Sunteți pe pagina 1din 10

Istoria psihologiei

Tema Perioada Curentul Reprezentani Ideea de baz Aportul la Propria opinie


psihologie
1.Obiectul de studiu

2.Gndirea (624-547 Thales ... similar forei


psihologic n .e.n.) magnetice, sufletul este de
antichitate natur material, dar
incorporal i nzestrat cu
micare; fiind principiul unei
micri spontane i eterne, are
atributul imortalitii...

(610-545 Anaximandru ... sufletul este o


.e.n.) materie aeriform, iar fiinele
vii reprezint unitatea intim
suflet materie...

(585-525 Anaximene .): ... sufletul


.e.n.) principiu de unitate, existen
i funcionare a vieii i naturii
n general. Sufletul poate fi
nchipuit ca aer, infinit i n
continu micare...
(584-504 Pitagora sufletul uman este Momentul
.e.n.) o parcel din sufletul universal Pitagora n istoria
i micarea universal, gndirii filozofice
sensibilitatea fiind comun este considerat
tuturor fiinelor, apare ca o cardinal: pentru
emanaie universal; prima dat se
Istoria psihologiei
tocmai pentru c lucrurile sunt esprim ideea de
numere, sufletul cunosctor lege natural
este tot un numr. Numrul abstract ce
vine din afar, ca o guverneaz viaa i
individuaie a raiunii. universul.
Animalele, oamenii i zeii
posed o singur via, un
suflet de aceeai natur.

(nscut Heraclit din Efes .): ...sufletul este un Alte trei


n 504 gen de suflare cald, uoar i teme ale dialecticii
.e.n.) uscat, fiind focul sau lui Heraclit sunt
principiul vieii... Pentru unitatea tuturor
cunoatere omul are dou lucrurilor, venica
faculti simurile i raiunea, schimbare i
datorit celei de a dou omul relativitatea
poate descoperi adevratele epistemic (acelai
nume ale lucrurilor. La lucru poate aprea
originea tuturor lucrurilor se altfel, chiar
afl lupta contrariilor; naterea contrariul su dac
i conservarea, viaa i se schimb punctul
dezvoltarea se datoresc de vedere).
echilibrului contrariilor.
(460 Democrit din n raportul suflet Avem astfel
370 Abdera corp apare ca un determinist o prim viziune
.e.n.) materialist. ... sufletul este de monist a identitii
natur material, compus din ntre suflet i trup.
atomi sferici foarte subtili i n privina
mobili (un fel de foc, ceva cald senzorialitii,
Istoria psihologiei
i mobil, ce antreneaz ntreg Democrit
corpul). n consecin, sufletul mprtete ideea
este muritor, disprnd odat lui Heraclit a
cu corpul, locuitorul dispare emanaiilor
odat cu cortul ce l-a atomilor de la
gzduit... lucruri spre
organism i invers
(aerul interpus
faciliteaz
transmisia). Forma
atomilor emanai
determin
modalitatea
senzaiilor.

(469 Socrate a marcat o reorientare Generalizare Socrate a pus bazele


399 .e.n) hotrtoare a gndirii a apare pentru tiinei prin
psihologice, de la explicare n prima dat ca discursurile
termeni de elemente ale activitate uman, de inductive i definiia
mediului, - aer, foc, micare a reducere a prin general.
atomilor, - la calitile interne incertitudinii,
ale omului, cum sunt confuziilor,
intelectul, conceptul, aspiraia, contradiciilor,
simul i reprezentarea pentru a pune capt
fericirii. Noua viziune este stngciei i a
sintetic exprimat n institui claritatea,
imperativul Cunoate te pe sigurana,
tine nsui i larg elaborat n stabilitatea. Socrate
problematica eticii raionale. a devenit din ce n
Istoria psihologiei
ce mai respectat
prin veacuri,
deoarece el a
proiectat asupra
omului o lumin a
credinei n esena
sa pozitiv:
Nimeni nu
greete cu voin,
ci din ignoran...
Scopul vieii este a
cunoate i anume a
cunoate virtutea.

(nscut Platon Concepia despre suflet n privina


n 428 a lui Platon este interesant raportului suflet -
(427) sub mai multe aspecte: corp Platon afirm
.e.n.). - raionalizrile ntietatea primului;
propuse de el Platon distinge trei
au un caracter suflete cu funcii
conservator, distincte la
utopic i nivelurile capului,
psihologizant; pieptului i
- postuleaz o abdomenului; n
identitate ntre viziunea sa asupra
cunoatere i afectivitii gsim
existen, dimensiunea divin
tratnd ideile ca i organic; cnd se
un real refer la senzaii i
Istoria psihologiei
primordial, percepii consider
Platon a fost c nu putem avea
etichetat drept dect semne ale
deschiztor al realitii, nu
traiectului realitatea ca atare.
idealist n Aciunile externe
filozofie; asupra organelor de
- concepe un sim transmit
model sufletului date i
funcionalist al impresii prin
sufletului pe intermediul
care l i corpului. Vederea
transfer cu are specificul
deplin transmiterii
convingere la confluente a luminii
macrosistemul de la obiect la ochi
social: 1) i de la ochi la
apetitul sau obiect; noaptea
motivaiile aceast ntlnire este
organice; 2) blocat.
raiunea sau
funcia
nelegerii
inteligente i a
stabilirii
adevrului; 3)
energia sau
voina rezultate
din sinteza
Istoria psihologiei
primelor dou
funcii. Statul
raional este
conceput de
Platon
stratificat,
corespunztor
celor trei
funcii: clasa
agricultorilor, a
guvernanilor i
a militarilor.

3.Dualismul Descartes Dualismul e opusul Se trateaza Conform filozofiei


cartezian.Corp-minte Arnold Geulincx materialismului, deoarece problema existentei carteziene, mentalul
si Nicholas considera ca dincolo de in stransa legatura nu poseda o extensie
Malebranche realitatea fizica, exista o cu mintea si corpul in spatiu, iar
realitate psihica/spirituala si ca materialul nu poate
existenta fiintelor noastre nu e gandi.
limitata doar la corp.

4.Pozitivismul,materi Sec. Empirism F.Bacon, Doctrin n filosofie cu referire Coninutul . Empirismul este
a XVIII Th.Hobbes, la domeniul cunoaterii ce cunotinelor se aproape de
lismul, I.Locke, afirm c experiena senzorial reduc direct la sensualism i opus
empirismul G.Berkeley, este unica sau principala surs experien ori este o raionalismului.
D.Hume a cunoaterii. Toate descriere a acestei Contradicia dintre
cunotinele se bazeaz pe experiene. n empirism i
experien sau se dobndesc dependen de raionalism rezid n
prin intermediul experienei. faptul ce coninut se faptul c empirismul
Istoria psihologiei
ntroduce n deduce caracaterul
noiunea de general i necesar al
experien se cunotinelor nu din
distinge empirism minte, ci din
materialist i experien.
idealist.
Sec. Materialis Voltaire (1694- curent ideologic, o treapt n materia este tot i totui
XVIII mul 1778), dezvoltarea filosofiei aceia ce acioneaz materialismul din
J.J.Rousseau materialiste. Pentru asupra noastr i aceast perioad
(1712-1778), materialismul din aceast produce sensaii avea un caracter
Montesquieu perioad este caracteristic (Holbach), materia mecanicist i
(1689-1775), umanismul, lupta cu se definete n metafizic.
enciclopedismului clericalismul, legtura cu corelaie cu
P.Bayle(1647- problemele sociale, cu contiina.
1706), D.Diderot revoluia, enciclopedism i
(1713-1784) iluminism
Sec.XIX- Pozitivismul Auguste curent filozofic a crui tez In prezent, Deschiderea
XX Comte, Herbert principal este c singura dezvoltarea analizei pozitivismului si
Spencer i John cunoatere autentic este operationale neopozitivismului
Stuart Mill. cea tiinific, iar aceasta nu constituie forma cea spre cercetarea
Bertrand poate veni dect de la mai actuala a empirica nu trebuie
Russell, Alfred afirmarea pozitiv neopozitivismului confundata cu
North a teoriilor prin aplicarea strict sociologic si empirismul, care
Whitehead i Lud a metodei tiinifice contribuie eficient este un curent
wig Wittgenstein. la perfectionarea sociologic diferit
tehnicilor si a
procedeelor de
colectare,
prelucrare si
Istoria psihologiei
masurare a datelor
cercetarii concrete,
de teren.

5.Constituirea 1590 Goclenius Ca stiinta, psihologia Conturarea


psihologiei ca tiin G.W. Leibnitz se va contura spre sfarsitul metodelor
secolului al XIX-lea, printr-o psihologiei
convergenta fericita de stiintifice si a
influente si prin obiectului ei sunt
constientizarea rolului metodei insa legate de
experimentale. evolutia unor
curente de gandire,
care au incercat sa o
sustraga de sub
forta de atractie a
filozofiei idealiste
(metafizica) uneori
prin ciocnire,
interferenta ori
fecundare reciproca
cu alte stiinte mai
evoluate (fiziologia,
medicina, chimia).
6.Introspectionismul Sec. Introspectioni Socrate curent de trecere, de la Afirmarea
Wundt XVIII smul Rene Descartes psihologia de fotoliu la cea are rol introspectiei si
Nicolas de stiintifica, metoda de important in: negarea ei au
Malebranche, cercetare psihologica ce contribuit la
John Locke, consta in examinarea - terap elaborarea
Oswald Klpe , propriilor iile cognitiv unui nou sens al
Istoria psihologiei
H.J. Watt , procese si fenomene psihice; observatiei interne,
Immanuel Kant comportamentale intelegere care
reprezinta o sinteza
- terap intre subiectiv si
iile pun baza pe obiectiv, intern si
introspectie extern, cunoastere
si actiune, teorie si
practica fara de care
conduita nu poate fi
just inteleasa.
7.Reflexul condiionat Sec.XX Ivan Pavlov, termenul asociat reflexului De altfel, tot Marele savant nu
Pavlov laureat al folosit de Pavlov a fost de procesul de dresaj avea o viziune
premiului Nobel condiional, dar n Occident al animalelor se favorabil
pentru medicin a fost tradus ca condiionat. bazeaz pe aceast marxismului,
n anul 1904 Acest concept, de condiionare descoperire a trimind chiar mai
a nvrii, a devenit mai trziu modului n care multe scrisori lui
unul central n psihologia funcioneaz Molotov n care
behaviorist. asocierea la cerea ca anumite
animale, cum se persoane s nu mai
poate crea un fie persecutate de
anumit rspuns, regim.
printr-un stimul.
8.Psihanaliza.Freud
9.Behaviorismul
10.Psihologia
gestaltist
11.Analiza noilor
direciin
psihologie.Psihologia
Istoria psihologiei
cognitiv,etnic