Sunteți pe pagina 1din 72

Universitatea Alexandru Ioan Cuza,Iai

Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

Specilizarea:Administraie Public

Organizarea i desfurarea procesului bugetar

n Primria Municipiului Botoani

Profesor coordonator: Prof.Dr. Gabriel tefura

Student: Urzic Mihaela Sabrina

Anul 3, Grupa 1

1
Cuprins

Capitolul I.......................................................................................................................................3

Organizarea si funcionarea Primriei Municipiului Botoani...................................................3

1.1 Scurt istoric............................................................................................................................3

1.2 Obiectul de activitate.............................................................................................................8

1.3 Organizarea interna................................................................................................................9

1.4 Structura de personal............................................................................................................11

1.5 Functionalitatea institutiei....................................................................................................12

1.6 Relatiile Primariei Municipiului Botosani cu exteriorul......................................................22

1.6.1 Relatiile Primariei cu mediul extern.............................................................................24

1.6.2 Relatiile cu interiorul....................................................................................................25

Capitolul II...................................................................................................................................27

Fundamentarea indicatorilor financiari......................................................................................27

2.1 Fundamentarea veniturilor in cadrul Primariei Municipiului Botosani...............................27

2.2 Fundamentarea indicatorilor de venituri..............................................................................29

2.3 Fundamentarea indicatorilor de cheltuieli............................................................................31

Capitolul III..................................................................................................................................35

Finanarea cheltuielilor publice la Primria Municipiului Botoani......................................35

3.1 Finantarea bugetara..............................................................................................................35

3.2 Sursele de finantare..............................................................................................................38

3.3 Utilizarea de credite bugetare..............................................................................................39

3.4 Plati prin trezorerie...............................................................................................................42

2
Capitolul I

Organizarea si funcionarea Primriei Municipiului Botoani

1.1 Scurt istoric


Aflat n nord-estul Romniei, Botoaniul se remarc prin diversitatea cultural marcat
ndeosebi de cele 4 mari genii care s-au ridicat pe aceste meleaguri: Mihai Eminescu (n. Botosani
1850 - 1889), George Enescu (n. Liveni 1881 - 1955), Nicolae Iorga (n. Botosani 1871 - 1940) i
tefan Luchian (n. Stefanesti 1868 - 1916). Oraul domnielor, aa cum mai este numit
Botoaniul, a dat culturii romne cele mai multe personaliti devenind astfel un fel de brand al
culturii naionale. Cochet i armant deopotriv, Botoaniul surprinde plcut turistul prin oaza de
verdea i bogia de flori care l mbrac, prin arhitectura veche a cldirilor existente, dar i
prin modestia sa tipic moldoveneasc.

Municipiul Botoani este reedina i cel mai mare ora al judeului Botoani. Are o
populaie de circa 115.070 locuitori i este aezat n partea de sud-vest a judeului pe interfluviul
dintre rurile Sitna i Dresleuca, spre vest ntre Dresleuca i Siret, apoi coboar ntre dealurile
Criv, Agafton, Baisa, n adncuri sprijinindu-se pe platforma Moldovei

Botoaniul, un mare trg comercial

n ciuda exploziei culturale cu care se mndrete astzi, Botoaniul a fost recunoscut la


nceputurile lui ca un mare trg comercial, statut pe care i l-a pstrat mult timp. Virtuile
economice i comerciale cu care s-a consacrat n trecut oraul, i au explicaia n poziia
geografic favorabil, respectiv vecintatea cu apele mari ale rii, Siret i Prut, plus accesul la
marile drumuri comerciale care strbteau Moldova.Rmne un mare centru comercial pn spre
sfritul secolului al XIX-lea cnd, din pcate, sistemul feroviar al rii avea s treac oraul pe o
linie secundar. Informaii care dateaz nc din vremea domniei lui Petru Rares confirm nu
numai statul acesta de mare trg comercial ci mai ales comerul botonean cu trgurile din rile

3
vecine.
De remarcat este faptul c n centrul vechi al oraului, se pstreaz o structur subteran
de trg, cu pivnie boltite suprapuse. Acestea au adpostit timp de sute de ani mrfurile trgului i
au constituit totodat loc de refugiu pentru populaie n timpul repetatelor invazii.

Biserici ctitorite la Botoani de marii voievozi ai rii Moldovei

O valoare arhitectural de necontestat o constituie lcaurile de cult vechi de jumtate de


mileniu, precum i zona de trg a oraului, renumit pentru valoarea arhitectural a centrului
istoric.
Marii voievozi ai rii Moldovei, tefan cel Mare i Petru Rare nscriu numeroase
prezene la Botoani unde se pstreaz i astzi ctitoriile domneti: Biserica Sf. Nicolae din
Dorohoi (1495) i Biserica Sf. Nicolae Popui (1496) ale lui tefan cel Mare sau biserica
Sfntul Gheorghe (1541) i Biserica Uspenia (1552) ale Doamnei Elena, soia voievodului Petru
Rare.
Nicolae Iorga, una din marile personaliti botonene, bun cunosctor al istoriei oraului,
asociaz ridicarea satului iniial care a fost municipiul Botoani, la nivel de trg, aezrii
vremelnice a lui tefan cel Mare. La Botoani tefan cel Mare a cldit n 1496 o frumoas
biseric a Popuilor. Lcaul mai poart i astzi inscripia care atest acest fapt. Pictura
interioar autentic, de o mare valoare, este n proces de restaurare.

Un alt loca de cult care a scris istoria Botoaniului este Biserica Uspenia, astzi numit
Adormirea Maicii Domnului. Frumosul loca unde a fost botezat poetul naional, Mihai
Eminescu, a fost ctitorit la 1552 de prima Doamn Elena Rare, soia domnitorului Petru Rare.
Tot ea a fost cea are a ctitorit n 1541 Biserica Sfntul Gheorghe, astzi loc de pelerinaj mai
ales n preajma zilei de 23 aprilie cnd oraul i srbtorete patronul spiritual.

Centrul Vechi, partea cea mai veche a oraului

Arhitectura veche a cldirilor existente mai ales n centrul istoric al urbei reprezint un
punct de interes pentru orice turist care pete pragul oraului. Dorina locuitorilor acestui ora,
dar i al administraiei locale a fost reabilitarea acestui lan de cldiri care formeaz centrul

4
vechi. Lucrarea se desfoar n prezent printr-un proiect finanat cu fonduri europene care sigur
va face din acest loc o adevrat bijuterie arhitectonic..
Centrul Vechi este partea cea mai veche a oraului din punct de vedere arhitectonic, care
grupeaz un numr mare de cldiri cu destinaie comercial datnd din secolele XVII - XVIII.
Cldirile sunt dispuse sub form de L, iar faadele spre strad au forme arhitecturale din cele mai
diverse, mai ales de factur apusean, prelucrate creator n forme tradiionale, specifice acestui
tip de construcii. Curile interioare prezint ordonana clasic a caselor de trgovei, cu galerii
din stlpi de lemn, balcoane din fier forjat si geamlcuri susinute de console de lemn profilate.
Botoaniul, un ora verde..
Oraul, de a crui existen vorbete prima dat cronicarul Grigore Ureche, a fost declarat
anul acesta de autoritile n domeniu, oraul cu suprafaa cea mai mare de spaiu verde pe cap de
locuitor. Lucrul acesta se observ uor fcnd o plimbare pe strzile i aleile, prin parcurile i
zonele de promenad ale urbei. La nivelul municipiului exist 145.600 mp spaii verzi
nsemnnd pietonale i aliniamente stradale i respectiv 5200 mp reprezentnd pastile intersecii
strzi.

Cladirea Primariei- scurt istoric

In anul 1851 domnitorul Moldovei Grigore Alexandru Ghica cumpr casele Codrescu-
Baot druindu-le printr-un gest generos Eforiei botonene ca semn al cinstirii oraului al
crui ilustru fiu era. Casa aparinea stolnicului Enachi Codrescu fiind situat pe locul actualului
sediu al Primriei . Documentul de donaie se pstreaz in original la Filiala Botoani a Arhivelor
Naionale .

Edificiul pe care il vedem astzi a fost construit la sfaritul secolului XVIII in stil
eclectic de influen german. La mijlocul secolului XIX cldirea a adpostit sediul
Tribunalului. Insui Mihai Eminescu a lucrat aici pentru o scurt perioad ca angajat al
Tribunalului in calitate de copist,in perioada octombrie 1864- martie 1865. Cldirea a fost
restaurat pentru prima dat intre anii 1900-1914. Arhitectura renovat , pstreaz i azi tipul de

5
cas boiereasc ataat strvechilor modele de conace din sec. XVII- XVIII cu parter inalt i
portic cu arcade in faa intrrii principale, destinat trecerii trsurilor.

Cladirea Primariei in anul 1923

In anul 2008 au fost declanate ample lucrri de renovare cu refacerea structurii de rezisten a
cldirii recunoscute ca un adevrat simbol al municipiului Botoani .

Comunitile care au tri n Botoani

n Botoani nu au trit de-a lungul timpului numai romni ci i rui-lipoveni, evrei,


armeni, greci i igani. Populaia este n marea ei majoritate de religie ortodox.

6
Primii locuitorii de alt etnie care au venit i s-au stabilit la Botoani au fost armenii,
nc din secolele XIV - XV.
Acetia i-au construit n apropierea centrului vechi dou biserici frumoase dar i
numeroase case i prvlii. n anul 1809 colonia armean avea 1640 membri, si 329 de familii

Comunitatea evreiasc a existat la Botoani din secolul al XIV-lea.

Primii evrei vin din Polonia. Numrul lor a crescut dup 1775 cnd Bucovina este
anexat de Imperiul Habsburgic, astfel nct, la 1781 comunitatea evreilor din ora avea i un
staroste. n secolul al XIX-lea prin sporul natural dar i n urma unor infiltrri de peste grani,
numrul evreilor cunoate o puternic evoluie, astfel nct n anul 1899 acetia reprezentau 51%
din populaia oraului.

Cu puin naintea primului rzboi mondial evreii reprezentau totui sub jumtate din
populaie.

Lipovenii au venit n Moldova la nceputul sec. al XVIII-lea n urma unui conflict cu


patriarhul reformator al Rusiei, Nifon.

n anul 1832 colonia lipovean din Botoani numr 58 de familii stabilite n Mahalaua
Trgul Nou, unde aveau i o capel. n anul 1853 capela a fost nlocuit cu o frumoas biseric .
Un grup etnic de o factur aparte aezat la Botoani l reprezint i iganii. Originari din
India, iganii au ajuns n Moldova la nceputul evului mediu.

n Botoani prima meniune referitoare la o zona locuit de igani apare n anul 1815. Ea
se referea la "iganiile" din apropierea halelor de astzi.

Etimologia numelui Botosani

Originea numelui de Botoani este destul de incert, dar s-au gsit mai multe explicaii.
Una dintre ele ar fi c oraul i trage numele de la un boier pe nume Bota, care a trit pe aceste
meleaguri la nceputul mileniului II. Numele familiei Bota sau Botani este pomenit n

7
documente foarte vechi nc de pe timpul lui tefan cel Mare, ca una din familiile alese ale
Moldovei.

Economia actuala

n momentul de fa municipiul Botoani realizeaz 70% din PIBul judeului, dei


populaia acestuia reprezint doar 25% din populaia judeului.

n Botoani i desfoar activitatea peste 7000 de societi.


Municipiul Botoani beneficiaz astzi de strzi asfaltate, lungimea acestora
fiind de 137 km din care 75 km sunt modernizai, iar restul pietruii.
Zilele oraului Botoani se srbtoresc n fiecare an la data de 23 aprilie, ziua
patronului spiritual al municipiului, Sfntul Gheorghe.
Municipalitatea acord n fiecare an Premiul Naional de Poezie Mihai
Eminescu cu ocazia Zilelor Mihai Eminescu care au loc la 15 ianuarie i
Premiul Naional Nicolae Iorga care se acord in luna noiembrie.

1.2 Obiectul de activitate

In acceptiunea de institutie, administratia este considerata o structura de functionare, o forma


organizatorica sau chiar o organizatie sociala, deci o entitate sau un complex de entitati publice
care constituie intreg aparatul administrativ public.

Administratia publica a Municipiului Botosani organizeaza si functioneaza in temeiul


urmatoarelor principii:

Autonomiei locale;

Descentralizarii serviciilor publice;

8
Eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale;

Legalitatii ;

Consultarii cetatenilor in solutionarea problemelor locale de interes deosebit.

In calitate de unitate administrativ teritoriala, Municipiul Botosani este persoana juridica de drept
public, cu patrimoniu propriu si capacitate juridica deplina.

Primaria Botosani are ca obiect de activitate furnizarea bunurilor si serviciilor publice, avand ca
scopuri principale :

satisfacerea intereselor colectivitatilor locale ;

solutionarea si gestionarea, in numele si in interesul colectivitatii locale, treburile publice ;

respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, a prevederilor


Constitutiei, precum si punerea in aplicare a legilor, a decretelor Presedintelui Romaniei, a
hotararilor si ordonantelor Guvernului ;

raspunde de inventarierea si administrarea bunurilor care apartin domeniului public si


domeniului privat al orasului;

asigurarea aducerii la indeplinire a hotararilor Consiliului Local ;

intocmirea proiectului bugetului local si contul de incheiere a exercitiului bugetar si


supunerea spre aprobare Consiliului Local ;

exercitarea functiei de ordonator principal de credite bugetare ;

verificarea din oficiu sau la cerere, incasarea si cheltuirea sumelor din bugetul local si
comunicarea de indata Consiliului Local cele constatate ;

propunerea Consiliului Local spre aprobare, in conditiile legii, organigrama, statul de


functii, numarul de personal, si regulamentul de organizare si functionare a aaratului propriu de
specialitate.

9
1.3 Organizarea interna

Aparatul propriu al Primariei Botosani este organizat in conformitate cu dispozitiile Legii nr.
215/2001 privind administratia publica locala.

Organizarea administrativ teritoriala a judetului Botosani cuprinde:

municipii: Botosani si Dorohoi;


5 orase : Darabani, Saveni, Stefanesti, Bucecea, Flamanzi;
71 comune;
333 sate.

Primaria Municipiului Botosani este organizata in directii, acestea incluzand servicii,


birouri si compartimente:

Directia tehnica

Are ca obiect de activitate gospodarirea orasului prin verificarea prestatiilor Regiilor


Autonome catre Primarie, fiind compusa din urmatoarele activitati :

1) Serviciul Administrare Urbana

2) Biroul Administrare Mediu Urban

3) Biroul Versanti si Monumente

4) Servicii Investitii Proprii

5) Biroul Proiectare

6) Serviciul Invatamant

7) Biroul Inspectorat Protectie Civila

10
Directia de dezvoltare urbana

1) Serviciul Cadastru

2) Serviciul Urbanism

3) Compartiment avize, Acord unic

4) Serviciul G.I.S

5) Serviciul avize pentru micii Intreprinzatori

Directia Economica si Finante Publice Locale

Pentru a duce la indeplinire atributiile si sarcinile ce ii revin, Directia economica

si finantele publice locale au urmatoarea structura organizatorica :

1) Director executiv ;

2) Director executiv adjunct ;

3) Serviciul venituri din contracte ;

4) Biroul impunere persoane juridice ;

5) Biroul constatare, control fiscal persoane juridice ;

6) Biroul urmarirea in casarii veniturilor persoanelor juridice ;

7) Serviciul impunere, constatare, control fiscal si urmarirea incasarii veniturilor persoanelor


juridice;

8) Biroul impunere persoane fizice;

9) Birou constatare, control fiscal persoane fizice;

10) Biroul urmarirea incasarii persoanelor fizice;

11) Serviciul impunere, constatare, control fiscal si urmarirea incasarii veniturilor persoanelor
fizice;

11
12) Serviciul buget, analiza economica, avize, tarife si preturi;

13) Compartiment ajutor de stat;

14) Serviciul buget contabilitatea veniturilor;

15) Serviciul contabilitate;

16) Serviciul financiar- caserie.

Directia control cuprinde :

- Serviciul Control Primar ;

- Serviciul Control Urbanism ;

Directa de comunicare cuprinde :

- Centru de informatii pentru cetateni ;

- Serviciul de realtii informationale ;

- Biroul de organizare a evenimentelor speciale ;

- Serviciul asociatii de proprietari ;

- Biroul de comunicare si documentare administrativa ;

- Biroul de strategii si managementul proiectelor

1.4 Structura de personal

Dupa cum reiese din Anexa nr.2 (Organigrama aparatului de specialitate al Primariei
Municipiului Botosani) structura de personal de prezinta in felul urmator :

Personal de conducere -Primar 1

- Viceprimari 2

- Secretar 1

12
Total personal 4

Functii Functii Publice Personal Contractual Total

Conducere 23 2 25

Executie 161 41 202

Total 184 43 227

Din analiza organigramei si a structurii de personal se poate observa prezenta unui numar foarte
mare de personal in aceasta institutie precum si o structura supra ierarhizata, ceea ce poate afecta
functionalitatea institutiei si celeritatea de care ar trebui sa dea dovada in relatia Primarie-
Cetatean.

Consider ca o structura de personal mai aplatizata ar imbunatati modul de organizare al


activitatii in interiorul institutiei, precum si intre relatiile de personal ale institutiei. Aceasta
masura ar genera efecte pozitive si in gestionarea fondurilor destinate intretinerii institutiei,
precum si a fondurilor de salarii pentru personalul din cadrul sau.

Oganigrama prezentata in Anexa 2 este una piramidala, specifica unei structuri de tip
ierarhic-functional, unde organizarea este evidentiata in documente de formalizare a structurii
organizatorice, respectiv in Regulamentul de organizare si functionare, organigrama si in fisele
de post.

1.5 Functionalitatea institutiei

Atributiile, responsabilitatile si competentele organelor ce asigura functionalitatea Primariei


Municipiului Botosani sunt evidentiate in Regulamentul intern de organizare si functionare, cat si
in Legea nr. 215/2001.

In acceptiunea de institutie, administratia este considerata o structura de functionare care


asigura organizarea intregului aparat administrativ-public.

In acelasi timp, administratia statului are si misiunea de a educa si convinge oamenii de


avantajele ordinii socialeexistente si de legitimitatea actiunilor sale. Ca institutie publica

13
administratia publica se defineste nu numai prin functiunea pe care o indeplineste in societate,
ci si prin organizarea sa juridica si materiala . Sub cel din urma aspect, administratia este
aparatul de stat care se prezinta sub forma unei ierarhii de functionari publici, executanti ai unei
activitati si supusi unei discipline identice.

Organizarea institutionala, reprezinta un punct de vedere social, o serie de caracteristici :

In ipostaza de institutie, nu functioneaza intr-un spatiu inchis, ea se afla in stransa legatura


cu celelalte institutii sociale si este influentata de evolutia si transformarile caracteristice vietii
sociale ;

Administratia reproduce, in organizarea sa caracteristicile esentiale ale sistemului social in


care se integreaza ;

Are o unitate specifica care ii confera o relativa autonomie structurata, desi institutiile
publice nu sunt intr-o perfecta armonie ;

Este supusa influentei mediului inconjurator si cunoaste un ritm de dezvoltare propriu.

In fiecare tara exista o anumita putere administrativa, care se datoreaza continuitatii


activitatii administratiei si a serviciilor sale pe de o parte, precum si a peformantei functionarilor
publici, pe de alta parte. Intreaga administratie exercita o anumita influenta asupra Guvernului,
sugerandu-i anumite atitudini.

Administratia avand putere, inseamna de asemenea putere .

Consiliile Locale si primarii, precum si Consiliile judetene si presedintii acestora sunt


autoritati ale administratiei publice locale care solutioneaza si gestioneaza, in numele si in
interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, treburile publice, in conditiile legii. Aceste
autoritati sunt autonome, in sesul ca in relatiile dintre autoritatile publice locale si Consiliul
judetean, pe de o parte, precum si intre Consiliul local si Prmar pe de alta parte, nu exista
raporturi de subordonare.

14
Municipiul Botosani, ca unitate administrativ-teritoriala, are buget propriu de venituri si
cheltuieli, fiind condus de Consiliul local municipal, ca unitate deliberativa, si de Primar ca
autoritate executiva. Pentru buna organizare si crearea conditiilor desfasurarii normale si
eficiente a activitatii, intr-un climat democratic, Primarul, Viceprimarii, Secretarul si Sefii de
directii si compartimente isi asuma urmatoarele raspunderi si competente :

Primarul indeplineste o functie de autoritate publica. El este seful administratiei publice locale
si al aparatului propriu de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale, pe care il
conduce si il controleaza. Primarul Municipiului Botosani reprezinta judetul in relatiile cu
persoanele fizice sau juridice, in tara sau in strainatate, sau chiar in justitie.

Printre principalele atributii pe care le indeplineste Primarul mentionam urmatoarele:

a) asigura respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, a prevederilor


Constitutiei, a decretelor Presedintelui Romaniei;

b) intocmeste proiectul bugetului local si contul de incheiere a exercitiului bugetar spre


aprobare Consiliului local ;

c) exercita functia de ordonator principal de credite ;

d) verifica, din oficiu sau la cerere, incasarea si cheltuirea sumelor din bugetul local si
comunica de indata Consiliului cele constatate ;

e) asigura ordinea publica si linistea locuitorilor, prin intermediul politiei, jandarmeriei,


gardienilor publici, pompierilor si unitatilor de protectie civila, care au obligatia sa raspunda
solicitarilor sale, in conditiile legii ;

f) asigura intretinerea si reabilitarea drumurilor publice, proprietate a comunei sau a orasului,


instalarea semnelor de circulatie, desfasurarea normala a traficului rutier si pietonal, in conditiile
legii ;

15
g) exercita controlul asupra activitatilor din targuri, piete, oboare si parcuri de distractii si ia
masuri pentru buna functionare a acestora ;

h) indeplineste functia de ofiter de stare civila ;

i) conduce serviciile publice locale si asigura functionarea serviciilor de stare civila si de


autoritate tutelara, supravegheaza de asemenea masurile de asistenta si ajutor social ;

j) emite avizele,acordurile si autorizatiile date in competenta sa prin lege ;

k) propune Consiliului local spre aprobare in conditiile legii, organigrama, statul de functii,
numarul de personal si regulamentul de organizare si functionare a aparatului propriu de
specialitate ;

l) raspunde de inventarierea si administrarea bunurilor care apartin domeniului public si celui


privat al orasului.

Viceprimarii exercita atributiile ce ii sunt delegate de catre primar, in cazul in care primarul
Municipiului Botosani nu isi poate exercita atributiile, si anume :

a) exercita controlul asupra activitatilor din targuri, piete, oboruri, locuri si parcuri de distractii
pentru buna functionare a acestora ;

b) indruma si supravegheaza activitatea gardienilor publici, conform angajamentelor


contractuale ;

c) controleaza igiena si salubritatea localurilor publice si produselor alimentare puse in vanzare


pentru populatie, cu sprijinul serviciilor de specialitate ;

d) asigura repartizarea locuintelor sociale in baza hotararii Consiliului local ;

e) raspunde de inventarierea si administrarea bunurilor care apartin domeniului public si


domeniului privat al orasului ;

f) organizeaza evidenta lucrarilor de constructii din localitate si pune la disozitie autoritatilor


administratiei publice centrale rezultatele acestor evidente ;

16
g) ia masuri pentru controlul depozitarii deseurilor menajere, industriale sau de orice fel, pentru
asigurarea igienizarii malurilor cursurilor de apa din raza orasului, precum si pentru recolmatarea
vailor locale si a podetelor pentru asigurarea scurgerii apelor mari.

Secretarul asigura conducerea operativa a aparatului propriu al primariei si este numit si


eliberat din functie la initiativa primariei. El este salarizat din bugetul local, fiind functionar
public de conducere.

Secretarul indeplineste, in conditiile legii, urmatoarele atributii principale :

a) participa in mod obligatoriu la sedintele Consiliului local ;

b) coordoneaza compartimentele si activitatile cu caracter juridic, de stare civila, autoritate


tutelara si asistenta sociala din cadrul aparatului propriu de specialitate al Consiliului local ;

c) avizeaza proiectele de hotarare ale Consiliului local, asumandu-si raspunderea pentru


legalitatea acestora, contrasemnand hotararile pe care le considera legale ;

d) avizeaza pentru legalitate dispozitiile primarului ;

e) urmareste rezolvarea corespondentei in termenul legal ;

f) asigura indeplinirea procedurilor de convocare a Consiliului local si efectuarea lucrarilor de


secretariat;

g) pregateste lucrarile supuse dezbaterii Consiliului local;

h) asigura comunicarea catre autoritati, institutii si persoanele interesate a actelor emise de


Consiliul local sau de primar, in termen de cel mult 10 zile, daca legea nu prevede altfel;

i) asigura aducerea la cunostinta publica a hotararilor si dispozitiilor cu caracter normativ ;

j) elibereaza extrase sau copii de pe orice act din arhiva Consiliului local, in afara celor cu
caracter secret, stabilit potrivit legii ;

17
k) legalizeaza semnaturi de pe inscrisurile prezentate de parti si confirma autenticitatea
copiilor cu actele originale, in conditiile legii.

Directia tehnica are ca obiect de activitate gospodarirea orasului prin verificarea prestatiilor
Regiilor Autonome catre primarie, si este compusa din urmatoarele activitati :

Serviciul Administrare Urbana este compartimentul de specialitate care asigura indeplinirea


sarcinilor ce revin acestuia in domeniul edilitar-gospodaresc.Acest serviciu are urmatoarele
atributii :

a) coordoneaza activitatea edilitar-gospodareasca la nivelul municipiului Botosani ;

b) coordoneaza si controleaza in colaborare cu Directia de Dezvoltare Urbana, amplasarea in


intravilanul municipiului Botosani a retelelor tehnico-edilitare prin corelarea celor proiectate s
reteaua urbana de drumuri publice, spatii verzi si suprafete cu alta destinatie, schimbarea
amplasamentelor, etc. ;

c) transmite propuneri si colaboreaza la solutionarea problemelor privind sistematizarea


municipiului ;

d) elaboreaza proiecte de hotarari referitoare la activitatea serviciului, pe care le supune


aprobarii Consiliului local, cu avizul primarului ;

e) propune masuri de rezolvare a problemelor edilitare, gospodaresti si sociale.

Serviciul Investitii Proprii- este organizat la nivelul primariei in cadrul Directiei Tehnice acest
serviciu s-a dezvoltat in ultimii ani datorita volumului mare de lucrari pe care le are de executat,
cat si pentru dezvoltarea in viitor a orasului, activitate cate impune lucrari premergatoare si
demersuri pentru motivarea acestora si obtinerii avizelor necesare. Atributiile acestui serviciu
sunt urmatoarele :

a) intocmeste si urmareste realizarea planului de investitii aprobat ;

18
b) pregateste documentatiile tehnice in vederea avizarii si urmareste
parcursul documentatiilor pana la aprobare ;

c) coordoneaza activitatea dirigintilor de lucrari ;

d) impreuna cu constructorul asigura realizarea investitiilor din plan ;

e) pregateste documentatiile necesare pentru licitatii de executie;

f) urmareste intocmirea si realizarea programelor de investitii la Regiile Autonome


subordonate primariei ;

g) emite autorizatia de demolare pentru constructii ce urmeaza a fi dezafectate conform


prevederilor legale.

Serviciul Investitii de Invatamant : coordoneaza activitatea Centrelor de Executie


Bugetara din reteaua unitatilor de invatamant preuniversitare de stat din municipiu Botosani in
ceea ce priveste achizitiile publice, dupa cum urmeaza :

a) intocmeste si urmareste planul de investitii anual in acest sector aprobat de Consiliul local
Botosani, inclusiv cheltuielile de capital aferente fiecarui Centru de Executie Bugetara ;

b) asigura asistenta tehnica pentru sustinerea propunerilor de achizitii publice (cheltuieli


materiale si de capital) ;

c) avizeaza documentatiile necesare promovarii achizitiilor publice, intocmite de Centru de


Executie Bugetara (cheltuieli materiale si de capital) ;

d) participa prin reprezentanti, avand calitate de invitati, la proceduri de licitatii sau analize de
oferte, precum si la receptionarea achizitiilor (cheltuieli materiale si de capital) ;

e) urmareste indeplinirea cheltuielilor de lucrari (cheltuieli materiale si de capital) prin


inspectorii de santier desemnati, care confirma situatii de lucrari si asigura asistenta necesara pe
parcursul derularii acestor contracte (autorizarea lucrarilor, coordonare cu antreprenorii,
proiectantii, detinatorii de utilitati, autoritatile de control, intocmirea cartilor tehnice) ;

19
f) urmareste si asigura respectarea legislatiei specifice in vigoare pentru activitatile de mai
sus.

Directia Economica si Finantele publice locale asigura contabilitatea publica a


institutiei si cuprinde :

contabilitatea veniturilor si cheltuielilor bugetare, care sa reflecte incasarea veniturilor si


plata cheltuielilor aferente exercitiului bugetar ;

contabilitatea generala bazata pe principiul constatarii drepturilor si obligatiilor, care sa


reflecte evolutia situatiei financiare si patrimoniale, precum si a excedentului si a deficitului
bugetar ;

contabilitatea destinata analizarii costurilor programelor aprobate.

Directia economica si finantele publice locale are responsabilitati in :

o administrarea impozitelor si taxelor locale, cat si a tuturor veniturilor care, in conformitate


cu legea, sunt venituri din begetul local ;

o atragerea de venituri suplimentare in conformitate cu prevederile locale;

o formarea, administrarea, angajarea si utilizarea de fonduri pblice locale respective : venituri


proprii, sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, subventii primate de la bugetul de
stat si de la alte bugete, donatii si sponsorizari ;

o organizarea si conducerea contabilitatii proprii, ca instrument principal de cunoastere,


gestiunesi control al patrimoniului si al rezultatelor obtinute.

Directia economica si finantele publice locale urmareste si prezinta la termenele stabilite : dari de
seama, situatii statistice, informari si rapoarte, executia de casa a bugetului local, elaborarea
proiectului bugetului local si rectificarea acestuia pe parcursul anului bugetar in conditiile de
echilibru bugetar, elaborare, modificare si urmarirea realizarii programelor de dezvoltare in
perspectiva.

20
Directia de control- are principalele atributii urmatoarele :

reprezinta primaria Botosani in relatiile de control a agentilor economici de pe raza


municipiului ;

urmareste aplicarea si respectarea hotararilor Consiliului local municipal cat si a


legislatiei emise de foruri superioare privind protejarea populatiei impotriva unor activitati
de comert ilicite, comercializarea produselor si serviciilor, protectia consumatorilor,
asigurarea normelor de protectie a muncii, gospodarire si emntinere a curateniei in
municipiul Botosani ;

in exercitarea controlului asupra persoanelor fizice si juridice, conform imputernicirii


primarului Botosani, urmareste aplicarea dispozitiilor Primarului, a hotararii Consiliului
localcat si actelor normative emise de foruri superioarein competenta de aplicare a
administratiei publice locale ; legi, decete, hotarari, ordonante ;

rezolva scrisorile, sesizarile si reclamatiile persoanelor fizice si juridice privind


respectarea legilor si reglememtarilor in vigoare in baza carora este obligat sa intervina ;

aplica sanctiuni contraventionale date in competenta lor prin lege, pentru nerespectarea
legalitatii ;

propune organelor competente retragerea autorizatiei de functionare ;

tine evidenta agentilor economici controlati si a sumelor incasate de Consiliul municipal


ca urmare a amenzilor aplicate ;

colaboreaza cu celelalte servicii din primarie in vederea respectarii prevederilor


hotararilor Consiliului local municipal si e legislatiei emise de foruri superioare care prevad
aplicarea acestora de catre organele de control abilitate ale administratiei publice locale ;

21
verifica si isi asuma intreaga responsabilitate asupra respectarii autorizatiilor de
construire eliberate pentru constructiile din domeniul repartizat ;

inainteaza Oficiului Juridic documentatiile necesare deschideii actiunilor in instanta,


referitoare la masurile dispuse in procesul verbal ;

intocmeste procese verbale de contraventie la Hotararile Consiliului local la care este


imputernicit ;

duce la indeplinire dispozitiile de demolare pentru ca acestea sa fie executate la timp si


intocmeste procese verbale de predare-primire a obiectelor rezultate din demolare, catre baza
CITADIN.

Directia de comunicare- se subordoneaza direct Primariei Municipiului Botosani

si desfasoare urmatoarele activitati :

implementeaza si gestioneaza strategiile, programele si tehnicile de comunicare cu


diverse grupuri de audienta la Primaria municipiului Botosani- la nivel interdepartamental si
la nivel extern ;

coordoneaza aplicarea Strategiei Guvernului Romaniei privind reforma relatiei dintre


administratie si cetatean si pentru institutionalizarea transparentei ;

gestioneaza capitalul de iamgine al institutiei si al orasului, in tara si in strainatate,


asigura consultanta in acest domeniu prin departamentele pe care le are in competenta,
pentru alte departamente ale municipalitatii ;

coordoneaza toate activitatile prevazute de lege, care organizeaza activitatea de relatii


publice in administratia publica locala ;

colaboreaza la programele de implementare a calitatii in activitatea de la Primaria


municipiului Botosani.

22
Primarul, viceprimarii, secretaul municipiului Botosani impreuna cu aparatul propriu de
specialitate al Consiliului local, constituie o structura functionala cu activitatea permanenta,
denumita Primaria municipiului Botosani. Aceasta aduce la indeplinirea hotararilor Consiliului
local si dispozitiilor Primarului, solutionand problemele curente ale colectivitatii locale.

1.6 Relatiile Primariei Municipiului Botosani cu exteriorul

Prin sistemul de deschidere si modificare a conturilor de venituri se asigura urmarirea in


cadrul fiecarei trezorerii a veniturilor din capitolele si subcapitolele de venituri si de platitori.

Cheltuielile primariei se efectueaza in limita prevederilor din bugetul local cu


repartizarea pe trimestre care se acopera cu venituri proprii si transferulrile din bugetul de sat
pentru echilibrarea bugetului local respectiv. Platile dispuse de ordonatorii de credite se
efectueaza prin Trezorerie numai dupa deschiderea creditelor bugetare din bugetul local
respectiv. Ordonatorii principali de credite vor stabili lunar cheltuielile ce urmeaza sa se
efectueze din bugetul local, avandu-se in vedere prevederile de cheltuieli aprobate prin bugetul
de stat. In limita volumului creditelor bugetare urmeaza sa se efectueze plati prin trezorerie din
mijloacele bugetului local atat pentru activitatea proprie cat si pentru institutiile publice din
subordine.

Primaria municipiului Botosani are relatii cu urmatoarele organisme financiar bancare :


Trezoreria municipiului Botosani, Banca Comerciala Romana, Banca Romana de Dezvoltare-
Groupe Societe Generale, Banca Unicredit Tiriac, Raiffeissen Bank, C.E.C.

Primaria prin Directia Economica de Finante Publice Locale asigura contabilizarea


zilnica a veniturilor pe fiecare fel de venit bugetar, conform extraselor de cont si documentelor
justificative ridicate de la Trezoreria municipiului, verifica zilnic executia emisa de Trezorerie,
disponibilul existent in conturile de Trezorerie.

Prin intermediul bancilor comerciale, Primaria Botosani realizeaza plati catre furnizorii
ce au conturi deschise la acestea, catre proprii salariati prin intermediul cardurilor si catre alte
institutii sau societati cu care lucreaza.

23
Figura nr.1- Relatiile Primariei Botosani cu organismele financiar-bancare

Relatiile Primariei Botosani cu alte institutii si societati din cadrul sistemului

In relatiile dintre autoritatile administratiei publice locale si Consiliul Judetean, pe de o parte,


precum si intre Consiliul local si Primar, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare.

Raporturile dintre autoritatile administratiei publice locale si autoritatile administratiei


publice de la nivel judetean se bazeaza pe principiile autonomiei, legalitatii, responsabilitaii,
cooperarii si solidalitatii. Autonomia locala confera autoritatii administratiei publice local dreptul
ca, in limitele legii, sa aiba initiative in toate domeniile, cu exceptia celor care sunt date in mod
expres in competenta altor autoritati publice.

Prefectul poate ataca in totalitate sau in parte, in fata instantei de contencios


administrativ, hotorarile luate de consiliul local, precum si dispozitiile emise de primar, in cazul
in care considera actele sau prevederile din ele ca fiind ilegale. Actul sau preverile acestuia care
au fost atacate sunt suspendate de drept. Prefectul, la randul lui, raspunde administrativ, civil sau
penal, dupa caz, la cererea autoritatilor administratiei publice locale ale carora acte sunt atacate,

24
in cazul in care instanta de contencios administrativ hotaraste ca actul administrativ a fost atacat
in mod abuziv.

In functie de specificul activitatilor ce necesita rezolvare, Primaria prin intermediul


departamentelor sale colaboreza cu diverse institutii locale in vederea ducerii la indeplinire a
sarcinilor de serviciu, in scopul satisfacerii intereselor cetatenilor.

Directia Tehnica, prin Biroul Versanti si Monumente colaboreaza cu institutiile publice


din municipiul Botosani : Oficiul Registrul Comertului de pe langa Tribunalul Botosani, Grupul
de Pompieri Botosani, Directia de Sanatate Publica a Judetului Botosani, Directia Sanitar-
Veterinara Botosani, Directia Generala a Finantelor Publice A judetului Botosani, Agentia de
Protectie a Mediului, Inspectoratul Teritorial de Munca Botosani si cu Consiliul Judetean
Botosani.

In cadrul Directiei de Dezvoltare Urbana la Compartimentul avize, Acord Unic, fise


tehnice necesare proiectarii lucrarilor prin certificatul de urbanism implica obtinerea avizelor
tehnice de la R.A.J.A.C., S.C. Electrica, S.C. Distrigaz S.A.- sucursala Botosani, Romtelecom,
Protectia Mediului, Inspectoratul de Protectie Civila a municipiului Botosani, Directia de
Sanatate Publica a judetului Botosani, Grupul de Pompieri.

Serviciul Resuse Umane intocmeste si inainteaza lucrari statistice catre Directia


Judeteana de Statistica si colaboreaza cu Agentia Nationala a Functionarilor Publici.

25
1.6.1 Relatiile Primariei cu mediul extern
Primaria stabileste o serie de relatii cu mediul extern : cu diferite institutii, atat din mediul public
cat si cu mediul privat, cu cetatenii (care apar in dubla ipostaza : de contribuabili si de
beneficiari), cu organe ale adminitratiei publice de la nivel central si cu institutiile publice din
subordine.

Figura nr.2-Relatiile cu mediul extern.

* OSC/OTC Ordonatori secundari/tertiari de credite.

26
1.6.2 Relatiile cu interiorul
Intre departamentele Primariei municipiului Botosani exista raporturi de colaborare ce
conduc la buna functionare a activitatii si au ca scop satisfacerea problemelor cetatenilor in
conditiile prevazute de lege. Tinand cont de structura organizatorica in continuare vor fi
evidentiate cele mai reprezentative relatii interne, axandu-ne pe cele cu continut financiar.

Astfel, in cadrul Directiei Economice si Finantele publice locale prin Serviciul de


Contabilitate se asigura intocmirea la timp a balantei de verificare pe total institutie in colaborare
cu Serviciul Buget, financiar, contabilitatea veniturilor- buget care va fi inaintata serviciului
buget pentru intocmirea bilantului final.

Figura nr.3-Relatiile interne din Cadrul Directiei Economice si Finantele publice locale.

27
Capitolul II

Fundamentarea indicatorilor financiari

2.1 Fundamentarea veniturilor in cadrul Primariei Municipiului Botosani

Impozitele si taxele locale ale Primariei Botosani

Impozitul pe cladiri ;
Impozitul pe teren ;
Impozitul pe mijloacele de transport ;
Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatii ;
Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate ;
Impozitul pe spectacole ;
Taxa hoteliera ;
Taxe speciale ;
Alte taxe locale.

Impozitul si taxa pe cladiri- orice persoana care are in proprietate o cladire situata
in Romania datoreaza annual impozit pentru acea cladire, exceptand cazul in care prezentul titlu
se prevede diferit.

Pentru cladirile proprietate publica sau private a statului ori a unitatilor administrative-
teritoriale, concesionate, inchiriate, date in administrare ori in folosinta, persoanelor juridice,
locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosinta, dupa caz in consitiile similare
impozitului pe cladiri.

In cazul in care o cladire se afla in proprietatea a doua sau mai multe personae, fiecare
dintre proprietarii comuni ai cladirii datoreaza impozitul pentru spatiile situate in partea sin
cladire aflata in proprietatea sa. In cazul in care nu se pot stabili partile individuale ale
proprietarilor in comun, fiecare proprietar in comun datoreaza o parte egala din impozitul pentru
cladirea respective

28
Impozitul si taxa pe teren orice persoana care are in proprietate un teren situat
in Romania datoreaza pentru acesta un impozit anual, exceptand cazurile in care in prezentul titlu
se prevede altfel.

Impozitul pe teren se stabileste luan in calcul numarul de metri patrati pe teren, rangul
localitatii in care este amplasat terenul si zona si/sau categoria de folosinta a terenului, conform
incadrarii facute de Consiliul Local.

Impozitul pe mijloacele de transport - orice persoana care are in proprietate un mijloc


de transport inmatriculat in Romania datoreaza anual impozit pentru acel mijloc de transport,
exceptand cazul in care prezentul titlu se prevede diferit.

In cazul in care un mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing
financiar, pe intreaga durata a acestuia, impozitul pe mijlocul de transport se datoreaza de lacatar.
Iar atunci cand contractul de leasing inceteaza altfel decat prin ajungerea la scadenta, impozitul
pe mijlocul de transport este datorat de locator.

Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si a autorizatiilor- orice persoana care


trebuie sa obtina un certificat, un aviz sau o autorizatie trebuie sa plateasca aceasta taxa
compartimentului de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale inainte de a i se
elibera documentul solicitat.

Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism, in mediul urban, este egala cu


suma stabilita de Consiliul local, Consiliul general al municipiului Bucuresti sau de catre
Consiliul judetean, in limitele stabilite de lege.

Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate- orice persoana care


beneficiaza de servicii de reclama si publicitate in Romania, in baza unui contract sau a unui alt
fel de intelegere incheiata cu alta persoana datoreaza plata taxei prevazuta in prezentul articol, cu
exceptia serviciilor de reclama si publicitate realizate prin mijloacele de informare in masa
scrisede audiovizuale.

29
Impozitul pe spectacole orice persoana care organizeaza o manifestatie, o comptitie
sportiva sau alta activitate distractiva in Romania are obligatia de a plati impozitul prevazut de
lege.

Taxa hoteliera Consiliul local poate institui o taxa pentru sederea intr-o unitate de
cazare, intr-o localitate asupra careia consiliul local isi exercita autoritatea, dar numai daca raxa
se aplica conform legii. Taxa pentru sederea intr-o unitate de cazare, se incaseaza de la
persoanele juridice prin intermediul carora se realizeaza cazarea, o data cu luarea in evidenta a
perosoanelor cazate. Unitatea de cazare are obligatia de a varsa taxa colectata la bugetul local al
unitatii administrative-teritoriale in raza careia se afla situate aceasta.

Taxe speciale. Pentru functionarea unor servicii publice locale create in interesul
persoanelor fizice si juridice, consiliile locale, judetene si consiliul municipiului Bucuresti, dupa
caz pot adopta taxe speciale. Aceste taxe speciale se incaseaza numai de la persoane fizice si
juridice care beneficiaza de serviciile oferite de institutia/serviciul public de interes local, potrivit
regulamentului de organizare si functionare a acesteia/acestuia, sau de la cele care sunt obligate,
potrivit legii, sa efectueze prestatii ce intra in sfera de activitate a acestui tip de serviciu.

Alte taxe locale- Consiliile locale, Consiliul general al municipiului Bucuresti sau
consiliile judetene, dupa caz, pot institui taxe pentru utilizarea temporara a locurilor publice si
pentru vizitarea muzeelor, acselor memoriale, monumentelor istorice de arhitectura si
arheologice si altele asemenea.

Consiliile locale pot institui taxe pentru detinerea sau utilizarea echipamentelor si
utilajelor destinate obtinerii de venituri care folosesc infrastructura publica locala, pe raza
localitatii unde acestea sunt utilizate, precum si taxe pentru activitatile cu impact asupra mediului
inconjurator . Toate aceste taxe se calculeaza si se platesc in conformitate cu procedurile
aprobate de autoritatile deliberative interesat.

2.2 Fundamentarea indicatorilor de venituri

Veniturile bugetare apar ca indicatori ai fiantelor publice cu o individualizare, cu


subdiviziunea clasificatiei bugetare si repartizarea diferentiata pe componente ale sistemului

30
bugetare. Ele mai pot fi abordate ca instrumente economico-financiare de influentare a activitatii
economice la nivel macro si micro alaturi de calitatea de surse de fomare a fondurilor banesti
centralizate.

Indicatorii financiari de venituri sunt grupati conform criteriului finaciar si cadrului


general in capitole si subcapitole. La dimensionarea veniturilor publice locale se iau in
considerare efectele masurilor legilative deja adoptate privind impozitele si taxele locale, prin
implicarea autoritatilor publice locale in stabilirea, constatarea, controlul, urmarirea si incasarea
impozitelor si taxelor locale precum si a altor venituri ale unitatilor subordonate Consiliului
Local Botosani, prin compartimentele proprii de spcialitate.

Ca sursa de formare a bugetelor publice, veniturile reprezinta relatia economica sub


forma baneasca prin intermediul careia se mobilizeaza la dispozitia statului fonduri pentru
acoperirea unor nevoi publice concretizate in cheltuieli publice. Pentru dimensionarea veniturilor
proprii se iau in considerarea veniturile din impozite si taxe locale care se stabilesc pe baza
declaratiilor de impunere ale contribuabililor, in cazul impozitelor si nivelurilor taxelor stabilite
prin hotarare de Consiliul Local. Conform Legii nr.27/1994, cu modificarile si completarile
ulterioare, impozitul este anual, se plateste trimestrial, in rate egale pana la data de 15 a ultimei
luni din fiecare trimestru. In functie de termenele de incasare a veniturilor se dimensioneaza
cheltuielile, care de regula, sunt mai mari decat veniturile, fiind necesara echilibrarea bugetului,
in cote si sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat.

La baza intocmirii partii de venituri a bugetului de venituri si cheltuieli stau urmatoarele


criterii :

Baza legala a veniturilor- veniturile nu se inscriu in bugetul de venituri si cheltuieli si nu se


incaseaza decat daca sunt reglementate expres printr-un act normativ si se cuvin unitatii
respective ;

Executia preliminata pentru anul de baza reprezinta executia certa pe o anumita perioada de
timp si executia probabila pana la sfarsitul anului, corelata cu eventualele influente ;

31
Analiza si studierea comparativa a veniturilor realizate pe total, pe structura si in dinamica- se
realizeaza pe intervale mai mari de timp ;

Evolutia volumului in functie de factorii producatori de venituri- se fac calcule analitice


pentru fiecare sursa de venit sau se utilizeaza o serie de indicatori privitori la veniturile medii
realizate sau preliminate, corelate cu influentele ce vor aparea in anul de plan.

Veniturile bugetelor locale sunt grupate in urmatoarele categorii :

v Venituri proprii - venituri curente

- venituri din capital

-venituri cu destinatie speciala

v Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat ;

v Subventii primite de la bugetul de stat si de la alte bugete ;

v Donatii si aponsorizari.

Veniturile proprii se prevad si se incaseaza prin bugetele comunelor, oraselor, municipiilor,


sectoarelor municipiului Bucuresti si sunt structurate in : venituri curente, venituri din capital si
venituri cu destinatie speciala.

Veniturile instituite si mobilizate la buget in mod obisnuit sunt considerate venituri


curente sau ordinare. Aceste venituri se incaseaza cu regularitate la bugetul de stat, bugetele
locale, bugetul asigurarilor sociale de stat etc., in cadrul fiecarui exercitiu financiar, in baza unor
prevederi legale, constituind o sursa permanenta. Din aceasta categorie fac parte veniturile
fiscale si nefiscale.

Veniturile curente sunt definite ca fiind impozitele si taxele pe care Primaria le


colecteaza de la populatie.

32
Veniturile fiscale din taxe si impozite au suferit sub aspectul modului de fundamentare
urmatoarele modificari :

Impozitele si taxele locale au fost actualizate in functie de inflatia ultimilor ani ;

Autoritatile locale actualizeaza permanent, in functie de inflatia anuala, impozitele si


taxele in suma fixa si anexa pe baza careia se calculeaza impozitul pe cladiri la
persoanele fizice.

2.3 Fundamentarea indicatorilor de cheltuieli

Cheltuielile din bugetele locale reflecta resursele financiare utilizate de organele


administratiei publice locale pentru satisfacerea cerintelor social-culturale, economice, serviciilor
de dezvoltare publica si a altor cerinte ale locuitorilor din comune, orase si municipii.

Cartea Europeana pentru autonomia locala cuprinde anumite principii in efectuarea


cheltuielilor din bugetele locale :

in masura posibilitatilor, subventiile acordate unitatilor administrativ-


teritoriale nu trebuie sa fie destinate finantarii de proiecte specifice. Acordarea
de subventii nu trebuie sa duca la atingerea libertatii fundamentale a
autoritatilor administratiei publice locale in domeniul de competenta ;
pentru a a fiannta cheltuielile de investitii, colectivitatile locale trebuie sai aiba
acces la piata nationala de capitaluri ;
colectivitatile locale trebuie sa fie incurajate la asociere intre le, la coperarea
cu sectorul privat pentru realizarea si exploatarea unor servicii publice locale
ce necesita investitii importante ;
colectivitatile locale sa fie sprijinite in vederea realizarii unor investitii publice
care vizeaza realizarea obiectivelor specifice unei dezvoltari durabile.

Cheltuielile bugetare reprezinta un consum de mijloace materiale sau de munca in scopul


desfacerii activitatii si pentru satisfacerea trebuientelor unitatilor administrativ teritoriale. Ca
urmare, stabilirea cheltuielilor bugetare reprezinta rezultatul rocesului de fundamentare a
cheltuielilor.

33
Cheltuielile ce se inscriu in bugetele locale se pot estima pe baza metodei autonome, a
metodei majorarii sau diminuarii si a metodei evaluarii directe.

Calcule si fundamentarea privind cheltuielilor Primariei Botosani

La nivelul institutiilor de administratie publica locala, calculele si fundamentarea


cheltuielilor se realizeaza pe subdiviziuni atat ale clasificatiei functionale, cat si ale clasificatiei
economice. In fundamentarea cheltuielilor se pleaca de la identificarea si individualizarea
indicatorilor financiari potrivit cu clasificatia economica, indicatori asupra carora au loc calcule
de dimensionare a acestora.

Pentru fiecare institutie publica sau serviciu public descentralizat finantat din bugetul
propriu al Primariei Botosani, se preconizeaza, se aproba si se executa cheltuieli necesare in
urmatoarea sructura :

A1- Cheltuieli curente ;

A2 Subventii ;

A3 Transferuri si cheltuieli de personal.

Cheltuielile curente cuprind :

Cheltuieli de personal ;

Cheltuieli materiale si servicii.

Aceasta categorie de cheltuieli reprezinta cea mai mare parte a cheltuielilor

publice si constituie un consum definitiv de produs intern brut, ele trebuind sa se reinnoiasca
anual. Cheltuielile curente asigura intretinerea si buna functionare a institutiilor publice.

Fundamentarea cheltuielilor de personal - vizeaza plata drepturilor salariale ale

34
personalului angajat, precum si drepturibe de delegare, detasare si transfer in interesul
serviciului. Cheltuielile de personal se stabilesc tinand seama de dimensionarea personalului de
specialitate, administrativ si auxiliar finantat de la buget, in concordanta cu programele si
atributiile pe care le are de realizat fiecare compartiment functional, prin aplicarea
corespunzatoare a legislatiei in domeniul salarizarii.

Subventii si transferuri

Acest tip de cheltuieli nu este considerat ca facand parte din cele ce exprima un consum
definitiv de produs intern brut, ci duc la infaptuirea unor serii de operatiuni de redistribuire in
favoarea unor persoane fizice sau a unor organisme publice sau private. Intre cheltuielile de
transfer se pot deosebi:

- cheltuieli publice pentru asistenta sociala;

- cheltuieli de transfer catre sectorul cultural-educativ pentru acordarea de burse sau


subventionarea institutiilor din acest domeniu;

- subventii acordate regiilor autonome sau societatilor comerciale cu capital de stat;

- dobanzi platite pentru imprumuturi interne sau externe.

Cheltuielile de capital sunt cele care permit achizitionarea sau construirea de bunuri
publice de folosinta indelungata, contribuind la imbogatirea si modernizarea sectorului public,
cum ar fi: construirea de autostrazi, porturi si aeroporturi, baraje, sisteme do irigatii, scoli,
spitale, cladiri administrative etc.

In programul de investitii se inscriu cheltuielile pe ani si pe etape de executie pentru


investitiile in continuare si pentru cele noi. In liste se vor inscrie cu prioritate obiectivele de
investitii incepute in anii precedenti si neterminate, precum si investitiile de natura consolidarilor
si interventiilor pentru prevenirea sau inlaturarea efectelor produse de actiuni accidentale si
calamitati naturale, care potrivit legii se aproba in pozitia globala ,,alte cheltuieli de investitii.

35
Cheltuielile pentru investitiile municipale si ale institutiilor si serviciilor publice de
subordonare judeteana si locala, care se finanteaza din bugetele locale si din imprumuturi, se
inscriu in programul de investitii al fiecarei unitati administrative-teritoriale, care se aproba ca
anexa la bugetul local de catre consiliul local. Obiectivele de

investitii si celelalte cheltuieli asimilate investitiilor se inscriu in programul de investitii, numai


daca, in prealabil, documentatiile tehnico-economice, respectiv notele de fundamentare privind
necesitatea si oportunitatea efectuarii cheltuielilor de investitii, au fast elaborate si aprobate
potrivit dispozitiilor legale.

Ordonatorii principali de credite stabilesc prioritatile in repartizarea sumelor pe fiecare


obiectiv inscris in programul de investitii, in limita fondurilor cuprinse in proiectul de buget cu
aceasta destinatie, asigurand, totodata, utilizarea rationala si eficienta a acestor fonduri, precum
si realizarea obiectivelor de investitii in cadrul duratelor de executie aprobate.

Capitolul III

Finanarea cheltuielilor publice la Primria Municipiului Botoani

3.1 Finantarea bugetara

Finantarea cheltuielilor bugetare reprezinta alocarea de mijloace banesti, pe baza


bugetelor publice aprobate, la dispozitia ordonatorilor de credite bugetare, pentru destinatii
precis stabilite ca expresie a nevoilor publice recunoscute ca atare.

Din punct de vedere tehnic, finantarea bugetara se deruleaza diferit la bugetele statului
fata de bugetele locale. De aici, metode, proceduri si operatiuni care genereaza fluxuri
informationale diferite in sensul implicarii de responsabilitati, competente, documente, etc. In

36
plan procedural, finantarea cheltuielilor bugetare are drept sustinere metodologica normele
Ministerului Finantelor Publice privind organizarea si functionarea trezoreriei.

Din punct de vedere tematic in aceste norme este prezentata finantarea cheltuielilor pe
categorii de bugete, pe baza de proceduri si operatiuni cu insotirea de documente specifice.

Finantarea de la bugetele statului se poate contura distinct prin tehnica deschiderii si


repartizarii de credite bugetare. In acest sens sunt implicati urmatorii factori institutionali:
ordonatorii de credite bugetare, cei care au responsabilitatea gestiunii bugetelor publice si
Trezoreria Finantelor Publice. Institutiile responsabile cu gestiunea bugetelor publice (Ministerul
Finantelor Publice- pentru bugetul de stat, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei-
pentru bugetul asigurarii sociale de stat, unele ministere sau institutii centrale- pentru fondurile
speciale, Casa Nationala a Asigurarilor de Sanatate- pentru bugetul asigurarilor de sanatate) au
rolul de finantatori pentru ordonatorii de credite bugetare, prevazuti cu cheltuieli in bugetele
acestora.

Trezoreria Finantelor Publice are ca raspundere principala in materie bugetara, executia


de casa a veniturilor si cheltuielilor din bugetele publice. Deschiderea si reparizarea de credite
bugetare, privita din perspectiva tehnicii bugetare, poate fi abordata in doua momente distincte si
totodata succesive, ale finantarii: deschiderea de credite bugetare si repartizarea de credite
bugetare.

Finantarea bugetara, utilizeaza ca tehnici bugetare urmatoarele doua momente distincte:

- deschiderea de credite bugetare

- repartizarea de credite bugetare.

In cazul Primariei Municipiului Botosani, deschiderea de credite bugetare


reprezinta autorizatia pe care o da Ministerul Finantelor Publice catre unitatea operativa a
Trezoreriei Finantelor Publice din Bucuresti, prin care se dispune ca o anumita suma de bani cu
titlul de credit bugetar sa treaca din contul bugetar (bugetul de stat), in contul Primariei
Municipiului Botosani (pe baza solicitarii de credite).

37
Initiativa in actiune, o are primarul Municipiului lBotosani care intocmeste trimestrial o
cerere de deschidere a creditelor bugetare pe care o adreseaza Ministerului Finantelor Publice. In
cererea de deschidere se precizeaza suma solicitata si subdiviziunea de cheltuieli (capitol) la care
se incadreaza. Cererea de deschidere are mentionat pe verso pe de o parte, cheltuielile cu caracter
centralizat, iar pe de alta parte cheltuielile pentru nevoile proprii. O data cu cererile mentionate,
Primarul prezinta o nota justificativa si dispozitiile bugetare pentru reparizarea creditelor de catre
ordonatorii subordonati.

Structura si evolutia veniturilor si a cheltuielilor proprii la Primaria municipiului


Botosani

Prin Ordinul Ministrului Finantelor nr.1394/1995 s-a aprobat clasificatia indicilor privind
finantele publice, care precizeaza denumirea fiecarui venit bugetar, destinatia si natura
cheltuielilor bugetare. Aceasta clasificatie este stabilita

Figura nr.4- Structura si relatiile existente la ordonatorii de credite bugetare

distinct pentru veniturile bugetare si pentru cheltuielile bugetare ; se adapteaza si se


completeaza de catre Ministerul Finantelor Publice in functie de aparitia si modificarea
legislatiei. Fiind mai exact o schema de grupare, numerotare su denumire legala a veniturilor si

38
cheltuielilor bugetare, clasificatia indicatorilor privind finantele publice nu constituie temei legai
pentru incasarea de venituri si pentru efectuarea de cheltuieli. Ea serveste doar necesitatilor de
sistematizare si de corelare unitara a indicatorilor bugetari si a fondurilor constituite in afara
bugetului

3.2 Sursele de finantare

Organele locale dimensioneaza prevederile bugetare locale de cheltuieli in functie de nevoile


proprii ale fiecarei unitati administrativ-teritoriale corelate cu resursele bugetare posibile de
mobilizat. Din bugetele locale aprobate se finanteaza, in conditiile legii, actiuni social-culturale,
obiective si actiuni economice de interes local, cheltuieli de intretinere si functionare a organelor
administratiei publice locale, precum si alte obiective prevazute prin dispozitii legale.

In cadrul Primariei Municipiului Botosani sursele de finantare sunt:

Venituri proprii:

impozite pe profit, cladiri, terenuri, spectacole, etc.

taxa pe mijloacele de transport, taxa hoteliera, taxe pentru eliberarea licentelor si


autorizatii de functionare, taxe judiciare de timbru, taxe de timbru pentru
activitatile notariale,etc.

varsaminte din profitul net al regiilor autonome, varsaminte de la institutiile


publice.

venituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice, din vanzarea
locuintelor construite din fondurile statului, din privatizare, etc.

cote defalcate din impozitul pe venit.

Venituri complementare: veniturile de echilibrare de la bugetul de stat.

Venituri alternative: donatii si sponsorizari.

39
Finantarea de la bugetele locale are drept expresie tehnica bugetara alimentarea cu mijloace
banesti sau alocarea de fonduri. Particularitatea prezenta in acest tip de finantare se refera la
faptul ca acoperirea cheltuielilor se face doar in limita disponibilitatii existente in cont.

Primaria are deschis la Trezorerie un cont de disponibil in care sunt consemnate incasarile
din veniturile proprii Si cele provenite pe seama veniturilor de echilibrare.

Primarul indeplineste functia de ordonator principal de credite bugetare si stabileste lunar


cheltuielile ce urmeaza a se efectua din bugetul propriu.

Primarul determina cuantumul creditelor bugetare, pe baza notei privind determinarea


necesarului de credite bugetare.

3.3 Utilizarea de credite bugetare

Creditele bugetare aprobate au semnificatia de limite de finantare in care trebuie sa se


incadreze ordonatorii de credite pentru efectuarea de cheltuieli aprobate. Efectuarea de cheltuieli
bugetare, la institutii impune respectarea unor reguli ce deriva din prevederile legislatiei
finantelor publice, si anume:

utilizarea fondurilor in conformitate cu destinatia stabilita prin bugetul de venituri si


cheltuieli in limita creditelor bugetare aprobate pe an si pe trimestru;

utilizarea creditelor bugetare are loc numai pentru cheltuielile legal aprobate, fiecare
cheltuiala trebuie sa aiba la baza o dispozitie legala prin care se autorizeaza suportarea ei
din bugetul public;

aprobarea si efectuarea cheltuielilor numai cu avizul conducatorului compartimentului


financiar- contabil;

Pentru efectuarea unei cheltuieli, se parcurg anumite etape


tehnice: angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata. Competenta in angajarea cheltuielilor
revine conducatorilor institutiei publice in calitate de ordonatori de crdite bugetare. In executia

40
cheltuielilor, angajarea este considerata etapa cea mai importanta, intrucat ea presupune
incadrarea lor in limitele creditelor bugetare aprobate.

Lichidarea urmeaza angajarii cheltuielii si este operatia prin care se considera serviciul
realizat institutiei si se determina suma de plata. In acest moment sunt necesare actele
justificative in legatura cu ceea ce reprezinta cheltuielile, acte care sunt inregistrate in
compartimentul financiar- contabil.

Ordonantarea consta in emiterea ordinului de plata, dispozitie data in acest sens privind
sume de bani in favoarea unui tert. Sediul operatiunii este acelasi, compartimentul financiar-
contabil al ordonatorului de credite bugetare.

Plata, semnifica efectuarea cheltuielilor prin achitarea sumelor de bani datorate de


institutie. Raspundera operatiunilor revine gestionarilor publici, casieri sau contabili platitori.
Platile in numerar constau in salarii, burse si avansuri in contul cheltuielilor de deplasare, alte
drepturi cuvenite personalului. Platile prin conturi bancare apar in toate cazurile, terte persoana
juridice, procurarea de materiale, achitarea de furnizori, plati catre bugetele publice.

Documentul intern prin care ordonatorul de credite da dispozitie sefului


compartimentului financiar-contabil sa intocmeasca instrumentele de plata a cheltuielilor poarta
denumirea de ordonantare de plata.

Formularul de ordonantare de plata trebuie sa contina date cu privire la: exercitiul bugetar
in care se evidentiaza plata; subdiviziunea bugetara la care se inregistreaza plata (in cifre si in
litere) exprimata in moneda nationala sau in moneda straina, dupa caz; datele de identificare ale
beneficiarului platii; natura cheltuielilor; modalitatea de plata.

Documentul mentionat este datat si semnat de catre ordonatorul de credite sau persoana
delegate cu aceste atributii. Acesta va fi insotit de documente justificative in original si va purta
viza persoanelor autorizate din compartimentele de specialitate, care sa confirme corectitudinea
sumelor de plata, livrarea si receptionarea bunurilor, executarea lucrarilor si prestarea serviciilor,
inregistrarea bunurilor in gestiunea institutiei si in contabilitatea acesteia.

41
Inainte de a fi transmisa compartimentului financiar (financiar-contabil) pentru plata,
ordonantarea de plata se trimite pentru avizare persoanei imputemicite sa exercite controlul
financiar preventiv. Scopul acestei avizari este de a stabili ca:

- ordonantarea de plata a fost emisa corect;

- ordonantarea de plata corespunde cu cheltuielile angajate si suma respective este


exacta;

- cheltuaiala este inscrisa la subdiviziunea corespunzatoare din bugetul aprobat;

- exista credite bugetare disponibile;

- documentele justificative sunt in concordanta cu reglementarile in vigoare;

- numele si datele de identificare ale creditorului sunt corecte.

Achitarea cheltuielilor este asigurata de seful compartimentului financiar-contabil in


limita creditelor bugetare deschise si neutilizate sau a disponibilitatilor aflate in conturi.

Instrumentele de plata utilizate de Primaria Municipiului Botosani sunt:

- cecul de numerar si ordinul de plata pentru trezoreria statului, care se semneaza de doua
persoana autorizate in acest seas; prima semnatura este a sefului compartimentului financiar-
contabil, iar a doua apartine persoanei cu atributii in efectuarea platii.

Conducatorul compartimentului fmanciar-contabil asigura efectuarea platii numai daca


sunt indeplinite urmatoarele conditii: cheltuielile care urmeaza sa fie platite au fost angajate,
lichidate si ordonantate; exista credite bugetare deschise/repartizate sau disponibilitati in contul

42
de disponibil; documentele de angajare si ordonantare au primit viza de control financiar
preventiv, alte conditii prevazute de lege.

Comunicarea de deschidere de credite se intocmeste in doua exemplare, pentru fiecare


capitol de cheltuieli aprobat in bugetul local si este transmisa de catre Serviciul Bugete,
Trezoreriei, pana la data de 20 a lunii curente pentru creditele aferente lunii urmatoare. In urma
comunicarii, Trezoreria transmite Primarului, informare asupra deschiderii creditului bugetar.

Primarul transmite Trezoreriei dispozitia bugetara de repartizare de credite.

Trezoreria urmeaza sa transmita informare catre ordonatorul liceul. Odata cu


comunicarea de deschidere de credite bugetare se transmite si dispozitia bugetara.

Dupa verificarea si aprobarea comunicarii se inregistreaza in contabilitatea Trezoreriei.

Dupa verificarea incadrarii cheltuielilor in suma creditelor deschise pe capitole


inregistrate pe seama Primariei Municipiului Botosani, dispozitlile bugetare se inregistreaza in
contul aferent.

Cu creditele repartizate, pe baza dispozitiilor bugetare, ordonatorul tertiar de credite-


Directorul Liceului, se diminueaza soldul contului de credite deschise pe seama Primariei.

3.4 Plati prin trezorerie

Primarul Municipiului Botosani poate dispune plati din creditele bugetare deschise ori
repartizate astfel:

In conturile lor, pentru efectuarea cheltuielilor aprobate prin bugetul propriu de


venituri si cheltuieli;

In contul institutiilor din subordine pentru cheltuielile de capital.

43
Platile pot fi dispuse numerar prin caseriile institutiilor, prin decontarea din cont in
favoarea tertilor care au livrat marfuri, alimente, materiale etc. Instrumentele de plata sunt CEC-
ul pentru eliberarea numerarului, ordinal de plata prin care ordonatorul de credite bugetare
dispune efectuarea de plati din conturile sale in favoarea agentilor economici sau a bugetelor
publice, factura cu dispozitie de incasare intocmita de furnizori pentru institutie publica in cazul
livrarilor de marfuri combustibile.

Nu se poate efectua plata cheltuielilor, daca:

Nu exista credite bugetare deschise si/sau reparizate ori disponibilitatile nu sunt


suficiente;

Nu exista confirmarea serviciului efectuat si documentele nu sunt vizate pentru bun de


plata;

Beneficiarul nu este cel fata de care institutia publica are obligatii;

Nu exista viza de control financiar preventiv pe ordonantarea de plata si nici autorizatia


prevazuta de lege.

Institutia publica trebuie sa prezinte unitatii de trezorerie la care are conturile deschise in
vederea efectuarii platilor, bugetul de venituri si cheltuieli aprobat si reparizat pe trimestre.

Entitatea publica isi exercita dreptul de administrare si dispozitie asupra conturilor de


cheltuieli bugetare si de disponibil prin intermediul persoanelor imputernicite in acest sens.

Ordinele de plata se emit pe baza documentelor care justifica faptul ca trebuie sa se achite
integral sau partial o datorie contractata sau justificata. Acestea se inscriu intr-un registru special
si vor purta in numar de ordine unic, incepand cu numarul 1.

44
Numerotarea ordinelor de plata se face in ordine crescatoare pentru fiecare exercitiu
bugetar. Documentele mentionate se dateaza, iar in spatiul rezervat obiectului platii se
evidentiaza subdiviziunea bugetara de la care urmeaza sa se efectueze plata.

Judeul Botoani

45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72