Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Este aezat n partea de sud-vest a judeului Botoani, pe interfluviul dintre rurile Sitna i Dresleuca, spre vest ntre
Dresleuca i Siret, apoi coboar ntre dealurile Criv, Agafton, Baisa, n adncuri sprijinindu-se pe platforma Moldovei.
Oraul este atestat documentar de pisania Bisericii armene Sfnta Maria ce dateaz din 1350. ntre secolul XIV i
anii '70 ai secolului XIX, Botoaniul, fiind amplasat la intersecia principalelor drumuri comerciale, a fost un nfloritor trg
al Moldovei i un centru al produciei meteugreti. ncepnd cu 1870 oraul a pierdut din zona de influen
economic, deoarece a devenit un capt de linie ferat secundar odat cu prelungirea liniei Lemberg-Cernui-
Suceava;[4] precum i datorit construirii liniei Dorohoi - Iai pe valea Jijiei. Trgul a devenit unul de importan local,
nregistrndu-se o scdere important a comerului.[5]Activitatea oraului s-a orientat din acel moment ctre industria
agricol, rolul principal avndu-l producia agricol a marilor moii. [6] ntre 1870 i 1968 a fost o perioad de decdere
pentru ora, fapt demonstrat de scderea populaiei de la 39.941 n 1870 la 35.220 n 1966. ncepnd cu 1968
Botoaniul redevine reedin de jude, iar pn n 1992 urmeaz o perioad de cretere i dezvoltare, nsoit de
cretere rapid a populaiei ctre maximul istoric de 126.145 de locuitori nregistrat n 1992.