Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Compartimentul Securitatea Activitaţii Vitale
Compartimentul Securitatea Activitaţii Vitale
Scopul realizarii proiectului la protectia activitatii vitale este asigurarea conditiilor santoase i
inofensive de munca la sectorul care l-am proiectat. Asigurarea securitaii angajailor ,pastrarea
sanatatii si capacitaii lor de munca este o preocupare importanta n domniul construciilor de
masini. Dezvoltarea tehnologiiilor, apariia noilor substante utilizate n producere, apariia unor
tehnologii de prelucrare noi impun si elaborarea unor masuri speciale pentru asigurarea protectiei
muncii. Pentru sectorul de productie proiectat este necesar de analizat toate riscurile care apar,
toate nocivitaile i locurile periculoase pentru a putea concepe o serie de reguli, respectarea
carora va asigura protecia personalului. Fiecare sector de producie are caracteristicile sale
specifice, amplasarea utilajului i tipul acestuia, procesul tehnologic necesar de realizat impune
anumite caracteristici proprii deaceea este necesar de analizat obiectiv orice pericol care poate
aparea. Elaborarea msurilor de protecie a muncii au o importan primordial deoarece este n
joc sanatatea i viata oamenilor. Nerespectarea regulilor de securitate poate avea consecinte grave
att pentru persoana care a nclcat aceste reguli ct i pentru acea persoana care le-a elaborat,
deaceea trebuie de acordat o atenie sporita securitatii activitatii vitale. Pentru proiectul dat am ca
date iniiale procesul tehnologic pentru piesa tip Capac 8KE.313.167. i amplasarea grafic a
sectorului de productie.
Coal
La elaborare msurilor privind igiena muncii o importan major o are microclima zonei de
lucru, datorit microclimei se poate de ridicat productivitatea muncii. n timpul lucrului utilajului
i a ncrcrilor fizice, asupra organismul uman acioneaz o varietate de factori : gaze, diferite
substane, majorarea sau micorarea temperaturii, umeditatea. Crearea n zonele de munc a
condiiilor normale de lucru, nlturarea sau micorarea a pn la limita admisibil a factorilor
duntori duce la mrirea producerii i la o micorare a traumatismului. Organismul uman tot
timpul este n strns legtur cu mediul nconjurtor, pentru ca procesele fiziologice n
organismul uman s decurg normal, cldura emanat trebuie s fie transmis mediului
nconjurtor. Parametrii care caracterizeaz zona de lucru se numesc parametrii microclimei, care
sunt: temperatura aerului C; umeditatea ; viteza aerului la locul de munc , m/s; presiunea p;
intensitatea iluminrii E ,Wt . Temperatura aerului n ncperi iarna trebuie s fie 1825C,
unde o cantitate de cldur este degajat de utilaj. Temperatura ridicat duce obosirea rapid a
organismului, la nroirea pielei, la pierderi de cunotin. Temperaturile joase duc la nghearea
total sau local a unor pari ale corpului, temperaturile joase sunt de la -6C; cele subnormale
de la +10 pn la -6C. Umeditatea fiziologic optimal este n limita 40-60%, iar n unele
cazuri mai mult de 75%. Umeditatea aerului ridicat i cu temperatura joas provoac suprarcirea
organismului, iar cu temperatura ridicat supranclzirea organismului. Viteza micrii aerului
ajut la schimbul de cldur, influiniaz asupra strii muncitorului, influineaz la distribuirea
elementelor nocive n ncpere.
De asemenea pentru mbuntirea condiiilor de munc la ntreprindere snt folosite utilaje
cu control numeric pentru a facilita lucru muncitorilor. La locul de munc mncitorul va fi dotat
numai cu mnui n caz dac trebuie de paricipat nemijlocit la instalarea i scoaterea piesei din
dispozitivul de strngere a centrului de prelucrare. Centrul de prelucrare dup comand numeric
ceea ce permite excluderea muncitorului la prelucraea propriu zis. Centrul de prelucrare este
dotat instalaii de limitatoare de siguran, n caz de unele abateri centrul de prelucrare se
deconecteaz automat. n comparaie cu alte strunguri acest centre posed proprieti dure din
punct de vedere a vibraiilor i a zgomotului. Ajungem la concluzia c folosind centre de
prelucrare se micoreaz factorii duntori de producere. Pentru aproximativ toate tipurile de
influien a factorilor duntori asupra organismului uman sunt diferite metode de securitate. O
metod efectiv pentru asigurarea aerului n zona de lucru este ventilaia ea se nfptuiete pe cale
natural sau prin ventilaie mecanic. n ventilaie natural schimbul de aer se nfptuiete datorit
diferenei greutilor specifice a aerului dinuntrul i din afara ncperii i presiunii vntului.
Coal
Actiunea mediului de productie asupra organismului omului este conditionata de factori fizici,
chimici si biologici.
Printre factorii chimici se numara impurificarea aerului cu gaze otravitoare si praf toxic,
mirosurile neplacute, acizii si alcaliile agresive.
Factorii biologici: microorganismele patogene, unele specii de fungi, virusurile, toxinele etc.
Coal
Tehnica securitatii muncii este o disciplina care se ocupa cu studiul influientelor posibile ale
unor factori daunatori din procesul de munca asupra sanatatii muncitorilor si cu masuri
de prevenire si de combatere a lor.
Pentru ducerea la ndeplinire a acestor masuri au fost elaborate diferite reglementari prin
care sunt stabilite drepturile si ndatoririle fiecarui om al muncii legate de problema tehnicii
securitatii muncii.
n acest scop sunt formate comisii si responsabili de probleme pentru ntreprinderi, sectii,
ateliere, care se preocupa de rezolvarea problemelor de protectia muncii si tehnica securitatii
muncii.
Coal
Coal
Instructajul periodic
Intervalul ntre dou instructaje periodice va fi stabilit prin instructiuni proprii n functie de
conditiile locului de munc, dar nu mai mult de 6 luni.
Reinstruirea
Reinstruire personalului se face numai in cazul cind mucitorul isi schimba locul de munca
sau cu ocazia introducerii unui echipament de lucru, modificarea de echipament tehnic existent
sau cu ocazia introducerii unei tehnologii noi, daca un muncitor nu este present la locul de munca
cel puti 30 zile este necesara reinstruirea.
Coal
3.(categoria D de pericol de incendiu), atunci cnd exist foc deschis sub orice form, n absena
substanelor combustibile-mic;
4.(categoria E de pericol de incendiu), atunci cnd exist materiale sau substane incombustibile n
stare rece, ori substane combustibile n stare de umiditate avansat (peste 80%).
Totodat, atunci cnd n spaiul respectiv sunt mai multe categorii de pericol de incendiu
necompartimentate, situate n puncte distincte ale ncperii sau compartimentului de incendiu
respectiv, se iau n calcul sumele volumelor i respectiv a ariilor fiecrei categorii de pericol,cu
excepia celor din categoriile C i D de pericol situate unele de altele la distana de 40,00 m i mai
mult (msurat pe orizontal).
Coal
-evacurii utilizatorilor;
Coal
*Bransamentele electrice sa fie ferite de lovituri sau socuri mecanice care ar putea degrada
izolatia sau ar putea desface legaturile instalatiei;
*Motoarele electrice sa nu fie murdare de praf sau uleiuri care favorizeaza producerea
incendiului.
2) Apa este un mijloc principal de combaterea focului. Poate fi utilizat mpotriva focului sub
diferite forme:
* Sub forma de abur cnd ard materiale uscate si groase, iar arderea are loc n mediu nchis;
3) Substantele chimice reprezinta un mijloc important pentru combaterea focului n care ard
materiale chimice, electrice, uleiuri.
Substantele chimice utilizate pentru combaterea incendiilor pot fi sub forma de spuma
chimica, spuma mecanica, bioxid de carbon sau prafuri uscate.
Coal
Clasa C: gaze inflamabile (gaz metan, propan, butan, hidrogen Clasa A:, etc.)
Coal
Pentru protexia intregului sistem industrial putem folosi sisteme moderne anti incendiare.
In scopul sigurantei incendiare au fost folosite o multime de sisteme noi de protectie, de la
prevenirea incendiului pina la eliminarea efectelor lui.
Spre exemplu:
Este o tehnologie noua, se bazeaza pe principiul generarii cetii de apa la presiunea de 120
barr, rezultand particule de apa in suspensie ( de dimensiuni 100 m) .
Acest sistem ofera urmatoarele avantaje :
Coal
In functie de scenariul de foc, se proiecteaza unghiul de purjare a cetii de apa, numarul de duze
precum si volumul de ceata necesara .
Argonul este un gaz nobil, se regaseste in natura si nu este toxic pentru om, este un gaz inert
si nu este electro-conductiv.
Prin purjarea sa intr-o incapere ( a carei pierderi de aer trebuie estimate) argonul reduce
procentul de O2 din incapere , de la 20,9 % la sub 15% O2, in aceasta proportie a O2, incendiul se
stinge.
Principiul pe care se bazeaza acest sistem este total flooting sau saturatie totala. La
proiectarea sistemului si a cantitatii necesare de Argon, trebuie luate in calcul pierderile prin
etansarea incaperii.
De asemenea trebuie avut in vedere ca sistemul sa functioneze eficient intre cele doua
nivele, respectiv:
Coal
Gazul CO2 este un gaz care anihileaza O2 din atmosfera si implicit dezvoltarea incendiului.
Sistemul are ca materie prima anhidrida carbonica, ceea ce face ca la emiterea gazului CO2
sa se realizeze o scadere de temperatura din zona incendiului (in plus fata de anihilarea
incendiului).
Gazul CO2 nu este electro-conductiv , dar este toxic pentru om. De aceea este folosit in
incaperile unde nu este prezent omul, sau unde omul trebuie sa fie evacuat inainte de intrarea lui
in actiune.
Coal
Pentru lichidele inflamabile solubile in apa, se folosesc substante spumogene de tip AR-
AFFF, rezistente la alcool. Substantele spumogene AFFF si AR-AFFF se folosesc in amestec cu
apa in contrantii de 3% sau 6%
Coal
Coal
Sunt filtre speciale, utilizate in special la instalatii de sablare, industria si in orice alt
domeniu ce implica retinerea prafului rezultat in urma unui anumit process.
saci filtranti. Sacii filtranti pot avea dimensiuni cu diametre cuprinse intre 100 si 600mm
si lungimi ce ajung pana la peste 2500mm. Pot fi deschisi la ambele capete sau prevazuti cu capac
la un capat. Sistemul de fixare poate fi unul simplu de genul colier pentru tivul de intaritura al
Coal
3
in care : W volumul aerului necesar pentru nlturarea vaporilor de ap, m /h .
asp 3
- cantitatea vaporilor de ap n aerului inspirat in ncapere, g/ m (tab.II.8.3)
P2P1
Atunci : G = 50(0,022+0,017)( ) kg/h
2
n care : F aria suprafeei de evaporare (oglinda czilor, podeaua umed etc.), m ;
t apei
la de la 31...40C, a= 0,028.
Coal
Tabelul II.8.1
Temperatura,C Cantitatea vaporilor de ap, g/ Presiunea vaporilor de ap ,
mm/Hg
m3
25 23,11 23,350
W
K= V nc
V nc m
3
n care: - volumul ncperii, ;
3
W volumul aerului necesar pentru excluderea umiditii excesive, m .
Coal
[ Ucebnoe posobie dlea mainostroitelinh ucebnh vuzov ] 4-e izdanie, pererabotana i dapolnina:
Vaia cola, 1983-256 s., il.
Coal
10. Kuzneov IU. I., Maslov A. R., Baikov A. N. Osnaka dlea stankov s CEPU; Spravocinik 2-e
izdanie, pererab. I dop. M.; Mainostroenie, 1990. 512 l., il.
11. Sergiu Mazuru ndrumar de proiectare Bazele proiectrii dispozitivelor U.T.M. Chiinu
2001.
13. Vardakin B. Dispozitive pentru maini unelte. ndrumar pentru proiectare. Vol. 1., Vol. 2.,
Mainostroenie, M. 1984.
Anex
Coal