu ajutorul telefoanelor,
putem intra in legatura
cu intreaga lume
LA TTLEFoN
Retelele telefonice pun in contact
miliarde de oameni din toata
lumea. Marele avantaj al
telefonului este acela ci ofera
posib ilitatea de a com u n ica
imediat si de a purta conversatii
indelungate cu cineva.
cAUTA $r DESCOPERA
MARILE INVENTII: pp. 50-51

L-------r
-------------

$'r
 CoMUNTcATnLE

Cuvtmffi$
&Nu fotosim limba, dinfii, buzele
gi gAtul doar pentru a mAnca, a bea
f 'SUNETE 5r CuvrNTE
Vorbim datorita sunetelor produse in
gi a respira, ci ;i pentru articularea gat, in laringe. Laringele contine doui
cuvintelor. La cinci ani, putem deja mem brane m ici, n u m ite coarde vocale,
care vibreazd la trecerea aerului, adica
si pronunFm mii de cuvinte, fiecare se mitcd inainte si inapoi: aceste
avAnd un anumit sens. Existi foarte misciri fine genereazi sunetele.
multe limbi: cei care vorbesc corect
doui limbi se numesc bilingvi, iar
cine gtie mai multe este poliglot.
CAnd respirdm, coardele
vocale ramAn deschise,
dar, in timp ce vorbim,
se mi5ca impreund

Pozifia coardelor vocale

in timp ce vorbim.
*^spAruDrREA LrruBrLoR
Primele lim bi vorbite erau, probabil,
formate din sunete foarte simple, inteligibile
doar pentru membrii aceluiagi mic trib.
Dar, cAnd oamenii au inceput sd cdlatoreascd
si sa faci negot, limbile s-au raspandit
si au devenit mai complexe.

Laringele se
afla in gAt

Limbile s-au
datoriti com
care cilitore
\
noi limbi.
\

Tiparul a contribuit \
la o difuzare ti mai
ampla a limbilor
\
i

\
* 'CuM
sE FoRMenzA
CUvTNTEI-r?
Pentru a modifica sunetele
emise de Iaringe, este suficient
si schimbam pozitia gurii ;i a
Iim bii. Pentru a com u n ica prin
vorbire, trebuie sd alaturdm
acestor sunete un inteles.
,rMmm" este un sunet
emis cu gura inchisi.

DATT ULUIT()ART
* Astizi in lume se vorbesc
intre 5 000 si 6 000 de limbi
Pentru ,,ooo", s formeazd ,,lii" se obfine d iferite.
un cerc cu buzele cu gura pe jumitate
gi se coboari limba. inchisi.

Doi copii vorbesc Dacd privim gesturile celui

unul cu altul. care vorbe5te, aceasta ne
ajuta sd intelegem ce spune
O LIMB.A, CowtuN.A.'
Aproape toate limbile vorbite astdzi s-au
Pentru o conversafie dezvoltat natural de-a lungul timpului, insd
corectd,, esfe esenlial esperanto qi bahasa indonesia au fost
sd asculti cu atentie inventate la birou. Chi ar dacd dateazd, din
t 887, esperanto este vorbitd doar de un
milion de persoane. in schimb, bahasa
Dacd migti gura indonesia a devenit limbd
si deplasezi limba, oficiald in 1945, pentru
emiti sunete diferite a permite
indon ezienilor, cate
vorbesc 25O de limbi,
sd comunice folosind
una singurd.
Dinlii ajutd
la producerea ,,Bun5" scris
an u m itor in esperanto
sunete

GnurA gr DEscoPERA I

p. 21
CORPUL UMAN:
!
l'r!-
CALATORI $l EXPLORATORI: pp. 48-49
L--r----rr----r-rrrr--

{Fr*u
 CoMUNtcATULE

himhaiul eorpului
* 'FAnA
&0"-"nii comunici 9i cu ajutorul CuvrNTE
corpului, nu doar prin cuvinte. Gesturile Lim baju I corpu lu i poate exprima
emotiile cu iva. Felu I in care te a;ezi,
gi expresiile fefei, ca 9i semnele ficute pozitia capului si a mainilor iti pot
cu mina sau zimbetele ne exprimi emofiile trada adeviratele ganduri, chiar daci
difera de ceea ce spui. Putem invdta
;i gindurile. Nou-niscu{ii folosesc mimici, sa ,,citim " Iim baju I corpu lu i, pentru
de exemplu increfirea frunfii, firi si le fi a sti cAnd cineva minte.

invifat de la adulli. Aceste forme de limbaj

al corpului sunt acelea;i in toati lumea,
in timp ce altele, invitate mai tirziu, diferi ZAmbetul esfe
o metoda buna
de la un loc la altul. de a-i face pe
ceilalti sa se
simta in largul
lor si a-i incuraja
sA vorbeasca
Doui persoane comunici fie .,.
prin cuvinte, fie prin gesturi
DATT ULUITOART gi atitudini. Bralele intinse
semnifica
* Prin intermediul corpului, re laxarea
transmitem de trei ori mai multe
mesaje decat exprimim prin
.il*!
cuvinte.
Femeia std jos, semn
* Pentru a ne modifica expresia ca este mai relaxatd ffi6,
felei, folosim circa 100 de mugchi. decAt barbatul care :,

sta in picioare #

J
CAnd un c6ine dd din d
LTMBAJUL AxTMALELoR
rf;
.ffi
E

Animalele nu pot vorbi, aga cd pentru

ele limbajul corpului este
fundamental. unii cdini rid icd
urechile pentru a-$i exprima furia
gi le coboard in semn de supunere.
qt$h
Pentru a comuni ca) animalele folosesc Un ciine care r#
qi sunete, ffiirosuri sau culori ale g6fiie este
emolionat
corpului; de exemplu pdsdrile, ale
cdror pene sunt multicolore, igi atrag
C6ine
astfel perechea. multumit
 LTnnBAJUL CoRPULUT

f
-GESTURILE

De multe ori, cand vorbim, .1j.*i:

F,* d;t j,-h

gesticulim si miscdm capul '! .:s

.,,1

pentru a sublinia ceea ce \

spu nem. U nele gestu ri su nt

folosite gi intelese peste tot, in
timp ce altele au sensuri
diferite de la o tard la alta.
Degetul mare intors De obicei, o mAni Daci migti capul pe
inseamni, de reguli, ridicati inseamni orizontali, inseamri,
,,11u merge". ,,stop". aproape peste tot, ,,11u"

-':k6; .J.
|i*
-.--___
Dacd privegti in jos,
"#'"' inseamnd ca esti trist
!i I
',,:-:t

sauingrijorat
.:
,'

Bralele incrucigate pot

insemna concentrare
sau pot reprezenta o
bariera, ca si cum ai
spune: ,,Ldsati-md in pace"

f SnlurARr
Exista multe modalitati de a-ti
folosi corpu I pentru a saluta:
inclinarea, strAngerea mAin ii,
imbrati;area ;i sirutul sunt cele
mai intalnite. Agitarea unei maini
J

poate insem na ,, bu n5." sau ,, la

revedere". in Noua Zeelandi,
bastinasii maori se saluta
frecAndu-si nasurile. Doi maori se saluti.

Dacd incruci;dm picioarele cAnd 'cnurA gr DEscoPERA

/---:----r-----rr---:--t
I
stdm in picioare esfe o dovada clara
MAMIFERELE: pp. 22-23
ca nu vrem sd comunicdm CORPUL UMAN: p. 51
L-------rrrrr-r-r-rr--
 CoMUNTcN

Semne St slmholurt
&S"rnn"le desenate pe panouri folosesc
la comunicarea imediati a unor concepte
simple. Pot fi vizute ;i de la o anumite Steagul Naliunilor Unite,
distan$ gi nu este nevoie si gtii si citetti un glob pimintesc inconjurat
de o ramuri de mislin
pentru a le infelege. De multe ori, semnele
oferi instructiuni, cum ar fi ,,stop", .2
sau indicafii, ca ,,igire de urgenfe". )TEAGURILE
Fiecare lara 5i multe organizatii
Simbolurile re prezinti lucruri mai au propriile simboluri, de obicei
complexe: o ramuri de mislin, Ieprezentate printr-un steag.
ln general, cu lorile steagu rilor
de exemplu, este simbolul picii. sunt vii, iar simbolurile simple,
pentru a fi utor de recunoscut.

* 'SEMNELE =*{2
DtN VInrn
DEZICuZI
lE>

4t Semne rutiere pe
o stradi circulati
in fiecare zi vedem mii de
semne: de Ia sagelile care
arati o directie la
si mbol u ri Ie 5ti intifice,
matematice sau industriale.

ln partea aceasta

Atenfie, pericol! Toaleti legire de urgenfi Plus (semnul

adunirii)

/,^-*;rc*
 SeMNE gr SIMBoLUBI

4MUNT.ARE lrvrEDrnrA Steagul ca o tabld de gah

mbol izeaza plecarea 5i
si
in timpul unei curse automobilistice,
depasirea Iiniei de sosire
pilotii primesc semnale prin
intermed iu I steagu rilo r, steaguI

albastru insemnAnd ca cineva

incearci si depaseasca, cel ro;u -
intreruperea cursei, iar cel galben
avertizind u-i sa fie atenti.

O cursi automobilistici
*
)EMAFOARELE
Semafoarele sunt dotate cu lumini Semafoarele
colorate, pentru a reglementa fluxul reglementeazd ci rcu latia
traficului ma5inilor si al pietonilor. masinilor
Pe strdzile din toatd lumea, lumina
rogie inseamnd ,,stop", iar Iumina
verde ,,traverseazd".

Pietonii pot traversa La lumina rogie, Marinar cu o racheti

strada cAnd semaforul ma5inile se opresc pentru de semnalizare in mini
aratd verde a ldsa pietonii sa treacd

* 'SEMNALE
DE AluroR
Marinarii lanseazi rachete mici
pentru a semnala cd nava este in
dificultate ti pentru a fi gasiti de
salvatori. Noaptea se folosesc
rachete ro;ii, iar ziua portocal ii.

rr
'I
DATE ULUIT()ART
* Semnele existi 9i in naturi.
Dungite gatbene 9i negre ale
viespitor avertizeazi ci aceste
insecte inleapi. Culoarea verde
F a unor goparle inseamni ci
dt acestea miros ur6t.

--ri

{";;;-;l-;;coPERA i
INSECTE$l PAIANJENI: pp.42-43
I MIJLOACE DE TRANSPORT: p. 15
I

/r L------r---------rrrrr

dt {Ftr i
 CoMUNtcATIILE

ilflesaiele eodifieate
ta 'rt.u n
&U" cod este un grup de AITI LIul'
lTt
TOUIAI
cuvinte, litere sau semne folosite :inrll9r'99, 7rUtn conr
npul
,ITIP ruttIet
:er E

pentru a comunica. 5i scrisul este relugititssai spi

;pattr9 in
yi ind
r doi lrr21
loar
rd:5(ecr(
unl co( :reltc:rea rat ntrr
perrht
rt Ipe
un cod. Fiecare cuvAnt de pe Gutver 5t ltellorrUr
!rnnurt 5ta Uninitrtg,
lg.
aceasti pagini este format din Aiince
lft rcEat 21*
2, l'5 miti iard
iLial rde ea
i t-

de! col
)mrbirinal "
ratiii r0e sec rdi.
:unnd
s(;ecu
liter, iar fiecare literi nu este
I

altceva decAt un semn. Doar cine Un marinar foloseste

/ steagurile
., pentru a -
gtie si citeasci poate infelege /
:/\/'-^ // reprezenta litera ,,X" t
sensul acestora. Uneori, codurile -'v/
/'\
t3
sunt inventate pentru a trimite Un marinar
face semne cu
mesaje secrete: de exemplu, steagurile.
spionii le foloseau pentru a
ascunde secretele de dutmani,
iar camionagiii pentru a comunica
e
'SEMNE cu SrrncuRtLE
Un cod semaforic este un cod se
prin radio. sem nali zare folosit intre persoane prea
indepirtate pentru a vorbi, dar
suficient de apropiate pentru a se
vedea. Se bazeaza pe folosirea
luminilor sau a steagurilor !inute in
diferite pozitii pentru a reprezenta
diverse litere. Pani acum o suti de ani,
semnele cu steaguri erau des folosite .
pentru comunicarea intre nave.

,84F
 MESAJELE CoDIFtcATE

U n telegraf ist trimite un

mesaj in Codul Morse, la
sfArsitul secolului al XIX-lea. w PuNcrE sr Lrrurr
Marinarii de
pe o alta nava
inainte de inventarea telefonului, modul observa
cel mai rapid de comunicare era telegraful. semnele si pot
ooo s Mesajele erau transmise codificat prin
raspunde

rrr o cablu. Codul Morse reprezinta literele prin

folosind acelasi
cod

-r OOO S
impulsuri electrice scurte ti lungi (puncte si
I in i i) . S i vapoare le au ado ptat Cod u I

Morse, folosind lu m ina sau u ndele rad io,

Semne Morse
de ajutor in Iocul impulsurilor electrice.

w "CuvrNTE
itrt RTLIEF
Alfabetul Braille permite
nevdzitorilor sd citeasci. Este
format din grupuri de punctulete
in relief, pe metal sau pe hArtie,
care reprezinta cifre sau litere.
Pentru a citi, persoanele
nevizdtoare isi trec degetele pe
Lectura unei cirti in Braille deasu pra pu nctu Ietelor.

fr#
' LIMBAJUL STMNELoR
,rBund!."

Persoanele cu deficiente q*
( ,! ",i
de auz recu rg Ia Iim baju I t
\d,
semnelor: miscind rapid
mainile si bratele intr-un
sistem de com u n icare
complet

Conversatie in limbajul

ft_ ___
+\ ft"urA gr DEscoPERA
11":':l: :::"::"1:: _ -i .

?| il{Jrqp#* ri*l**kari: pp. 38-39 /

*W*il-#e*ffi #tu T'ffiS{ht$PSffiY: pp. I
I
L------ r-
-- -- -----r---

'*

@ls
 CoMUNTcATULE

Scrisul
DATT ULUITOARE
&l n ctzi ile descoperite pe fragmente * Primul, aLfabet cunoscut
de os arati ci evenimentele au s-a dezvottat in 5iria, acum
circa 3 700 de ani. Era format
inceput si fie inregistrate acum cel din 22 de litere.
pufin 20 000 de ani, dar scrisul a fost Astizi in lume se fotosesc
*
inventat abia cu 5 000 de ani in mai mult de 50 de atfabete.
urmi, in Evul Mediu. Se foloseau
simboluri pentru a reprezenta
bunurile posedate, de exemplu oile.
De atunci, s-au dezvoltat multe alte
metode de scriere, d dr, vreme de
cAteva mii de ani, putini oameni s-au
folosit de ele. Astdzi, aproape toti lEe:.
Q.r'

H"d;
r,,Ji:i,;i

copiii invate si scrie Ia Scoale.

,

ftr'

qt
' H IERoGLTFELE
Vechii egipteni si civilizatia maya din
America Centrala scriau desenAnd
##'"* f' f

ffi
/

',,t i
anumite figurine, numite hieroglife.
{
Unele hieroglife mai complexe t
t
1
reprezentau cuvinte intregi si ch iar I

concepte abstracte. AItele insa

corespundeau cate unui singur sunet.

Un artizan egiptean
graveazd, imagini
9i hieroglife.

'
Instrf m entel e gravorul ui
+
Hieroglifele dintr-un manuscris
egipteu,
maya realizat intre secolele i
al XIV-lea si al Xv-lea.

2o4F
 ScRrsuL

* 'IDEoGRAMELE
Unele forme antice de scriere
CTFRELE ?:,:'::,r'"
atit
mare, cu { I1
rl erau formate din ideograme,
Pentru a numdra, popoarele m ici desene reprezentAnd
primitive trasau un simbol.
de exemplu o linie, !i il
repetau de mai multe ori.
i;n:,1i:::eseu
u= 2 anumite teme. Cu timpul,
ideogramele au devenit mai

Folosirea cifrelor arabe, mai

simple Ei mai sintetice decdt
UUU=3 greu de recu noscut. Caracterele
chinezesti insd continud si
semene cu ideogramele initiale.
simbolurile folosite pAna
atunci, S-& rdspdndit in
secolul al XI-lea.
UU U U=+
O cif rd arabd inlocuiegte patru simboturi I
ldeogramele chinezegti ;i caracterele
de astizi
Sec. XVI-XI Astizi

Un servitor piaptdnd
peruca faraonului
M.fi
,,Unul lAngi altul"

t
llll
t
', lf
ll

\
\.&
O'
(-t t-,
e
'ALFABETELE
-;=

I Pentru a scrie cuvinte, se folosesc litere,

7
\-
o
v\:-
o
OO
(-,
care impreuna formeazd un alfabet.
Fiecare litera reprezinta unul sau mai
multe sunete. Alfabetul arab are 28 de
litere, cel roman, folosit in multe limbi
europene, are 26. Limba chin ezd, nu are
Litere ale alfabetului arab
\I alfabet; este formata din 50 000 de
caractere, dintre care multe nu reprezinta
sunete, ci cuvinte intregi sau concepte.

Aa Bu Cc
Do Ee Fr I--

fl q6"urA
- - - - - - -- - r-
gr DEscoPenA
- -- - - r - r - - rl

.20-21 /
i
erogl ifele inconjurate de un
H i PrcruRr $r scuLPTURt: pp
oval (cartug) rep rezinti numele Litere ale alfabetului roman ISTORIA OMULUI: p.23
faraonului. L-------------------r-

+21
 CoMUNTcATULE

Instrumentele de seris
lTorice
'L / \ lucru care lasi un semn pe o
suprafafe poate servi drept instrument
de scris. La inceput, se foloseau DATE ULUIT()ARE
* P.na de g6sci a fost cet
betitoare ascutite gi tocu ri, inlocuite mai risp6ndit stitou din lume
mai intAi de penele de gAsci gi apoi de timp de I 300 de ani, din
secolul at VI|-[ea p6ni in
penitele de metal. lnventarea matinii secoluI at XX-lea.
de scris gi a computerului au oferit
metode de a scrie mai uSor li mai rapid. * in fiecare an se produc
circa 2 miliarde penile cu biti

Se scria pe argila
* 'PRIMELE moale, apoi aceasta era
/--
- .-;:..: *_..+:.
'*'l\
TrHNIct lasata pe foc pentru ,l
Primii scriitori, din Orientul Mijlociu, $G OR. ,:i
'

Tableti romani
gravau sim bo lu ri cu betitoare ascutite
pe blocuri din argila numite tablete. II igolf.
)+''Y a i
din piatri

Egipten ii in m u iau in cerneala vArfu I

Daltd pentru
I
\--+-
unui toc pentru a scrie pe suluri de gravarea I ite re lo r
--uo)
hartie sau pe piei de animale. Romanii
foloseau niste vArfuri ascutite de metal,
denumite stylu; pentru a grava tablete Ciocan cu care
ceruite, dar sculptau si cuvinte in piatra. se love5te dalta

Papirus
egiptean Stilou realizat
dintr-un toc
/
/ *;j
r,1\'
\\
\\
'

/
/i Y*

i
Creioane cu I
i

mina de grafit I

)
 ITSIRUMENTELE DE Scnrs

c
'MAsrNA
Primu
DE ScRrs
rasina de scris a fost folosita in
HArtie infdsuratd
pe rulou
1874. Avea un rulou care retinea hArtia
pe mai multe blocuri metalice, fiecare Panglicd
cu alta litera. Prin apasarea unei taste, imbibata cu
blocul corespunzator apasa o panglici cern eala
imbibata cu cerneala, care imprima
litera pe hartie. Astazi, aproape toate Tastatura include
matinile de scris sunt electrice sau cifre, semne de
electronice si pot sa ti corecteze punctuatie si litere
majoritatea gretelilor, dar sunt inlocuite d in alfabetu I roman
de computere, care permit elaborarea,
arhivarea si imprimarea textelor.

Una dintre primele

magini de scris folosite
in secolul al XIX-lea

qt { :"{;iaillA

t=NrrE cu BII-A sr snLouRr

Penitele cu bila au in vArf o biluta
care, prin rotatie, elibereazi cerneala
pe hartie. Stilourile folosesc cerneala
dintr-un rezervor, cartutul,si au o
penita metalici impirtita in doua;
cAnd este apdsatd, apare cerneala.
Crosimea literelor depinde de cAt
de mult apasi cel care scrie.
Creioanete colorate conlin pigmenli.

CnEToANELE CoToRATE
Creioanele obiEnui te contin
grafit, un mineral moale format
Penild cu bild din carbon; acesta lasd pe hdrtie
semne care pot fi qterse cu o
gumd. Creioanele colorate, in
Scrisul cu penite cu bila schimb, con[in pigmen[i,
substan[e naturale sau
artificiale care produc culorile.
Cartuge de
cerneala pentru
stilou ri

HArtie r--.1

{";;;-;;-;;;coPERA i
MARILE INVENTII: pp. 28-29
I MARI PERSONALITATI: pp. 42.43
I
L-------r---------r--
-J

{F23
 4 Scrisoarea trebuie si
&Unele popoare antice, de exemplu I aibi numele si adresa
destinataru lu i si un

egiptenii, aveau servicii pottale, iar timbru cu valoarea

potriviti; apoi, trebuie
in Evul Mediu negufitorii europeni introdusi in cutia pogtala,
incheiau uneori afaceri prin potte.
Sistemele moderne sunt mult mai
rapide datoriti trenurilo[
dti

matinilor gi avioanelor. Astizt, s

potta sosette peste tot, iar

potta aeriani poate parcurge
mii de kilometri intr-o zi,

Cilitoria unei \e Scrisorile sunt colectate gi triate

scrisori expediate lintr-un oficiu po5tal; cele ui cdynn-
prin pogti aeriani destinatar se afli in acelasi

f
'FAnA FnoNTTERE
aceeaSi tard sunt igtroduse
Co res po n d
in furgonete
aenana me
intr-un sac.
enta/d.ulq este transpo rtat*
ul, po

in toate tarite tumii, existi posibilitatea

de a distribui si corespondenta care
provine d in strainitate. Aceasta inseam ni
c5., pentru expedierea unei scrisori sau a
unui colet in striindtate, este suficient sd
cumperi un timbru in tara ta.

Timbru Pr,AlrLEE PRrN PO$rn

Pogrr
din Monaco
i
mbre au apdrut in
Primele timbre
tanie in 18/r0.
Marea Britanie
Astdzi, fiecare
)care \ard, emite
propriile timbra,
.imbre, za cdror
ferd in func[ie d,
valoare diferd de
culoare sauu de design.
aI Posta aeriani este incircati in
area timbrelor es
Colectrionarea este
Timbru
triunghiutar un hobby foarte rdspdndit.
J.uli avioanetor. in generat, este
vorba de corespondenta care trebuie
din Canada
transportati rapid sau care are ca
desti natie local itali indepartate.
 ExPEDTEREA uNEt ScRtsoRl

*'
STAFETELE CURIERILoR
ii secolele al XVI-lea si al XVlt-lea, incasii
d in America de Sud foloseau cu rieri pentru
transm iterea mesajelor. Fiecare curier
transporta mesajul pe o parte din drum,
apoi il incredinta altui mesager. Astfel,
mesajele acopereau distante de 240 kmlzi.

Al doilea curier va
d uce mesaju I inca
Curierul sufld intr-o scoicd /' o parte din drum
pentru a-ti anunta sosirea

,,\' DATE ULUITOARE

* Serviciul Pony Express a
Tnceput in Statele Unite in
1860. Birbali c5[are
\=---___ parcurgeau sute de kilometri
pentru a expedia un mesaj,
schimb6nd caii pe drum.

*
'PoRUMBETT VorAJoRr
Poru m beii voiajori pot n imeri strada
pe care se afli casa lor de la multi
kilometri distanta. Au fost folositi ca
mesageri in Evu I Med iu in tim pu I

cruciadelor, dar si in Primul si in al

Doilea Razboi Mond ial.

Porumbel
voiajor

I CAnd coresponden(a sosegte i Mesajul este legat

4tudestinatie, este triati din
nou. in acest moment, pogtagii $ de piciorul
o transpofta citre destinatari. porumbelului

---.1

6;;;-;;-;;;COPERA i
pAsAntLE: pp. 50-51
ISTORIA OMULUI: pp. 28-29
L-------------r--r----

+25
 CoMUNTcATItLE

r ,
$ruI PnIMELE CNnTI TTPARITE
Primele cdr[i tipdrite au apdrut in Japonia qi
in China, in secolul al Ix-lea. Tipdritorii
I nainte de inventarea tiparului sculptau caracterele in
IN s ercolul al Xv-lea, cerfile erau cubulete de lemn, apoi le
impregnau cu cerneald qi le
sc ft see de mAni; erau rare
a

apdsau pe hArtie. in

ti scumpe ti putini oameni Europa, prima carte

tipdritd, a fost Biblia,
le puteau citi. real izatd, de Johann
Gutenberg in 1455.

Astizi, ci(ile sunt mult mai rispAndite Pagini dintr-o veche Bibl,ie
engtezeasc5, tipiriti de
;i multe lume gtie se citeasce. Matinile WilLiam Caxton in jurut
anutui 11,.90
de tipar sunt imbuniti{ite pe zi ce trece
;i pot tipiri foarte repede in culori, Rezervor de
astfel incit produc o mare varietate pigment magenta

de ziare, reviste gi ca(i. in fiecare zr, Placd metalicd infdsuratd

din matinile de tipar ies multe publica{ii in interiorul cilindrului

de orice fel.

Rezervor de
pigment galben

Cele mai vechi ft

3$r,Xg,r$Idl
HArtie
al ba
exemplare din ;

Coran, cartea sfil i$,s;t;iJ]l*j4

a musulmanilor, Wtl,;.'M\Ut
fost scrise de mA ;i;-J's'-wts Magini de tipar
in limba arabd ';F;,"**O ,
pentru policromie
ii
*

manuscris al Coranului

Caractere chinezesti
fisrNrLE DE Trpnn MoDERNE
Astazi se folosesc diferite tipuri de maSini de tipar,
in functie de ce trebuie tiparit. in primele ma;ini cu
culori, cernelurile pentru fiecare culoare trebuiau
amestecate inainte. Cu tehnicile moderne, se pot
obtine toate culorile folosind doar patru plici,
Cub de lemn folosit
fiecare avAnd alta cu loare.
pentru tipirire, in China
 r.,
TrpnRUL .,,
r: .. . -.., i' :':: lt.]lS,'|l:a lif,i.r:i.: .:
. . .. - :^.1 :.rr :.':1.' "i

Magenta Cyan

Galben Negru

Imaginea finald
include toate cele

f
'PoLtcRoMIA
patru cu lori

computerele speciale impart imaginile in patru

cu lori: cyan (albastru) , magenta (rosu), galben
si negru, care apoi sunt tiparite in intregime color.
Un artizan leagi
manual o carte
veche gi valoroasi.
Rezenror de pigment cyan Rezervor de
pigment negru

Ruloul imbibd cu
cerneala placa metalica

Cilindrul de cauciuc
transferd imaginea
pe hArtie
* 'PLIEREA
5r LTcAREA
Pentru a face carti sau reviste din
hartia tiparita, foile tiparite mari se
pliaza pAna la d imensiu n ile u nei
pagin i. Pagin ile su nt tiiate in acelasi
format ti apoi cusute, prinse sau lipite
impreuni in ordinea dorita.
Apoi vine rAndul copertei, tare sau
moale, Ia alegere. in generat, legarea
se face astdzi automat. Doar cartile
private mai sunt legate manual.

Foi tipdrite in policromie

IIII-IIIII-I-I'I-III
I-

cAUTA gt DESCOPERA
MARILE INVENTII: pp. 28-29

L---rrrr-rrrrr-----rr-
 CoMu NrcATllLE,,,,,,'],

&R"Uioul ;i televi ziuHea transmit;tiri

actualizate, de multe ori chiar in direGt,
dar informafiile relatate in ztare sunt mai
aprofundate 9i pot fi citite oriunde gi in Chio;c urban
orice moment. ln !ume, se tipiresc zilnic
* 'VAIzAREA
circa 8 000 de zian', in cel pufin 500 ZlnnELoR
de milioane de exemplare. Revistele, Ziarele nt transportate rap id cu
su
ajutorul avioanelor, al trenurilor si al
imprimate color pe hartie lucioasi, camioanelor de la tipografii la
sunt de obicei citite pentru subiecte chioscuri, astfel incAt sa ajungd cAt
mai repede la cdt mai multe
de interes deosebit. persoane. Un chiosc bine
aprovizionat vinde sute de ziare.

Articolul oferd informatii

Titlurile mai detaliate
atrag ate

Fotografii surprind
instantanee de la cele
mai importante
even im ente
I
Fotograf I

scriu articolele
j
Ziarist

f'LA VArrrAronRE DE SrrRr

ZiariStii si fotografii cauti ltiri si imagini
pentru a le publica in reviste ji ziare.
Unele articole sunt preluate de Ia ,,wire
agency", o retea mondiala de agentii de
presd care difuze azd, Stiri internationale. Ziar

==+
 ZtnnELE

Lectu ra ziarelor la Wuhan (China)

AcATATE PE PTRETT
in multe tari, O. exemplu in China,
"*^RE
ziarele sunt atArnate in locuri
publice, pentru ca toti sa Ie poata
citi, chiar daca nu au bani sa le
cu m pe re. I n aceste locu ri , pot f i
vdzuti cititori comentdnd diferite
Redactorii-gefi decid ce gtiri artico Ie.
se publice si unde sa le plaseze
in pagina
Fotografia
\\ Redactor-sef STnIGARILE
ij*llllr.n'1, \ t rut Crainicii fdceau turul oraqelor
-j93", ,r'i'\n, qi al satelor din Europa citind
\ Graficienii aranjeazd in public ,,strigdrile" (avizele
textul, fotografiile si autoritdtilor). Sunau dintr-un
reclamele pe mai clopot pentru a atrage aten[ia
multe pagini qi apoi urlau pentru ca toatd
I
. .
:!_-t ,r
>.:;4i"-;;,.
- '-f ' lumea sd audd.
Grafician
,
I
Un crainic din
i
]it
I
* sE Fncr uN Zrnn
secotul at XVll-lea
citegte o strigare.
Redactorii-sefi aleg articolele care vor fi
:l
publicate si hotardsc unde sd le insereze
b in interiorul ziarelor. Redactorii Ie
aranjeazd 5i apoi le transferi graficienilor.

DATE ULUIT()ART
* Primul ziar a fost pubticat in
Germania in 1609.
fr1r- r- r -r rr rrr r rr--- - - - -rt
.--4 -- ,{.-
-'- ir
-# * Hirtia obfinuti dintr-un copac ' ) ) recAUTA
' $t DESCOPERA
este suficienti pentru a tipiri pp. 4g-4g (
Y PTANTELE:
aproximativ 400 d e ziare. :.---r-r--------rr---r -@
 MNE DE RrcuNoAsrERE
Pentru o firmd este foarte important sd
&Publicitatea este un mod deosebit se asigure cd clientii nu confunda
de comunicar, conceput pentru a produsele sale cu cele ale concurentei.
Astfel, multe firme igi marcheazi marfa
convinge oamenii si cumpere anumite cu un simbol utor de recunoscut
mirfuri sau servicii, de exemplu servicii (logo). Logoul poate fi o imagine sau
o combinatie de imagini si cuvinte.
financiare. Firmele achtzitioneazi
spafiu publicitar Ia televi zor;i la radio,
in ziare gi reviste, unde pot fi
Logo al unei fabrici de
observate. De asemened, afite azd, magini japoneze
panouri gi trimit scrisori .
TM

TOYOTA"
*
'VAIZAREA iw Onns
in toatd lumea, locuitorii marilor
orate sunt inconjurati de rectame. Publicitate pe stradi
Zidu rile de pe strazile principale
sunt acoperite de afiSe ti tuburi
luminoase. Anunturile publ icitare
apar pe partile laterale ale
autobuzelor, metrou ri lor ;i
ale altor vehicule. Vitrinele
magazinelor expun produsele,
iar vAnzitorii ambulanti striga
pentru a-ti vinde marfa.

Seara, inscrip{iile luminoase se

aprind pentru a atrage cumpardtori

Inscripliile de pe afige sunt

mereu altele

Firmele gi vitrinele
magazinelor atrag
trecdtorii
 RecLAMELE

e
'AGENTULE
De obicei, reclamele sunt
DATE ULUITOART
analizate de agentii specializate, * Unul dintre primele
care au sarcina de a inventa mesaje pubticitare cunoscute
propozitii scu rte ti concise a fost expus ?n oragut
(slogan u ri) si imagin i care sd Pompei, in Campania, in
atraga atentia asupra produsului secotut at ll-lea i.Hr. Era o
sau asupra unei marci. Agentiile invitatie [a u n resta u ra nt
decid si unde sa insereze mesajele dintr-un oras vecin.
publicitare, de exemplu aleg daca
sa promoveze un fel de mincare
intr-o revista de gatit.
Angajafii unei agenlii de publicitate
aleg imaginea pentru un anunt Pe tricouri apare
publicitar. numele sponsorului

Anunturi publicitare
pe marginea terenului

Fotbalul atrage multi publicitate.

*
SPONSORII
De multe ori , firmele care vor si
devi na cunoscute sponso rizeaz6,, ad ica
PnoDUsE GToBALE
finanteazi, ech ipe sau even imente
lJnele produse, create de marile companii sportive precum Campionatele
multina[ionale, sunt prezente in toatd lumea. Pot Mondiale de fotbal sau Olimpiadele.
fi mediati zate in mai in schimb, numele lor apare pe
multe feluri, dar, spre tricourile atletilor ti este vdzut de
deosebire de inscriptii, mil ioane de telespectatori.
rnarca rdmAne mereu
aceeaqi. Eticheti arabi

_a-- -- - - - r- --- - - - - -- - - - - rt

beurA sr DEscoPERA i
POPOARELE LUMII: pp. 18-19
I CALATORI $l EXPLORATORT: p.42
l-1
Eticheti americani Eticheti thailandezi L----r----- rr---------

iF3r
 CoMUNTcATULE

ffimeGe_gi
e'VoRBITUL itt PuBLrc
' Micr.ofoanele, amplificatoarele gi'
difueoa;ele i{i perr.nit si vorbeSti
$emm$I ,n,,!4aintea unui public numeros firi a
trebuh si strigi. Aceste aparate sunt
I

numite ;isisterne de amplificar:e".

Ochii nogtri nu pot vedea foarte
departe, iar urechile noastre nu aud
zgornotele indepirtate, dar existi
aa
ma5ini care permit trimiterea de
t t
t a a a a . a a ro t
imagini gi de sunete Ia mari distan(e. fn sunefe senni,fele'
electrice care provin'
in acest scop, te transformi in de Ia amplificator

semnale electrice.

Microfoanele transformi sunetele in semnale

electrice care cilitoresc de-a lungul liniilor
telefonice sau prin unde radio. Camerele
de filmat transformi imaginile in semnale
pe care televizorul Ie retraduce in imagini.
De asemenea, semnalele electrice trimit
imagini gi sunete citre computerele
conectate Ia internet.

3. Vibraliile ajung Ia urechi

5i ne ajuta sd auzim sunetele

2. Discul care
vibreazd mi5ca
aerul din jur

l. Baful bate discul

::

"Cum si il face sd vibreze

se
cinti la un
sistem de
percuf ie

l
32
 -'.+46r-:,

'SuNEIj_*$! SEMNALF,,
1..).
-,,t'
t.','
,t' Undele sonore intrd
";.'"';';,', -''':''''
'- in microfon
Microfotxtl:-j . :, '
"'':
receptioneazi vocea 'Un di$.turs in public Membrana urcd gi
oratorului 5i o coboard, mi5cata
transformd fn ,1,",.' de undele sonore
semnale electrice Amplificatorul.
semnalul slab al Transductorul variazd
m ic rofo n uIu i in1y= s,iii",,i curentul electric in
se m n al m a i p,u,feiid#' " momentul miscdrilor
::.: : * )' :
';;i irr.i.l.',, ;, :.
.,:ti.:,;,if
'
':
.,.", ,r i::,' i:
-'' , " ":
!
membranei
' ' , ,:;i ".'" t - ,
' 'l:i:';: : '

Ci rcuiteleelectron ice
transporta curentul la
transductor si de aici la
am plificator

Sectiunea unui microfon

.
rt
.":r'tMIcRoFoNUL
Sunetele fac si vibreze aerul dintr-un
microfon, iar vibratiile miscd in sus si in
jos o membrand subtire. Aceste mi5ciri
sunt traduse in semnale electrice de un
aparat, transductorul, care apoi le trimite
la amplificator.

O undd sonord
urcd si coboard
repede in timp
c 'SUNETELE DIGITALE
Sistemele sonore digitale folosesc
un computer pentru a transforma
sunetele intr-o serie de cifre care
sunt transmise prin cablu sau prin
Iadio ti deci retraduse in sunete.
ln general, sunetele digitale sunt
mai apropiate de cele originale.

Undi sonori tradusi

in semnal digital
---!

in semnalele digitale, cifrele 6;;;-;I-;;;COPERA :

urcd si coboard dupa cum pp. 42-43

CORPUL UMAN:
variazd unda sonord !
l
$TilNTA
t
"
ilU .lUnUL NOSTRU: pp. 24-25
-7
L-
------r-r- -----r- - --
 CoMUNTcATULE

Undele radio ((

&La tel ca sunetul 9i lumina, semnalele

radio se propagi sub formi de unde, dar
noi nu le putem percepe. Undele radio pot
parcurge distanfe mari. Daci intilnesc un
bun conductor electric, de exemplu o sirmi
de cupru (anteni), produc curenfi electrici
slabi in interiorul acesteia, care sunt
amplificafi gi transformafi in sunete de
citre un aparat radio sau un telefon mobil.

F T
* 'DE Sunetul intrd
Semnalele variabile
LA SUNET LA STMNAL in microfon
provenind de la
Semnalele provenite de la un
microfon variazi in intensitate si
frecventa. Ele moduleazi, adicd
\ microfoll...
h I
modifica o unda numita ...care este
...s amesteci cu amplificat gi
purtatoare, ale cdrei oscilatii sunt
unda purtitoare... transmis ca
regulate. U nda purtdtoare undi radio
transporti semnalul Ia o antend, re-iil
de o anteni
care il transmite. Microfon

...pentru a produce
un semnal electric
modulat...
Uxr I ix LTNIE DnEAPTA $eful de echipa folosette
un walkie-talkie pentru a
Micr rndele, identice cu undele radio, se
vorbi cu macaragiul
folos c fie pentru a transmite semnale, fie
pentr aincdlzi mAncarea. De multe ori, cAnd
sunt rlosite in telecomunica[ii, se propagd in
linie reapt'a, ca o razd, de lumind foarte subqire.
t-Walkie-talkie-ul
Rnoro DE ErvusrE-REcEPTTE
este un aparat radio
cu baterii care contine un transmititor
?: \ f.anr mitdtor Receptor / fr si u n receptor. Se folose;te in general
it,tllrl
*il
q,
de catre cei care doresc si comunice
i'-\
ir::
1l. 7 la distante scurte, de exemplu de
,>. l;
i{ Orice
- receptor de microunde irl tehnicienii de pe un ;antier sau de agentii
." tre-Uuie si poati ,,vedea" , l de pazd intr- o zond supravegheatd.
'1
"

)(,
direct transmititorul. r",j
r., Cateodata, aparatele walkie-talkie sunt
,

inlocuite de telefoane mobile.


Antena receptioneazd
undele radio care prov'in
d in toate d irectiile
Difuzorul transf ormd
sem nale le electrice
in sunete
Secfiunea unu
aparat radio
Capac
Macaragiul urmeazd
instructiu n ile sefu lu i de
si comunica eventualele
probleme
UwDELE Rnoro
*rMrREA sTMNALEL.R
DATE ULUIT()ARE
Circuitele electrice ale unui * Primul radio portabit a
aparat radio separa semnalele fost reatizat in 1922. Centirea
sonore de unda purtatoare 5i Ie 10 kg, c6t o valizi mare.
traduc din nou in muzica si Aparatete de radio mai mici
cuvinte prin intermed iu I
au astizi dimensiunite 9i
d ifuzoru lu i. greutatea unei cirli de credit.
Regulatorul de sintonie
(condensator variabi I de acordare)
ajuta ascultatorii sa gaseascd
postu I dorit
Cum se foloseste
un aparat
walkie-talkie
pe un gantier
ech ipa
Macaragiul comunici din
cabina sa cu Seful de echipi
.--rl
il;;;.;;-;;;COPERA :
MARILE INVENTII: pp. 50-51
SPATIUL COSMIC: pp. 34-35
L---------r--------- --
W
W,
 Folmlrea milloulul
&Comunicarea prin radio este foarte
utile. Aparatele de radio sunt in
general ieftine gi portabile, astfel ci,
in timp ce asculti radioul, poti face alte
lucruri, de exemplu si conduci sau si
lucrezi. in unele cazuri, radioul este 9i
un instrument de lucru: personalul de
pe ambulante, de exemplu, il folosegte
pentru a comunica cu spitalele, iar
pilofii pentru a ateriza li a decola
pe aeroporturi in deplini sigurante.

c'PosruRrLE DE Rnoro
in lume, existd mii de posturi
de
Butoanele ;i cadranele
aparatului de mixat permit
DJ-ului sa controleze
sunetele

radio. Acestea transmit discursuri,

muzic6' gtiri, programe de Casete folosite
divertisment sau educative. Unele pentru anunturi si
posturi, printre care BBC si Voice melodii publicitare
of America, transmit in toata lumea,
dar majoritatea transmit local si au
un public care locuieste in zoni.

ln ciutarea postului preferat

fiocRAMELE M trzrcAlE
De obicei existd un disc jockey (DJ) care
prezinta programele muzicale radiofonice.
Programele sunt inregistrate in studiouri
izolate fonic, dotate cu microfoane,
aparate de inregistrat, cititoare de CD-uri
si un aparat de mixat, cu ajutorul cdruia
DJ-ul poate controla sunetele transmise.

Disc jockey la lucru

in studio

'u{
 -Fo
Lqfl,
IIl -Rno I ou" btfi

UnMARTREA DElrrNrLoR
Oamenii de qtiin{d observd
animalele pentru a le in[elege
comportamentul. Delfinii pot fi
urmdri{i prin apl icarea unor
etichete speciale care transmit
semnale radio. Prin stabilirea
provenien[ei semnalului, delfinul Un detfin capturat
poate fi local izat. pentru a i se apLica
Un copil asculti lec{ia School eticheta
of the Air din Australia

f
'ScoALA PRIN Rnoro
c
iir Australia, unii copii tocuiesc atAt de 'SRwRtr DE Rnplo
departe de tcoala incAt urmdresc prin
Radioul poate salva vieti omene;ti.
intermediul unui aparat de radio cu
Ambulantele il folosesc pentru
emisie-receptie lectiile transmise de
a transmite dinainte spitalelor
School of the Air (Scoala pe calea
problemele pacientului care este
Aerului) . Exista 1 4 ;coli de acest gen.
pe drum, iar politia pentru a cere
Cea din Alice Springs ajunge la copiii
intari ri . Pi loti i co ntacte azl, p ri n
care locuiesc in ferme aflate Ia mii
rad io tu rn u I de contro I , pentru
de kilometri departare. Un pilot comunici a afla, de exemplu, pozitia altor
cu turnul de control. avioane ti a evita accidentele.
Microfonul
receptioneazd
vocea DJ-ului In cascd, DJ-ul poate auzi, in timp
ce esfe in direct, colegii din sala de
comandd,, si telefoanele publicului,
precum si melodia urmdtoare

DATT ULUITOART
* in fieca re zi sunt in
funcliune peste 1,9 mitiarde
de aparate de radio, mai
mutt decit dubtut numirului
de televizoare care
f uncfioneazi in lume.

cAurA $t DEScoPERA
MARILE lNvENTll: pp. 50-51
L- r---r---r
-rrrr-- -- --

$z*
 CoMUNTcATULE

Telefonul Partea din dreptul urechii

contine un mic difuzor

&T"lefonul ne permite si vorbim

cu altcineva, transformind discufia
in semnale electrice. Acestea pot fi
transmise prin cabluri electrice sau
optice (care transporti semnalele
sub formi de lumina), salt prin aer,
sub formi de unde radio transmise
terestru de anter, sau prin satelit.
Faxurile permit expedierea gi
primirea documentelor prin
intermediul refelei telefonice. Si
computerele dotate cu modemuri pot
transmite date prin linia telefonici.

Cum vorbim
* 'ALo, la telefon
Clrur r?
Receptorul telefonului contine un
m icrofon si u n d ifu zor cu ajutoru I cdrora
vorbim si atrzim. Microfonul se afla in Partea din dreptul
partea d in d reptu I gu rii si prod uce
gurii contine u n
microfon
semnale electrice care se propaga prin
reteaua telefonica. Difuzorul se afla in
partea din dreptul urechii si traduce Firul leagd
semnalele sonore. rece pto ru I
de aparat

Aparatul conline
circuite electronice
care transformd
sunetele si selecteazd
numerele de telefon

..
 TeLEFoNUL

f VEcHt st Nou
in Statele Unite,primul telefon a
fost prezentat in 187 6 de
scotianul Alexander Craham Bell
(in ltalia, Antonio Meucci
b revetase inca d in 1 87
'l u n
aparat similar) . Telefonul lui Bell
nu avea butoane ti trebuia sd
strigi intr-un microfon !inAnd
receptorul la ureche. Astizi,
telefoanele celulare, inventate in
1979, sunt tot mai rispandite.

Bell efectueazi primul

siu apel telefonic
in 187 6.

^BTLTREA uNEr LrcArunr

Apasand mai multe cifre
pe telefon, poti suna aproape
oriunde in Iume. Orice tari
si orice regiune a unei tari
au cite un prefix.

Un telefon Un telefon celular

cordless in 1998
(fara fir)

Pagina esfe
digitalizatd DATE
ULUIT()ARE
* Bel[ 9i-a brevetat
Tastaturd si alte comenzi invenlia telefonului cu doar
pentru expedierea unui fax
doui ore inaintea rivatutui
MESAJE TnANSMISE PnIN Fnx siu american, Etisha Gray.
Un fax digitali zeazd, (,,citegte", transformdnd
in cifre) imaginile gi cuvintele de pe o pagind
gi transmite re[elei telefonice o descriere r--.1

codificatd, a acesteia, formatd. din semnale il;;;-;;-;;;COPERA :

electrice. lJn alt fax le primeqte, reconstituie MARILE lNVENfll: p.32

pagina qi o imprimd. I CUM FUNCTIONEAZA: p. 51
I
L--------
-------r---r-

*3e
 CoMUNrcATilLE.,. -

* 'ToTr
numir de telefon, semnalul este trimis CoNEcrATr
citre o centrali telefonici locale, care O centrala locala d irectioneazi toate
apelurile din interiorul aceleiasi zone.
directioneazi apelul la destinatar. Cele pentru localitati mai indepartate
sunt trimise Ia o centrald mai mare,
O centrali este conectati cu mii de care aduni toate apelurile provenind
telefoane gi toate centralele sunt legate de Ia centrale locale.
intre ele formAnd o refea globale. in
general, refelele sunt conectate prin cablu,
dar gi prin radio. De multe ori, apelurile
la distante sunt transmise prin satelit. :

,
,
,I
Cilitoria unui apel I

/
,/
// Centrala locald
recunoa5te numdrul
cerut si trimite apelul
in directia buna
Semnalele pot fi sub formd
de impulsuri electrice
sau luminoase (in cablurile
de fibra optica)
Semnalul ,,aleargd"
pe fir pAna la centrala
locala

?f,ELAREA CTNTRALI'TU LU I ,\
Pana la sfarsitu I an ilor 1940 ,
\
dacd voiai sa dai un telefon, sunai
un centralist. Era nevoie sa ii spui
numirul cu care doreai sa vorbegti, Fata forme azA
iar el d irectiona apelu I man ual, numirul unui
introducAnd cablul in priza prieten ti
potrivita. a;teapti si i
se faci
O centralisti in anul 1943 legitura.

-o$
 DTREcTIoNAREA
:
el
Antena de satelit
prime5te apeluri
i nte rco nti n e ntal e

Centrala principald trimite

apelul centralei locale
care se a fla cel mai
aproape de prieten

Antenele receplioneazd
apelurile care provin rr
de la celulare I
-
Semnalele adresate
-J mobilelor 5i care
DATT ULUITOARE provin de la acestea
* Sistemul de direclionare J sunt transportate de
microunde
automati a apelurilor a fost
inventat in 1891 de Almon B.
Strowger, directoruI unei firme, Centrala locald transferd
apelul cdtre mobilul
c6nd gi-a dat seama ci
prietenului prin antene
centratistuI devia apelurite de
atezate pe acoperi5
serviciu citre o firmi
concurenti.
Prietenul primette
apelul dupi ce
acesta a trecut prin
trei centrale.
MESAJE SUBTERANE
Milioane de kilometri de cablu
transportd semnale telefonice pe sub
strdzile oratelor. in general, cablurile
sunt realizate din fire de cupru, un
bun conducator de electricitate.
Cablurile mai noi, din fibre optice,
transporti mesajele sub formi
de impulsuri luminoase.

Noi cabluri din fibri optici

montate de tehnicieni

{F4t
 CoMUNTcATULE

Satelitii )
4NSMTTEREA I ruroRMATr rLoR
Satelitii pentru comunicatii, ca lntelsat
(l Nternational TE Lecom m u n ications SATellite
transmit apeluri telefonice, programe de
&Satelilii sunt obiecte spafiate care televiziune ti date din computere de Ia un
orbiteazi, adici se invirt, in jurul Terrei. continent la altul. Satelitul primeSte
informatiile sub forma de semnale radio
Unii se rotesc foarte repede in jurul transmise de antene de la sol.
PimAntului, alfii graviteazi cu aceeagi
vitezi ca 9i el, a9a ci sunt mereu in
acelagi loc. Satelilii pentru telecomunicafii lntelsat in orbiti
trimit semnale de televiziune gi telefonie in spafiu
in toati lumea. Al{i satelifi fac fotografii,
pentru a cunoagte mai bine spafiul 9i
Terra sau pentru a efectua previziuni
meteorologice.

TprsrAR
Primul satelit adevdrat pentru comunicafii a fost
Telstar t. Proiectat pentru a transmite qi a
recep{iona semnale peste Oceanul Atlanti c, z fost
lansat in 196 2 de Statele
[Jnite. Putea gestiona cel
lnult qase apeluri, qi nu putea
transmite decdt un singur
canal de televiziune.

lngineri care echipeazi

Telstar l inainte de lansare

Panourile solare 'i

alimenteazd
DATE ULUITOART satelitii cu
energie solara
* Satetilii cei mai ra pazi reugesc si
faci un tur compLet in jurut Terrei in
doar 90 de minute.

* in fieca re zi, sateLilii fotografiazi

intreaga suprafafi a Terrei,

424b
 SnrELrTlt

Antenele parabolice
din folie de alu
pot fi pliate.

Cei mai indepdrtali

sateliti pentru *?*'

comunicatii orbiteaza
Un tehnician verifici o anteni.
la 35 840 km de
Te rra
IfirENELE DE snrElrr poRrABrLE
Pentru a fi siguri ci serviciile lor ajung la
Rachetele de
propulsie ajuta propriul post de televiziune, echipele de
stiri folosesc mici antene portabile care
pozitia transmit semnale video si audio cdtre un
satelit.

Reflectorul parabolic
rece pti on eazd se m n al e I e
si le trimite pe Terra

OgsERVAREA PAwrAruruLU r

Unii sateliti supravegheazi Terra

din spatiu si fotografiaza suprafata
acesteia. Astfel de fotografii
furn izeazd, informati i pretioase, de
exemplu cu privire Ia schimbarile
climatice.

O fotografie din satelit

a Lisabonei (Portugalia)

Posturile terestre GnurA $t DEscopERA i

schimbd semnale de PLANETA pAruAruT: pp. 36-37
televiziune si SPATIUL COSMIC: rrpp. 34-35
I
telefonie cu satelitul L-------r------rr-r---

*43
 Co M u N I cATllLE,,,,,,,,
'' t ';' l1l :"'
--
' - '. ,' ..:.:::.,:.1.r1,-,.,^, -1:.-. : .'' . . ,'

d
desemffi Luptitori japonezi de sumo
citesc o bandi desenati

ffIme FonnrE RAspAruprrA

"ElrcrunA
Ca4ile ti revistele cu benzi desenate sunt
foarte rdspindite in toata lumea ti plac ;i
Desenete animate sunt simple adultilor. Multe sunt concepute si proiectate
special pentru adulti, mai ales in Japonia.
desene care sunt afi;ate unul dupi
altul in succesiune rapide, adici
,,ElJlimate", pentru a da impresia
de mi;care. Prin aceeagi metodi, Acetatul de celulozd
in film, fotografiile par si se migte. esfe o pelicula
transparentd

Multe personaje din desenele animate --. Culori

moderne au suferit transformiri in decursul I
-
anilor. Acum peste 70 de ani, Walt Disney --.1g
a creat un goricel care a devenit
protagonistul filmelor sale. Primul Mickey
Mouse era foarte diferit de cel de azi.
Acetate
pentru animafie
7 y''-f

Fondul ;i obiectele
in mi5care sunt
Pel iculi ci nematografici Semne de inregistrare
pictate pe acetate
d iferite
pentru suprapunerea
Pe pista audio aieiateior
sunt sunete care
insotesc filmul C7
DTSENE AITUMATE
Desenele animate afiseazd foarte
Fiecare imagine rapid acetatele, unul dupa altul.
esfe utor diferita Fiecare imagine este utor diferit[ de
de imaginea
imaginea precedenti, chiar dacd
precedentd
diferenta nu este perceptibila cand
sunt nemiScate. Pentru obtinerea
Banda perforatd
animatiei, trebuie si ruleze cel pulin
menline pelicula
1 6 imagini pe secunda.
dreaptd in timp ce
ruleazd. in proiector,
adicd in aparatul
care proiecteazd
filmul pe ecran
lnteriorul unui cinematograf
 Bemzl DeSENATE $t Fr

{tMELE PE MnnELE EcRAN ECnANE GIGANT

Filmele proiectate pe marele ecran
sunt o experienle emotionantd, Cele mai mari ecrane din lume sunt
datorita dimensiunilor imaginilor gi inalte cdt o clddire de qase etaje. lJnele
intensitatii su netelor. Primele filme cinemato grafe folosesc proiectoare qi
proiectate Ia cinematograf nu camere de filmat speciale
aveau sunet si se numeau filme (OMNIMAX) p"ntru a proiecta
mute. Productia de filme filmele pe ecrane semisferice gigantice,
care inconjoard publicul. Aceste ecrane
sonore a inceput de-abia
de la sfar5itul anilor 1920 sunt atdt de mari incdt spectatorii,
vdzdnd un obiect in miqcare, au
impresia cd se miqcd qi ei.

Proieclia unui fitm 0MNIMAX

cAurA $t DEScoPERA
MARI PERSONALITATI: pp. 50-51
cuM FuNcTlorueez[: pp. 46-47
 CoMUNTcATULE
{-- 1,
tt
tt
I
n
-
,,,

l:!
**. ,'rt* /l
-_*tue_Us.--

Televiniunea
.;

Semnalele cu microunde
sunt transferate de
la antena la satelit

&Art dzi,tetev rziunea este cel mai

important mijloc de comunicare. {f Semnalele ajung
r) la satelit.
Ne permite se vedem repede ce se
intample in lume 9i transmite filln,
comedii, concursuri gi alte programe
care ajuti oamenii se se relaxeze.
Programele de televiziune se transmit
prin unde radio gi prin satelit.
Cele mai apreciate sunt urmirite
4 Antena de satelit
de multe milioane de oameni. Lemite semnale .
L*r flF ''o*I
l

cu microunde. "iFF;"
Camerd de
televiziune

f
'FILMAREA PE TTREN
Echipa care filmeazd pe teren poate
transporta camerele si m icrofoanele
peste tot. Furgoneta este dotati ca
un studio, cu aparate de inregistrat
imagini si sunete si, daca este
nevoie, pentru a le transm ite in
Furgonetd
direct cdtre un post de televiziune. pentru filmarile ll Semnalele televizate
pe teren I sunt transmise catre lati cum o filmare pe
furgoneta, unde sunt teren ajunge la
transformate in televizorul nostru.
microunde.
DATE ULUITOART
* lmaginile de pe un ecran
color de teteviziune sunt
formate din puncte tuminoase
f 'STUDIOUL
DE RTGIE
lmaginile preluate de camerele
ro9ii, ve rzi qi atbastre. de televiziune sunt transmise pe
o banda video intr-un studio
* Cel mai mic televizor din de regie; un grup de tehnicieni si
lume poate sta pe incheietura regizori aleg cele mai bune imagini
ta; ecranul siu are doar si adauga efectele speciale.
3,5 cm.

Studioul de regie al unei

televiziuni
464*
 TeLEVrzruNEA

\.
I
t- sruDro DE T'LEV tzurNE
_**.,..*..-
Multe programe de televiziune sunt
\---r-. transm ise d in stud iou ri, care pot
fi niste cimdrute sau sali mari,
in care poate incapea un public
numeros, ca in cazul jocurilor de
televiziune sau al spectacolelor.
Un satelit pentru
comunicatii trimite Un studio de televiziune transmite telejurnalul.
semnalul pe Terra

Sta{ie Ia sol

/ Statia de la sol
4* r...ptione aza
semnalele satelitului
5i Ie transmite postului
de televiziune.

-t --:dt\*'+ VncHr gr Nou

.-+- Primele televi zoare apdreau in anii I 1)30:
__{
.-rD-
'1 ecranul era mic, induntrul unor cutii mari
:
-.Jf de lemn ) rar irnaginile erau alb-negru.
Astd,zt, televi zoatele sunt mult rna!
compacte, culorile
imaginilor sunt vii, iar
sunetul este stereo. ljnele
sunt atat de mici incAt
incap in l'tttzultulr.

Un tetevizor din an|t 19110 Tetevizor

era inalt de aproape un cotor de
metru 9i jumitate. buzu na r

r - - - - - - r - - - - -
f Televizorul primegte I--- - - - -- -- rt

\, imagini ti sunete fl q6"urA gr DEscoPERA i

inregistrate la mare MAHtLf; nvvrruTn, pp. so-51 /
departare. I CUM FUNCTIONEAZA; PP. 46-47
I
L-----------------r-- -J

%47
 Folmlrea oomputerelor
&L" inceput, computerele au fost
proiectate pentru a rezolva probleme
de matematici complexe, dar astizi ele Unitatea centrald de
procesare realizeazd toate
efectueaze multe alte operafiuni. Pentru a operatiuni le 5i stocheazd
informatiile in memorie
funcfiona, trebuie se primeasce instrucfiuni
sub forme de programe (software) ti apoi
Imprimanta imprimd
informatii sau date (cuvinte, imagini sau desene, texte si imagini
sunete) cu care se lucreze. Toate
computerele pot receptiona,
memora gi procesa date gi pot ,ii
furniza rezultatele acestor '

operatiuni.
Scanerul introduce
imaginile in computer

?fiFoRMATrrLE
PnrMrrE
Datele introduse in computer
pentru a fi procesate se numesc
,,input". Un input poate
reprezenta informatia de pe
dischete, CD-ROM, din
cuvintele scrise cu ajutorul
tastaturii sau de pe internet.

La birou, in fafa
calculatorului

{
 Fo,LoslREA

DE corvrPUrERE
Computerele sunt de multe ori
"f,TELELE
legate intre ele pentru a face
schimb de date, a procesa si a
actu aliza bazele de date.
0 = Stins I = Aprins in interiorul aceleia;i clddiri,
computerele sunt legate prin
cabluri, dar existd 5i retele
DITELE DrcrrALE mondiale de computere,
Computerele memoreazd qi conectate prin cabluri telefonice.
elabor eazd, date in format digital,
adicd sub formd de cifre. Numdrd
folosind un cod binar (cifrele Computere in refea intr-un birou
0 qi 1, cu care poate fi
reprezentat orice numdr), petrtru
cd circuitele fac distinc[ia doar
intre Daprrns" qi ,,stins". DATT ULUIT()ART
* in mai putin de 20 ani,
intre 1981 gi 1999,
computerete personale
Monitorul aratd Tastatura se folosegte pentru au devenit, ?n medie, de
texte si imagin i a introduce cuvinte ti cifre si 2 000 de ori mai puternice.
a da instructiuni computerului

f 'INFoRMATITLE
EwUsE
Pe ecran (monitor) apar
i nformati i le stocate sau

procesate de un computer.
lmprimanta furn izeazd, o copie
pe hArtie, pentru arhivat.
Un computer poate furniza
t q /'J'
informatii si pe discheti,
bn- CD, DVD, internet sau chiar
'r*r,ll!!l printr-un ecran de televizor.
, I'
Il tr1g,;:1i*:{-*, / -

-,

Se folosegte mouse/rt p"ntru

a muta cursorul (simbolul mobil)
t I'
pe ecran fi a selecta comenzile _rr?
r r
-

bnurA sr DEscoPERA
r r
- - - - -
r r r r r r
- -
r r r
- I

I
It,

MARILE INVENTII: pp. 52-53

!T'
,i

I
cuM FuNcTtoruelzA: pp. 28-29
l--rr-rr--- r-----rrr-t
{
l

+b*es
 CoMUNTcATITLE

f 7
VTDEocoNFERTNTELE
CAnd intalnirile personale nu sunt
posibile, se poate comunica ti cu ajutorul
retelelor com puterizate, al camerelor
de televiziune ti al microfoanelor.
Aceste reu n iu n i (videoconferinte) perm it
oamenilor de pe continente diferite
sd schimbe idei si sa discute relaxat.
M"rile firme utilize azd,retele
computenzate pentru a-ti gestiona
afacerile. De exemplu, agenfiile
de turism sunt conectate la
computerele centrale ale marilor
linii aeriene: astfI, pot verifica
rapid daci un zbor mai are locuri
libere.
O videoconferinti intre Europa ti Statele Unite

Cele mai mari refele de comunica{ii leagi Cererile clientului sunt

adresate bancii locale
intre ele computere din diverse orate ale * ,-
lumii. Unele dintre acest?, folosite de RTrLELE BnncARE
Bancile gestioneazd in fiecare zi milioane de
organizafii militare gi institute afaceri (tranzactii) si folosesc o retea de
meteorologice, sunt conectate Ia computere pentru a le inregistra. Computerele
un supercomputer central, care este din birourile centrale, din filiale ti ale
bancomatelor sunt permanent actual izate,
de mii de ori mai puternic decit pentru ca datele sa fie intotdeauna exacte.
un computer personal obi;nuit.
Micd tastaturd
cu care cl ie nti i
Bancomatele, conectate introduc datele
la computerele bancilor,
pot elibera bani in numerar

Parte dintr-un supercomputer Puternicul computer

folosit pentru prognozele meteo nu este mai inalt decAt
o fetifi.
so4F
 CoMUNTcAREA PRIN COMPUTER

Filiala bdncii actualizeazd * 'INVENTARUL

informatii,' e ;,^, -* tJa Ce date AuroMAT
Can d aju ngi la casa u n u i
supermarket, scanerele laser citesc
codurile de bare (liniile verticale)
de pe produsele pe care le-ai
cumparat. Prin cod, casei de marcat
i se comunica suma de plata si se
actu alizeazA registrele magazi n u I u i,
pentru ca raioanele sa nu rimAna
niciodata goale. Casierul de la supermarket
scaneazi codurile de bare.

7 I
Funclionari bancari dintr-o
filiala introduc in computere
datele privi nd operati uni le
efectuate la ghi5eu
Rdspunsul bdncii
se intoarce la client

I nformali i I e actual izate

sunt trimise de la filiala
la sed iu I central Traseul unei tranzacfii
in reteaua bancari

Sediul central al bdncii, unde

sunt arhivate toate informatiile
referitoare la clienti si la
co ntu ri le cu re nte

6;;;-;l-;;;coPERi-i
$TIlhiTA if* irrFiLir-, hl{,:S"i'fq!",i pp. 11,20
I *LrM Ft;rui-:'iiqlltfii;.iljf i:, pp . 28-29
 .*'

htemetul f
'WoRLD WIDE Wee
Multe informatii disponibile pe
t internet pot fi gasite pe site-uri,
{J lnternetul este o re{ea gigantici grupuri de,,pagini" inregistrate pe
de computer, care permite oricui un computer numit server. Fiecare
pagini are o adresd pe World Wide
si comunice rapid cu toati lumea. Web ;i este conectati cu alte site-uri.
Computerele pot fi conectate la ,,rtea"
fie prin linia telefonici, fie prin cabluri
speciale sau satelit. Potta electronici
(e-rnail) ;i WWW (World Wide Web,
refeaua mondiali), un imens depozit
de informa{ii, sunt functiile principale
ale internetului.

Cu un computer conectat
Ia internet poli face achizitii
5i operatiuni bancare

*r 11i,*ri rr*qp
r rrl5,.'r.15+ il*- r.i}a|Er
-a.r l
al{t3 ft* s+ru r-ftrt}t.-
-i*-!
*-*r*. r',fri'* * iai>**.-.at*t,l}* t,
itqlt .*t... t.a*.

Pogta electronicd este o metodd

u5oard 5i rapida de a comunica
PTNTRU CoNEcTARE
Computerele se conecteazd la internet prin
intermediul unui furnizor (provider) , prin
t
telefon, telefon mobil sau cablu. Si unele
televizoare au acces la internet. Datorita
r
Browser-ul ne permite
unui program de navigare (browser) , poti
sa gdsim documentele
gasi informatii inregistrate pe computer
pe World Wide Web
in intreaga lume.

Localizatorul de resurse Qo T-l

FJ
indica browser-ului 0grn Flrrrt F trrd

,,adresa" informatiei ltffi fi iffi I Informaliile pot fi copiate

Ith"tt-.p.r.-llthtr*'.hlh+rhEffi lfArpr.T:6ffi
(descarcate) pe un computer

qd;* personal
 ITTeRNETUL .i'

q'
rcAREA 5r DrscuTtLE LTMBAJUL INTNRNETULUI
nternet-cafe-urile sunt localuri
,,Ir{avigatori i" folosesc multe
I

in care, contra cost, se poate intra simboluri qi cuvinte argotice.

in retea folosind cele mai avansate Unele faciliteazd navigarea pe
computere. ln timp ce navigheazd internet, altele se folosesc doar
sau i;i verifici posta electronicd, pentru amuzament.
clientii pot comanda mincare Fiecare adresi de
lnterioru, -.nui internet-caf6 si bautu ri
.
e-mail are acest
simbot, care inseamni
Videoconversatie ,,1E" 9i precede numele
CUa: -. --:.:' fu rnizorului
Prescurtarea de [a Hyper

http Text Transfer Protocol

IProtocoI de conversie
a unui hipertextl

Mu[te adrese con]in

aceste iniliate ate
WW\ru cuvintetor WorLd Wide
Web

it fotosim ta trimiterea
:-) mesajetor: din [atera[,
seamini cu un zimbet!

Existd multe site-uri cu

Camerd
informatii de orice gen
vi deo
Navigarea
pe internet
er.w'ff-i r

DATE ULUIT()ARI
* lnternetul a apirut in
Statele Unite in 1969 ca o
relea mititare de folosit in
cazul unui rizboi nuctear.
A devenit o retea pubtici
I doar in anii 1990,
continu6nd si se extindi
:
si in ziua de azi.

.'',-},
t'''i

cAurA $l
"',.

DEScoPERA
cuM FUNcTtoNEAzA, pp. 29,54-55
L----r---
-- -----------

{ts53
 CoMUNTcATULE

Antena transmite

Comuniciltiile )
Telefonul se
deschide ti arata
ca un monitor
datele sub forma
de unde radio

&l nu"ntatorii lucre azddin greu

la dezvoltarea noilor aplica{ii
computerizate pentru comunicatii.
intr-o zi vom avea sisteme
de navigare pe internet care ne vor
incipea in buzLtna[ automobile care
vor gisi singure drumul gi filme care Mini-tastaturd
vor parea reale. Astdzi este deja Telefon celular pentru scris
;i computer
posibil si copiezi (sa descarci) cirfi
de pe internet gi si folosegti
videotelefonul pentru a vorbi cu * 'JunnArnrr
ConnPUTER,
oameni aflafi departe. Aceste inven{ii JumArnrr CTLULAR
ne vor schimba viata. lnventatorii au pus deja la punct un aparat care
contine un telefon mobil si un computer. Acesta
permite sa dai si sa primesti telefoane, sd faci
schimb de faxuri si de mesaje electronice,
dar si si navighezi in retea.

Un senzor
Pe ecran apar citegte
o harta rutiera microcipul
gi stabilegte
5i conditiile de tarif ul
vizib ilitate

in u nele !i ri,
Sistem de navigare pentru autoturisme autobuzuI se

f
pLitegte cu
ajutoruI smart
card-uritor
'CUM GAsESTI DRUMUL
Sistemele de navigatie rutieri ajuta soferii si SvrARr CIRD
giseascd cel mai scurt drum pentru a ajunge la Cartelele de plastic care con[in un microcip pot
o anumita localitate. Poate intr- o zi aceste hirti inrnag azrna multe inforrnzr[ii. Ele inlocuiesc
electronice vor putea fi conectate la motoarele pagapoarte. conturi bunczrre qi cZrr[i de identitate
autoturismelor, care vor putea astfel sa qi erjtrttr poli[ia sa gasezrscz-t persoerne dispdrute.
calatoreasci singu re, cu ajutoru I sen zorilor care
le stabilesc pozitia si conditiile de drum.

s44b
 CoMUNTcATItLE

@
?ftME TnTDTMEN'T'NALE P roi e ctoarele holografice
in viitor, vor putea fi proiectate creeaza i magi ni tridimensionale
in casi filme tridimensionale (3-D)
Razele laser creeazi imagini
trid i mensionale (holograme) Pare cd un
care rdmAn suspendate in aer. tren se mi5ca
in camerd
Un birbat prive;te Hologramele par solide ti diferi
un film 3-D acasi. daca sunt privite din pozitii diferite,
la fel ca obiectele reale.

Spectatorul vede
o imagine realrsta,
tridimensionali

DATE ULUIT()ARE
* in viitor, computerete vor
putea si vindece mici tutburiri
de sinitate.

* Se Lucreazi La un computer
personat at6t de mic inc6t si
poati f i purtat la incheietura
miinii.

\\ r\r
@ ,+
;H
#l .--i

{";;;-;;-;;;coPERA i
cum FUNcTtoNEAzA: p. 55
MIJLOACHLT DE TRAN$POHT: p. 55
L--------rr
----r-r---r

*,.ss

Gles&r de euvinte*Gheie
Animafie: Metoda de
realizare a unui film folosind
serie de desene pentru a
obtine efectu I de m i5care.
Anteni: U n fir, o tija sau o
farfurie folositi pentru a emite
si a recepliona semnale radio.
Cablu de fibri optici: Cablu
din mai multe fire subliri de
sticld. Fasciculele de lumina
strdbat fi bra, transportind
informatii digitale.
Circuit electronic: Mai multe
fire 5i elemente electrice,
asamblate astfel incAt si poati
fi stribitute de curent electric.
Centrali: Locul unde Iiniile
nt co n ectate,
te lefo n ice s u
pentru a putea avea loc
conversatiile.
Cod de bare: Grup de linii
care oferi informatii si pot fi
citite de computer cu aj utorul
laseru lu i.
Coloani sonori: O banda
laterali pe bobina de fi lm care
{
conline informatiile sonore ale
o fi lmului.
Date: Orice informalii introduse
5i pistrate in computere.
Descircare: Copierea
i nformali i lor d i ntr-un
computer in altul. De
exemplu, informatiile pot fi
descdrcate de pe Web in alt
com puter.
Digital: Mod de reprezentare
a informatiilor sub forma unor
serii de cifre 0 si 1 .
Ecran tactil: Un ecran de
computer care detecteazi
pozitia obiectelor agezate pe
el. Poti da comenzi
computerului atingand cu
degetul diferite pa4i ale
ecranului.
Editor: Persoani care decide
ce informatii si apari in ziare,
ce(i sau in programele de
televiziune si radio.
E-mail: Mesaje trimise pri n
internet. ,, E-mail" este
prescurtarea de la electronic
mail (potta electronici) .
Hieroglifi: Simbol scris care
rep rezinta u n obiect, o fi inti,
o acfiune, o literi sau un
cuvint. Vech ii egipten i
foloseau hieroglifele pentru a
inregistra evenimente
im portante.
Hologrami: lmagine
tridimensionali creati cu
aj uto ru I lase re Io r.
lnternet: Retea de computere
rispandita in toatd lumea,
conectate prin cabluri, linii
telefonice si satelit.
lnternet-caf6: O cafenea cu
computere pe care oamenii Ie
pot folosi pentru a se conecta
la lnternet.
Laringe: Parte a gatului care
contine coardele vocale.
Acestea vibreazi pentru a
prod uce su nete cind vorbim.
Laser: Sursi de lumina care
em ite o raz6, su b1ire,
strilucitoare gi putern ic5,.
Membrani: Banda sublire de
mater:al elastic. Sunetul care
aj unge ia un microfon face si
vibreze membrana din interior.
Microcip: Piesa mici din
silicon, care contine multe
circuite electronice mici.
I nventarea microcipului a
permis mictorarea
d ispo zitive Ior electron ice de
tipul computerelor.
Modem: Dispozitiv care
permite ca doui computere si
comunice intre ele prin liniile
te lefo n ice. Majo ritatea
oamen i lor folosesc modemuri
pentru a se conecta la internet.
Pictogrami: si m bol care
reprezinta un cuvAnt. Scrierea
ch i nezeasci uti I izeazi
pictograme.
Program: lnstructiuni
indep lin ite de u n com puter.
Program browser: Un
program pe computer cu
ajutorul ciruia gisim informatii
pe World Wide Web.
Refea: Mai multe computere
conectate astfel incAt
informatiile si poati circula
intre ele.
Satelit de comunicafii: Un
obiect care orbiteazi in jurul
Pamintului, receplionand 5i
emitand semnale radio din
toati lumea.
Slogan: O anumita frazi
utilizata in publicitate. Multe
produse au un slogan prin care
pot fi recunoscute imediat.
Smart card: Card de plastic
care contine mici circuite
electronice. Un smart card
inm agazineazi informatii care
pot fi actualizate.
Software: Denumire generali
a tuturor programelor folosite
intr-un com puter. Com puteru
se numeste hardware.
Stylus: lnstrument ascutit care
se folosea pentru a face semne
in piatra sau argila. Un astfel
de creion a fost folosit la
nu meroase scrieri tim pu rii
Telecomunica{ii: Stiinla de a
com u n ica folosind telefoanele,
rad iou I sau televiziunea.
Tiansductor: Dis pozitiv care
transformi o formd de energie
in alta. Transductorul dintr-un
m icrofon transformi energia
sunetului in energie electricd.
Videoconferinfi: Metoda
prin care persoane din diferite
pa(i i;i pot vorbi ;i se pot
vedea folosind camere,
microfoane si monitoare.
World Wide Web: Sistemul
de site-uri web ;i pagini web
care oferi informatii prin
internet.
I
.